2ra-119/24 — cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârilor judecătoresti, precum si compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârilor judecătoresti, precum si compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Lipsa temeiurilor de recuzare a judecătorilor; invocarea neîntemeiată a prevederilor la art. 50 alin.1 lit. e din Codul de procedură civilă
2ra-119/24 — cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârilor judecătoresti, precum si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea cererii depuse de Alexei Dimitrov privind
recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc și
Mariana Ursachi,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei
Dimitrov împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,
intervenient accesoriu Inspectoratul de Poliție Botanica, mun. Chișinău cu
privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârilor judecătorești, precum și
compensarea cheltuielilor de judecată,
(Dosarul nr. 2ra-119/24
NR. PIGD 2-22182958-01-2ra-07022024)
Lipsa temeiurilor de recuzare a judecătorilor; invocarea neîntemeiată a
prevederilor la art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă
15 octombrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea depusă de Alexei Dimitrov
privind recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela
Procopciuc și Mariana Ursachi,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 12 decembrie 2022, Alexei Dimitrov a depus o cerere de chemare
în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,
intervenient accesoriu Inspectoratul de Poliție Botanica, mun. Chișinău cu
privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârilor judecătorești, precum și
compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 13 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
admis apelul declarat de Alexei Dimitrov, casată hotărârea din 13 februarie
2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și adoptată o nouă decizie prin
care a fost respinsă a fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată
depusă de Alexei Dimitrov împotriva Ministerului Justiției al Republicii
Moldova, intervenient accesoriu Inspectoratul de Poliție Botanica, mun.
Chișinău cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea
dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârilor judecătorești,
precum și compensarea cheltuielilor de judecată.
La 30 ianuarie 2024, Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul
Alexandru Terziman, a declarat recurs împotriva deciziei din 26 septembrie
2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea
integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu
pronunțarea unei hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
La 09 octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Alexei
Dimitrov în temeiul art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, a
1
depus cerere cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție,
Stela Procopciuc și Mariana Ursachi.
În motivarea cererii de recuzare, a indicat că judecătorii Stela
Procopciuc și Mariana Ursachi au participat anterior la pronunțarea
încheierii Curții Supreme de Justiție, prin care a fost considerat inadmisibil
recursul declarat de Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru
Terziman, împotriva deciziei din 25 octombrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă
de Alexei Dimitrov împotriva Ministerul Justiției al Republicii Moldova,
intervenient accesoriu Inspectoratul de Poliție mun. Chișinău cu privire la
repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărârii judecătorești, pe care o consideră analogică cu
prezenta cauză aflată în curs de examinare.
A menționat că obiectul litigiului la care au participat anterior
judecătorii Stela Procopciuc și Mariana Ursachi, este similar cu obiectul
prezentului litigiu, deoarece cauza care se pretinde a fi conexă se referă la
pretenția cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii din 28 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani, prin care organul constatator a fost obligat să efectueze control
suplimentar referitor la plângerea reclamantului înregistrată în REI-II cu
nr. 11463 din 30 iunie 2018, iar obiectul prezentului litigiu se referă la
constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
din 28 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, prin care
organul constatator a fost obligat să efectueze control suplimentar referitor
la plângerea reclamantului înregistrată în REI-II cu nr. 10953 din 22 iunie
2018.
Totodată, a menționat că odată ce judecătorii Curții Supreme de Justiție
Stela Procopciuc și Mariana Ursachi s-au expus deja asupra unui caz
asemănător, există bănuială rezonabilă că și în prezentul litigiu vor adopta o
hotărâre identică, de menținere a hotărârilor de respingere a acțiunii emise
de instanțele ierarhic inferioare.
A susținut că judecătorii Curții Supreme de Justiție Stela Procopciuc și
Mariana Ursachi îi inspiră neîncredere, reieșind și din faptul că au generat o
practică juridică neomogenă, contrară celei acumulate până în anul 2023-
2024 în cauzele care au obiect de examinare încălcarea dreptului la
2
executarea în termen rezonabil a hotărârilor judecătorești, prin care
Inspectoratul de Poliție este obligat la efectuarea unui control suplimentar pe
marginea plângerilor pe faptele de contravenție, cu obligația de înlăturare a
neajunsurilor și încălcărilor de lege.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 50 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă:
a) la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor, expert,
specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau mediator;
b) se află în raporturi de rudenie până la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate
până la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți la proces sau cu
reprezentanții acestora;
b1) o rudă a sa până la al patrulea grad inclusiv sau un afin până la al treilea grad
inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași cauze;
b2) este rudă până la al patrulea grad inclusiv sau afin până la al treilea grad inclusiv
cu un alt membru al completului de judecată;
c) este reprezentantul legal al uneia dintre părți;
d) și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă;
e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte
împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”
Art. 52 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Dacă există temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul,
specialistul, interpretul, grefierul sînt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași
temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din
oficiu de către instanță.
(2) Propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris
pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată pînă la începerea dezbaterii
cauzei în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate
mai târziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după
ce a început judecarea cauzei în fond.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Analizând circumstanțele expuse în cererea de recuzare și normele
de drept citate la pct. 10-11, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție constată că argumentele invocate de Alexei Dimitrov cu privire la
recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc și
Mariana Ursachi, nu constituie temeiuri de admitere a cererii de recuzare.
3
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, prin
încheierea Curții Supreme de Justiție la emiterea căreia au participat
judecătorii Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc și Mariana Ursachi
a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Alexei Dimitrov,
reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, împotriva deciziei din 25
octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea
de chemare în judecată depusă de Alexei Dimitrov împotriva Ministerul
Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Inspectoratul de
Poliție mun. Chișinău cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin
încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că în
cauza civilă, care se pretinde a fi conexă Alexei Dimitrov a solicitat
constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
din 28 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, prin care
organul constatator a fost obligat să efectueze control suplimentar referitor
la plângerea reclamantului înregistrată în REI-II cu nr. 11463 din 30 iunie
2018.
Totodată, în prezenta cauză, Alexei Dimitrov a solicitat constatarea
încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii din 28
februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, prin care organul
constatator a fost obligat să efectueze control suplimentar referitor la o altă
plângere a reclamantului înregistrată în REI-II cu nr. 10953 și care datează
cu 22 iunie 2018.
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că, nu există motive întemeiate care pot pune la îndoială
obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Stela Procopciuc și Mariana
Ursachi la examinarea prezentei cauze în ordine de recurs.
În speță, motivele care au servit drept temeiuri de recuzare a
judecătorilor vizați nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială
obiectivitatea și nepărtinirea magistraților respectivi la judecarea cauzei,
după cum reglementează dispozițiile art. 50 din Codul de procedură civilă.
Or, criticile înaintate de Alexei Dimitrov, în cererea de recuzare se referă de
fapt, la cauzele civile care au obiect diferit, vizează plângeri separate și nu
4
se află într-o conexiune directă, fapt ce ar exclude orice dubiu legitim
referitor la imparțialitatea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela
Procopciuc și Mariana Ursachi.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, având în
vedere că în sensul art. 6 § 1, instanța trebuie să fie imparțială, învederează
că imparțialitatea se definește de regulă prin lipsa oricărei prejudecăți sau
atitudini părtinitoare și poate fi analizată în diverse moduri (Wettstein
împotriva Elveției, pct. 43; Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 93).
Imparțialitatea trebuie evaluată (Micallef împotriva Maltei (GC), pct.
93): potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea
personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat
părtinire sau prejudecăți personale în cauză; potrivit unui demers obiectiv,
care constă în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa,
suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la
imparțialitatea sa.
Delimitarea între imparțialitatea subiectivă și imparțialitatea obiectivă
nu este totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător
poate, din punctul de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli
obiectiv justificate cu privire la imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate
viza și chestiunea opiniei sale personale (demers subiectiv).
Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a
contrazice prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința de
imparțialitate obiectivă acordă o garanție mult mai importantă (a se vedea
Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 95 și 10).
De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în
jurisprudența sa relevă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de
evaluarea aparentelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind
imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide
că, la caz, nu se atestă temeiuri justificative care pot pune la îndoială
imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor Stela Procopciuc și Mariana
Ursachi la examinarea admisibilității recursului declarat de Alexei Dimitrov,
reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, împotriva decizie din 26
septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
5
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare
depusă de Alexei Dimitrov judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela
Procopciuc și Mariana Ursachi.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 50, art. 52, art. 53
alin. (5), art. 54 alin. (3) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea depusă Alexei Dimitriv privind recuzarea
judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc și Mariana
Ursachi, de la examinarea cauzei civile, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Alexei Dimitrov împotriva Ministerului Justiției al
Republicii Moldova, intervenient accesoriu Inspectoratul de Poliție Botanica,
mun. Chișinău cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin
încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârilor
judecătorești, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
6