2ra-66/22 — Determinarea domiciliului copilului minor și decăderea din drepturile părintești

Dosarul nr. 2ra-66/22

(2-19136174-01-2ra-13012022)

Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central (jud. A. Costiuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, V. Mihaila, Iu. Cotruță)

ÎNCHEIERE

16 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul recurentei

Ludmila Procopieva, avocatul Aurelia Parpalac,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ludmila

Procopieva împotriva lui Arsen Mkrtchyan, intervenient accesoriu Direcția Asistență

Socială și Protecție a Familiei Căușeni cu privire la determinarea domiciliului

copilului minor și decăderea din drepturile părintești,

împotriva deciziei din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către reprezentantul apelantei Ludmila Procopieva,

avocatul Aurelia Parpalac, a fost menținută hotărârea din 03 februarie 2021 a

Judecătoriei Căușeni, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La data de 20 august 2019, Ludmila Procopieva a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Arsen Mkrtchyan, intervenient accesoriu Direcția Asistență

Socială și Protecție a Familiei Căușeni cu privire la determinarea domiciliului

copilului minor și decăderea din drepturile părintești.

În motivarea acțiunii, reclamanta Ludmila Procopieva a indicat că, s-a aflat cu

pârâtul în relații de concubinaj din care s-a născut XXXXX XXXXX la data de

XXXXX. Din anul 2009, concubinii nu mai locuiesc împreună, iar ulterior,

reclamanta, a înregistrat căsătoria cu cetățeanul Federației Ruse, Stanislav

Procopiev.

A mai invocat reclamanta că, pe parcursul anilor, pârâtul Arsen Mkrtchyan,

nu a avut grijă de copil, nu sa implicat în creșterea și educarea copilului minor, nu a

contribuit material, în principiu, nu a manifestat vreun interes față de copil.

În atare condiții, a solicitat reclamanta, stabilirea domiciliului copilului minor

XXXXX XXXXX, născută la XXXXX cu mama, decăderea din drepturile părintești

a pârâtului Arsen Mkrtchyan.

Prin hotărârea din 03 februarie 2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central,

acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

1

apelul declarat de către reprezentantul apelantei Ludmila Procopieva, avocatul

Aurelia Parpalac, a fost menținută hotărârea din 03 februarie 2021 a Judecătoriei

Căușeni, sediul Central.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că, soluția dată de

prima instanță, urmează a fi menținută, ca fiind legală și corectă, constituind

rezultatul examinării în ansamblu a tuturor probelor anexate prezentei cauze.

Din materialele cauzei rezultă că, la 20 august 2019, Ludmila Procopieva a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Arsen Mkrtchyan, intervenient

accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Căușeni cu privire la

determinarea domiciliului copilului minor și decăderea din drepturile părintești.

Astfel, instanța de apel a constatat că, Ludmila Procopieva s-a aflat cu pârâtul

Arsen Mkrtchyan, în relații de concubinaj din care s-a născut XXXXX XXXXX la

data de XXXXX. Din anul 2009, concubinii nu mai locuiesc împreună, iar ulterior,

reclamanta Ludmila Procopieva a înregistrat căsătoria cu cetățeanul Federației Ruse,

Stanislav Procopiev.

A comunicat reclamanta Ludmila Procopieva că, pârâtul Arsen Mkrtchyan, nu

a avut grijă de copil, nu sa implicat în creșterea și educarea copilului minor, nu a

contribuit material, în principiu, nu a manifestat vreun interes față de copil.

Totodată, instanța de apel a conchis că, minora XXXXX XXXXX, născută la

data de XXXXX, nu locuiește pe teritoriul adresei indicate de către reclamantă, or,

potrivit avizului nr. 450 din 24 iunie 2020 s-a constatat că pe adresa indicată, or.

XXXXX, str. XXXXX, ap. XXX, părțile în proces nu domiciliază. Din declarațiile

vecinilor ce locuiesc pe adresa respectivă din anul 1982, aceștia nu îi cunosc pe

Ludmila Procopieva și Arsen Mkrtchyan. În asemenea circumstanțe nu a fost

posibilă evaluarea condițiilor de trai a minorei.

Potrivit avizului repetat eliberat de către DASPF nr. 98 din 03 februarie 2021,

în urma vizitei la domiciliul reclamantei în or. XXXXX, str. XXXXX, ap. XXX, s-

a constatat că, reclamanta Ludmila Procopieva muncește ocazional în Federația

Rusă, iar fiica minoră XXXXX XXXXX se află cu aceasta peste hotare, unde

frecventează școala. XXXXX, fiica mai mare a reclamantei la moment locuiește în

apartamentul din or. XXXXX, dar nu cunoaște unde se află Arsen Mkrtchyan.

Drept urmare, instanța de apel a conchis că, soluția fondului cu privire la

respingerea acțiunii reclamantei cu privire la determinarea domiciliului copilului

minor și decăderea din drepturile părintești, este justă.

Or, pe parcursul examinării cauzei, s-a stabilit cu certitudine că, minora în

privința căreia se solicită stabilirea domiciliului nu se află de fapt pe teritoriul

Republicii Moldova. S-a ținut cont de faptul că, minora are 16 ani și își poate singură

exprima acordul liber privind domiciliul ales. Reieșind din faptul că în ședința de

judecată a fost imposibil de audiat minora, iar avizul autorităților tutelare indică că

nu se pot expune asupra acestui capăt de cerere, instanța de judecată a respins acest

capăt de acțiune.

Referitor la capătul de cerere privind decăderea din drepturile părintești,

instanța de apel a remarcat faptul că, pentru decăderea din drepturile părintești pe

motivul eschivării de la exercitarea obligațiilor părintești este necesară existența unor

probe pertinente care ar demonstra cu certitudine că părintele se eschivează cu rea-

credință, inclusiv cu viclenie, de la plata pensiei de întreținere. Or, decăderea din

2

drepturile părintești este cea mai gravă sancțiune din dreptul familiei ce se poate

aplica unui părinte pentru greșeli de o gravitate deosebită în exercitarea drepturilor

sau îndeplinirea îndatoririlor părintești cu privire la persoana copilului minor.

Este important a fi subliniat și faptul că, la decăderea părintelui din drepturile

părintești în baza temeiului invocat, instanța de judecată va constata, în mod

obligatoriu, care sunt motivele din care tatăl copilului nu participă la educația,

întreținerea materială.

Instanța de apel a mai reținut că, apelanta Ludmila Procopieva, urma să

prezinte argumente și probe concludente care ar face posibilă decăderea lui Arsen

Mkrtchyan din drepturile părintești. Or, simplul fapt invocat de către aceasta, precum

că pârâtul nu vizitează copilul, nu se interesează de soarta lui, nu contribuie financiar

la întreținerea copilului nu este temei de decădere, este necesară existența unor probe

pertinente care ar demonstra cu certitudine că părintele se eschivează cu rea-credință,

inclusiv cu viclenie, de la plata pensiei de întreținere și îndeplinirea obligațiilor

părintești.

În atare condiții, instanța de apel a conchis că, prima instanță a adoptat o

hotărâre în strictă conformitate cu prevederile legale, determinând circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea cauzei și apreciind complet, obiectiv și sub

toate aspectele probele anexate cauzei.

Din considerentele menționate, Colegiul conchide că, instanța de apel corect

a ajuns la concluzia de a respinge apelul declarat de către apelanta Ludmila

Procopieva și de a menține hotărârea din 03 februarie 2021 a Judecătoriei Căușeni,

sediul Central.

La 24 decembrie 2021, reprezentantul recurentei Ludmila Procopieva,

avocatul Aurelia Parpalac, a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de

apel din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii primei instanțe

din 03 februarie 2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, pronunțarea

unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului, reprezentantul recurentei a exprimat dezacordul cu

decizia recurată, calificând-o ca fiind neîntemeiată și pasibilă de casare în temeiul

prevederilor art. 432 alin. (1), (2) lit. a) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, reprezentantul recurentei Ludmila Procopieva, avocatul Aurelia

Parpalac, a opinat că, instanța de apel și prima instanță au aplicat eronat normele de

drept material, nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei, au apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la

proces, iar concluziile instanțelor vizate sunt în contradicție cu circumstanțele

cauzei.

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 13 ianuarie

2022, instanța de recurs a comunicat participanților la proces recursul, informând

despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 154).

Referință la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin. (2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

3

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 29 septembrie 2021, iar cererea de

recurs a fost depusă la 24 decembrie 2021.

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale participanților la

proces la 02 noiembrie 2021, conform scrisorii de însoțire (f.d. 142), iar la 05

noiembrie 2021, a fost recepționată de către reprezentantul recurentei Ludmila

Procopieva, avocatul Aurelia Parpalac, fapt menționat în cererea de recurs depusă

(f.d. 142). Astfel, recursul este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către reprezentantul recurentei

Ludmila Procopieva, avocatul Aurelia Parpalac, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul recurentei

Ludmila Procopieva, avocatul Aurelia Parpalac, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII, Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

4

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera ca fiind inadmisibil recursul declarat de către reprezentantul recurentei

Ludmila Procopieva, avocatul Aurelia Parpalac.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către reprezentantul recurentei

Ludmila Procopieva, avocatul Aurelia Parpalac, împotriva deciziei din 29

septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

5