2ra-526/25 — repararea prejudiciului moral cauzat prin actiunile ilicite ale organului de urmarire penala si obligarea procuraturii sa prezinte scuze oficiale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului moral cauzat prin actiunile ilicite ale organului de urmarire penala si obligarea procuraturii sa prezinte scuze oficiale
- Temei legal
- Temeiurile de recuzare a judecătorului
2ra-526/25 — repararea prejudiciului moral cauzat prin actiunile ilicite ale organului de urmarire penala si obligarea procuraturii sa prezinte scuze oficiale (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea cererii depuse de Alexei Vizdan privind
recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Munteanu, de la
examinarea admisibilității recursurilor declarate de către Alexei Vizdan,
Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Procuratura Anticorupție
împotriva deciziei din 04 martie 2025 a Curții de Apel Centru,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Alexei Vizdan împotriva Ministerului Justiției, Procuraturii Anticorupție cu
privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite
ale organelor de urmărire penală, obligarea Procuraturii să prezinte scuze
oficiale,
(Dosarul nr. 2ra-526/2025
NR. PIGD 2-23042232-01-2ra-30072025)
Argumentele cererii de recuzare nu se încadrează în temeiul art. 50 alin. (1)
lit.e) din Codul de procedură civilă.
07 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea de recuzare a judecătorului Curții
Supreme de Justiție, Ion Munteanu înaintată de Alexei Vizdan,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 22 martie 2023, Alexei Vizdan a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerului Justiției, Procuraturii Anticorupție cu
privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile
ilicite ale organelor de urmărire penală, obligarea Procuraturii să prezinte
scuze oficiale.
Prin hotărârea din 31 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Alexei
Vizdan.
Prin decizia din 04 martie 2025 a Curții de Apel Centru, s-au respins
cererile de apel declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și
Procuratura Anticorupție.
S-a admis cererea de apel declarată de Alexei Vizdan.
S-a modificat hotărârea din 31 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, în partea cuantumului prejudiciului moral, majorând
cuantumul prejudiciului de la suma de 75 000 de lei, la suma de 150 000 de
lei. În rest, hotărârea s-a menținut.
La 30 iulie 2025, Procuratura Anticorupție a declarat recurs împotriva
deciziei din 04 martie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând casarea
acesteia, cu emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în
judecată.
La 25 august 2025, Alexei Vizdan a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 04 martie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care a solicitat
casarea parțială a acesteia, precum și a hotărârii pronunțate de prima
instanță, cu adoptarea unei noi decizii prin care să fie admis capătul de
cerere și să se dispună obligarea procurorilor din cadrul Procuraturii
Anticorupție să își prezinte scuze oficiale pentru supunerea sa neîntemeiată
la urmărirea penală în dosarul nr. 2020960073. Totodată, a cerut
pronunțarea unei încheieri interlocutorii, având în vedere că atât decizia din
04 martie 2025 a Curții de Apel Centru, cât și hotărârea din
31 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, sunt arbitrare,
fundamentate pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor și pe o
interpretare eronată a normelor legale, contrară practicii uniforme a Curții
Supreme de Justiție, cu expedierea acesteia către Inspecția Judiciară.
1
La 12 septembrie 2025, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a
declarat recurs împotriva deciziei din 04 martie 2025 a Curții de Apel
Centru, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi decizii de
respingere integrală a cererii de chemare în judecată.
Iar, la 22 septembrie 2025, Alexei Vizdan a depus cerere de recuzare a
judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Munteanu.
În cererea de recuzare formulată, Alexei Vizdan a invocat faptul că
judecătorul Curții Supreme de Justiție Ion Munteanu, desemnat să
examineze recursurile aflate pe rol, a deținut anterior funcția de adjunct-
interimar al Procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție în perioada
instrumentării cauzei penale nr. 2020960073, în care acesta a fost supus
ilegal urmăririi penale, iar în această calitate a emis ordonanța din
22 octombrie 2021, prin care i-a respins plângerea împotriva actului
procurorului Vasile Disculțu, ordonanță declarată ulterior nulă prin
încheierea din 19 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.
Totodată, în calitate de Procuror General interimar, Ion Munteanu a
dispus la 20 iunie 2023 retragerea cauzei penale nr. 2022960085 din
gestiunea Procuraturii Anticorupție și transmiterea acesteia Procuraturii
municipiului Chișinău, cauză derivată nemijlocit din dosarul
nr. 2020960073, ceea ce denotă o implicare directă a acestuia în faptele ce
fac obiectul prezentului litigiu.
În continuare, Alexei Vizdan a relevat că, recursurile declarate de
Ministerul Justiției și Procuratura Anticorupție împotriva deciziei din
04 martie 2025 a Curții de Apel Centru, precum și recursul formulat de el,
se află în examinarea aceluiași judecător, deși unul dintre principalele
argumente ale acestor recursuri se întemeiază pe existența ordonanței de
recunoaștere a lui ca parte civilă în dosarul nr. 2022960085, act adoptat în
perioada activității lui Ion Munteanu la Procuratura Anticorupție.
Astfel, toate aceste împrejurări relevă existența unui conflict de
interese și creează suspiciuni obiective și rezonabile cu privire la
imparțialitatea și obiectivitatea magistratului, contrar art. 50 alin. (1) lit. e)
din Codul de procedură civilă și jurisprudenței CEDO, care impun ca justiția
nu doar să se facă, ci și să se vadă că se face, ceea ce justifică excluderea
judecătorului Ion Munteanu din examinarea cauzei.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă:
e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte
împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”
Art. 52 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Dacă există temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul,
specialistul, interpretul, grefierul sînt obligați să se abțină de la judecată. În
aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este
examinată din oficiu de către instanță.
2
(2) Propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris
pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată pînă la începerea
dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată
pot fi înaintate mai tîrziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului
recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond.”
Art.56 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Participanții la proces sînt în drept să ia cunoștință de materialele dosarului, să
facă extrase și copii de pe ele, să solicite recuzări, să prezinte probe și să participe
la cercetarea lor, să pună întrebări altor participanți la proces, martorilor, experților
și specialiștilor, să formuleze cereri, să reclame probe, să dea instanței explicații
orale și scrise, să expună argumente și considerente asupra problemelor care apar
în dezbaterile judiciare, să înainteze obiecții împotriva demersurilor, argumentelor
și considerentelor celorlalți participanți, să atace actele judiciare și să-și exercite
toate drepturile procedurale acordate de legislația procedurală civilă.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Analizând și raportând circumstanțele și temeiurile de recuzare expuse
în cererea de recuzare la normele de drept enunțate la pct. 12-14, Completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate
de Alexei Vizdan la pct. 8-11, cu privire la recuzarea judecătorului Curții
Supreme de Justiție, Ion Munteanu, nu cad sub incidența art. 50 alin. (1)
lit. e) din Codul de procedură civilă.
Potrivit art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă,
judecătorul este recuzat atunci când există circumstanțe ce justifică
suspiciuni rezonabile asupra nepărtinirii sale, iar art. 56 alin. (1) din Codul
de procedură civilă consacră dreptul părților de a formula cereri de recuzare
atunci când aceste suspiciuni sunt întemeiate.
În speță, Alexei Vizdan a solicitat, în temeiul Legii nr. 1545/1998,
repararea prejudiciului material și moral pretins a fi fost cauzat prin acțiunile
ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii în cadrul procesului
penal nr. 2020960073, desfășurat în perioada 22 septembrie 2020 –
11 februarie 2022.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că în
cauza penală nr. 2020960073, procurorul Ion Munteanu nu a avut nicio
implicare.
Totodată, autosesizarea privind scurgerea de informații, soluționată
anterior de Ion Munteanu în calitate de procuror, constituie o altă cauză
penală cu nr. 2022960085, distinctă de cauza penală nr. 2020960073.
Mai mult, recurentul, prin acțiunea sa, nu a solicitat repararea
prejudiciului material și moral cauzat de acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală și ale procuraturii în cadrul procesului penal
nr. 2022960085, la care face referire în prezenta cerere de recurs, dar
exclusiv în cauza penală nr. 2020960073.
Jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului,
inclusiv cauzele Piersack c. Belgia și De Cubber c. Belgia, confirmă că
3
aparența de imparțialitate poate constitui temei de recuzare doar dacă există
o legătură directă între activitățile anterioare ale judecătorului și obiectul
cauzei, fapt ce la caz nu se atestă.
Conform art. 1 alin. (1)–(4) din Legea nr. 544/1995, judecătorii
exercită puterea judecătorească independent și imparțial, supunându-se
numai legii. Art. 6 alin. (1) CEDO consacră prezumția de imparțialitate, care
se analizează prin criteriul subiectiv (prezumția de imparțialitate personală
până la proba contrarie) și criteriul obiectiv (existenta unor fapte verificabile
care pot ridica dubii legitime asupra imparțialității, inclusiv competența
funcțională a judecătorului, Klein și alții vs. Olanda).
În consecință, motivele invocate pentru recuzarea judecătorului Ion
Munteanu nu întrunesc condițiile prevăzute de art. 50 alin. (1) lit. e) din
Codul de procedură civilă, iar dreptul la recuzare constituie doar o garanție
a independenței și imparțialității instanței.
Altfel spus, împrejurările invocate de recurent nu se circumscriu
dispozițiilor art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă și nu
constituie un temei de admitere a cererii de recuzare a judecătorului Ion
Munteanu. A admite contrariul ar însemna să se creeze un precedent
periculos, în sensul că orice activitate profesională anterioară desfășurată de
un judecător în cadrul altor autorități publice ar putea fi transformată într-un
pretext pentru excluderea sa de la judecarea unor cauze, fără o justificare
reală și obiectivă.
Prin urmare, cererea de recuzare formulată de Alexei Vizdan urmează
a fi respinsă ca neîntemeiată, întrucât nu sunt întrunite condițiile prevăzute
de art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă pentru înlăturarea
judecătorului din examinarea prezentei cauze.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 202 alin. (4) și 230 din
Codul administrativ, art. 52-53 din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU MAJORITATE DE VOTURI,
Respinge cererea depusă de Alexei Vizdan privind recuzarea
judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Munteanu, de la examinarea
admisibilității recursurilor declarate de către Alexei Vizdan, Ministerul
Justiției al Republicii Moldova și Procuratura Anticorupție împotriva
deciziei din 04 martie 2025 a Curții de Apel Centru, în cauza civilă intentată
la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Vizdan împotriva
Ministerului Justiției, Procuraturii Anticorupție cu privire la repararea
prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală, obligarea Procuraturii să prezinte scuze oficiale.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
4