2ra-1578/20 — incasarea despagubirii de asigurare in ordine de regres, dobinzii de intirziere

2ra-1578/20 — incasarea despagubirii de asigurare in ordine de regres, dobinzii de intirziere (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1578/20

Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă (jud: I. Nașco)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, A. Malîi, I. Muruianu)

Î N C H E I E R E

23 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea

Comercială „Pascofiș” Societate cu Răspundere Limitată,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă Asociația Profesională

„Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” împotriva Societății Comerciale

„Pascofiș” Societate cu Răspundere Limitată și Vasile Josan, intervenienți accesorii

Bacal Mihail și Compania de Asigurări „Transelit” Societate pe Acțiuni cu privire la

încasarea despăgubirii de asigurare în ordine de regres, dobânzii de întârziere și

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 23 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins

cererea de apel depusă de Societatea Comercială „Pascofiș” Societate cu Răspundere

Limitată, și s-a menținut hotărârea din 04 noiembrie 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul

Ștefan Vodă,

c o n s t a t ă:

La 05 octombrie 2017 AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule”,

reprezentată de avocatul stagiar Ion Postica în baza mandatului seria MAS nr. 047735 din

20 august 2017, a depus cerere de chemare în judecată împotriva SC „Pascofiș” SRL și

Vasile Josan cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare în ordine de regres,

dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reprezentantul reclamantului a indicat că la 06 iulie 2015, în

mun. Chișinău, s-a produs un accident rutier cu implicarea automobilului de model

„Volkswagen Caddy” cu nr. de înmatriculare XXXXX, condus de Josan Vasile, și

automobilul de model „Toyota Avensis” cu nr. de înmatriculare XXXXX, condus de

Grama Vitalie.

A precizat că automobilului de model „Volkswagen Caddy” cu nr. de înmatriculare

XXXXX, condus de Josan Vasile la momentul impactului, aparține cu drept de posesie

SC „Pascofiș” SRL.

1

A susținut că conform procesul-verbal cu privire la contravenție nr. XXXXX din 06

iulie 2015, vinovat de comiterea accidentului rutier a fost recunoscut Josan Vasile, care la

momentul producerii accidentului deținea poliță de asigurare obligatorie de răspundere

civilă, dar care nu corespundea cu prevederile Legii nr. 414 din 22 decembrie 2006 „Cu

privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de

autovehicule".

A reținut reprezentantul reclamantului că la 01 octombrie 2015, Grama Valeriu s-a

adresat AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” cu cerere, solicitând

achitarea despăgubirii de asigurare ce i se cuvine conform legii ca urmare a prejudiciului

suferit în accidentul rutier din 06 iulie 2015.

La 30 noiembrie 2015, în temeiul art. 33 alin. (3) din Legea nr. 414 din 22

decembrie 2006, și în baza Ordinului nr. 285 din 20 noiembrie 2015, AP „Biroul

Național al Asigurătorilor de Autovehicule” a achitat lui Grama Valeriu, din mijloacele

Fondului de protecție a victimelor străzii, despăgubirea de asigurare pentru daunele

cauzate autovehiculului „Toyota Avensis” cu nr. de înmatriculare XXXXX, în sumă

totală de 9.955,54 de lei.

A notat reprezentantul reclamantului că la 22 octombrie 2016 AP „Biroul Național

al Asigurătorilor de Autovehicule” a expediat în adresa SC „Pascofiș” SRL și lui Josan

Vasile somații, solicitând, în ordine de regres, achitarea benevolă în termen de 7 zile, din

momentul recepționării somațiilor, a sumei de 9.955,54 de lei cu titlu de despăgubire de

asigurare achitată părții vătămate Grama Valeriu, însă nu s-a soldat cu succes.

În contextul enunțat, a solicitat AP „Biroul Național al Asigurătorilor de

Autovehicule”, reprezentată de avocatul stagiar Ion Postica, admiterea acțiunii, încasarea

în mod solidar din contul SC „Pascofiș” SRL și Josan Vasile în beneficiul său a sumei de

9.955,54 de lei cu titlu de despăgubire de asigurare, 1.413,96 de lei cu titlu de dobândă de

întârziere, precum și 341 de lei taxa de stat și 2.500 de lei cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărârea din 01 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, acțiunea

depusă de AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule”, s-a casat integral

hotărârea din 01 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, cu restituirea

cauzei spre judecare în instanța competentă, Judecătoria Căușeni.

Prin încheierea din 10 decembrie 2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă,

au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Bacal Mihail și Compania de

Asigurări „Transelit” SA.

Prin hotărârea din 04 noiembrie 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, a

fost admisă integral acțiunea depusă de AP „Biroul Național al Asigurătorilor de

Autovehicule” și s-a încasat în mod solidar din contul lui Josan Vasile și SC „Pascofiș”

SRL în beneficiul AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” suma de

9.955,54 de lei cu titlu de despăgubire de asigurare, 1.413,96 de lei cu titlu de dobândă de

întârziere, în total 11.369,50 de lei, precum și suma de 2.841 de lei cheltuieli de judecată.

2

La 25 noiembrie 2019 SC „Pascofiș” SRL a depus cererea de apel împotriva

hotărârii prime instanțe, iar la 02 aprilie 2020 a fost depus apel suplimentar, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei

hotărâri noi de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 23 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de SC „Pascofiș” SRL și s-a menținut hotărârea din 04 noiembrie 2019 a

Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă.

Pentru a decide astfel, prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile prin

faptul că la 06 iulie 2015, în mun. Chișinău, s-a produs un accident rutier, în rezultatul

căruia autovehiculul de model „Volkswagen Caddy” cu nr. de înmatriculare XXXXX,

condus de Josan Vasile, a tamponat automobilul de model „Toyota Avensis” cu n/î

XXXXX, condus de Grama Vitalie.

Prin procesul-verbal cu privire la contravenție nr. XXXXX din 06 iulie 2015,

vinovat de comiterea accidentului rutier a fost recunoscut Josan Vasile, care la momentul

producerii accidentului deținea polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto

internă, care însă nu corespundea prevederilor Legii nr. 414 din 22 decembrie 2006 „Cu

privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de

autovehicule".

La 01 octombrie 2015, partea vătămată Grama Valeriu s-a adresat AP „Biroul

Național al Asigurătorilor de Autovehicule” cu cerere, solicitînd achitarea despăgubirii

de asigurare ca urmare a prejudiciului suferit în accidentul rutier produs la 06 iulie 2015.

La 30 noiembrie 2015 AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” în

temeiul art. 33 alin. (3) din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 și în baza Ordinului nr.

285 fvs din 20 noiembrie 2015, a achitat lui Grama Valeriu, din mijloacele Fondului de

protecție a victimelor străzii, despăgubirea de asigurare pentru daunele cauzate

autovehiculului „Toyota Avensis” cu n/î XXXXX, în sumă totală de 9.955, 54 de lei.

Au constatat instanțele de judecată că autovehiculul de model „Volkswagen Caddy”

cu nr. de înmatriculare XXXXX, la volanul căruia se afla persoana vinovată de comiterea

accidentului rutier, Josan Vasile, aparținea cu drept de proprietate lui Bacal Mihail.

Au reținut instanțele de judecată că la data comiterii accidentului rutier din 06 iulie

2015, automobilul se afla în posesia SC „Pascofiș” SRL, fapt confirmat prin foaia de

parcurs seria XXXXX din 01 iulie 2015 eliberată de către compania în cauză, valabilă

pentru perioada 01 iulie 2015 – 31 iulie 2015, în care este inclus ca șofer persoana

vinovată de comiterea accidentului rutier - Josan Vasile.

În contextul expus și având în vedere că SRL „Pascofiș”, contrar art. 8 din Legea nr.

414 din 22 decembrie 2006, nu deținea la momentul impactului polița RCA obligatorie

pentru autovehiculul de model de model „Volkswagen Caddy” cu nr. de înmatriculare

XXXXX, iar AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” a achitat părții

vătămate despăgubirea de asigurare în sumă de 9.955,54 de lei, au concluzionat instanțele

de judecată că reclamanta este îndreptățită la înaintarea acțiunii de regres față de pârâți,

în vederea recuperării sumei cheltuite din Fondul de protecție a victimelor străzii.

3

La 21 septembrie 2020 SC „Pascofiș” SRL a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 23 iulie 2020 a Curții

de Apel Chișinău și a hotărârii din 04 noiembrie 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul

Ștefan Vodă, cu emiterea unei hotărâri noi de respingerea integrală a acțiunii.

În motivarea recursului SC „Pascofiș” SRL a invocat ilegalitatea și netemeinicia

deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial

prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, cu interpretarea și aplicarea

eronată a normelor de drept material.

A indicat că suma despăgubirii de asigurare în mărime de 9.955,54 de lei, achitată

părții vătămate în accidentul rutier, Grama Vitalie, a fost calculată fără atragerea și

participarea vinovatului de producerea accidentului rutier, Josan Vasile, și a posesorului

autovehiculului de model „Volkswagen Caddy” cu nr. de înmatriculare XXXXX, SC

„Pascofiș” SRL.

Intimata AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” a calculat și achitat

suma despăgubirii de asigurare doar în prezența părții vătămate Grama Vitalie, fiind

astfel lipsită SC „Pascofiș” SRL de a negocia mărimea despăgubirii de asigurare,

calculată și achitată unilateral de către intimata/reclamantă.

De asemenea, a indicat recurenta că instanțele de judecată nu au apreciat starea de

fapt a litigiului. Soluția de încasarea a sumei despăgubirii de asigurare din contul său este

contrară prevederilor art. 23 alin. (12) din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006.

Mai mult ca atât, actele primare de constatare a daunelor sunt dubioase. Astfel,

accidentul rutier avut loc la 06 iulie 2015, iar primele acte, ce țin de constatarea daunelor,

au fost întocmite cu data de 12 octombrie 2015 (peste 3 luni și o săptămână) pe

formularele „Stop Fraud” SRL. Procesul-verbal de constatare a daunelor nr. XXXXX nu

a fost confirmat cu ștampile, precum și nici Actul nr. 730 din 15 noiembrie 2015, a fost

semnat doar de către „Stop Fraud” SRL, Alexandru Scutari, la fel, nefiind ștampilat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 23 iulie 2020.

Din actele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în

adresa SC „Pascofiș” SRL la 15 august 2020 (f.d. 21, vol. II), însă nu se atestă date când

a fost recepționată de către aceasta.

Astfel, recursul declarat la 21 septembrie 2020, este în termen.

La 02 octombrie 2020 în adresa AP „Biroul Național al Asigurătorilor de

Autovehicule”, lui Vasile Josan, Bacal Mihail și CA „Transelit” SA a fost expediată

copia recursului declarat de SC „Pascofiș” SRL, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referințelor (f.d. 30, vol. II), însă intimații nu și-au valorificat dreptul

procedural respectiv.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele motive.

4

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SC „Pascofiș” SRL nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

5

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție notează că conform jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991),

pe când în recursul depus de SC „Pascofiș” SRL asemenea aspecte nu se regăsesc.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de SC „Pascofiș” SRL, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Societatea Comercială „Pascofiș” Societate cu Răspundere

Limitată, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

6