2ra-1898/19 — desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor

2ra-1898/19 — desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1898/2019

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: C. Roșca)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu)

D E C I Z I E

20 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Victoria Bucataru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Bucataru

împotriva lui Serghei Bucataru cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori,

împotriva deciziei din 09 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 10 mai 2017, Victoria Bucataru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Serghei Bucataru cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că este căsătorită cu pârâtul din 10

august 2007.Din căsătorie, la XXXXX s-a născut copilul XXXXX, iar la XXXXX

s-a născut copilul XXXXX.

A susținut reclamanta că de aproape un an de zile situația familiară s-a

agravat. Au loc certuri zilnice, însoțite de diverse acuzații nefondate, în urma

cărora au de suferit cel mai mult copii, iar orice tentativă de ameliorare a situației

fiind soldată cu eșec.

A indicat reclamanta că în astfel de circumstanțe, păstrarea familiei în

continuare este imposibilă, careva sentimente între soți lipsesc, aceștia ducând un

trai separat, fiind astfel necesară desfacerea căsătoriei.

A solicitat reclamanta desfacerea căsătoriei dintre Serghei Bucataru și Victoria

Bucataru; stabilirea domiciliului copiilor minori, XXXXX cu mama, Victoria

Bucataru; încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori de la Bucataru Serghei

din toate veniturile sale; partajarea averii deținute în comun; încasarea cheltuielilor

de judecată.

Prin cererea de concretizare a cerințelor din 26 februarie 2018 reclamanta

Bucataru Victoria a solicitat desfacerea căsătoriei încheiată între soți și înregistrată

1

sub nr.XXXXX la Oficiul Stării Civile din or. Edineț; stabilirea domiciliului

copiilor minori, XXXXX cu mama; încasarea pensiei de întreținere în mărime de

33% din toate veniturile lui Bucataru Serghei în beneficiul Victoriei Bucataru,

pentru întreținerea copiilor minori până la atingerea majoratului de către copii.

Prin hotărârea din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a

fost admisă integral acțiunea Victoriei Bucataru; a fost desfăcută căsătoria dintre

Serghei Bucataru și Victoria Bucataru; a fost determinat domiciliul copiilor minori,

XXXXX cu mama, Victoria Bucataru; a fost încasat de la Serghei Bucataru pensie

de întreținere a copiilor minori în mărime de 1/3 cotă-parte din salariul și/ sau alte

venituri lunar, începând cu data de 10 mai 2017 și până la atingerea majoratului

copiilor minori.

Prin decizia din 09 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Serghei Bucataru; a fost casată parțial hotărârea din 21 noiembrie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Victoria Bucataru împotriva lui Serghei Bucataru cu privire la

desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de

întreținere a copiilor minori, în partea determinării domiciliului copiilor minori,

XXXXX, cu mama Victoria Bucataru; cu încasarea din contul lui Serghei Bucataru

a pensiei pentru întreținerea copiilor minori în mărime de 1/3 cotă-parte din salariu

și/ sau alte venituri lunar începând cu data adresării în instanță și până la atingerea

majoratului copiilor minori și în această parte a fost pronunțată o nouă hotărâre,

prin care: a fost stabilit domiciliul copiilor minori XXXXX cu tata, Serghei

Bucataru. Cerința Victoriei Bucataru cu privire la încasarea pensiei pentru

întreținerea copiilor minori până la atingerea majoratului copiilor minori, a fost

respinsă. În rest, hotărârea din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, a fost menținută.

La 02 august 2019, Victoria Bucataru a declarat recurs, prin care a solicitat

casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei hotărâri de trimitere a cauzei

spre rejudecare instanței de apel.

În motivarea recursului s-a invocat că cauza civilă în instanța de apel a fost

examinată în lipsa recurentei, nefiind citată legal.

Or, în conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. b) Cod de procedură civilă, se

consideră că normele de drept procedural au fost încălcate, deoarece cauza a fost

judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data

și ora ședinței de judecată. Cauza a fost numită spre examinare în instanța de apel

la 25 iunie 2019, însă nu a avut loc deoarece a fost evacuat tot personalul din cauza

unui anunț cu bombă.

Mai mult, recurenta a relatat că avizul poștal nu a fost semnat de ea, ci de

Bucataru Serghei.

Recurenta a indicat că instanța de apel a analizat și luat în calcul doar probele

prezentate de către intimat, iar argumentele, probele, actele, prezentate de ea nu au

fost elucidate și luate în considerare la adoptarea deciziei respective, prin ce

consideră că a fost încălcat art. 26 Cod de procedură civilă.

Totodată, a punctat că argumentul instanței de apel precum că la moment,

tatăl copiilor, în comparație cu ea dispune de condiții necesare și destul de bune

pentru educația și dezvoltarea copiilor, nu a fost bazată pe probe suficiente și

convingătoare, care ar demonstra imposibilitatea mamei de a crea și în continuare

2

condiții favorabile și a asigura un nivel de creștere, dezvoltare, îngrijire și de

educație corespunzător copiilor minori.

Recurenta a relatat că instanța de apel a apreciat greșit interesul superior al

copilului (a fetițelor) și a determinat domiciliul lor cu tatăl, or, copiii au beneficiat

de afecțiune, dragoste și toate condițiile necesare pentru formarea și dezvoltarea

însușirilor intelectuale, morale și fizice.

La 05 august 2019 și la 13 august 2019, Bucataru Victoria a depus cerere de

recurs și respectiv recurs suplimentar, și a indicat că instanța de apel a admis

numeroase încălcări la examinarea cauzei, ori, în conformitate cu art. 372 Cod de

procedură civilă, părțile și alți participanți la proces au dreptul să prezinte noi

probe dacă acestea respectă prevederile art. 119/1 alin. (2), dacă acestea nu au fost

reclamate de către prima instanță la cererea participanților la proces sau dacă au

fost restituite în mod nejustificat de către prima instanță.

Recurenta a notat că litigiul a fost examinat timp de 6 luni în instanța de apel,

contrar prevederilor art. 192 alin. (2) Cod de procedură civilă, ori, cauzele privind

încasarea pensiei de întreținere se judecă de urgență și în mod prioritar.

În cadrul ședinței instanței de recurs cu participarea părților din 05 decembrie

2019, recurenta Bucataru Victoria și avocatul acesteia, Inga Albu, au susținut

recursul înaintat din motivele de fapt și de drept expuse și au solicitat admiterea

acestuia cu casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei la rejudecare în

instanța de apel.

Intimatul Serghei Bucataru, și avocatul acestuia, Viorica Gladun, în cadrul

ședinței instanței de recurs cu participarea părților din 05 decembrie 2019, au

explicat că consideră neîntemeiat recursul și au solicitat respingerea acestuia cu

menținerea deciziei instanței de apel.

Ascultând participanții la proces, studiind materialele dosarului, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și

remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În corespundere cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din materialele cauzei rezultă că Victoria Bucataru înaintând acțiunea în

judecată împotriva lui Serghei Bucataru a solicitat desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.

Fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, prima instanță, prin hotărârea din

21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă integral

acțiunea Victoriei Bucataru; a fost desfăcută căsătoria dintre Serghei Bucataru și

Victoria Bucataru; a fost determinat domiciliul copiilor minori, XXXXX cu mama,

Victoria Bucataru; a fost încasat de la Serghei Bucataru pensie de întreținere a

3

copiilor minori în mărime de 1/3 cotă-parte din salariul și/ sau alte venituri lunar,

începând cu data de 10 mai 2017 și până la atingerea majoratului copiilor minori.

Judecând apelul declarat de Serghei Bucataru, instanța de apel a casat parțial

hotărârea din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a emis o

nouă hotărâre, prin care a stabilit domiciliul copiilor minori XXXXX cu tata,

Serghei Bucataru. Cerința Victoriei Bucataru cu privire la încasarea pensiei pentru

întreținerea copiilor minori până la atingerea majoratului copiilor minori, a fost

respinsă. În rest, hotărârea din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, a fost menținută.

În susținerea soluției date instanța de apel a concluzionat că în partea

desfacerii căsătoriei Serghei Bucataru și Victoria Bucataru nu au avut careva

obiecții, acceptând de comun acord desfacerea căsătoriei, însă au avut obiecții în

partea stabilirii domiciliului copiilor minori.

Conform prevederilor art. 37, alin. (3) Codul familiei, instanța judecătorească

va desface căsătoria dacă va constata că conviețuirea soților și păstrarea familiei în

continuare sunt imposibile.

Art. 63, alin. (1) Codul familiei, statuează că în cazul când părinții locuiesc

separat, domiciliul copilului care nu a atins vârsta de 14 ani se determină prin

acordul părinților. Alin. (2) al aceluiași articol statuează că, dacă un atare acord

lipsește, domiciliul minorului se stabilește de către instanța judecătorească,

ținându-se cont de interesele și părerea copilului (dacă acesta a atins vârsta de 10

ani). În acest caz, instanța judecătorească va lua în considerare atașamentul

copilului față de fiecare dintre părinți, față de frați și surori, vârsta copilului,

calitățile morale ale părinților, relațiile existente între fiecare părinte și copil,

posibilitățile părinților de a crea condiții adecvate pentru educația și dezvoltarea

copilului (îndeletnicirile și regimul de lucru, condițiile de trai etc).

Instanța de apel a menționat că evaluând posibilitățile de îngrijire a copiilor

minori XXXXX a ajuns la concluzia că acele oportunități oferite de tatăl, Bucataru

Serghei, sunt mai avantajoase intereselor copiilor minori decât cele ale mamei,

Bucataru Victoria, ori, acestea sunt determinate de circumstanțele obiective ale

cauzei, fapt ce se confirmă prin actele anexate la materialele cauzei.

Or, Colegiul ține să menționeze că în corespundere cu prevederile art. 118

alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de instanța judecătorească

pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la proces,

precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă, instanța de

apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea

primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță

pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată, instanța

de recurs reține că contrar acestor prevederi, instanța de apel judecând apelul a

trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, referindu-se doar la

4

susținerile lui Bucataru Serghei în cadrul ședinței de judecată, fără a examina

legalitatea și temeinicia hotărârii supusă apelului sub toate aspectele, în raport cu

regulile și legislația ce guvernează litigiul în cauză.

Totodată, Colegiul notează că în conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. b) din

Codul de procedură civilă, se consideră că normele de drept procedural au fost

încălcate sau aplicate eronat în cazul în care cauza a fost judecată în absența unui

participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de

judecată.

Astfel, din procesul-verbal al ședinței de judecată din 09 iulie 2019, instanța

de recurs reține că Bucataru Victoria nu s-a prezentat în fața instanței de apel.

Totodată, în cadrul ședinței de judecată, instanța de apel a anexat la materialele

dosarului raportul psihologului nr.117/19 din 08 iulie 2019 precum și actul de

examinare a condițiilor sociale și de trai emis de Direcția pentru protecția

Drepturilor Copilului a sectorului Centru, mun. Chișinău, și a examinat cererea de

apel depusă de Bucataru Serghei în lipsa recurentei Bucataru Viorica, fără a fi

respectată procedura legală de citare.

În conformitate cu art. 102 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța

înștiințează prin citație participanții la proces, martorii, experții, specialiștii și

interpreții privitor la locul, data și ora ședinței de judecată sau la locul, data și ora

efectuării unor acte de procedură.

După cum rezultă din materialele dosarului, instanța de apel în cadrul ședinței

de judecată din 09 iulie 2019 a considerat posibilă examinarea cauzei în lipsa

intimatei Bucataru Victoria și avocatului acesteia, Inga Albu, menționând că au

fost înștiințate legal despre ședința de judecată.

Or, Colegiul reține că la materialele dosarului lipsesc date privind citarea

legală a Victoriei Bucataru, despre data, locul și ora examinării cauzei. Din actele

cauzei se denotă că la 17 iunie 2019, grefierul a înștiințat telefonic avocații părților

despre ședința de judecată din 25 iunie 2019, ora 12:00 (f.d. 98-99), concomitent

fiind expediate și citații în adresa părților, însă citația adresată Victoriei Bucataru a

fost recepționată de Serghei Bucataru (f.d. 103).

Actele cauzei mai denotă că ședința de judecată din 25 iunie 2019, ora 12:00

nu a avut loc și a fost transferată pentru 09 iulie 2019, ora 12:00, fapt confirmat

prin Nota informativă (f.d. 104), în legătură cu evacuarea clădirii Curții de Apel

Chișinău, din motivul alertei cu bombă. Ulterior, la 27 iunie 2019, grefierul a

înștiințat telefonic avocații părților despre ședința de judecată din 09 iulie 2019, ora

12:00 (f.d. 105-106), fără a înștiința și intimata Victoria Bucataru.

În astfel de circumstanțe, Colegiul consideră întemeiat argumentul Victoriei

Bucataru, prin care a indicat că nu a fost legal citată, necătînd la faptul că în data

de 25 iunie 2019, ora 12:00 i-a fost comunicat că despre următoarea ședință de

judecată va fi informată suplimentar.

Așadar, este cert că cauza civilă a fost examinată în absența intimatei, precum

și a reprezentantului acesteia, cărora nu li s-a comunicat în modul corespunzător

locul, data și ora ședinței de judecată, deși drepturile și interesele acestora au fost

supuse soluționării prin hotărârea pronunțată.

Prin urmare, Colegiul notează că judecarea cauzei fără citarea tuturor

participanților la proces, încalcă în mod direct dreptul la un proces echitabil, cât și

principiul egalității armelor statuat de art. 6 al CEDO, ori, unul din principiile

5

procesului echitabil este contradictorialitatea între părțile care sunt parte a

procesului.

În același timp, instanța de recurs învederează că conform art. 372 alin. (1)

Cod de procedură civilă, stipulează că părțile și alți participanți la proces au dreptul

să prezinte noi probe dacă acestea respectă prevederile art. 119/1 alin. (2), dacă

acestea nu au fost reclamate de către prima instanță la cererea participanților la

proces sau dacă au fost restituite în mod nejustificat de către prima instanță.

Astfel din procesul-verbal al ședinței de judecată din 09 iulie 2019, rezultă că

a fost prezentat și anexat la materialele cauzei raportul psihologului nr. 117/19 din

08 iulie 2019 precum și actul de examinare a condițiilor sociale și de trai emis de

Direcția pentru protecția Drepturilor Copilului a sectorului Centru, mun. Chișinău,

însă aceste acte suplimentare anexate nu au fost prezentate în instanța de fond și

nici nu au fost expediate spre cunoștință intimatei, pentru a se expune asupra lor,

instanța de apel dispunând și examinarea în fond a apelului.

Or, probele noi prezentate de către apelant, urmau a fi aduse la cunoștință

participanților la proces, mai mult instanța de apel nu și-a argumentat în nici un fel

acceptarea spre examinare a probelor noi.

În asemenea împrejurări, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că instanța de apel, la

examinarea cauzei și la adoptarea unei soluții, conducându-se de prevederile art.

239 și 240 Cod de procedură civilă, urma să aprecieze toate probele din dosar,

cercetându-le multiaspectual, complet, nepărtinitor și nemijlocit în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, să determine circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzei, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și, nu în ultimul

rând, să cerceteze și să analizeze probele din punctul de vedere al admisibilității

sau inadmisibilității lor.

Or, scopul tuturor acțiunilor procesuale este descoperirea adevărului, având în

vedere și acel fapt că obiectivul probațiunii rezidă, în primul rând, din sarcinile

procedurii civile stabilite în art. 4 Cod de procedură civilă.

În mod special, scopul probațiunii judiciare nu se reduce doar la colectarea și

prezentarea probelor, ci și la aprecierea acestora de către instanța de judecată, adică

la formularea unor concluzii logice care ar permite motivarea hotărârii

judecătorești.

Reieșind din specificul acțiunii deduse judecării, precum și în scopul stabilirii

temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor, alături de cele constatate, era

indispensabil de a verifica și de a da o apreciere obiectivă și multilaterală a tuturor

criteriilor sus-enumerate și a aplica principiul superiorității interesului copilului.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că cele descrise cert indică

la examinarea superficială a apelului, deoarece prezintă relevanță și folosirea

criteriilor pentru determinarea corectă a naturii juridice a litigiului dat, rezultând

din specificul acestuia și care presupune în sine lămurirea completă și pe bază de

dovezi certe, pertinente și concludente a situației de fapt.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la

care s-a ajuns, iar instanța de recurs este în imposibilitatea să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții.

6

Colegiul remarcă că, instanța inferioară avea obligația rezultând din

prevederile art. 373 alin. (2) Cod de procedură civilă, de a da un răspuns cert

referitor la pertinența unui înscris sau altuia, în condițiile când este obligată să

reflecte în hotărâre motivele, pertinența, admisibilitatea, veridicitatea probelor și

toate probele în ansamblu, legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea

cauzei, concluziile sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe,

precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele, rezultând din

prevederile art. 130 alin. (4) Cod de procedură civilă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în practica sa constantă subliniază

rolul pe care motivarea unei hotărâri îl are pentru respectarea art. 6 paragraf 1 din

Convenția Europeana a Drepturilor Omului și arată că dreptul la un proces

echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă susținerile părților sunt

examinate de către instanță, aceasta având obligația de a proceda la un examen

efectiv al mijloacelor, argumentelor și elementelor de a proba sau cel puțin de a le

aprecia.

De altfel, instanța de apel nu se poate limita să preia total sau parțial poziția

doar a unei părți a raportului litigios, ci trebuie sa analizeze cauza și sa răspundă

argumentat la criticile și mijloacele de apărare invocate de ambele părți.

În consecință, raportând circumstanțele stabilite la normele de drept

procedurale enunțate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că examinarea cauzei în ordine de apel

a avut loc în mod arbitrar, incomplet, evaziv, deoarece soluția instanței de apel, nu

întrunește condițiile unui proces echitabil în sensul art. 6 CEDO, având în vedere

faptul că această soluție nu este motivată, în condițiile în care nu sunt analizate

însăși ordinele contestate prin prisma susținerilor, apărărilor și probelor din dosar,

de altfel fiind încălcat și principiul nemijlocirii.

Or, în conformitate cu art. 25 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța

trebuie să cerceteze direct și nemijlocit probele, să asculte explicațiile părților și

intervenienților, depozițiile martorilor, concluziile expertului, consultațiile și

explicațiile specialistului, să ia cunoștință de înscrisuri, să cerceteze probele

materiale, să audieze înregistrările audio și să vizioneze înregistrările video, să

emită hotărârea numai în temeiul circumstanțelor constatate și al probelor cercetate

și verificate în ședință de judecată.

Un aspect important prezintă și faptul că instanța care judecă cauza își

păstrează imparțialitatea și obiectivitatea, creează condiții pentru exercitarea

drepturilor participanților la proces, pentru cercetarea obiectivă a circumstanțelor

reale ale cauzei.

Din considerentele menționate, pornind de la faptul că această eroare admisă

la judecarea cauzei în instanța ierarhic inferioară nu poate fi corectată de instanța

de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul și a casa integral

decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în

alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel, pentru a concluziona sub aspectul

temeiniciei/ netemeiniciei acțiunii, urmează să țină cont de normele procedurale și

să verifice cerințele prin prisma argumentelor și probelor atât a părții reclamante,

cât și a părții pârâte, rezultând din prevederile art. 130 alin. (1) Cod de procedură

7

civilă, conform cărora instanța judecătorească apreciază probele după intima ei

convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și

nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor,

călăuzindu-se de lege, ca în consecință soluția adoptată să fie certă și coerentă.

Caracterul peremptoriu al concluziei instanței de judecată, urmează a fi stabilit în

coraport cu argumentele părților, circumstanțele cauzei, probele administrate și

cercetate și normele de drept material aplicabile raportului litigios.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c) și alin.

(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Victoria Bucataru.

Se casează deciziei din 09 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Bucataru împotriva lui

Serghei Bucataru cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor

minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, cu trimiterea cauzei

spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

8