2ra-512/24 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmărire penală
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmărire penală
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-512/24 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmărire penală (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova, reprezentat de Constantin Cachița,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Alexei Vizdan împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și
Procuratura Generală a Republicii Moldova, cu privire la repararea
prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală,
împotriva deciziei din 28 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-512/24
PIGD Nr. 2-22096106-01-2ra-02052024)
Recurs declarat după 1 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Dezacordul
recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie temei de casare.
Judecătoria Chișinău, sediul centru, jud. D. Sușchevici
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi
11 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, recursul depus de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova, reprezentat de Constantin Cachița
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Gheorghe Stratulat, judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 04 iulie 2022, Alexei Vizdan a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Procuratura
Generală a Republicii Moldova, cu privire la încasarea din bugetul de stat
prin intermediul Ministerului Justiției al RM a prejudiciului material în
mărime de 13 700 lei, prejudiciul moral în mărime de 100 000 lei, obligarea
Procuraturii Generale al Republicii Moldova, prin intermediul Procuraturii
care a condus urmărirea penală, să prezinte scuze oficiale scrise în numele
statului pentru tragerea ilegală la răspundere penală.
În motivarea acțiunii, a indicat că în anul 2020 activa în calitate de șef
al serviciului investigare infracțiuni economice al secției investigații
infracțiuni al Inspectoratului de poliție Dubăsari. În conformitate cu
prevederile Hotărârii Guvernului nr.646 din 10.07.2018, beneficia de
indemnizație pentru închirierea spațiului locativ.
Descrie că la 02 octombrie 2020, prin ordonanță procurorului din cadrul
Procuraturii Dubăsari, s-a dispus ridicarea de la operatorii de telefonie
mobilă a informației cu privire la apelurile telefonice și poziționarea
geografică a celulelor în care au fost susținute convorbirile telefonice de pe
cartela SIM cu numărul atribuit xxxxx care-i aparținea, pentru perioada
01.10.2019 - până la momentul ridicării.
La 15 septembrie 2020, urmare a autosesizării procurorului din cadrul
Procuratura raionului Dubăsari, în lipsa unei constatări corespunzătoare a
Comisiei de profil privind acordarea indemnizației pentru închirierea
spațiului locativ din cadrul Inspectoratului de poliție Dubăsari, în baza art.
30, 190 alin. (2) lit. d) Cod penal, a fost pornită urmărirea penală în cauza nr.
2020138014.
Descrie că la 15 octombrie 2020, în contradictoriu cu prevederile art.
63 alin. (1) din Codul de procedură penală, procurorul din cadrul Procuraturii
1
Dubăsari, îl recunoaște în calitate de bănuit, deși prima acțiune procesuală în
privința sa a fost dispusă la 02 octombrie 2020.
La 26 octombrie 2020, procurorul din cadrul Procuraturii Dubăsari, prin
ordonanță a dispus autorizarea măsurii speciale de investigații urmărirea
vizuală, pentru un termen de 30 de zile.
Menționează că la 13 2021, de prin ordonanța Procuraturii raionului
Dubăsari, a fost recunoscut în calitate de învinuit, deși termenul prevăzut de
lege a expirat la 05 ianuarie 2021, conform prevederilor art. 63 alin. (2) din
Codul de procedură penală.
La 05 februarie 2021, prin ordonanța Procurorului General, s-a dispus
retragerea cauzei penale nr. 2020138014 din gestiunea Procuraturii raionului
Dubăsari și trimiterea pentru efectuarea urmării penale în continuare către
Procuratura municipiului Chișinău.
În consecință, la 31 mai 2021, prin ordonanța procurorului în
Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Principal, a fost scos de sub urmărire
penală din motivul lipsei elementelor constitutive ale componenței de
infracțiune prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. d) Cod penal. Ulterior, prin
contestarea soluției emise, au fost emise în ordine cronologică ordonanța
procurorului ierarhic-superior din 02 iulie 2021, încheierea judecătorului de
instrucție (Judecătorie Chișinău, sediul Ciocana) din 11 octombrie 2021 și
Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2021.
Potrivit reclamantului, toate actele procesuale invocate au constatat
legalitatea soluției finală, reiterând că fapta incriminată lui Alexei Vizdan și
în baza căreia a fost pus sub învinuire, nu întrunește elementele infracțiunii,
reprezentând în sine niște relații civile dintre două părți, care au fost prescrise
în baza unui contract corespunzător neviciat și care și-au produs efectele față
de ele.
Pe parcursul perioadei de 15 septembrie 2020 – 31 mai 2011, s-a aflat
ilegal sub urmărire penală, fară să existe temei pentru instrumentarea cauzei
penale și în lipsa cărorva probe asupra vinovăției sale sau cel puțin pretinsa
bănuială rezonabilă că ar fi comis infracțiunile incriminate.
Consdieră că, procurorul din cadrul Procuraturii raionului Dubăsari și-
a asumat rolul de bâtă în lupta dintre Alexei Vizdan și factorii de decizie a
MAI și IGP, care îl persecutau pentru activitatea sa profesională în raport cu
deconspirarea unei scheme de livrare prin contrabandă a țigărilor din
regiunea transnistreană. Mai mult, în conformitate cu răspunsurile autorității
2
Avocatul Poporului a fost constatată calitatea de avertizor de integritate a lui
Alexei Vizdan.
În susținerea faptului cauzării prejudiciului moral, a remarcat că în
context de răfuială cu el și în contradictoriu cu calitatea de avertizor de
integritate, de către factorii de decizie al MAI și IGP a fost concediat ilegal
la data de 31 mai 2021. Suferințele psihice pe care le-a trăit au lăsat o
amprentă profundă în psihicul său. A trăit momente în care a simțit
sentimentul de neputință, umilință, a avut insomnie și depresie. Urmare a
acestor circumstanțe a fost supus tratamentului medical neurologic.
De asemenea, a reținut că această presupusă faptă ilegală a sa a fost
relatată în mai multe produse mediatice de la postul de televiziune Jurnal TV,
drept un fapt cu puterea lucrului decis, în care angajații SPIA implicați în
documentarea presupusei escrocherii relatau falsuri. Cu toate că a fost
constatată atragerea ilegală la răspundere penală, în societate se distribuiau
informații false cu privire la îmbogățirea sa din comiterea escrocheriei.
A susținut că, acțiunile ilegale ale organelor de urmărire penală în
cumul au influențat negativ asupra stării sale psihofizice. A suportat suferințe
psihice și fizice care în cele din urmă s-au materializat în stări depresive,
anxietate, insomnie, neliniște și nesiguranță care au durat încă mult timp
după scoaterea sa de sub urmărire penală.
În final, a concluzionat ca fiind pe deplin justificată, întemeiată și
admisibilă cerința cu privire la reperarea prejudiciului moral cauzat astfel,
evaluat în bani la suma de 100 000 lei, pe care îl pretinde spre încasare din
contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul centru din 19 iunie 2023,
s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Vizdan
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Procuratura
Generală a Republicii Moldova, cu privire la repararea prejudiciului moral
cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. S-a dispus de a
încasa din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al RM în
beneficiul lui Alexei Vizdan, parțial suma prejudiciului moral în mărime de
20 000 lei și prejudiciul material, constituit din cheltuielile de asistență
juridică suportate la examinarea cauzei penale în sumă de 13 700, iar în total
suma de 33 700 lei. S-a obligat Procuratura Generală al Republicii Moldova,
prin intermediul Procuraturii municipiului Chișinău, Oficiul Principal să
3
aducă scuze oficiale scrise în numele statului lui Alexei Vizdan care a fost
supus neîntemeiat urmăririi penale în cauza penală nr. 2020138014. În rest,
cerințele reclamantului privind repararea prejudiciului moral, au fost
respinse, ca fiind neîntemeiate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 23 iunie 2023, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a depus
cerere de apel nemotivată, ulterior motivată, împotriva hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul centru din 19 iunie 2023, solicitând admiterea cererii de
apel, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care
acțiunea să fie respinsă.
La 23 iunie 2023, Alexei Vizdan a depus cerere de apel nemotivată,
ulterior motivată, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul centru din
19 iunie 2023, solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii
primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă
integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 28 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, au fost
respinse cererile de apel depuse de către Ministerul Justiției al Republicii
Moldova și de către Alexei Vizdan, cu menținerea hotărîrii Judecătoriei
Chișinău, sediul centru din 19 iunie 2023.
Pentru a decide astfel, instanța de apel verificând legalitatea și
temeinicia hotărârii instanței ierarhic inferioare în raport cu criticile
formulate în cererea de apel și materialul probator, a conchis că soluția
primei instanțe privind admiterea în parte a acțiunii este întemeiată, rezultată
din aprecierea corectă a materialului probator și interpretarea justă a
normelor de drept material.
Instanța de apel a stabilit că, prima instanță just a stabilit că condițiile
necesare pentru reținerea răspunderii statului pentru faptele comise de
agenții săi sunt întrunite în speță, or, prin acțiunile de urmărire penale
desfășurate în privința lui Alexei Vizdan au fost aduse atingere principiului
general, conform căruia nicio persoană nevinovată nu poate fi trasă la
răspundere, precum și au avut un caracter intruziv în sfera drepturilor
subiective ale reclamantului, cât și faptul că, sunt întrunite condițiile art. 3
alin. (1) lit. a) și art. 6 lit. b) al Legii nr. 1545.
4
Instanța de apel a conchis că, Alexei Vizdan, în baza prevederilor
Codului civil și al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin
acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale
instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25.02.1998, are dreptul de a
solicita repararea prejudiciului pentru atragerea ilegală la răspundere penală.
Prejudiciul pretins de către Alexei Vizdan urmează a fi recuperat de către
Ministerul Justiției.
Instanța de apel a reținut că Alexei Vizdan a solicitat încasarea cu titlu
de prejudiciu moral suma de 100 000 de lei. Prin urmare, instanța de apel a
constatat că prima instanță cu aplicarea corectă a legii materiale care
guvernează raportul juridic litigios, creând condiții obiective participanților
la proces, justificat a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii și corect a
determinat mărimea compensației pentru prejudiciul moral cauzat lui Alexei
Vizdan, ca urmare a atragerii ilegale la răspundere penală, fiind stabilită
suma de 20 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.
În context, instanța de apel a explicat că unul din criteriile orientative
generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care
exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire.
Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect
compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii
daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.
Cu referire la repararea prejudiciului material cauzat în mărime de 13
700 lei, ce reprezintă cheltuieli de asistență juridică suportate în cauza
penală, instanța de apel a conchis că, prima instanță corect a admis integral
pretenția, or, art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1545/1998, stabilește că, este
reparabil prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în
urma reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de
arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la
răspundere penală. În acest sens, prima instanță corect a reținut că prin
bonurile de plată nr.748780 din 10.01.2021; nr.748786 din 25.01.2021;
nr.748787 din 25.01.2021; nr.748792 din luna martie 2921, eliberate de
avocata Natalia Moloșag, se confirm că avocatul a acționat în baza
mandatului seria MA nr. 1570629, eliberat corespunzător în conformitate cu
contractul de asistență juridică nr. 004/01/2021 din 10.01.2021 și a
reprezentat interesele lui Alexei Vizdan.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
5
La 19 aprilie 2024, Ministerul Justiției al Republicii Moldova,
reprezentat de Constantin Cachița, a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 28 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor instanțelor ierarhic
inferioare și emiterea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în
judecată să fie respinsă ca fiind neîntemeiată.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, invocă argumente în esență similare celor
expuse în cererea de apel. Suplimentar, a evidențiat temeiurile de recurs
prevăzute de dispozițiile art. 432 alin. (1) lit. b) și e) Cod de procedură
penală.
A evidențiat că, Alexei Vizdan, în procesul penal având doar calitatea
de bănuit și învinuit, nu a demonstrat prin suport probatoriu și nici nu a
motivat despre: încălcarea gravă și abuzivă a drepturilor și libertăților
fundamentale sau că consecințele acțiunilor ilicite comise sunt extrem de
grave sau chiar iremediabile.
În concluzie, a relevat că hotărârile instanțelor ierarhic inferioare nu
sunt explicit de clare și înțelese, nu răspund în mod sigur și expres la toate
cererile și obiecțiile formulate, cuprind mult text lipsit de claritate.
POZIȚIA INTIMATULUI
La 17 iunie 2024, Alexei Vizdan a depus referință la recursul declarat,
solicitând declararea acestuia ca fiind inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin.
(3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă
de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în
baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei
de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării
imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza
cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până
la data intrării în vigoare a prezentei legi.
6
Recursul declarat de Ministerul Justiției, va fi examinate prin prisma
temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în
vigoare de la 01 septembrie 2023.
Articolul 434 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă stipulează că:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a
Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
Art. 432 alin. (1) lit. b) și e), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul este admis dacă: b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se
consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; e) hotărârea sau decizia este
arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a
probelor.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este
vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 28
noiembrie 2023. Copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată
participanților la proces la 13 martie 2024, prin intermediul poștei
electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la
dosar (f.d. 31 verso, Vol. II). Astfel, recursul declarat la 19 aprilie 2024
(f.d.33-43, Vol. II), este în termen.
Din analiza prevederilor legale precitate supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
7
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru
a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Se reține că examinarea admisibilității recursului presupune
verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu
temeiurile prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția
legii în vigoare la data declarării recursului.
Din analiza recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii
Moldova rezultă că s-a invocat ca temei de admisibilitate prevederile art. 432
alin. (1) lit. b), e) din Codul de procedură civilă, citate supra.
Argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele
stabilite de norma în vigoare la data declarării recursului, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei contestate și prin urmare recursul este
vădit neîntemeiat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel,
relatarea repetată a situației, nu constituie temei de casare a deciziei
contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că nu
există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în instanța de apel în modul
garantat de art.6§1 CEDO.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursurilor. Or,
8
recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă argumentare a
criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează
aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei
interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de
Apel, nu echivalează cu un argument.
La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul
rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea
cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se
vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c.
Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de
admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei,
2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c.
Franței, 1996, §45).
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din
CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor
în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel,
conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii
de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de
fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea
CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că recursul declarat de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova, este vădit neîntemeiat și urmează a fi considerat
inadmisibil.
9
Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433
alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova, reprezentat de Constantin Cachița, împotriva deciziei
din 28 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat
10