2ra-1898/19 — desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor

Dosarul nr. 2ra-1898/2019 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: C. Roșca) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu) D E C I Z I E 20 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Victor Burduh Nicolae Craiu Galina Stratulat examinând recursul declarat de Victoria Bucataru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Bucataru împotriva lui Serghei Bucataru cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, împotriva deciziei din 09 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 10 mai 2017, Victoria Bucataru a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Serghei Bucataru cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că este căsătorită cu pârâtul din 10 august 2007.Din căsătorie, la XXXXX s-a născut copilul XXXXX, iar la XXXXX s-a născut copilul XXXXX. A susținut reclamanta că de aproape un an de zile situația familiară s-a agravat. Au loc certuri zilnice, însoțite de diverse acuzații nefondate, în urma cărora au de suferit cel mai mult copii, iar orice tentativă de ameliorare a situației fiind soldată cu eșec. A indicat reclamanta că în astfel de circumstanțe, păstrarea familiei în continuare este imposibilă, careva sentimente între soți lipsesc, aceștia ducând un trai separat, fiind astfel necesară desfacerea căsătoriei.

A solicitat reclamanta desfacerea căsătoriei dintre Serghei Bucataru și Victoria Bucataru; stabilirea domiciliului copiilor minori, XXXXX cu mama, Victoria Bucataru; încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori de la Bucataru Serghei din toate veniturile sale; partajarea averii deținute în comun; încasarea cheltuielilor de judecată. Prin cererea de concretizare a cerințelor din 26 februarie 2018 reclamanta Bucataru Victoria a solicitat desfacerea căsătoriei încheiată între soți și înregistrată 1 sub nr.XXXXX la Oficiul Stării Civile din or. Edineț; stabilirea domiciliului copiilor minori, XXXXX cu mama; încasarea pensiei de întreținere în mărime de 33% din toate veniturile lui Bucataru Serghei în beneficiul Victoriei Bucataru, pentru întreținerea copiilor minori până la atingerea majoratului de către copii.

Prin hotărârea din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă integral acțiunea Victoriei Bucataru; a fost desfăcută căsătoria dintre Serghei Bucataru și Victoria Bucataru; a fost determinat domiciliul copiilor minori, XXXXX cu mama, Victoria Bucataru; a fost încasat de la Serghei Bucataru pensie de întreținere a copiilor minori în mărime de 1/3 cotă-parte din salariul și/ sau alte venituri lunar, începând cu data de 10 mai 2017 și până la atingerea majoratului copiilor minori.

Prin decizia din 09 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de Serghei Bucataru; a fost casată parțial hotărârea din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Bucataru împotriva lui Serghei Bucataru cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, în partea determinării domiciliului copiilor minori, XXXXX, cu mama Victoria Bucataru; cu încasarea din contul lui Serghei Bucataru a pensiei pentru întreținerea copiilor minori în mărime de 1/3 cotă-parte din salariu și/ sau alte venituri lunar începând cu data adresării în instanță și până la atingerea majoratului copiilor minori și în această parte a fost pronunțată o nouă hotărâre, prin care: a fost stabilit domiciliul copiilor minori XXXXX cu tata, Serghei Bucataru.

Cerința Victoriei Bucataru cu privire la încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori până la atingerea majoratului copiilor minori, a fost respinsă. În rest, hotărârea din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost menținută. La 02 august 2019, Victoria Bucataru a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei hotărâri de trimitere a cauzei spre rejudecare instanței de apel. În motivarea recursului s-a invocat că cauza civilă în instanța de apel a fost examinată în lipsa recurentei, nefiind citată legal. Or, în conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. b) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate, deoarece cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.

Cauza a fost numită spre examinare în instanța de apel la 25 iunie 2019, însă nu a avut loc deoarece a fost evacuat tot personalul din cauza unui anunț cu bombă. Mai mult, recurenta a relatat că avizul poștal nu a fost semnat de ea, ci de Bucataru Serghei. Recurenta a indicat că instanța de apel a analizat și luat în calcul doar probele prezentate de către intimat, iar argumentele, probele, actele, prezentate de ea nu au fost elucidate și luate în considerare la adoptarea deciziei respective, prin ce consideră că a fost încălcat art. 26 Cod de procedură civilă.

Totodată, a punctat că argumentul instanței de apel precum că la moment, tatăl copiilor, în comparație cu ea dispune de condiții necesare și destul de bune pentru educația și dezvoltarea copiilor, nu a fost bazată pe probe suficiente și convingătoare, care ar demonstra imposibilitatea mamei de a crea și în continuare 2 condiții favorabile și a asigura un nivel de creștere, dezvoltare, îngrijire și de educație corespunzător copiilor minori. Recurenta a relatat că instanța de apel a apreciat greșit interesul superior al copilului (a fetițelor) și a determinat domiciliul lor cu tatăl, or, copiii au beneficiat de afecțiune, dragoste și toate condițiile necesare pentru formarea și dezvoltarea însușirilor intelectuale, morale și fizice.

La 05 august 2019 și la 13 august 2019, Bucataru Victoria a depus cerere de recurs și respectiv recurs suplimentar, și a indicat că instanța de apel a admis numeroase încălcări la examinarea cauzei, ori, în conformitate cu art. 372 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces au dreptul să prezinte noi probe dacă acestea respectă prevederile art. 119/1 alin. (2), dacă acestea nu au fost reclamate de către prima instanță la cererea participanților la proces sau dacă au fost restituite în mod nejustificat de către prima instanță. Recurenta a notat că litigiul a fost examinat timp de 6 luni în instanța de apel, contrar prevederilor art. 192 alin. (2) Cod de procedură civilă, ori, cauzele privind încasarea pensiei de întreținere se judecă de urgență și în mod prioritar.

În cadrul ședinței instanței de recurs cu participarea părților din 05 decembrie 2019, recurenta Bucataru Victoria și avocatul acesteia, Inga Albu, au susținut recursul înaintat din motivele de fapt și de drept expuse și au solicitat admiterea acestuia cu casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. Intimatul Serghei Bucataru, și avocatul acestuia, Viorica Gladun, în cadrul ședinței instanței de recurs cu participarea părților din 05 decembrie 2019, au explicat că consideră neîntemeiat recursul și au solicitat respingerea acestuia cu menținerea deciziei instanței de apel. Ascultând participanții la proces, studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În corespundere cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din materialele cauzei rezultă că Victoria Bucataru înaintând acțiunea în judecată împotriva lui Serghei Bucataru a solicitat desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori. Fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, prima instanță, prin hotărârea din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă integral acțiunea Victoriei Bucataru; a fost desfăcută căsătoria dintre Serghei Bucataru și Victoria Bucataru; a fost determinat domiciliul copiilor minori, XXXXX cu mama, Victoria Bucataru; a fost încasat de la Serghei Bucataru pensie de întreținere a 3 copiilor minori în mărime de 1/3 cotă-parte din salariul și/ sau alte venituri lunar, începând cu data de 10 mai 2017 și până la atingerea majoratului copiilor minori.

Judecând apelul declarat de Serghei Bucataru, instanța de apel a casat parțial hotărârea din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a emis o nouă hotărâre, prin care a stabilit domiciliul copiilor minori XXXXX cu tata, Serghei Bucataru. Cerința Victoriei Bucataru cu privire la încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori până la atingerea majoratului copiilor minori, a fost respinsă. În rest, hotărârea din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost menținută. În susținerea soluției date instanța de apel a concluzionat că în partea desfacerii căsătoriei Serghei Bucataru și Victoria Bucataru nu au avut careva obiecții, acceptând de comun acord desfacerea căsătoriei, însă au avut obiecții în partea stabilirii domiciliului copiilor minori.

Conform prevederilor art. 37, alin. (3) Codul familiei, instanța judecătorească va desface căsătoria dacă va constata că conviețuirea soților și păstrarea familiei în continuare sunt imposibile. Art. 63, alin. (1) Codul familiei, statuează că în cazul când părinții locuiesc separat, domiciliul copilului care nu a atins vârsta de 14 ani se determină prin acordul părinților. Alin. (2) al aceluiași articol statuează că, dacă un atare acord lipsește, domiciliul minorului se stabilește de către instanța judecătorească, ținându-se cont de interesele și părerea copilului (dacă acesta a atins vârsta de 10 ani).

În acest caz, instanța judecătorească va lua în considerare atașamentul copilului față de fiecare dintre părinți, față de frați și surori, vârsta copilului, calitățile morale ale părinților, relațiile existente între fiecare părinte și copil, posibilitățile părinților de a crea condiții adecvate pentru educația și dezvoltarea copilului (îndeletnicirile și regimul de lucru, condițiile de trai etc). Instanța de apel a menționat că evaluând posibilitățile de îngrijire a copiilor minori XXXXX a ajuns la concluzia că acele oportunități oferite de tatăl, Bucataru Serghei, sunt mai avantajoase intereselor copiilor minori decât cele ale mamei, Bucataru Victoria, ori, acestea sunt determinate de circumstanțele obiective ale cauzei, fapt ce se confirmă prin actele anexate la materialele cauzei.

Or, Colegiul ține să menționeze că în corespundere cu prevederile art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate. În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces. Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată, instanța de recurs reține că contrar acestor prevederi, instanța de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, referindu-se doar la 4 susținerile lui Bucataru Serghei în cadrul ședinței de judecată, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă apelului sub toate aspectele, în raport cu regulile și legislația ce guvernează litigiul în cauză.

Totodată, Colegiul notează că în conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură civilă, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată. Astfel, din procesul-verbal al ședinței de judecată din 09 iulie 2019, instanța de recurs reține că Bucataru Victoria nu s-a prezentat în fața instanței de apel. Totodată, în cadrul ședinței de judecată, instanța de apel a anexat la materialele dosarului raportul psihologului nr.117/19 din 08 iulie 2019 precum și actul de examinare a condițiilor sociale și de trai emis de Direcția pentru protecția Drepturilor Copilului a sectorului Centru, mun.

Chișinău, și a examinat cererea de apel depusă de Bucataru Serghei în lipsa recurentei Bucataru Viorica, fără a fi respectată procedura legală de citare. În conformitate cu art. 102 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța înștiințează prin citație participanții la proces, martorii, experții, specialiștii și interpreții privitor la locul, data și ora ședinței de judecată sau la locul, data și ora efectuării unor acte de procedură. După cum rezultă din materialele dosarului, instanța de apel în cadrul ședinței de judecată din 09 iulie 2019 a considerat posibilă examinarea cauzei în lipsa intimatei Bucataru Victoria și avocatului acesteia, Inga Albu, menționând că au fost înștiințate legal despre ședința de judecată.

Or, Colegiul reține că la materialele dosarului lipsesc date privind citarea legală a Victoriei Bucataru, despre data, locul și ora examinării cauzei. Din actele cauzei se denotă că la 17 iunie 2019, grefierul a înștiințat telefonic avocații părților despre ședința de judecată din 25 iunie 2019, ora 12:00 (f.d. 98-99), concomitent fiind expediate și citații în adresa părților, însă citația adresată Victoriei Bucataru a fost recepționată de Serghei Bucataru (f.d. 103). Actele cauzei mai denotă că ședința de judecată din 25 iunie 2019, ora 12:00 nu a avut loc și a fost transferată pentru 09 iulie 2019, ora 12:00, fapt confirmat prin Nota informativă (f.d. 104), în legătură cu evacuarea clădirii Curții de Apel Chișinău, din motivul alertei cu bombă.

Ulterior, la 27 iunie 2019, grefierul a înștiințat telefonic avocații părților despre ședința de judecată din 09 iulie 2019, ora 12:00 (f.d. 105-106), fără a înștiința și intimata Victoria Bucataru. În astfel de circumstanțe, Colegiul consideră întemeiat argumentul Victoriei Bucataru, prin care a indicat că nu a fost legal citată, necătînd la faptul că în data de 25 iunie 2019, ora 12:00 i-a fost comunicat că despre următoarea ședință de judecată va fi informată suplimentar. Așadar, este cert că cauza civilă a fost examinată în absența intimatei, precum și a reprezentantului acesteia, cărora nu li s-a comunicat în modul corespunzător locul, data și ora ședinței de judecată, deși drepturile și interesele acestora au fost supuse soluționării prin hotărârea pronunțată.

Prin urmare, Colegiul notează că judecarea cauzei fără citarea tuturor participanților la proces, încalcă în mod direct dreptul la un proces echitabil, cât și principiul egalității armelor statuat de art. 6 al CEDO, ori, unul din principiile 5 procesului echitabil este contradictorialitatea între părțile care sunt parte a procesului. În același timp, instanța de recurs învederează că conform art. 372 alin. (1) Cod de procedură civilă, stipulează că părțile și alți participanți la proces au dreptul să prezinte noi probe dacă acestea respectă prevederile art. 119/1 alin. (2), dacă acestea nu au fost reclamate de către prima instanță la cererea participanților la proces sau dacă au fost restituite în mod nejustificat de către prima instanță.

Astfel din procesul-verbal al ședinței de judecată din 09 iulie 2019, rezultă că a fost prezentat și anexat la materialele cauzei raportul psihologului nr. 117/19 din 08 iulie 2019 precum și actul de examinare a condițiilor sociale și de trai emis de Direcția pentru protecția Drepturilor Copilului a sectorului Centru, mun. Chișinău, însă aceste acte suplimentare anexate nu au fost prezentate în instanța de fond și nici nu au fost expediate spre cunoștință intimatei, pentru a se expune asupra lor, instanța de apel dispunând și examinarea în fond a apelului. Or, probele noi prezentate de către apelant, urmau a fi aduse la cunoștință participanților la proces, mai mult instanța de apel nu și-a argumentat în nici un fel acceptarea spre examinare a probelor noi.

În asemenea împrejurări, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că instanța de apel, la examinarea cauzei și la adoptarea unei soluții, conducându-se de prevederile art. 239 și 240 Cod de procedură civilă, urma să aprecieze toate probele din dosar, cercetându-le multiaspectual, complet, nepărtinitor și nemijlocit în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, să determine circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și, nu în ultimul rând, să cerceteze și să analizeze probele din punctul de vedere al admisibilității sau inadmisibilității lor.

Or, scopul tuturor acțiunilor procesuale este descoperirea adevărului, având în vedere și acel fapt că obiectivul probațiunii rezidă, în primul rând, din sarcinile procedurii civile stabilite în art. 4 Cod de procedură civilă. În mod special, scopul probațiunii judiciare nu se reduce doar la colectarea și prezentarea probelor, ci și la aprecierea acestora de către instanța de judecată, adică la formularea unor concluzii logice care ar permite motivarea hotărârii judecătorești. Reieșind din specificul acțiunii deduse judecării, precum și în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor, alături de cele constatate, era indispensabil de a verifica și de a da o apreciere obiectivă și multilaterală a tuturor criteriilor sus-enumerate și a aplica principiul superiorității interesului copilului.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că cele descrise cert indică la examinarea superficială a apelului, deoarece prezintă relevanță și folosirea criteriilor pentru determinarea corectă a naturii juridice a litigiului dat, rezultând din specificul acestuia și care presupune în sine lămurirea completă și pe bază de dovezi certe, pertinente și concludente a situației de fapt. Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care s-a ajuns, iar instanța de recurs este în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții.

6 Colegiul remarcă că, instanța inferioară avea obligația rezultând din prevederile art. 373 alin. (2) Cod de procedură civilă, de a da un răspuns cert referitor la pertinența unui înscris sau altuia, în condițiile când este obligată să reflecte în hotărâre motivele, pertinența, admisibilitatea, veridicitatea probelor și toate probele în ansamblu, legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea cauzei, concluziile sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele, rezultând din prevederile art. 130 alin. (4) Cod de procedură civilă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în practica sa constantă subliniază rolul pe care motivarea unei hotărâri îl are pentru respectarea art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului și arată că dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă susținerile părților sunt examinate de către instanță, aceasta având obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și elementelor de a proba sau cel puțin de a le aprecia. De altfel, instanța de apel nu se poate limita să preia total sau parțial poziția doar a unei părți a raportului litigios, ci trebuie sa analizeze cauza și sa răspundă argumentat la criticile și mijloacele de apărare invocate de ambele părți.

În consecință, raportând circumstanțele stabilite la normele de drept procedurale enunțate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că examinarea cauzei în ordine de apel a avut loc în mod arbitrar, incomplet, evaziv, deoarece soluția instanței de apel, nu întrunește condițiile unui proces echitabil în sensul art. 6 CEDO, având în vedere faptul că această soluție nu este motivată, în condițiile în care nu sunt analizate însăși ordinele contestate prin prisma susținerilor, apărărilor și probelor din dosar, de altfel fiind încălcat și principiul nemijlocirii.

Or, în conformitate cu art. 25 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța trebuie să cerceteze direct și nemijlocit probele, să asculte explicațiile părților și intervenienților, depozițiile martorilor, concluziile expertului, consultațiile și explicațiile specialistului, să ia cunoștință de înscrisuri, să cerceteze probele materiale, să audieze înregistrările audio și să vizioneze înregistrările video, să emită hotărârea numai în temeiul circumstanțelor constatate și al probelor cercetate și verificate în ședință de judecată. Un aspect important prezintă și faptul că instanța care judecă cauza își păstrează imparțialitatea și obiectivitatea, creează condiții pentru exercitarea drepturilor participanților la proces, pentru cercetarea obiectivă a circumstanțelor reale ale cauzei.

Din considerentele menționate, pornind de la faptul că această eroare admisă la judecarea cauzei în instanța ierarhic inferioară nu poate fi corectată de instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul și a casa integral decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel, pentru a concluziona sub aspectul temeiniciei/ netemeiniciei acțiunii, urmează să țină cont de normele procedurale și să verifice cerințele prin prisma argumentelor și probelor atât a părții reclamante, cât și a părții pârâte, rezultând din prevederile art. 130 alin. (1) Cod de procedură 7 civilă, conform cărora instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, ca în consecință soluția adoptată să fie certă și coerentă. Caracterul peremptoriu al concluziei instanței de judecată, urmează a fi stabilit în coraport cu argumentele părților, circumstanțele cauzei, probele administrate și cercetate și normele de drept material aplicabile raportului litigios.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c) și alin. (3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul declarat de Victoria Bucataru. Se casează deciziei din 09 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Bucataru împotriva lui Serghei Bucataru cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători. Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Victor Burduh Nicolae Craiu Galina Stratulat 8