2ra-526/25 — repararea prejudiciului moral cauzat prin actiunile ilicite ale organului de urmarire penala si obligarea procuraturii sa prezinte scuze oficiale

La 22 martie 2023, Alexei Vizdan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, Procuraturii Anticorupție cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, obligarea Procuraturii să prezinte scuze oficiale.

Prin hotărârea din 31 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Vizdan.

Prin decizia din 04 martie 2025 a Curții de Apel Centru, s-au respins cererile de apel declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Procuratura Anticorupție. S-a admis cererea de apel declarată de Alexei Vizdan. S-a modificat hotărârea din 31 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea cuantumului prejudiciului moral, majorând cuantumul prejudiciului de la suma de 75 000 de lei, la suma de 150 000 de lei. În rest, hotărârea s-a menținut.

La 30 iulie 2025, Procuratura Anticorupție a declarat recurs împotriva deciziei din 04 martie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată.

La 25 august 2025, Alexei Vizdan a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 04 martie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care a solicitat casarea parțială a acesteia, precum și a hotărârii pronunțate de prima instanță, cu adoptarea unei noi decizii prin care să fie admis capătul de cerere și să se dispună obligarea procurorilor din cadrul Procuraturii Anticorupție să își prezinte scuze oficiale pentru supunerea sa neîntemeiată la urmărirea penală în dosarul nr. 2020960073. Totodată, a cerut pronunțarea unei încheieri interlocutorii, având în vedere că atât decizia din 04 martie 2025 a Curții de Apel Centru, cât și hotărârea din 31 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, sunt arbitrare, fundamentate pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor și pe o interpretare eronată a normelor legale, contrară practicii uniforme a Curții Supreme de Justiție, cu expedierea acesteia către Inspecția Judiciară. 1

La 12 septembrie 2025, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei din 04 martie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a cererii de chemare în judecată.

Iar, la 22 septembrie 2025, Alexei Vizdan a depus cerere de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Munteanu.

În cererea de recuzare formulată, Alexei Vizdan a invocat faptul că judecătorul Curții Supreme de Justiție Ion Munteanu, desemnat să examineze recursurile aflate pe rol, a deținut anterior funcția de adjunct- interimar al Procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție în perioada instrumentării cauzei penale nr. 2020960073, în care acesta a fost supus ilegal urmăririi penale, iar în această calitate a emis ordonanța din 22 octombrie 2021, prin care i-a respins plângerea împotriva actului procurorului Vasile Disculțu, ordonanță declarată ulterior nulă prin încheierea din 19 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

Totodată, în calitate de Procuror General interimar, Ion Munteanu a dispus la 20 iunie 2023 retragerea cauzei penale nr. 2022960085 din gestiunea Procuraturii Anticorupție și transmiterea acesteia Procuraturii municipiului Chișinău, cauză derivată nemijlocit din dosarul nr. 2020960073, ceea ce denotă o implicare directă a acestuia în faptele ce fac obiectul prezentului litigiu.

În continuare, Alexei Vizdan a relevat că, recursurile declarate de Ministerul Justiției și Procuratura Anticorupție împotriva deciziei din 04 martie 2025 a Curții de Apel Centru, precum și recursul formulat de el, se află în examinarea aceluiași judecător, deși unul dintre principalele argumente ale acestor recursuri se întemeiază pe existența ordonanței de recunoaștere a lui ca parte civilă în dosarul nr. 2022960085, act adoptat în perioada activității lui Ion Munteanu la Procuratura Anticorupție.

Astfel, toate aceste împrejurări relevă existența unui conflict de interese și creează suspiciuni obiective și rezonabile cu privire la imparțialitatea și obiectivitatea magistratului, contrar art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă și jurisprudenței CEDO, care impun ca justiția nu doar să se facă, ci și să se vadă că se face, ceea ce justifică excluderea judecătorului Ion Munteanu din examinarea cauzei.

Art. 52 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă există temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sînt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță. 2 (2) Propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată pînă la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai tîrziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond.”

Art.56 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt în drept să ia cunoștință de materialele dosarului, să facă extrase și copii de pe ele, să solicite recuzări, să prezinte probe și să participe la cercetarea lor, să pună întrebări altor participanți la proces, martorilor, experților și specialiștilor, să formuleze cereri, să reclame probe, să dea instanței explicații orale și scrise, să expună argumente și considerente asupra problemelor care apar în dezbaterile judiciare, să înainteze obiecții împotriva demersurilor, argumentelor și considerentelor celorlalți participanți, să atace actele judiciare și să-și exercite toate drepturile procedurale acordate de legislația procedurală civilă.”

Potrivit art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, judecătorul este recuzat atunci când există circumstanțe ce justifică suspiciuni rezonabile asupra nepărtinirii sale, iar art. 56 alin. (1) din Codul de procedură civilă consacră dreptul părților de a formula cereri de recuzare atunci când aceste suspiciuni sunt întemeiate.

În speță, Alexei Vizdan a solicitat, în temeiul Legii nr. 1545/1998, repararea prejudiciului material și moral pretins a fi fost cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii în cadrul procesului penal nr. 2020960073, desfășurat în perioada 22 septembrie 2020 – 11 februarie 2022.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că în cauza penală nr. 2020960073, procurorul Ion Munteanu nu a avut nicio implicare.

Totodată, autosesizarea privind scurgerea de informații, soluționată anterior de Ion Munteanu în calitate de procuror, constituie o altă cauză penală cu nr. 2022960085, distinctă de cauza penală nr. 2020960073.

Mai mult, recurentul, prin acțiunea sa, nu a solicitat repararea prejudiciului material și moral cauzat de acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii în cadrul procesului penal nr. 2022960085, la care face referire în prezenta cerere de recurs, dar exclusiv în cauza penală nr. 2020960073.

Jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv cauzele Piersack c. Belgia și De Cubber c. Belgia, confirmă că 3 aparența de imparțialitate poate constitui temei de recuzare doar dacă există o legătură directă între activitățile anterioare ale judecătorului și obiectul cauzei, fapt ce la caz nu se atestă.

Conform art. 1 alin. (1)–(4) din Legea nr. 544/1995, judecătorii exercită puterea judecătorească independent și imparțial, supunându-se numai legii. Art. 6 alin. (1) CEDO consacră prezumția de imparțialitate, care se analizează prin criteriul subiectiv (prezumția de imparțialitate personală până la proba contrarie) și criteriul obiectiv (existenta unor fapte verificabile care pot ridica dubii legitime asupra imparțialității, inclusiv competența funcțională a judecătorului, Klein și alții vs. Olanda).

În consecință, motivele invocate pentru recuzarea judecătorului Ion Munteanu nu întrunesc condițiile prevăzute de art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, iar dreptul la recuzare constituie doar o garanție a independenței și imparțialității instanței.

Altfel spus, împrejurările invocate de recurent nu se circumscriu dispozițiilor art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă și nu constituie un temei de admitere a cererii de recuzare a judecătorului Ion Munteanu. A admite contrariul ar însemna să se creeze un precedent periculos, în sensul că orice activitate profesională anterioară desfășurată de un judecător în cadrul altor autorități publice ar putea fi transformată într-un pretext pentru excluderea sa de la judecarea unor cauze, fără o justificare reală și obiectivă.

Prin urmare, cererea de recuzare formulată de Alexei Vizdan urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, întrucât nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă pentru înlăturarea judecătorului din examinarea prezentei cauze.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 202 alin. (4) și 230 din Codul administrativ, art. 52-53 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU MAJORITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Alexei Vizdan privind recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Munteanu, de la examinarea admisibilității recursurilor declarate de către Alexei Vizdan, Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Procuratura Anticorupție împotriva deciziei din 04 martie 2025 a Curții de Apel Centru, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Vizdan împotriva Ministerului Justiției, Procuraturii Anticorupție cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, obligarea Procuraturii să prezinte scuze oficiale. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 4