2ac-20/23 — repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală
- Temei legal
- strămutarea
2ac-20/23 — repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2ac-20/2023
2-21089068-01-2ac-18012023
Î N C H E I E R E
01 februarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Maria Ghervas
Galina Stratulat
examinând propunerea de strămutare a examinării cauzei la o altă instanță de
judecată egală în grad,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicu Arnăut
împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Republicii
Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale
organului de urmărire penală,
c o n s t a t ă :
La 14 iunie 2021, Nicu Arnăut a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Republicii
Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale
organului de urmărire penală.
Prin hotărârea din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Nicu Arnăut împotriva
Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Republicii Moldova cu
privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de
urmărire penală, procuraturii și încasarea cheltuielilor de judecată. S-a încasat din
contul bugetului de stat, de la Ministerul Justiției, prin intermediul Ministerului
Finanțelor, în beneficiul lui Nicu Arnăut suma de 70 000 de lei, cu titlu de
compensare a prejudiciului moral, cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală, ale procuraturii, și suma de 3 000 de lei cu titlu de cheltuieli de
asistență juridică, iar în total suma de 73 000 de lei. În rest, pretențiile lui Nicu
Arnăut împotriva Ministerului Justiției cu privire la încasarea prejudiciului moral,
încasarea cheltuielilor de asistență juridică suportate pentru asistența juridică în
procesul penal nr. 2017978112 în mărime de 11 750 de lei și compensarea
cheltuielilor de asistență juridică la examinarea prezentei cauze, s-au respins ca
neîntemeiate.
Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 13 ianuarie 2022,
Procuratura Republicii Moldova a depus cerere de apel, solicitând casarea hotărârii
cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
La 18 ianuarie 2022, avocatul Vasile Foltea, în interesele lui Nicu Arnăut, a
1
depus cerere de apel, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii cu
pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
La 21 ianuarie 2022, Ministerul Justiției a depus cerere de apel, solicitând
casarea hotărârii cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
Conform fișei de repartizare a dosarului la data de 19 mai 2022, cauza a fost
repartizată aleatoriu spre examinare judecătorului raportor Anatol Pahopol.
Prin încheierea din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
declarația de abținere declarată de judecătorul raportor Anatol Pahopol, de la
examinarea cauzei menționate.
Prin încheierea din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a remis la
Curtea Supremă de Justiție cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă
de Nicu Arnăut împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura
Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite
ale organului de urmărire penală, pentru soluționarea posibilității strămutării
acesteia pentru examinare, în ordine de apel, de la Curtea de Apel Chișinău în altă
instanță de același grad.
Studiind materialele cauzei civile în raport cu normele de drept, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră necesar de a restitui cauza civilă spre examinare în ordine de apel Curții
de Apel Chișinău din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța
strămută cauza la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor
ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la
proces.
În conformitate cu art. 43 alin. (4) Cod de procedură civilă, strămutarea
cauzei în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către
instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.
Colegiul precizează că prin încheierea din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău s-a remis la Curtea Supremă de Justiție cauza civilă, la cererea de
chemare în judecată depusă de Nicu Arnăut împotriva Ministerului Justiției,
intervenient accesoriu Procuratura Republicii Moldova cu privire la repararea
prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală, pentru
soluționarea posibilității strămutării acesteia pentru examinare, în ordine de apel,
de la Curtea de Apel Chișinău în altă instanță de același grad.
Astfel, se reține că încheierea din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, a fost emisă în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) Cod de procedură civilă,
indicându-se că reclamantul/ apelant în cauza civilă, Nicu Arnăut, este fiul fostului
Judecător al Curții de Apel Chișinău, Sergiu Arnăut, majoritatea judecătorilor din
cadrul Curții de Apel Chișinău au activat împreună cu Sergiu Arnăut, cunosc
circumstanțele în care s-a dispus pornirea urmăririi penale în privința fiului
acestuia și consecințele negative care sau răsfrâns asupra fostului coleg. În aceste
condiții fiind evident că, orice decizie adoptată în urma judecării actualei cauze
civile în ordine de apel va trezi în spațiu public bănuieli rezonabile referitor la
nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău, datorită atât circumstanțelor
cauzei, cât și calității participanților la proces.
Pornind de la prevederile enunțate supra, Colegiul constată că nu sunt
temeiuri justificative de a strămuta cauza civilă pentru examinare în ordine de apel
la o altă instanță de judecată de același grad.
2
În atare circumstanțe, nu pot fi invocate eventuale bănuieli de nepărtinire a
judecătorilor rezultând din circumstanțele cauzei și respectiv nu pot constitui temei
de strămutare.
Colegiul consideră că motivele invocate în încheierea din 29 noiembrie 2022
a Curții de Apel Chișinău, cu referire la propunerea de strămutare a cauzei civile
nu cad sub incidența prevederilor art. 43 alin. (2), lit. f) Cod de procedură civilă.
Or, prin cele invocate se atestă că argumentele expuse sunt pur declarative,
care în mod evident nu pot justifica bănuielile de nepărtinire a judecătorilor Curții
de Apel Chișinău.
La caz, se reține și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin
care se cere ca în fiecare caz concret să se stabilească dacă există fapte dovedite de
natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor, or, doar
simpla trimitere la prevederile art. 43 din Codul de procedură civilă, nu poate
constitui temei de admitere a cererii de strămutare.
În acest sens, articolul 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și
a Libertăților Fundamentale cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie
imparțială.
Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii,
existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.
Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului face distincție între o abordare
subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui
judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el
a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a
se vedea Piersack v. Belgium).
Totodată, atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive
legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care
pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este
decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea
Ferrantelli and Santangelo v. Italy).
Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge
propunerea de strămutarea examinării cauzei la o altă instanță de judecată egală în
grad, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicu Arnăut
împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Republicii
Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale
organului de urmărire penală, urmând a restitui cauza pentru continuarea
examinării în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de
judecată.
În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) și alin. (4), art. 269-270 Cod de
procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se respinge propunerea de strămutare a examinării cauzei la o altă instanță de
judecată egală în grad.
Se remite cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicu
Arnăut împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura
Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite
3
ale organului de urmărire penală, pentru continuarea examinării la Curtea de Apel
Chișinău.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Maria Ghervas
Galina Stratulat
4