2rh-60/23 — inapoierea copiilului minor

Dosarul nr. 2rh-60/23 2-18151658-01-2rh-22092023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud: M.Gandrabur) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (O. Sternioală, G. Stratulat, V. Burduh) ÎNCHEIERE 07 februarie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Mariana Ursachi Judecători Ion Malanciuc Oxana Parfeni examinând cererea de revizuire depusă de Viotto Fabio, reprezentat de avocatul Corina Digore, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Viotto Fabio împotriva Alexandrei Mateișin, intervenient accesoriu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la dispunerea înapoierii copilului minor și obligarea predării pașaportului și a actelor de identitate ale copilului minor, împotriva încheierii din 02 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care recursul declarat de Viotto Fabio, reprezentat de avocatul Corina Digore, a fost considerat inadmisibil, constată: La 25 aprilie 2018, Viotto Fabio și avocatul Eduard Digore au depus cerere de chemare în judecată împotriva Alexandrei Mateișin, intervenient accesoriu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale solicitând dispunerea înapoierii copilului minor xxxxx la reședința din Italia, localitatea xxxxx, str. xxxx, xxxx, tatălui Viotto Fabio, cu fixarea termenului de executare a obligației de înapoiere a minorului, obligarea predării pașaportului și a actelor de identitate ale copilului minor xxxxx tatălui Viotto Fabio.

Prin hotărârea din 06 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Viotto Fabio împotriva Alexandrei Mateișin, intervenient accesoriu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la dispunerea înapoierii copilului minor și obligarea predării pașaportului și a actelor de identitate ale copilului minor. Prin decizia din 18 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Viotto Fabio, reprezentat de avocatul Corina Digore și a fost menținută hotărârea din 06 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. La 16 iulie 2019, Viotto Fabio, reprezentat de avocatul Corina Digore a declarat 1 recurs împotriva deciziei din 18 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea cererii de recurs, casarea hotărârilor judecătorești cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin încheierea din 02 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de Viotto Fabio, reprezentat de avocatul Corina Digore a fost considerat inadmisibil. La data de 22 septembrie 2023, Viotto Fabio, reprezentat de avocatul Corina Digore a depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de revizuire împotriva încheierii din 02 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii din 02 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a hotărârii din 06 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana și a deciziei din 18 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea cererii de revizuire, Viotto Fabio, reprezentat de avocatul Corina Digore a indicat că, considerând că instanțele judecătorești din RM care au judecat cauza cu privire la înapoierea copilului minor xxxxxx la reședința tatălui Viotto Fabio, iau încălcat drepturi garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, s-a adresat Curții Europene pentru Drepturile Omului. A susținut că la data de 13 iunie 2023 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea în cauza Viotto vs Republica Moldova (cererea nr. 12083/20) în care a constatat că decizia instanțelor moldovenești de a refuza returnarea copilului reclamantului în Italia a constituit o ingerință în dreptul reclamantului la respectarea vieții sale de familie.

A menționat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea art. 8 al Convenției care are un caracter continuu și chiar dacă Curtea a stabilit un cuantum al despăgubirilor, consecințele acestei încălcări nu pot fi remediate în alt mod decât prin revizuirea hotărârii pronunțate. La 06 octombrie 2023, copia cererii de revizuire a fost expediată în adresa intimatei (f.d. 199, volumul II), cu înștiințarea despre depunerea referinței. Prin referința depusă la 16 ianuarie 2024, Mateișin Alexandra, reprezentată de avocatul Cojocaru Dorin a solicitat respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 452 alin. (11 ) din Codul de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis inoportună invitarea participanților, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actelor judecătorești contestate. Studiind cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de 2 revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 446 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului conform art.265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac. În condițiile speței, calea de atac extraordinară este îndreptată împotriva încheierii din 02 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Viotto Fabio, reprezentat de avocatul Corina Digore, în temeiul art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că, în conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare la data emiterii încheierii supuse revizuirii), cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Din prevederile art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă (în vigoare la data emiterii încheierii supuse revizuirii) rezultă că încheierea de inadmisibilitate se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Prin urmare, Completul de judecată conchide că încheierea din 02 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție nu se referă la fondul cauzei și, reieșind din prevederile art. 446 alin.(2) din Codul de procedură civilă, nu se supune căii extraordinare de atac – revizuirea.

Competența instanțelor superioare de a casa și de a modifica hotărârile judecătorești obligatorii și executorii ar trebui exercitată pentru corectarea erorilor judiciare.

Această competență trebuie exercitată astfel încât să facă, atât cât este posibil, un echilibru echitabil între interesele unui individ și nevoia de a asigura eficiența sistemului judiciar (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Nikitin vs Rusia, hotărârea din 20 iulie 2004, § 54-61; cauza SC „Textinc” SA vs România, hotărâre din 6 februarie 2018, § 24). Or, conform jurisprudenței constante a CtEDO, îndepărtarea de la principiul securității juridice este justificată doar când este impusă de circumstanțe cu caracter substanțial și convingător (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Ryabykh vs Rusia, hotărârea din 24 iulie 2003, § 52; cauza Pravednaya vs Rusia, hotărârea din data de 18 noiembrie 2004, § 25; cauza Giuran vs România, hotărârea din 21 iunie 2011, § 30). Din considerentele menționate și având în vedere că motivele invocate de revizuent nu corespund prevederilor legale ce reglementează condițiile de exercitare a căii extraordinare de atac - revizuirea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Viotto Fabio, reprezentat de avocatul Corina Digore împotriva încheierii din 02 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție 3 dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Viotto Fabio, reprezentat de avocatul Corina Digore împotriva încheierii din 02 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Viotto Fabio împotriva Alexandrei Mateișin, intervenient accesoriu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la dispunerea înapoierii copilului minor și obligarea predării pașaportului și a actelor de identitate ale copilului minor. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Mariana Ursachi judecătorii Ion Malanciuc Oxana Parfeni 4