2ra-1166/19 — decăderea din drepturile părintești, majorarea cuantumului pensiei

2ra-1166/19 — decăderea din drepturile părintești, majorarea cuantumului pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1166/2019

prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (jud: I. Movilă)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

Î N C H E I E R E

26 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Victoria Cebotari,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Cebotari

împotriva lui Ion Vasiliev, intervenient accesoriu Direcția generală asistență

socială și protecție a familiei Orhei cu privire la decăderea din drepturile părintești,

majorarea pensiei de întreținere a copilului minor, recunoașterea ilegală a refuzului

de a da acordul notarial la ieșirea și intrarea din/ în Republica Moldova a copilului

minor însoțit cu mama sa cu scopul de a pleca la odihnă în perioadele de vară și

iarnă, precum și pentru tratamente, permiterea la ieșirea și intrarea din/ în

Republica Moldova a copilului minor însoțit cu mama sa cu scopul de a pleca la

odihnă în perioadele de vară și iarnă, recunoașterea ilegală a refuzului de a da

acordul autentificat notarial la perfectarea și primirea pașaportului copilului minor

precum și toate actele necesare în vederea perfectării pașaportului pe numele

copilului minor, a permite perfectarea și primirea pașaportului copilului minor

precum și toate actele necesare în vederea perfectării pașaportului pe numele

copilului minor fără acordul tatălui,

împotriva deciziei din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 28 septembrie 2017, Victoria Cebotari a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Ion Vasiliev, intervenient accesoriu Direcția generală

asistență socială si protecția familiei Orhei cu privire la decăderea din drepturile

părintești a lui Ion Vasiliev în privința copilului minor și majorarea pensiei de

întreținere a copilului minor.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că împreună cu copilul minor,

XXXXX, domiciliază în raionul Orhei, satul Peresecina, fapt confirmat prin

caracteristica din 29 mai 2017, eliberată de ofițerul de sector al IP Orhei și

contractul de locațiune a spațiului locativ.

1

A specificat că copilul minor, XXXXX este încadrat la Grădinița - creșă de

copii nr. 3 din Peresecina, fapt confirmat prin certificatul nr. 20 din 04 mai 2017.

Reclamanta a menționat că prin hotărârea din 29 martie 2016 a Judecătoriei

Ștefan-Vodă s-a dispus stabilirea paternității lui Ion Vasiliev față de copilul minor

XXXXX, născut la XXXXX și încasarea de la Ion Vasiliev în beneficiul Victoriei

Cebotari a pensiei de întreținere a copilului minor XXXXX în mărime de 750 de

lei/ lunar, începând cu data de 01 martie 2016 și până la atingerea majoratului

copilului.

Victoria Cebotari a afirmat că până la stabilirea paternității lui Ion Vasiliev

față de copilul minor XXXXX, pârâtul nu a manifestat nici un interes de a întreține

sau educa copilul minor. După stabilirea paternității și mărimii pensiei de

întreținere a copilului minor de către instanța judecătorească, pârâtul a executat

parțial obligația de achitare a pensiei de întreținere a copilului minor, iar la

momentul adresării reclamantei cu acțiune în instanța de judecată, acesta avea o

restanță la plata pensiei de întreținere a copilului minor în sumă de 5 250 de lei,

pentru lunile februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august 2017, fapt confirmat

prin certificatul cu nr. 157 din 10 mai 2017, eliberat de executorul judecătoresc

Eduard Ciobanu.

De asemenea, reclamanta a indică că pârâtul nu contribuie la educarea,

creșterea și întreținerea copilului minor XXXXX și nici nu vizitează copilul,

necătînd la faptul că de către Direcția asistență socială și protecția familiei a fost

întocmită la 25 iunie 2016 decizia de stabilire a graficului de întrevedere a

pârâtului cu copilul minor XXXXX.

Mai mult, Direcția generală asistență socială și protecție a familiei a

Consiliului raional Orhei, la 15 mai 2017, a întocmit ancheta socială prin care a

constatat că pârâtul are restanță la plata pensiei de întreținere, nu participă moral și

material la creșterea și educarea fiului. Iar, prin caracteristica eliberată de

educatorul și directoarea Grădiniței de copii nr. 3, se atestă că tatăl copilului nu s-a

prezentat nici o dată la grădiniță.

În concluzia celor relatate, reclamanta a considerat că există temeiurile

necesare pentru decăderea din drepturile părintești a lui Ion Vasiliev.

Reieșind din imposibilitatea întreținerii copilului în baza aportului pârâtului în

sumă lunară de 750 de lei, ținând cont de creșterea prețurilor la bunurile și

produsele destinate bunei întrețineri a copilului minor, reclamanta a considerat

necesar a majora pensia de întreținere a copilului minor până la suma de 1200 de

lei/ lunar.

Prin cererea de concretizare a pretențiilor din 24 aprilie 2018, Victoria

Cebotari, reprezentată de avocatul Veaceslav Brăteanu, a solicit, suplimentar

pretențiilor din acțiunea de bază, a recunoaște ilegal refuzul pârâtului de a da

acordul autentificat notarial la ieșirea și intrarea din/ în Republica Moldova a

copilului minor XXXXX, însoțit de mama sa, Victoria Cebotari, cu scopul de a

pleca la odihnă în perioadele de vară și iarnă, precum și pentru tratamente; a

permite ieșirea și intrarea din/ în Republica Moldova a copilului minor XXXXX,

însoțit de mama sa, Victoria Cebotari, în lipsa acordului tatălui, Ion Vasiliev, cu

scopul de a pleca la odihnă în perioadele de vară și iarnă, precum și pentru

tratamente; a recunoaște ilegal refuzul pârâtului de a da acordul autentificat

notarial la perfectarea și primirea pașaportului copilului XXXXX, precum și toate

2

actele necesare în vederea perfectării pașaportului pe numele copilului XXXXX; a

permite Victoriei Cebotari perfectarea și primirea pașaportului copilului XXXXX,

precum și toate actele necesare în vederea perfectării pașaportului pe numele

copilului minor XXXXX, fără acordul tatălui, Ion Vasiliev.

În motivarea cererii de concretizare, reclamant a invocat că copilul minor are

dreptul la libera circulație și acest drept nu poate fi îngrădit, iar în situația creată

Victoria Cebotari se află în imposibilitate de a duce copilul minor XXXXX, la

mare sau în alte vacanțe, peste hotarele Republicii Moldova, din motiv că pârâtul

refuză să de-a acordul la perfectarea și primirea pașaportului pe numele copilului.

La fel, a susținut că Ion Vasiliev refuză să dea acordul mamei la ieșirea și

intrarea din/ în Republica Moldova cu copilul minor.

În acest sens, reclamanta a expediat mai multe solicitări lui Ion Vasiliev, prin

care a solicitat eliberarea acordurilor autentificate notarial, însă ultimul a ignorat

solicitările primei.

Reclamanta a susținut că în conformitate cu art. 3 alin. (5) al Legii cu privire

la ieșirea și intrarea în Republica Moldova nr. 269 din 09 noiembrie 1904, în cazul

în care unul dintre părinții copiilor în vârstă de până la 18 ani nu acceptă ieșirea

acestora din Republica Moldova, refuzul se contestă în instanța de judecată de

drept comun competentă. Iar, conform, art. 3 alin. (1) și (2) din Convenția

internațională cu privire la drepturile copilului, adoptată la 20 noiembrie 1989 la

New York , la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului RM

nr.408-XII din 12 decembrie 1990, în toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că

sunt luate de instituții publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale,

autorități administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale

copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate. Statele părți se angajează

să asigure copilului protecția și îngrijirile necesare pentru bunăstarea sa, ținând

cont de drepturile și obligațiile părinților săi, ale tutorilor săi, ale altor persoane

legal responsabile pentru el, și vor lua, în acest scop, toate măsurile legislative și

administrative corespunzătoare.

Raportând cadrul legal enunțat la circumstanțele cauzei, reclamanta a

considerat ca fiind corecte și întemeiate pretențiile cu privire la acordarea

permisiunii pentru copilul minor Cebotari Leonardo la ieșirea de pe teritoriul

Republicii Moldova și plecarea peste hotarele țării împreună cu mama sa, fără

acordul tatălui autentificat notarial, precum și perfectarea actelor necesare în acest

sens.

Or, consideră aceasta că dezacordul pârâtului cu ieșirea copilului minor de pe

teritoriul Republicii Moldova împreună cu mama, contravine atât reglementărilor

legale sus citate cât și interesului major al copilului minor, cu atât mai mult că

reclamanta, are posibilitatea de a-i acorda copilului odihnă în perioada de vară

peste hotarele Republicii Moldova, la necesitate tratamente copilului peste hotarele

Republicii Moldova, etc.

Prin hotărârea din 24 octombrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Victoria Cebotari împotriva lui

Ion Vasiliev, intervenient accesoriu Direcția generală asistență socială și protecție a

familiei Orhei cu privire la decăderea din drepturile părintești, majorarea pensiei de

întreținere a copilului minor, recunoașterea ilegală a refuzului de a da acordul

notarial la ieșirea și intrarea din/ în Republica Moldova a copilului minor însoțit cu

3

mama sa cu scopul de a pleca la odihnă în perioadele de vară și iarnă, precum și

pentru tratamente, permiterea la ieșirea și intrarea din/ în Republica Moldova a

copilului minor însoțit cu mama sa cu scopul de a pleca la odihnă în perioadele de

vară și iarnă, recunoașterea ilegală a refuzului de a da acordul autentificat notarial

la perfectarea și primirea pașaportului copilului minor precum și toate actele

necesare în vederea perfectării pașaportului pe numele copilului minor, a permite

perfectarea și primirea pașaportului copilului minor precum și toate actele necesare

în vederea perfectării pașaportului pe numele copilului minor fără acordul tatălui.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 02 noiembrie 2018, Victoria

Cebotari a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 24 octombrie 2018 a

Judecătoriei Orhei, sediul Central și a solicitat casarea integrală a hotărârii

contestate cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea

de apel declarată de Victoria Cebotari; s-a casat parțial hotărârea din 24 octombrie

2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, în partea respingerii pretențiilor cu

privire la recunoașterea ilegală a refuzului lui Ion Vasiliev de a da acordul

autentificat notarial la ieșirea și intrarea din/ în Republica Moldova a copilului

minor XXXXX însoțit de mama sa, Victoria Cebotari cu scopul de a pleca la

odihnă în perioadele de vară și iarnă, precum și pentru tratamente, permiterea la

ieșirea și intrarea din/ în Republica Moldova a copilului minor XXXXX însoțit de

mama sa Victoria Cebotari, în lipsa acordului tatălui Ion Vasiliev, cu scopul de a

pleca la odihnă în perioadele de vară și iarnă, precum și pentru tratamente,

recunoașterea ilegală a refuzului lui Ion Vasiliev, de a da acordul autentificat

notarial la perfectarea și primirea pașaportului copilului minor XXXXX, precum și

toate actele necesare în vederea perfectării pașaportului pe numele copilului minor

XXXXX, a permite Victoriei Cebotari perfectarea și primirea pașaportului

copilului minor XXXXX precum și toate actele necesare în vederea perfectării

pașaportului pe numele copilului minor XXXXX, fără acordul tatălui Ion Vasiliev;

s-a emis în această parte o nouă hotărâre de admitere a pretențiilor, prin care s-a

recunoscut ilegal refuzul lui Ion Vasiliev de a da acordul autentificat notarial la

ieșirea și intrarea din/ în Republica Moldova a copilului XXXXX însoțit de mama

sa Victoria Cebotari cu scopul de a pleca la odihnă în perioadele de vară și iarnă,

precum și pentru tratamente; s-a permis ieșirea și intrarea din/ în Republica

Moldova a copilului minor XXXXX însoțit de mama sa Victoria Cebotari, în lipsa

acordului tatălui Ion Vasiliev, cu scopul de a pleca la odihnă în perioadele de vară

și iarnă, precum și pentru tratamente; s-a recunoscut ilegal refuzul lui Ion Vasiliev

de a da acordul autentificat notarial la perfectarea și primirea pașaportului copilului

minor XXXXX, precum și toate actele necesare în vederea perfectării pașaportului

pe numele copilului minor XXXXX; s-a permis Victoriei Cebotari perfectarea și

primirea pașaportului copilului minor XXXXX precum și toate actele necesare în

vederea perfectării pașaportului pe numele copilului minor XXXXX, fără acordul

tatălui, Ion Vasiliev. În rest, hotărârea din 24 octombrie 2018 a Judecătoriei Orhei,

sediul Central, în partea respingerii pretențiilor cu privire la decăderea lui Ion

Vasiliev din drepturile părintești asupra copilului minor XXXXX și majorarea

pensiei de întreținere a copilului minor, s-a menținut.

Pentru a decide astfel, instanța de apel prin prisma art. 45, 51-53, 67, 74 și 75

din Codul familiei, a reținut ca întemeiată concluzia primei instanțe de respingere a

4

acțiunii, în această parte, în cazul în care a dat o apreciere corectă raportului

juridic, stabilit între părți, a constatat și elucidate pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei, concluziile instanței de judecată, expuse în

hotărâre, fiind în corespundere cu probele administrate, iar normele de drept

material au fost aplicate corect.

Or, instanța de apel reținând prevederile art. 1, 3 din Legea cu privire la

ieșirea și intrarea în Republica Moldova nr. 269-XIII din 09 noiembrie 1994, art. 3,

9 din Convenția internațională cu privire la drepturile copilului, a considerat ca

eronată soluția primei instanțe, în partea recunoașterii ca ilegală a refuzului de a da

acordul notarial pentru ieșirea și intrarea în Republica Moldova, precum și la

perfectarea pașaportului copilului minor, deoarece tatăl copilului recepționând

cererile expediate de Victoria Cebotari de acordare a acordului nu a reacționat și nu

a eliberat în acest sens nici un acord cu privire la ieșirea și intrarea în Republica

Moldova, precum și la perfectarea pașaportului copilului minor.

La 14 aprilie 2019, Victoria Cebotari a declarat recurs, prin care a solicitat

casarea deciziei instanței de apel, în partea în care a menținut hotărârea primei

instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu a constatat și

elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, a

aplicat eronat normele de drept material și procedural, a interpretat în mod eronat

legea.

Totodată, recurenta a specificat că instanța de apel nu a reținut spre examinare

faptul că intimatul a achitat restanța la pensia de întreținere a copilului minor abia

după depunerea prezentei acțiuni în instanța de judecată, precum și faptul că acesta

nu a contribuit nici moral la întreținerea și educarea copilului minor.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 februarie 2019.

Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei

prin scrisoarea de însoțire din 19 martie 2019 (f.d. 177), însă lipsesc date despre

recepționarea acesteia de către participanții la proces.

Astfel, recursul declarat la 14 aprilie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Victoria Cebotari, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

5

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Victoria Cebotari nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Victoria Cebotari ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

6

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Victoria Cebotari, împotriva

deciziei din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

7