2ra-46/2021 — stabilirea domiciliului copilului minor

2ra-46/2021 — stabilirea domiciliului copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-46/2021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: C. Roșca)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I..Secrieru, V.Mihaila, Iu.Cotruță)

D E C I Z I E

03 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

examinând în ședință publică recursurile declarate de Victoria Bucataru și de

Victoria Bucataru, reprezentată de avocatul Inga Mifsud Wismayer,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Bucataru

împotriva lui Serghei Bucataru cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori,

împotriva deciziei din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 10 mai 2017, Victoria Bucataru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Serghei Bucataru cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că este căsătorită cu pârâtul din 10

august 2007. Din căsătorie, la XXXXX s-a născut copilul XXXXX, iar la XXXXX

s-a născut copilul XXXXX.

A susținut reclamanta că de aproape un an de zile situația familiară s-a

agravat. Au loc certuri zilnice, însoțite de diverse acuzații nefondate, în urma

cărora au de suferit cel mai mult copiii, iar orice tentativă de ameliorare a situației

fiind soldată cu eșec.

A indicat reclamanta că în astfel de circumstanțe, păstrarea familiei în

continuare este imposibilă, careva sentimente între soți lipsesc, aceștia ducând un

trai separat, fiind astfel necesară desfacerea căsătoriei.

A solicitat reclamanta desfacerea căsătoriei dintre Serghei Bucataru și Victoria

Bucataru; stabilirea domiciliului copiilor minori, XXXXX și XXXXX cu mama,

Victoria Bucataru; încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori de la Bucataru

Serghei din toate veniturile sale; partajarea averii deținute în comun; încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin cererea de concretizare a cerințelor din 26 februarie 2018 reclamanta

Bucataru Victoria a solicitat desfacerea căsătoriei încheiată între soți și înregistrată

1

sub nr.XXXXX din 10 august 2007 la Oficiul Stării Civile din XXXXX; stabilirea

domiciliului copiilor minori, XXXXX și XXXXX cu mama; încasarea pensiei de

întreținere în mărime de 33% din toate veniturile lui Bucataru Serghei în beneficiul

Victoriei Bucataru, pentru întreținerea copiilor minori până la atingerea

majoratului de către copii.

Prin hotărârea din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a

fost admisă integral acțiunea Victoriei Bucataru; a fost desfăcută căsătoria dintre

Serghei Bucataru și Victoria Bucataru; a fost determinat domiciliul copiilor minori,

XXXXX și XXXXX cu mama, Victoria Bucataru; a fost încasat de la Serghei

Bucataru pensie de întreținere a copiilor minori în mărime de 1/3 cotă-parte din

salariul și/ sau alte venituri lunare, începând cu data de 10 mai 2017 și până la

atingerea majoratului copiilor minori.

Prin decizia din 09 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Serghei Bucataru; a fost casată parțial hotărârea din 21 noiembrie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Victoria Bucataru împotriva lui Serghei Bucataru cu privire la

desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de

întreținere a copiilor minori, în partea determinării domiciliului copiilor minori,

XXXXX și XXXXX, cu mama Victoria Bucataru; cu încasarea din contul lui

Serghei Bucataru a pensiei pentru întreținerea copiilor minori în mărime de 1/3

cotă-parte din salariu și/ sau alte venituri lunar începând cu data adresării în

instanță și până la atingerea majoratului copiilor minori și în această parte a fost

pronunțată o nouă hotărâre, prin care: a fost stabilit domiciliul copiilor minori

XXXXX și XXXXX cu tata, Serghei Bucataru. Cerința Victoriei Bucataru cu

privire la încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori până la atingerea

majoratului copiilor minori, a fost respinsă. În rest, hotărârea din 21 noiembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost menținută.

La 02 august 2019, Victoria Bucataru a declarat recurs, prin care a solicitat

casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei hotărâri de trimitere a cauzei

spre rejudecare instanței de apel.

Prin decizia din 20 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de Victoria Bucataru, s-a casat decizia din 09 iulie 2019 a Curții

de Apel Chișinău și s-a remis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în

alt complet de judecători.

Prin decizia din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de

apel depusă de Bucataru Serghei. S-a casat hotărârea din 21 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea stabilirii domiciliului copiilor minori

și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori și s-a emis în această parte o

nouă hotărâre după cum urmează: s-a stabilit domiciliul copiilor minori XXXXX și

XXXXX cu tata, Serghei Bucataru. S-a respins ca neântemeiată cerința Victoriei

Bucataru cu privire la încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori. În rest,

hotărârea din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

menținută.

La 22 august 2020 Victoria Bucataru a depus recurs împotriva deciziei din 07

iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei recurate cu menținerea hotărârii din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

2

În motivarea cererii de recurs s-a menționat că instanța de apel nu a constatat

pe deplin condițiile pe care le deține fiecare din părți. Aceasta este o circumstanță

majoră, deoarece recurenta, locuind în apartamentul cu drept de proprietate, în

timp ce Bucataru Serghei nu are loc permanent de trai, ci stă în chirie.

Instanța de apel urma să decidă ca copiii minori să locuiască cu acel părinte

care are calități morale mai bune și condiții de trai mai bune.

A accentuat recurenta că instanța de apel nu avea niciun motiv să ia în

considerare actele psihologului care a fost angajat de Bucataru Serghei în absența

sa.

Menționează recurenta că instanța de apel era obligată să ia în calcul calitățile

morale ca mamă, caracterizându-se pozitiv, având loc de muncă și loc de trai, iar la

moment activează și în calitate de voluntar în cadrul Inițiativei împreună împotriva

Covid-19, implicându-se în perioada de stare de urgență, cât și după în diferite

acțiuni de ajutor.

Declară recurenta că decizia instanței de apel nu este motivată și anume din ce

cauză copiii minori sunt transmiși la educare tatălui și a refuzat transmiterea

copiilor mamei, care este dreptul preferențial al tatălui față de mamă. Astfel,

deiczia instanței de apel este vădit neargumentată. Instanța de apel era obligată să

indice în decizie adresa unde vor locui copiii minori, locul unde se află acum și

situația și condițiile de educare.

Instanța de apel a ignorat prevederile art. 26, 118, 130 Cod de procedură

civilă.

Recurenta a relatat că instanța de apel a apreciat greșit interesul superior al

copilului (a fetițelor) și a determinat domiciliul lor cu tatăl, or, copiii au beneficiat

de afecțiune, dragoste și toate condițiile necesare pentru formarea și dezvoltarea

însușirilor intelectuale, morale și fizice.

Consideră Victoria Bucataru că instanța de apel vădit arbitrar a examinat

cauza și eronat a interpretat legea. Toate aceste încălcări admise au dus la

încălcarea principiului „egalității armelor” ceea ce a dus la încălcarea drepturilor la

un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO.

Relatează că nu a avut acces la actul psihologului, iar instanța de apel și-a

fondat decizia pe argumente pe care nu erau cunoscute ei. (SlimaneKaid c.Franței

2000, MacGree c.Frantei 2003). Or, instanța de apel era obligată conform art. 370

Cod de procedură civilă să-i expedieze ca parte în proces copiile actului

psihologului cât și alte documente prezentate în instanță.

Notează Victoria Bucataru că cererea de recurs este depusă în temeiul

prevederilor art.432 alin.(4) Cod de procedură civilă, și anume aprecierea probelor

de instanța de apel a fost arbitrară și erorile comise prin admiterea apelului cu o

nouă pretenție neexaminată în prima instanță este o încălcare gravă a drepturilor

garantate de Constituția R. Moldova.

La 24 septembrie 2020 Bucataru Victoria, reprezentată de avocatul Inga

Mifsud Wismayer a depus recurs împotriva deciziei din 07 iulie 2020 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate cu

menținerea hotărârii din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea recursului Bucataru Victoria, reprezentată de avocatul Inga

Mifsud Wismayer a invocat că cererea de apel depusă de Bucataru Serghei este

tardivă, deoarece apelul nemotivat a fost depus la 08 decembrie 2018, iar după 6

3

luni de la depunerea apelului nemotivat, fără a fi indicate motivele de fapt și de

drept, cu plata taxei de stat achitată peste 137 de zile, Bucataru Serghei depune la

06 iunie 2019 cerere de apel motivată, ceea ce afectează grav exigențele unui

proces echitabil în sensul art. 6 din Convenție, potrivit cărora, instanța de judecată

are obligația de a asigura aparențele de imparțialitate și de a nu admite acte de

intervenție arbitrară în favoarea sau defavoarea uneia din părți. Or, Bucataru

Serghei nu a exercitat obligația pozitivă de a-și securiza dreptul la apel și de a

manifesta o diligență rezonabilă în privința propriilor drepturi, inclusiv de a

prezenta cererea de apel întocmită în conformitate cu exigențele legii, încâlcind

securitatea raportului juridc.

Conform prevederilor art. 61 alin. (1) din Codul de Procedură Civilă, părțile

sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile procedurale.

Instanța de apel a admis numeroase încălcări la examinarea cauzei, ori, în

conformitate cu art. 372 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces au dreptul să prezinte noi probe dacă acestea respectă prevederile art. 119/1

alin. (2), dacă acestea nu au fost reclamate de către prima instanță la cererea

participanților la proces sau dacă au fost restituite în mod nejustificat de către

prima instanță.

La 02 octombrie 2020 Bucataru Victoria a depus recurs suplimentar și a

indicat că instanța de apel a încălcat prevederile art.14 din Convenția Europenă, iar

Bucataru Serghei a beneficiat de un tratament mai favorabil fără nici o justificare

din partea instanței de apel, prin urmare a fost admisă diferența de tratament

nejustificat care echivalează cu o discriminare.

Prin referința depusă la 29 octombrie 2020 și 26 noiembrie 2020 Serghei

Bucataru, reprezentat de avocatul Viorica Gladun, a solicitat respingerea cererii de

recurs ca fiind neântemaită.

Ținând cont de complexitatea cauzei și de problemele invocate în cererea de

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție a considerat prin prisma art. 444 Cod de procedură că la caz

există circumstanțe ce ar dicta necesitatea invitării participanților la proces, pentru

a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Astfel, în cadrul ședinței publice a instanței de recurs din 21 octombrie 2021 cu

participarea părților, recurenta Bucataru Victoria și avocatul acesteia, Inga Mifsud

Wismayer, au susținut recursurile înaintate din motivele de fapt și de drept expuse

și au solicitat admiterea acestora cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

Intimatul Serghei Bucataru, și avocatul acestuia, Adriana Eșanu, în cadrul

ședinței instanței de recurs cu participarea părților din 21 octombrie 2021, au

explicat că consideră neîntemeiate recursurile și au solicitat respingerea acestora cu

menținerea deciziei instanței de apel.

Audiind participanții la proces, studiind materialele dosarului, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursurile urmează a fi respinse, cu menținerea deciziei instanței de

apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă recursul

este în drept, să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și hotărîrea

primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

4

Colegiul reține că pentru a verifica legalitatea deciziei contestate, fără a

administra noi dovezi, va recurge la recapitularea esenței litigiului dedus judecății.

Astfel, reclamanta Bucataru Victoria a depus cerere de chemare în judecată,

concretizată ulterior și a solicitat desfacerea căsătoriei încheiată cu Serghei

Bucataru, înregistrată cu nr.XXXXX din 10 august 2007 la Oficiul Stării Civile din

XXXXX; stabilirea domiciliului copiilor minori, XXXXX și XXXXX cu mama;

încasarea pensiei de întreținere în mărime de 33% din toate veniturile lui Bucataru

Serghei în beneficiul Victoriei Bucataru, pentru întreținerea copiilor minori până la

atingerea majoratului de către copii.

Fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, instanța de fond, prin hotărârea

din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a admis integral

acțiunea Victoriei Bucataru; a desfăcut căsătoria dintre Serghei Bucataru și

Victoria Bucataru; a determinat domiciliul copiilor minori, XXXXX și XXXXX cu

mama, Victoria Bucataru; a încasat de la Serghei Bucataru pensie de întreținere a

copiilor minori în mărime de 1/3 cotă-parte din salariul și/ sau alte venituri lunare,

începând cu data de 10 mai 2017 și până la atingerea majoratului copiilor minori.

Prin decizia din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de

apel depusă de Bucataru Serghei. S-a casat hotărârea din 21 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea stabilirii domiciliului copiilor minori

și încasarea pensiei de întreținere și s-a emis în această parte o nouă hotărâre după

cum urmează: s-a stabilit domiciliul copiilor minori XXXXX și XXXXX cu tata,

Serghei Bucataru. S-a respins ca neântemeiată cerința Victoriei Bucataru cu privire

la încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori. În rest, hotărârea din 21

noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost menținută.

În susținerea soluției date instanța de apel a concluzionat că în partea

desfacerii căsătoriei Serghei Bucataru și Victoria Bucataru nu au avut careva

obiecții, acceptând de comun acord desfacerea căsătoriei, însă au avut obiecții în

partea stabilirii domiciliului copiilor minori.

Instanța de apel a indicat că în vederea evaluării și stabilirii condițiilor de trai

a ambilor părinți, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sector Centru a

efectuat investigațiile necesare pentru adoptarea avizului concluzie (f.d.108, vol. I).

Conform avizului-concluzie cu privire la stabilirea domiciliului copiilor

XXXXX și XXXXX, Comisia pentru protecția copilului din cadrul Direcției pentru

protecția drepturilor copilului sectorul Centru, reieșind din interesul superior al

copiilor, a considerat că ambii părinți dispun de condiții sociale și de trai bune

pentru creșterea și dezvoltarea copiilor minori XXXXX, data nașterii XXXXX și

XXXXX, data nașterii XXXXX.

Art. 63, alin. (1) Codul familiei, statuează că în cazul când părinții locuiesc

separat, domiciliul copilului care nu a atins vârsta de 14 ani se determină prin

acordul părinților. Alin. (2) al aceluiași articol statuează că, dacă un atare acord

lipsește, domiciliul minorului se stabilește de către instanța judecătorească,

ținându-se cont de interesele și părerea copilului (dacă acesta a atins vârsta de 10

ani). În acest caz, instanța judecătorească va lua în considerare atașamentul

copilului față de fiecare dintre părinți, față de frați și surori, vârsta copilului,

calitățile morale ale părinților, relațiile existente între fiecare părinte și copil,

posibilitățile părinților de a crea condiții adecvate pentru educația și dezvoltarea

copilului (îndeletnicirile și regimul de lucru, condițiile de trai etc).

5

Instanța de apel a menționat că examinând materialele cauzei, din conținutul

raportului psihologului nr.117/19 din 08 iulie 2019 (f.d.47-56, vol. II), privind

examinare psihologică a copilului minor XXXXX a.n. XXXXX, aceasta are un

nivel de dezvoltare, ce corespunde vârstei, copilul este activ și curioasă

manifestând interes față de lucrurile și activitățile propuse. Starea psiho-emoțională

a copilului este adecvată și favorabilă. Mai mult, în raportul enunțat, este menționat

expres faptul că de educația și dezvoltarea copilului minor XXXXX se ocupă în

special tata copilului Bucataru Serghei. El are un rol determinant pentru copil. Ca

urmare, datele obținute în urma evaluării psihologice, specialistul a relevat un

atașament puternic a fetiței față de tatăl său, figura paternă a acestuia în percepția

copilului este foarte semnificativă și apropiată.

Cu referire la copilul minor XXXXX, instanța de apel a remarcat concluziile

specialistului psiholog, care a menționat că Laura manifestă un comportament cu

scop bine determinat, posedă tărie de caracter. Totodată, conform datelor obținute

în urma examinării psihologice a copilului, se observă o atenție insuficientă din

partea mamei în privința copilului, fapt ce îi creează XXXXX stări de îngrijorare.

Totodată ambii părinți reprezintă o importanță pentru copil, rezultatele examinării

psihologice denotă o legătură puternică a Laurei cu tata și un atașament puternic a

fetiței față de tată.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a constatat un atașament evidențiat

al copiilor minori față de tata, mai mult ca atât, cert se evidențiază faptul că

Serghei Bucataru practic de unul singur crește și educă copii minori, iar nivelul de

implicare a mamei Victoria Bucataru în acest proces este unul foarte redus, motiv

din care circumstanțele expuse și suportul probatoriu anexat răstoarnă în totalitate

ipotezele declarative, pretinse a fi constatate de către instanța de fond.

Instanța de apel a menționat că la materialele cauzei este anexat și raportul

psihologului nr.211/19 din 21 noiembrie 2019 (f.d.57-64a, vol. II), privind

examinare psihologică a copiilor minori XXXXX și XXXXX. Astfel, instanța de

apel a concluzionat că copii minori XXXXX și XXXXX au predispoziția/dorința

de a conviețui în continuare cu tata, Bucataru Serghei.

În concluzie, instanța de apel a relatat că totalitatea înscrisurilor probatorii

administrate denotă că, tatăl Bucataru Serghei manifestă un atașament profund și o

dragoste deosebită față de copiii minori, iar Bucataru Victoria a manifestat un

comportament neglijent față de copiii minori, precum și față de căminul familial.

Colegiul învederează că prin cererile de recurs formulate de către Victoria

Bucataru și avocatul aceseia Inga Mifsud Wismayer, se distinge dezacordul cu

soluția adoptată de instanța de apel solicitând menținerea hotărârii primei instanțe.

Colegiul precizează că recurenta din temeiurile recursurilor reglementate de

art. 432 Cod de procedură civilă, a invocat aprecierea arbitrară a probelor, precum

și aplicarea și interpretarea eronată a legii.

În context, Colegiul arată că instanța de apel a verificat legalitatea hotărârii

primei instanțe din perspectiva criticilor din cererea de apel, a admis apelul

declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a pronunțat o hotărâre nouă prin care a

stabilit domiciliul copiilor minori cu tata, Serghei Bucataru.

Concomitent, Colegiul deduce că dezacordul recurentei cu soluția instanței de

apel vizează doar parțial dispozițiile acestei și anume în partea stabilirii

domiciliului copiilor minori cu tata, Serghei Bucataru.

6

În contextul dat, Colegiul evocă prevederile art. 63 alin. (1), (2) Codul

familiei, în cazul cînd părinții locuiesc separat, domiciliul copilului care nu a atins

vîrsta de 14 ani se determină prin acordul părinților. Dacă un atare acord lipsește,

domiciliul minorului se stabilește de către instanța judecătorească, ținîndu-se cont

de interesele și părerea copilului (dacă acesta a atins vîrsta de 10 ani). În acest caz,

instanța judecătorească va lua în considerare atașamentul copilului față de fiecare

dintre părinți, față de frați și surori, vîrsta copilului, calitățile morale ale părinților,

relațiile existente între fiecare părinte și copil, posibilitățile părinților de a crea

condiții adecvate pentru educația și dezvoltarea copilului (îndeletnicirile și regimul

de lucru, condițiile de trai etc.).

Iar, conform art. 64 alin. (1) din codul menționat, părintele care locuiește

împreună cu copilul nu are dreptul să împiedice contactul dintre copil și celălalt

părinte care locuiește separat, cu excepția cazurilor când comportamentul acestuia

din urmă este în detrimentul intereselor copilului sau prezintă pericol pentru starea

lui fizică și psihic.

În temeiul art. 74 Codul familiei, părinții sunt obligați să-și întrețină copiii

minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material. Modul de

plată a pensiei de întreținere se determină în baza unui contract încheiat între

părinți sau între părinți și copilul major inapt de muncă. Dacă lipsește un atare

contract și părinții nu participă la întreținerea copiilor, pensia de întreținere se

încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a tutorelui

copilului sau a autorității tutelare teritoriale.

De altfel, art. 18 alin.(1), art. 27 alin.(2) din Convenția internațională cu

privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989 statuează că statele părți vor

depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului potrivit căruia ambii

părinți au o răspundere comună pentru creșterea și dezvoltarea copilului.

Răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine în

primul rând părinților sau, după caz, reprezentanților săi legali. Aceștia trebuie să

se conducă înainte de orice după interesul superior al copilului. Părinților și

oricăror altor persoane care au în grijă un copil le revine în primul rând

responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor lor

financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării copilului.

Astfel, este cert că, atât normele de drept naționale, cât și cele internaționale

stabilesc că, răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării lui le

revine ambilor părinți, care indiferent de situațiile de conflict apărute între ei

trebuie să se conducă înainte de orice după interesul superior al copilului, iar

părinților care au în grijă un copil le revine în primul rând responsabilitatea de a

asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor financiare, condițiile de viață

necesare dezvoltării copilului.

În atare circumstanțe, Colegiul reține ca fiind întemeiată concluzia instanței

de apel privind constatarea indubitabilă că, în interesul superior al copiilor, anume

tata Serghei Bucataru, în limita posibilităților și a mijloacelor financiare, întrunește

toate condițiile de viață necesare dezvoltării copiilor minori, ca urmare și

determinarea locului de domiciliere a copiilor cu acesta.

Or, din conținutul raportului psihologului nr.117/19 din 08 iulie 2019 (f.d.47-

56, vol. II), privind examinare psihologică a copiilor minori XXXXX și XXXXX,

ne contestat de recurenta Victoria Bucataru, s-a constatat, că în rezultatul

7

examinării copilului minor XXXXX, aceasta are un nivel de dezvoltare, ce

corespunde vârstei, copilul este activ și curioasă manifestând interes față de

lucrurile și activitățile propuse. Starea psiho-emoțională a copilului este adecvată și

favorabilă. Mai mult, în raportul enunțat, este menționat expres faptul că de

educația și dezvoltarea copilului minor XXXXX se ocupă în special tata copilului,

Bucataru Serghei. El are un rol determinant pentru copil. Ca urmare, datele

obținute în urma evaluării psihologice, specialistul a relevat un atașament puternic

a fetiței față de tatăl său, figura paternă a acestuia în percepția copilului este foarte

semnificativă și apropiată. Deși familia Bucataru nu locuiește împreuna, copilul nu

simte grija și atenția din partea mamei. Ca urmare a metodicilor utilizate, imaginea

mamei nu este observată și nu se evidențiază. Nivelul de implicare a mamei

Bucataru Victoria în proces de educare și dezvoltare a copiilor minori este unul

foarte redus. În timpul examinării de către psiholog, XXXXX niciodată nu și-a

amintit despre mama, nu a povestit nimic despre ea și n-a întrebat despre aceasta.

Copilul nu manifestă interes față de mama sa, Bucataru Victoria și nici nu simte

interesul și grija mamei față de copil.

Cu referire la copilul minor XXXXX, din aceiași concluzie a specialistului

psiholog, reiese că nivelul dezvoltării copilului minor XXXXX corespunde vârstei.

Copilul se ocupă cu sportul, cu muzică, participă cu succes la concursuri de

muzică. Volumul cunoștințelor generale corespunde vârstei. Vorbirea este bine

dezvoltată, pronunță corect cuvintele, vocabularul este bogat. Autoaprecierea ei

este adecvată. XXXXX manifestă un comportament cu scop bine determinat,

posedă tărie de caracter.

Totodată, conform datelor obținute în urma examinării psihologice a copilului,

se observă o atenție insuficientă din partea mamei în privința copilului, fapt ce îi

creează XXXXX stări de îngrijorare. Totodată ambii părinți reprezintă o

importanță pentru copil, rezultatele examinării psihologice denotă o legătură

puternică a Laurei cu tata și un atașament puternic a fetiței față de tată.

De asemenea, la materialele cauzei este anexat și raportul psihologului

nr.211/19 din 21 noiembrie 2019 (f.d.57-64a,vol.II), care de asemenea nu a fost

contestat de Victoria Bucataru, privind examinare psihologică a copiilor minori

XXXXX și XXXXX, din care se atestă atașamentul copiilor minori față de tata,

Sergiu Bucataru.

Colegiul civil menționează că, în cazul examinării litigiilor cu privire la

stabilirea domiciliului copilului minor în cazul în care părinții locuiesc separat,

urmează să se țină cont exclusiv de interesul superior al copilului.

Examinând superioritatea unuia dintre drepturi instanța de judecată urmează

să țină cont de art. 18 din Convenția pentru protecția copilului, care prevede că

statele părți vor depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului potrivit

căruia ambii părinți au responsabilități comune pentru creșterea și dezvoltarea

copilului.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că, instanța de apel stabilind domiciliul

copiilor minori XXXXX și XXXXX cu tatăl, Serghei Bucataru a ținut cont și de

actul de examinare a condițiilor sociale – locative a lui Bucataru Serghei, întocmit

de către Direcția Pentru Protecția Drepturilor Copilului Sectorul Botanica, mun.

Chișinău, nr. B-289/20 din 27 iunie 2020 (f.d.67, vol. II), din care rezultă că

8

familia formată din tata, Bucataru Serghei a.n. XXXXX, activează ca avocat cu

venituri medii lunare de 25 000 lei, locuiesc într-un apartament cu trei odăi, cu

suprafața totală de 140 m.p. și locativă de 80 m.p, imobilul dispune de condiții

sanitaro-igienice foarte bune, peste tot predomina ordinea și curățenia.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție constată că, instanța de apel corect a stabilit că, determinarea

domiciliului copiilor minori cu tata, nu poate fi tratată drept o lezare a intereselor

mamei la întreținerea și educarea copiilor, or, determinarea domiciliului copilului

cu unul din părinți, nu semnifică instituirea restricțiilor în exercitarea drepturilor

părintești, exercițiul acestor drepturi părintești fiind garantat de lege și nu este

limitat.

Mai mult, în vederea înlăturării oricăror suspiciuni pe marginea acordului

mamei de a-și vedea copii, Victoria Bucataru nu este lipsită de a stabili un grafic

de întrevedere cu copii, inclusiv prin intermediul instituțiilor statale, care au

obligații pozitive de apărare a drepturilor.

În această ordine de idei, Colegiul notează că, conform art.3 alin.(1) din

Convenția internațională cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989,

în vigoare pentru Republica Moldova la 25 februarie 1993, în toate deciziile care îi

privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice sau private de ocrotire

socială, de către tribunale, autorități administrative sau de organe legislative,

interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate.

Or, instanțele urmează a ține cont de principiul interesului superior al

copilului consacrat la art. 9 din Convenția cu privire la drepturile copilului la care

Republica Moldova este parte, de menținerea echilibrului drepturilor copiilor al

ambilor părinți care nu se află în relație de căsătorie.

Implicit, Colegiul relevă că soluția instanței de apel nu poate fi considerată ca

fiind în detrimentul copiilor, având în vedere că părinții în asigurarea întreținerii

copiilor nu sunt limitați de un anumit cuantum al pensiei de întreținere stabilit de

un organ competent sau o instanță judecătorească, însă suplimentar pot susține

material copilul minor și nu doar material. Or, copilul are dreptul de a întreține

relații personale și contacte directe cu cei doi părinții ai săi.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, consideră că argumentele Victoriei Bucataru precum că

instanța de apel nu avea niciun motiv să ia în considerare actele psihologului care a

fost angajat de Bucataru Serghei în absența sa și că nu a fost constatat pe deplin

condițiile pe care le deține fiecare din părinții, este neântemeiat, or, cum a fost

menționat mai sus aceste acte nu au fost contestate, mai mult la stabilirea

domiciliui copilului minor se impune nu doar o analiză a stării materiale a

părinților, dar urmează a fi evaluat și interesul copilului, vârsta fragedă, care

presupune un atașament aparte pentru tata.

Rezultatele examinării psihologice, expuse în conținutul rapoartelor anexate la

materialele cauzei, confirmă un atașament puternic a copiilor față de tatăl lor

Bucataru Serghei precum și de importanța majoră a personalității acestuia, cât și

atașamentul puternic a copiilor minori între ei.

În conformitate cu prevederile art. 54 Codul familiei, copilul are dreptul să-și

exprime opinia la soluționarea în familie a problemelor care îi ating interesele și să

fie audiat în cursul dezbaterilor judiciare sau administrative. De opinia copilului

9

care a atins vîrsta de 10 ani se va ține cont în mod obligatoriu dacă aceasta nu

contravine intereselor lui.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție constată că minora XXXXX a fost audiată în cadrul ședinței de

judecată în instanța de apel în prezența psihologului și a confirmat că dorește să

locuiască cu tata.

În acest sens Colegiul reține că nu se neagă caracteristicile personale ale

mamei, însă atașamentul tatălui față de copii, vîrsta fragedă, legătura emoțională în

raport cu avizul organelor abilitate,opinia copilului minor XXXXX exprimată în

cadrul ședinței instanței de apel, reprezintă niște circumstanțe esențiale și

importante în dezvoltarea psiho-emoțională a copilului, care impune incontestabil

determinarea domiciliului copiilor minori cu tata.

E de menționat că tatăl și mama sunt figuri importante de atașament, care au rol

decisiv în dezvoltarea emoțională și socială a copilului, atât timp cât calitatea

interacțiunilor lor va condiționa calitatea relațiilor sociale. Interesul superior al

copilului reclamă menținerea acestuia cât mai mult timp într-un mediu familial

normal și echilibrat în prezența ambilor părinți pentru că riscul ruperii echilibrului

sufletesc al acestuia este foarte mare odată cu încredințarea sa unuia sau altuia

dintre părinți.

De aceea, după separarea părinților menținerea și încurajarea relației copilului

cu părintele cu care minorul nu locuiește în mod statornic, devine vitală pentru

dezvoltarea sa morală normală.

Interesul superior al copilului, în general, este legat de posibilitatea de a putea

accesa nelimitat pe ambii părinți pentru a putea dezvolta relații echilibrate și

armonioase cu ambii părinți.

Relațiile personale trebuie să se realizeze neîngrădit, restrângerea acestora

fiind necesară numai în condiții deosebite pentru protejarea copilului.

La caz, instanța de recurs conchide că normele de drept naționale și

internaționale stabilesc că răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea

dezvoltării sale le revine ambilor părinți, care indiferent de situațiile de conflict

apărute între ei trebuie să se conducă înainte de orice după interesul superior al

copilului.

Oricărui copil îi este recunoscut dreptul la un nivel de viață suficient pentru

dezvoltarea sa fizică, mintală, spirituală, morală și socială, iar părinților care au în

grijă un copil le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita

posibilităților și a mijloacelor lor financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării

copilului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție menționează că, mama Bucataru Victoria, este în drept în

continuare să dezvolte legături de familie cu fiicele sale, în virtutea posibilităților

legitime care îi stau la dispoziție. Mai cu seamă că, intimatul Serghei Bucataru în

fața instanțelor judecătorești nu a enunțat despre intențiile sale de a pune obstacole

în relaționarea mamă-fiică în cazul stabilirii domiciliului minorelor cu el.

Totodată, Bucataru Victoria nu este lipsită de a stabili un grafic de întrevedere

cu copiii, inclusiv prin intermediul instituțiilor statale, care au obligații pozitive de

apărare a drepturilor.

10

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge recursurile declarate și

va menține decizia instanței de apel.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. a) și alin.

(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se resping recursurile declarate de Victoria Bucataru și de Victoria Bucataru,

reprezentată de avocatul Inga Mifsud Wismayer.

Se menține decizia din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Bucataru împotriva lui

Serghei Bucataru cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor

minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

11