2ra-1092/23 — repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ale organului de urmarire penala, procuraturii si compensarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ale organului de urmarire penala, procuraturii si compensarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-1092/23 — repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ale organului de urmarire penala, procuraturii si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
DECIZIE
cu privire la respingerea recursului depus de Nicu Arnăut, reprezentat de
avocatul Vasile Foltea și admiterea recursului depus de Procuratura Generală
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Arnăut Nicu, împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,
intervenient accesoriu Procuratura Republicii Moldova, cu privire la repararea
prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală,
procuraturii și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2ra-1092/23
NR. PIGD 2-21089068-01-2ra-02082023)
Stabilirea eronată de către instanțele ierarhic inferioare a cuantumului
prejudiciului moral, încasat în temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998
privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor
de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. Sv. Vîșcu
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi
17 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererile de recurs depuse de Nicu Arnăut,
reprezentat de avocatul Vasile Foltea și Procuratura Generală,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 14 iunie 2021, Nicu Arnăut, reprezentat de avocatul Vasile Foltea, a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al
Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Republicii Moldova cu
privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de
urmărire penală, procuraturii și compensarea cheltuielilor de judecată.
În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că, prin ordonanțele din 03
martie 2017 și 10 aprilie 2017, Procurorul General a pornit urmărirea penală în
cauzele penale nr. ****** și nr. ****** care la ****** au fost conexate într-o
procedură unică în privința judecătorului de la Curtea de apel, ******, pentru
comiterea pretinselor fapte prevăzute de art. ******, art. ****** și ****** din
Codul penal.
Ulterior, la 27 iulie 2018, cauza penală nr. ****** a fost expediată în
judecată, pentru examinarea în conformitate cu art. 297 din Codul de procedură
penală, acțiunile lui Sergiu Arnăut, fiind calificate doar conform art. ****** și
****** din Codul penal.
Prin ordonanța din 26 septembrie 2017 a Procuraturii Anticorupție, în
cadrul dosarului penal nr. ******, Nicu Arnăut a fost recunoscut în calitate de
bănuit de comiterea pretinsei fapte prejudiciabile prevăzute de art. 42 alin. (5),
art. ****** din Codul penal, iar în aceiași zi, reclamantul a fost audiat în
calitate de bănuit, nerecunoscând vina.
Prin ordonanța din 23 iulie 2018 a Procuraturii Anticorupție, s-a dispus
scoaterea de sub urmărire penală a lui Nicu Arnăut, învinuit în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. ****** din Codul penal, din motiv că fapta nu
întrunește elementele infracțiunii.
În cadrul urmăririi penale, Nicu Arnăut a fost vizat de mai multe acțiuni
ilicite ale reprezentanților organului de urmărire penală, care i-au limitat și în
continuare îi limitează drepturile constituționale la proprietate, la viață privată
și la secretul corespondenței.
Astfel, prin raportul depus la 26 septembrie 2017 de ofițerul superior de
investigații al DMS a DGAO a Centrului Național Anticorupție, s-a considerat
necesar a fi efectuată percheziția la domiciliul reclamantului din mun. ******
Prin ordonanța din 26 decembrie 2017 în cadrul dosarului penal ******
de către Procuratura Anticorupție, încheierea judecătorului de instrucție din 26
1
septembrie 2017 și mandatul judecătoresc nr. 11-5339/2017 din 26 septembrie
2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a autorizat efectuarea
percheziției la domiciliul reclamantului din mun. ******.
Conform procesului-verbal de percheziție din 26 septembrie 2017, s-a
confirmat faptul că la 26 septembrie 2017, în intervalul orei ****** (mai mult
de 9 ore), la domiciliul lui Nicu Arnăut din mun. ******, precum și în
automobilul acestuia de model ****** cu n/î ******, a fost efectuată
percheziție. De asemenea, prin acest proces-verbal de percheziție, se confirmă
faptul că de la domiciliul lui Nicu Arnăut au fost ridicate: mijloace bănești
care-i aparțineau lui și mamei acestuia, ******; mijloace de comunicare
mobilă și purtători de informații, care-i aparțineau lui și mamei sale; pistol și
muniții care aparțineau lui.
Prin procesul-verbal de cercetare din 05 decembrie 2017, rezultă că s-au
examinat, cu participarea reclamantului, obiectele și bunurile ridicate la 26
septembrie 2017 în cadrul percheziției efectuate la domiciliul său, precum și în
automobilul acestuia.
La 29 septembrie 2017, Procuratura Anticorupție i-a restituit pistolul și
munițiile ridicate în cadrul percheziției din 26 septembrie 2017, iar la 24 iulie
2018, organul de urmărire penală a restituit și telefoanele mobile, 10 purtători
de informații și 15 cartele SIM, 5 suporturi de cartelă SIM; un micro SD și 520
euro.
Prin procesul-verbal de examinare a obiectelor din 20 iulie 2018, a fost
examinat conținutul informației de pe suporturile de stocare; cartelele SIM și
telefoanele ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul său, constatându-se
că acestea nu conțin date relevante pentru urmărirea penală sau care ar atesta
existența unei bănuieli rezonabile privind săvârșirea altor fapte infracționale.
Prin ordonanța din 09 ianuarie 2018 a Procuraturii Anticorupție, s-a
dispus efectuarea constatării tehnico-științifice pentru a constata dacă banii
ridicați în cadrul percheziției de la domiciliul său în sumă de 5 740 de euro, 70
600 de lei și 1 810 de dolari SUA sunt confecționați la întreprinderi
specializate în fabricarea banilor și hârtiilor de valoare.
Ulterior, prin încheierea din 09 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Buiucani, a fost autorizată aplicarea sechestrului asupra banilor ridicați
în cadrul percheziției de la domiciliul său.
Prin scrisoarea nr.7132 din 23 iulie 2018, Procuratura Anticorupție a
solicitat Serviciului Fiscal de Stat efectuarea unui control sub aspectul pretinsei
evaziuni fiscale a lui Nicu Arnăut în cadrul urmăririi penale.
Suplimentar, prin procesul-verbal privind efectuarea urmăririi vizuale
din 03 octombrie 2017, întocmit de șeful DGAO a Centrului Național
Anticorupție, s-a constatat faptul că Nicu Arnăut a fost obiectul măsurilor
speciale de investigații în perioada 30 septembrie 2017, ora 12.38-20:00, fiind
supus urmăririi vizuale în cadrul cauzei penale nr. ******.
Prin raportul depus la 21 august 2017, de către ofițerul superior de
investigații al DMS a DGAO a Centrului Național Anticorupție, Alexandru
2
Savca, s-a considerat necesar a fi efectuată interceptarea convorbirilor
telefonice ale lui Nicu Arnăut, purtate la numărul ******.
Din partea motivată a ordonanței emise de procuror la 21 noiembrie
2017, rezultă că discuțiile și comunicările interceptate, nu sunt pertinente
pentru cauza penală nr. ******.
Prin ordonanțele din 21 august 2017, 19 septembrie 2017 și 19
octombrie 2017 a Procuraturii Anticorupție, s-a dispus efectuarea și prelungirea
măsurii speciale de investigații (3 luni): interceptarea și înregistrarea
comunicărilor telefonice efectuate la numărul ******, de către Nicu Arnăut.
Prin încheierile din 21 august 2017, din 19 septembrie 2017 și din 19
octombrie 2017 ale Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a dispus
autorizarea efectuării și prelungirii măsurii speciale de investigații:
interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice efectuate la numărul
******, de către Nicu Arnăut.
La 20 noiembrie 2017 a fost întocmit procesul-verbal privind
interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice efectuate la numărul
******, de către Nicu Arnăut în perioada autorizată: 21 august 2017-19
noiembrie 2017, constatându-se caracterul nerelevant al discuțiilor purtate
pentru cauza penală, precum și absența tangenței cu circumstanțele cauzei a
mesajelor text expediate/recepționate.
Prin încheierea din 21 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani, s-a procesualizat distrugerea purtătorilor de informații pe care au fost
stocate informațiile purtate de reclamant.
Astfel, la aprecierea întinderii prejudiciului moral care urmează a fi
compensat reclamantului în legătură cu violarea art. l al Protocolului 1, art. 6 și
art. 8 al CEDO în cadrul fazei de urmărire penală, în legătură cu tragerea
ilegală la răspundere penală, precum și în legătură cu încălcarea dreptului la
proprietate și a dreptului la viață privată, instanța de judecată urmează să ia în
considerare faptul că lui Nicu Arnăut i-a fost imputat neîntemeiat comiterea
faptelor prejudiciabile prevăzute de art. ****** din Codul penal, care se
sancționează cu închisoare de până la 15 ani, perioada îndelungată a
procedurilor care s-au finalizat cu emiterea ordonanței de scoatere de sub
urmărire penală, a fost exclus forțat din circuitul profesional, că, în consecință,
acțiunile agenților Statului au constituit o imixtiune în activitatea desfășurată
de reclamant în calitatea sa de avocat stagiar și ulterior avocat licențiat,
atentând la reputația sa în calitate de profesionist cu abilități speciale și plasând
neîntemeiat activitatea ****** fondat în lista celor cu riscuri coruptibile, ca
rezultat, fiind încălcat art.6 al CEDO, că urmărirea vizuală a sa și a membrilor
familiei sale, interceptarea convorbirilor și comunicărilor telefonice în decurs a
3 luni, i-au încălcat dreptul la secretul corespondenței și dreptul la viață privată,
că ridicarea și sechestrarea bunurilor, a mijloacelor de comunicare și a
proprietății în cadrul acestui dosar penal, au atentat la dreptul său de proprietate
în perioade îndelungate, că după scoaterea de sub urmărire penală și clasarea
procesului penal, procurorii care au exercitat urmărirea penală ori procurorul
3
ierarhic superior n-au adus scuze oficiale în numele statului în conformitate cu
prevederile art. l2 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de
reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire
penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.
Cu referire la solicitarea privind compensarea cheltuielilor de asistență
juridică în legătură cu chemările la organul de urmările penală, la procuratură
sau instanța de judecată, reclamantul a indicatcă acestea sunt confirmate prin
bonurile anexate.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 1 Protocolul 1, art. 6,
art. 8 din CEDO, art. 53 din Constituție, art. 524 și art. 525 din Codul de
procedură penală, art. 1, art. 3 alin. (l) lit. a) și e), alin. (2), art. 5, art. 6 lit. b),
art. 7 lit. e), art. 10, art. 11 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind
modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, art. 14, art.
512, art. 514, art. 1398, art. 1402, art. 1405, art. 1422-1423 din Codul civil.
Reclamantul a solicitat repararea prejudiciului moral în sumă de 300 000
de lei, cauzat în urma tragerii ilicite la răspundere penală, precum și în urma
altor acțiuni de procedură ce limitează drepturile persoanelor fizice în dosarul
penal nr. ******, compensarea cheltuielilor în mărime de 11 750 de lei,
suportate în legătură cu cauza penală nr. ****** și compensarea cheltuielilor
de judecată în mărime de 6 500 de lei, suportate în legătură cu prezenta cauză.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Nicu
Arnăut. S-a încasat de la Ministerul Justiției, prin intermediul Ministerului
Finanțelor, în beneficiul lui Nicu Arnăut suma de 70 000 de lei, cu titlu de
reparare a prejudiciului moral, cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală, ale procuraturii, și suma de 3 000 de lei cu titlu de cheltuieli
de asistență juridică, iar în total suma de 73 000 de lei. În rest, pretențiile lui
Arnăut Nicu împotriva Ministerului Justiției cu privire la repararea
prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de asistență juridică suportate
pentru asistența juridică în procesul penal nr. ******, în mărime de 11 750 de
lei și compensarea cheltuielilor de asistență juridică la examinarea prezentei
cauze s-au respins ( vol. I, f.d. 127, 137-151).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 13 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Procuratura
Generală, a depus cerere de apel nemotivată, ulterior, la 16 iunie 2022, a depus
cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 24 decembrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel,
4
casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a
acțiunii. ( vol. I, f.d. 130-131, 176-181)
La 18 ianuarie 2022, Arnăut Nicu, reprezentat de avocatul Vasile Foltea
a depus cerere de apel nemotivată, ulterior, la 09 iunie 2025, a depus cerere de
apel motivată împotriva hotărârii din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a
hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a
cererii de chemare în judecată ( vol. I, f.d. 132-133, 162-167).
La 21 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Ministerul
Justiției al Republicii Moldova a depus cerere de apel nemotivată, ulterior, la
15 iunie 2022, a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 24
decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea
cererii de apel, casarea hotărârii în partea ce ține de încasarea de la bugetul de
stat a prejudiciului moral și cheltuielile de judecată, cu emiterea unei noi
hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată. (vol. I, f.d. 135, 168-
175).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins
cererile de apel depuse de Ministerul Justiției și Procuratura Generală. S-a
admis cererea de apel depusă de Nicu Arnăut, reprezentat de avocatul Vasile
Foltea. S-a casat hotărârea din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, în partea ce vizează compensarea cheltuielilor pentru asistență
juridică suportate în cadrul urmăririi penale, în cauza nr. 2017978112 și în
această parte s-a emis o nouă hotărâre, prin care: S-a încasat de la bugetul de
stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor, în beneficiul lui Nicu Arnăut
cheltuielile pentru asistența juridică suportate în cadrul urmăririi penale în
cauza nr. 2017978112, în mărime de 11 750 de lei. În rest, hotărârea din 24
decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a menținut (vol. I, f.d.
220-221, 222-235).
În susținerea poziției sale, instanța de apel a constatat cu certitudine că
Nicu Arnăut a fost urmărit penal neîntemeiat, fiind recunoscut în calitate de
învinuit, în privința acestuia fiind efectuate mai multe acțiuni de urmărire
penală (perchiziții la domiciliul și în mașina acestuia, fiind ridicate lucrurile ce
aparține reclamantului și ****** acestuia), ca într-un final acesta să fie scos de
sub urmărire penală pe motivul lipsei în acțiunile acestuia a faptului infracțiunii
prevăzute de art. ****** din Codul penal.
Prin urmare, Nicu Arnăut este în drept de a pretinde repararea
prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală, ale
procuraturii și ale instanțelor judecătorești în baza Legii nr. 1545, or, la caz,
însăși ordonanța de scoatere de sub urmărire penală este o dovadă suficientă,
care denotă tragerea ilicită a persoanei la răspunderea penală.
5
Instanța de apel a stabilit că prin acțiunile întreprinse de organul de
urmărire penală și de procuratură față de reclamantul Nicu Arnăut, i-au cauzat
acestuia un prejudiciu material și moral, din care considerent Statul poartă
răspundere pentru prejudiciul cauzat astfel.
La acest aspect, instanța de apel a considerat că suma de 70 000 de lei
dispusă de a fi încasată de la bugetul de stat în beneficiul reclamantului este
întemeiată, deoarece ca urmare a pornirii urmăririi penale, punerii sub învinuire
a reclamantului, ultimul s-a aflat într-o stare de incertitudine și neliniște. Or,
cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect
compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii
daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.
Totodată, instanța de apel a considerat drept neîntemeiate argumentele
reclamantului, precum că din motivul intentării dosarului penal a fost în
imposibilitate de a începe cariera profesională, în calitate de avocat, or, din
înscrisurile anexate la dosar se atestă că, la 25 iunie 2018, Nicu Arnăut a
obținut licență pentru exercitarea profesiei de avocat, iar la 28 decembrie 2020,
în baza cererii depuse a fost suspendată activitatea de avocat (f.d. 65-67).
În altă ordine de idei, instanța de apel a considerat incorectă și lipsită de
raționament soluția primei instanțe, în partea respingerii pretenției lui Nicu
Arnăut cu privire la încasarea de la bugetul de stat în beneficiul lui Nicu Arnăut
cheltuielile pentru asistența juridică suportate în cadrul urmăririi penale în
cauza nr. ****** în mărime de 11 750 de lei.
Instanța de apel a reținut că, în cadrul urmăririi penale, în cauza penală
nr. ******, Nicu Arnăut a fost asistat de avocat, în temeiul contractului de
asistență juridică nr. 30 din 26 septembrie 2017. La materialele cauzei se
regăsesc și borderourile de evidență a acțiunilor întreprinse de avocatul
Veaceslav Scripnic, în interesele lui Nicu Arnăut, în baza contractului,
indicându-se orele și prețul pentru fiecare.
Conform bonului de plată seria YL nr. 471080 din 26 septembrie 2017,
Nicu Arnăut a achitat suma de 500 de lei (vol. I, f.d. 3), conform bonului de
plată seria QL nr. 975040 din 19 decembrie 2017 a fost achitată suma de 4 500
de lei (vol. I, f.d. 5) și conform bonului de plată din 24 august 2018 a fost
achitată suma de 6 750 de lei (vol. I, f.d. 6).
Prin urmare, instanța de apel a notat că, din conținutul art. 7 din Legea
1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat
prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale
instanțelor judecătorești rezultă expres că persoanei fizice i se compensează sau
i se restituie sumele plătite de ea pentru asistență juridică, or, în speță s-a
stabilit indubitabil că Nicu Arnăut a fost asistat de avocat la faza urmăririi
penale, fapt demonstrat prin actele organului de urmărire penală anexate la
cererea de chemare în judecată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
6
La 20 iulie 2023, Nicu Arnăut, reprezentat de avocatul Vasile Foltea,
a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 13 iunie 2022 a Curții de Apel
Chișinău și a hotărârii din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, solicitând admiterea acesteia, casarea parțială a deciziei instanței de
apel și a hotărârii instanței de fond în partea admiterii parțiale a cererii de
chemare în judecată, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă
integral cererea de chemare în judecată.
41.1 În motivarea cererii de recurs a indicat că instanța de fond, cât și
instanța de apel au interpretat eronat legea și au apreciat arbitrar probele ( art.
432 alin. (2) lit. c) și alin. (4) din Codul de procedură civilă).
41.2 Recurentul a menționat că atât instanța de fond, cât și instanța de apel
au neglijat faptul că, prin acțiunile întreprinse de organele de urmărire penală,
i-au fost încălcate dreptul fundamental de a nu fi urmărit penal, în lipsa unei
fapte infracționale și prejudiciabile, dreptul la proprietate privată și dreptul la
protecției vieții private, prin ce a suferit un prejudiciu moral și material
considerabil, determinat inclusiv de necesitatea deplasării la sediile
Procuraturii Anticorupție și participării la diferite acțiuni procesuale în
procesul anchetării procesului penal nr. ****** în legătură cu acuzațiile de
comiterea pretinselor fapte prejudiciabile prevăzute de art. ****** din Cod
penal, care se sancționează cu închisoare de până la ****** ani.
41.3 A invocat că instanța de apel, cât și cea de fond au neglijat probele și
argumentele care demonstrau că la momentul în care a fost supus persecutării
penale pentru o faptă care evident nu a comis-o, dânsul era în perioada
stagiului profesional în avocatură, început la 18 octombrie 2016, urmând să
acceadă ulterior în profesia de avocat, dar și că ingerința în sfera drepturilor
sale, inclusiv a vieții sale private și profesionale, a fost una majoră și
prejudiciabilă, care indiscutabil urma să fie luată în considerare la stabilirea
cuantumului prejudiciului moral cauza.
La 14 septembrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Procuratura
Generală a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 13 iunie 2022 a Curții
de Apel Chișinău și a hotărârii din 30 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de apel și
a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea
de chemare în judecată să fie respinsă integral ( vol. II, f.d. 2-4).
42.1. În motivarea cererii de recurs a indicat că concluzia instanței de apel
este greșită din cauza aprecierii eronate a normelor de drept, cât și a
materialului probator din dosar.
42.2. Recurenta a opinat că pentru a fi în prezența unei acțiuni civile
întemeiate, nu este suficient de a fi întrunite doar prevederile art. 6 din Legea
nr. 1545/1998, dar este necesară și întrunirea dispozițiilor prevăzute de art. 3
alin. (1) din același act normativ. Or, în speța dată, este incontestabil că Nicu
Arnăut nu a fost supus ilegal niciunei din acțiunile specificate de art. 3 alin.
(1) din Legea nr. 1545/1998, circumstanță absolut necesară pentru solicitarea
despăgubirilor materiale și morale cauzate prin acțiunile ilicite ale organelor de
7
urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, fiind
indubitabil că nu orice acțiune a organelor de drept atrage răspunderea statului.
42.3. De altfel, acțiunile organului de urmărire penală întreprinse în privința
intimatului Nicu Arnăut sunt acțiuni legale, efectuate în vederea stabilirii
adevărului pe cauza penală. Or, Nicu Arnăut nu a prezentat vreo încheiere
irevocabilă a judecătorului de instrucție care să confirme acțiunile organului de
urmărire penală pretinse ca fiind ilicite.
42.4. Prin urmare, recurenta a concluzionat că, deși Nicu Arnăut deține o
ordonanță de scoatere de sub urmărire penală în privința sa, ce i-ar conferi
dreptul la repararea prejudiciului, totuși aceasta nu întrunește condițiile
speciale reglementate de art. 3 din Legea nr. 1545/1998, circumstanță absolut
necesară pentru solicitarea despăgubirilor materiale și morale cauzate prin
acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale
instanțelor judecătorești.
ASPECTE DE PROCEDURĂ ÎN RECURS
La 02 august 2023 și 04 ianuarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a
expediat intimaților copiile recursului declarate, creând astfel participanților la
proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât
și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și
disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se
confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la
materialele dosarului ( vol.I, 250, vol. II, f.d. 8).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în
adresa Curții Supreme de Justiție referințe nu au parvenit.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin.
(3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă
de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în
baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de
drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate
a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor
examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării
în vigoare a prezentei legi.
Art. 434 din Codul de procedură civilă:
8
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 431 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.
(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9
judecători ai Curții Supreme de Justiție.
(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la
examinarea recursului în cauză.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare până la
01 septembrie 2023):
„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise
au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare după 01
septembrie 2023):
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
9
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246
din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare de la 01
septembrie 2023):
„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”
Art. 442 din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute
la art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi
sunt lezate prin hotărâre.
(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale
invocate în recurs.”
Art. 444 din Codul de procedură civilă:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1)
lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru
a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 445 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă:
„ (1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: e) să admită recursul și să
modifice decizia instanței de apel și/sau hotărârea primei instanțe.”
Art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul
de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire
penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești:
„ (1) În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noțiuni:
acțiuni ilicite - acțiuni sau inacțiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu
privire la contravenții, ale organului de urmărire penală sau ale instanței de judecată, care
exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea principiului
general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere și nu poate
fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de răspundere din organul de urmărire
penală sau din instanța de judecată, manifestate prin încălcarea intenționată a normelor
procedurale și materiale în timpul procedurii penale sau contravenționale (infracțiuni);
10
cazuri excepționale - cazuri cînd persoanei i-au fost încălcate grav și abuziv drepturile și
libertățile fundamentale garantate de Constituție și de tratatele internaționale la care
Republica Moldova este parte ori cînd consecințele acțiunilor ilicite comise sînt extrem de
grave sau chiar iremediabile.
Art. 3 alin. (1), (2) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998:
„.(1) În conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material și
moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma:
a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de
declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală;
b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă
neremunerată în folosul comunității;
c) efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziției,
ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru
(funcție), precum și în urma altor acțiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor
fizice sau juridice;
d) supunerii ilegale la arest contravențional, reținerii contravenționale ilegale sau aplicării
ilegale a amenzii contravenționale de către instanța de judecată;
e) efectuării măsurilor speciale de investigații cu încălcarea prevederilor legislației;
f) ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a ștampilelor,
precum și în urma blocării conturilor bancare.
(2) Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcție de
răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură și din instanțele judecătorești.”
Art. 5 alin. (1), (2) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998:
„(1) Cauzele cu privire la repararea prejudiciului material și moral se examinează în
conformitate cu normele de procedură civilă în vigoare. Organul care reprezintă statul în
instanța de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiției.
(2) Cererea de chemare în judecată privind repararea prejudiciului se depune în termen de
3 ani de la data apariției dreptului la repararea prejudiciului.”
Art. 6 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998:
„Dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare
în cazul:
a) devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare;
b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de
reabilitare;
c) adoptării de către instanța judecătorească a hotărîrii cu privire la anularea arestului
contravențional în legătură cu reabilitarea persoanei fizice;
d) adoptării, de către judecătorul de instrucție, în condițiile art.313 alin.(5) din Codul de
procedură penală, în privința persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală, a
încheierii privind declararea nulității actelor sau acțiunilor organului de urmărire penală sau
organului care exercită activitate specială de investigații.”
Art. 11 alin. (1), (3) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998:
(1) Mărimea compensației pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de
instanța de judecată în modul prevăzut de prezenta lege. Mărimea concretă a compensației se
determină luîndu-se în considerare:
a) gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuită persoana respectivă;
11
b) caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală și la
examinarea cauzei penale în instanța de judecată;
c) rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea persoanei;
d) durata urmăririi penale, precum și durata examinării cauzei penale în instanța de
judecată;
e) natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei;
f) suferințele fizice, caracterul și gradul suferințelor psihice;
g) măsura în care compensația bănească poate atenua suferințele fizice și psihice cauzate;
h) durata aflării nelegitime a persoanei în detenție.
(2) Instanța de judecată va determina mărimea compensației și în baza criteriilor
specificate la art. 219 alin. (4) din Codul de procedură penală.
(3) În toate cazurile, instanța de judecată se va baza pe principiile compensării
rezonabile și echitabile a prejudiciului moral. ”
Art. 2007 alin. (1) lit. a) din Codul civil:
„(1) Prejudiciul cauzat persoanei prin acțiunile organelor de urmărire penală, ale
procuraturii sau ale instanțelor de judecată se repară de către stat integral, indiferent de
vinovăția persoanei responsabile, în următoarele cazuri:
a) condamnare ilegală, tragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii
preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declarației scrise de a nu părăsi
localitatea.”
Art. 2037 alin. (1)-(3) din Codul civil:
„(1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de
judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei
vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a
răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă
persoanei vătămate.
(2) Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată,
luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea
posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate.
(3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o
despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit
în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursurilor, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, la 18 iulie 2023, prin intermediul poștei
electronice, Curtea de Apel Chișinău a expediat avocatului Vasile Foltea și
Procuraturii Generale, decizia motivată din 13 iunie 2023, fapt ce se confirmă
prin extrasul din poșta electronică anexată la materialele cauzei ( vol. I, f.d. 236
verso).
12
Astfel, recursurile depuse de Nicu Arnăut, reprezentat de avocatul
Vasile Foltea, la 20 iulie 2023 și de Procuratura Generală, la 14 septembrie
2023, se consideră depuse în termenul stabilit de lege.
Prin prisma prevederilor art. 444 din Codul de procedură civilă, la caz,
examinarea cauzei civile în ordine de recurs s-a realizat fără înștiințarea și
audierea participanților la proces.
Studiind materialele dosarului, prin prisma normelor de drept aplicabile
speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că
cererea de recurs depusă de Nicu Arnăut, reprezentat de avocatul Vasile Foltea,
este neîntemeiată, care urmează a fi respinsă, iar cererea de recurs depusă de
Procuratura Generală este întemeiată și care urmează a fi admisă și modificată
decizia instanței de apel și a hotărârii instanței de fond în partea încasării
prejudiciului moral, din motivele ce succed.
După cum denotă actele cauzei, reclamantul Nicu Arnăut, înaintând
acțiunea împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura
Generală, a solicitat încasarea prejudiciului moral în sumă de 300 000 de lei,
cauzat în urma tragerii ilicite la răspundere penală, precum și în urma altor
acțiuni de procedură ce limitează drepturile persoanelor fizice în dosarul penal
nr. ******, compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 11 750 de lei,
suportate în legătură cu cauza penală nr. ****** și compensarea cheltuielilor
de judecată în mărime de 6 500 de lei, suportate în legătură cu prezenta cauză
(vol. I, f.d. 7-20).
Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis parțial
cererea de chemare în judecată depusă de Nicu Arnăut, a încasat de la
Ministerul Justiției, prin intermediul Ministerului Finanțelor, în beneficiul lui
Nicu Arnăut suma de 70 000 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral,
cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii, și
suma de 3 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, iar în total suma
de 73 000 de lei, în rest pretențiile s-au respins ( vol. I, f.d. 127, 137-151).
Judecând apelurile declarate, instanța de apel a respins cererile de apel
depuse de Ministerul Justiției și Procuratura Generală, a admis cererea de apel
depusă de Nicu Arnăut, reprezentat de avocatul Vasile Foltea, a casat hotărârea
din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea ce
vizează compensarea cheltuielilor pentru asistență juridică suportate în cadrul
urmăririi penale și în această parte a emis o nouă hotărâre, prin care: A încasat
de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor, în beneficiul lui
Nicu Arnăut cheltuielile pentru asistența juridică suportate în cadrul urmăririi
penale în cauza nr. ******, în mărime de 11 750 de lei, în rest, hotărârea din
24 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a menținut (vol. I,
f.d. 220-221, 222-235).
Analizând materialele dosarului în raport cu normele juridice pertinente
la caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia
că instanța de apel a stabilit corect raportul juridic litigios, a identificat corect
normele ce-l guvernează și a stabilit corect natura drepturilor încălcate. Însă, la
13
stabilirea cuantumului sumei ce urmează a fi încasată cu titlu de reparare a
prejudiciului moral pentru încălcarea drepturilor reclamantului prin acțiunile
ilegale ale autorităților statului, nu s-a ținut cont de criteriile de determinare a
mărimii compensației pentru prejudiciul moral cauzat. Din acest motiv,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat
de Procuratura Generală, modificând decizia instanței de apel și instanța de
fond, în sensul diminuării cuantumului prejudiciului moral încasat.
În baza materialului probator administrat la dosar se atestă că, la 30
martie 2017, în temeiul ordonanței Procurorului general al Republicii Moldova
în privința judecătorului Curții de Apel Chișinău, ****** a fost dispusă
pornirea urmării penale, conform elementelor infracțiunilor prevăzute de art.
****** din Codul penal (vol. I, f.d. 23-24).
La 10 aprilie 2017, în temeiul ordonanței Procurorului general al
Republicii Moldova în privința judecătorului Curții de Apel Chișinău, Sergiu
Arnăut a fost dispusă pornirea urmării penale, conform elementelor infracțiunii
prevăzute de ****** din Codul penal (vol. I, f.d. 25).
Tot, la 10 aprilie 2017, prin ordonanța a Procuraturii Anticorupție a fost
dispusă conexarea cauzelor penale nr. ****** și nr. ******, într-o singură
procedură, cu atribuirea numărului de ordine comun ****** (vol. I, f.d. 26).
Ulterior, la 27 iulie 2018, cauza penală nr. ****** de învinuire a lui
Sergiu Arnăut, de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. ****** din Codul
penal a fost expediată pentru examinare Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani
(vol. I, f.d. 27).
Conform ordonanței din 26 septembrie 2017 a Procuraturii
Anticorupție, s-a recunoscut în calitate de bănuit, în cadrul cauzei penale nr.
******, pe Nicu Arnăut în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. ****** din
Codul penal (vol. I, f.d. 28).
În baza ordonanței din 26 septembrie 2017 a Procuraturii Anticorupție
în cadrul dosarului penal ******; încheierii judecătorului de instrucție din 26
septembrie 2017 și mandatului judecătoresc nr. 11-5339/2017, s-a autorizat
efectuarea percheziției la domiciliul lui Nicu Arnăut (vol. I, f.d. 35-40).
Din procesul verbal de percheziție din 26 septembrie 2017, rezultă că,
la 26 septembrie 2017, în perioada orelor 13:08-22:32, la domiciliul lui Nicu
Arnăut din mun. ****** precum și în automobilul acestuia de model BMW cu
n/î ******, a fost efectuată percheziție, fiind ridicate mijloace bănești, arme și
muniții, mijloace de comunicare mobilă și purtători de informații, care
aparțineau lui și mamei acestuia, ****** (vol. I, f.d. 41-42).
Conform procesului-verbal de cercetare din 05 decembrie 2017 al
Procuraturii Anticorupție, s-au examinat cu participarea lui Nicu Arnăut
obiectele și bunurile ridicate la 26 septembrie 2017 în cadrul percheziției
efectuate la domiciliul (vol. I, f.d.43-45).
Din procesul-verbal privind efectuarea urmăririi vizuale din 03
octombrie 2017, întocmit de șeful DGAO a CNA, rezultă că Nicu Arnăut a
fost obiectul măsurilor speciale de investigații în perioada 30 septembrie 2017,
14
ora 12.38-20:00, fiind supus urmăririi vizuale în cadrul cauzei penale nr.
****** (vol. I, f.d.52-53).
Prin ordonanța din 26 decembrie 2017 a Procuraturii Anticorupție, s-a
dispus punerea sub învinuire a lui Arnăut Nicu în săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. ****** din Codul penal (vol. I, f.d. 30).
În temeiul ordonanței din 23 iulie 2018 a Procuraturii Anticorupție, s-a
dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului Nicu Arnăut în
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. ****** din Codul penal, din motivul că
fapta nu întrunește elemente infracțiunii (vol. I, f.d. 32-33).
Prin urmare, circumstanțele descrise configurează concluzia că atât
instanța de fond, cît și instanța de apel corect au stabilit că Nicu Arnăut a fost
ilegal atras la răspunderea penală, de aceea are dreptul de a pretinde la
despăgubiri conform Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat
prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale
instanțelor de judecătorești. Or, în situația în care prin ordonanța din 23 iulie
2018 a Procuraturii Anticorupție, Nicu Arnăut a fost scos de sub urmărirea
penală, acțiunea înaintată de către acesta este temeinică în sensul art. 6 alin. a)
al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a
prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale
procuraturii și ale instanțelor judecătorești.
Coroborând normele legale citate supra ce țin de repararea
prejudiciului moral în urma acțiunilor ilegale ale organelor de urmărire penală
și procuraturii cu circumstanțele de fapt stabilite, Completul de judecată
stabilește că lui Nicu Arnăut i-au fost lezate drepturile sale, fiindu-i cauzat un
prejudiciu moral.
Astfel, mărimea concretă a compensației se determină conform art. 11
din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, iar unul din criteriile orientative
generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă
că indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire
Aici, urmează a menționa că, instanța de fond, cât și cea de apel, cu
aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, just
au constatat faptul că, este reparabil prejudiciul moral cauzat lui Nicu Arnăut în
urma tragerii ilegale la răspundere penală, însă, încasarea prejudiciului moral în
mărime de 70 000 de lei este una exagerată și excesivă în raport cu criteriile
stabilite la caz și principiul general al echității.
La caz, Completul de judecată reține că, în perioada 26 septembrie
2017 – 22 iulie 2018, Nicu Arnăut a fost subiect al cauzei penale nr. ******,
având calitatea de bănuit și învinuit. Prin ordonanța din 26 decembrie 2017 a
Procuraturii Anticorupție, Nicu Arnăut a fost pus sub învinuire în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. ****** din Codul penal (f.d.30, vol.1). La 23
iulie 2018, Nicu Arnăut, prin ordonanța Procuraturii Anticorupție, a fost scos
de sub urmărirea penală în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. ****** din
Codul penal (f.d.32-33, vol.1).
15
Respectiv, o perioadă de 10 luni, lui Nicu Arnăut i-a fost neîntemeiat și
ilegal încriminată comiterea unei infracțiuni din categoria cel grave. Iar, din
materialele cauzei rezultă că, în cadrul dosarului penal, Nicu Arnăut a fost
audiat în cadrul urmării penale, în privința acestuia au fost efectuate mai multe
acțiuni de urmărire penală (percheziție la domiciliu, cât și a mijlocului de
transport, urmărirea vizuală, interceptarea discuțiilor și a comunicărilor
telefonice).
Succesiv, raportând prevederile cadrului normativ pertinent, la
particularitățile de fapt ale speței deduse judecății, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție relevă că la cuantificarea despăgubirilor ce urmează
a fi acordate reclamantului, urmează a fi luate în considerare consecințele
produse pe plan social și profesional, imaginea persoanei acesteia și reputația
profesională, precum și durata în timp a încălcărilor drepturilor.
Completul de judecată notează că, pentru reclamant, pornirea urmăririi
penale, recunoașterea acestuia în calitate de bănuit și învinuit, punerea sub
învinuire pe nedrept de comiterea unei infracțiuni a avut un impact social,
afectându-i relațiile personale, iar aceste acțiuni au fost susceptibile să-i
producă reclamantului suferințe morale, de natură să lezeze demnitatea și
onoarea acestuia.
Așadar, susținerile reclamantului, în sensul că acțiunile desfășurate în
perioada urmării penale i-au lezat drepturile și că vătămarea acestor drepturi
rezidă întru-un prejudiciu moral, nu pot fi negate, corespund realității și sunt
întemeiate. Cu toate acestea, în circumstanțele speței deduse judecății, acestea
nu justifică existența și întinderea unui asemenea prejudiciu moral, precum cel
încasat de către instanța de apel și instanța de fond.
La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că, din materialele cauzei nu rezultă că în privința reclamantului
Nicu Arnăut, la etapa urmăririi penale, au fost aplicate anumite măsuri
procesuale de constrângere privative de libertate, precum și nici nu a fost
adoptată o sentință ilegală de condamnare care ar fi generat o privațiune de
libertate, or, în lumina art. 11 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 1545/1998, durata
aflării nelegitime a persoanei în detenție constituie inter alia un criteriu ce
urmează a fi luat în considerare la determinarea cuantumului prejudiciului
moral.
Reținând împrejurările de fapt și de drept elucidate supra, că,
reclamantul a fost învinuit de comiterea unei fapte prejudiciabile, ținând cont
de gravitatea infracțiunii imputate și anume, de infracțiune gravă, de durata
urmăririi penale, ce a constituit 10 luni, de suferințele morale cauzate
reclamantului ce constă generic în atingerea valorilor ce definesc personalitatea
umană și creditul moral, de măsura în care compensația bănească poate atenua
suferințele fizice și psihice cauzate, de principiile compensării echitabile și
rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale, starea de stres și frustrare
cauzate lui Nicu Arnăut, precum și ținând cont de faptul că nu au fost aplicate
măsuri procesuale de constrângere privative de libertate, Completul de judecată
16
consideră că cuantumul compensației pentru prejudiciul moral încasat de
instanțele de judecată în sumă de 70 000 de lei este unul exagerat.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că
suma de 40000 de lei reprezintă o sumă rezonabilă, care va acorda o evaluare
pertinentă daunelor compensatorii, fiind în corespundere cu caracterul și
gravitatea suferințelor psihice suportate de către Nicu Arnăut în urma acțiunilor
ilicite ale organelor de urmărire penală ale procuraturii.
Totodată, Completul de judecată consideră că pretenția reclamantului
privind acordarea prejudiciului moral în sumă de 300000 de lei contravine
principiului proporționalității și jurisprudenței constante a CEDO, conform
căreia prejudiciul moral trebuie să fie adecvat, dar nu excesiv.
Or, scopul acordării daunelor morale constă în realizarea, în primul
rând, a unei satisfacții morale pentru suferințele de același ordin, și nu a unei
satisfacții patrimoniale. Prejudiciul moral trebuie să fie compensatoriu, și nu
punitiv.
Prin urmare, în această parte decizia instanței de apel și hotărârea
instanței de fond urmează a fi modificată prin micșorarea cuantumului
despăgubirii morale de la 70 000 de lei până la 40 000 de lei, fiind pe măsură
de a atenua suferințele psihice și fizice cauzate reclamantului.
Totodată, cuantumul prejudiciului moral stabilit de 40000 de lei este
corelativ și comparabil cu practica Curții Supreme de Justiție în cazuri similare
în care reclamanții au înaintat cereri de chemare în judecată în temeiul Legii nr.
1545 din 25 februarie 1998 ( dosarul nr. 2ra-512/24, dosarul nr. 2ra-21/24,
dosarul nr. 2r-67/23, dosarul nr. 307/23).
Ținând cont de considerentele elucidate supra, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat
de Nicu Arnăut, reprezentat de avocatul Vasile Foltea, de a admite recursul
declarat de Procuratura Generală și de a modifica decizia instanței de apel și
hotărârea primei instanțe, în partea ce ține de cuantumul sumei încasate cu titlu
de prejudiciu moral, prin diminuarea sumei de la 70 000 (șaptezeci mii) lei la
suma de 40000 (patruzeci mii) lei, iar în rest – de a menține decizia instanței de
apel și hotărârea instanței de fond.
În conformitate cu art. 442, art. 444, 445 alin. (1) lit. e) din Codul de
procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de Nicu Arnăut, reprezentat de avocatul
Vasile Foltea.
Admite recursul declarat de Procuratura Generală .
Modifică decizia din 13 iunie 2023 Curții de Apel Chișinău și hotărârea
din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, adoptate în
cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicu Arnăut
17
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu
Procuratura Republicii Moldova, cu privire la repararea prejudiciului cauzat
prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală, procuraturii și
compensarea cheltuielilor de judecată, în partea ce ține de cuantumul sumei
încasate cu titlu de prejudiciu moral, prin diminuarea sumei de la 70 000
(șaptezeci mii) lei la suma de 40 000 de lei (patruzeci mii) lei.
În rest, decizia din 13 iunie 2023 Curții de Apel Chișinău și hotărârea
din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru se mențin.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
18