2rh-57/22 — stabilirea domiciliului copilului minor

2rh-57/22 — stabilirea domiciliului copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2rh-57/2022

2-17164249-01-2rh-12052022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: C. Roșca)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I.Secrieru, V.Mihaila, Iu.Cotruță)

instanța de recurs: M. Ghervas, D. Mardari, M. Pitic, N. Vascan, Iu. Bejenaru

Î N C H E I E R E

27 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

examinând cererea de revizuire depusă de Victoria Bucataru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Bucataru

împotriva lui Serghei Bucataru cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori,

împotriva deciziei din 03 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă :

La 10 mai 2017, Victoria Bucataru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Serghei Bucataru cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că este căsătorită cu pârâtul din 10

august 2007. Din căsătorie, la 11 aprilie 2010 s-a născut copilul XXXXX, iar la 20

februarie 2015 s-a născut copilul XXXXX.

A susținut reclamanta că de aproape un an de zile situația familiară s-a

agravat. Au loc certuri zilnice, însoțite de diverse acuzații nefondate, în urma

cărora au de suferit cel mai mult copiii, iar orice tentativă de ameliorare a situației

fiind soldată cu eșec.

A indicat reclamanta că în astfel de circumstanțe, păstrarea familiei în

continuare este imposibilă, careva sentimente între soți lipsesc, aceștia ducând un

trai separat, fiind astfel necesară desfacerea căsătoriei.

A solicitat reclamanta desfacerea căsătoriei dintre Serghei Bucataru și Victoria

Bucataru; stabilirea domiciliului copiilor minori, XXXX și XXXXX cu mama,

Victoria Bucataru; încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori de la Bucataru

1

Serghei din toate veniturile sale; partajarea averii deținute în comun; încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin cererea de concretizare a cerințelor din 26 februarie 2018 reclamanta

Bucataru Victoria a solicitat desfacerea căsătoriei încheiată între soți și înregistrată

sub nr.XXXXX din 10 august 2007 la Oficiul Stării Civile din XXXXX; stabilirea

domiciliului copiilor minori, XXXXX și XXXXX cu mama; încasarea pensiei de

întreținere în mărime de 33% din toate veniturile lui Bucataru Serghei în beneficiul

Victoriei Bucataru, pentru întreținerea copiilor minori până la atingerea

majoratului de către copii.

Prin hotărârea din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a

fost admisă integral acțiunea Victoriei Bucataru; a fost desfăcută căsătoria dintre

Serghei Bucataru și Victoria Bucataru; a fost determinat domiciliul copiilor minori,

XXXXX și XXXXX cu mama, Victoria Bucataru; a fost încasat de la Serghei

Bucataru pensie de întreținere a copiilor minori în mărime de 1/3 cotă-parte din

salariul și/ sau alte venituri lunare, începând cu data de 10 mai 2017 și până la

atingerea majoratului copiilor minori.

Prin decizia din 09 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Serghei Bucataru; a fost casată parțial hotărârea din 21 noiembrie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Victoria Bucataru împotriva lui Serghei Bucataru cu privire la

desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de

întreținere a copiilor minori, în partea determinării domiciliului copiilor minori,

XXXXX și XXXXX, cu mama Victoria Bucataru; cu încasarea din contul lui

Serghei Bucataru a pensiei pentru întreținerea copiilor minori în mărime de 1/3

cotă-parte din salariu și/ sau alte venituri lunar începând cu data adresării în

instanță și până la atingerea majoratului copiilor minori și în această parte a fost

pronunțată o nouă hotărâre, prin care: a fost stabilit domiciliul copiilor minori

XXXXX și XXXXX cu tata, Serghei Bucataru. Cerința Victoriei Bucataru cu

privire la încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori până la atingerea

majoratului copiilor minori, a fost respinsă. În rest, hotărârea din 21 noiembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost menținută.

La 02 august 2019, Victoria Bucataru a declarat recurs, prin care a solicitat

casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei hotărâri de trimitere a cauzei

spre rejudecare instanței de apel.

Prin decizia din 20 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de Victoria Bucataru, s-a casat decizia din 09 iulie 2019 a Curții

de Apel Chișinău și s-a remis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în

alt complet de judecători.

Prin decizia din 07 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de

apel depusă de Bucataru Serghei. S-a casat hotărârea din 21 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea stabilirii domiciliului copiilor minori

și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori și s-a emis în această parte o

nouă hotărâre după cum urmează: s-a stabilit domiciliul copiilor minori XXXXX și

XXXXX cu tata, Serghei Bucataru. S-a respins ca neântemeiată cerința Victoriei

Bucataru cu privire la încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori. În rest,

hotărârea din 21 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

menținută.

2

Prin decizia din 03 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-au respins

recursurile declarate de Victoria Bucataru și de Victoria Bucataru, reprezentată de

avocatul Inga Mifsud Wismayer și s-a menținut decizia din 07 iulie 2020 a Curții

de Apel Chișinău.

La 12 mai 2022 Victoria Bucataru a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 03 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea

deciziei instanței de recurs (f.d.211-214, vol. III).

Drept temei de revizuire Victoria Bucataru a invocat prevederile art. 449 lit.

b), e1) din Codul de procedură civilă, menționând că au devenit cunoscute unele

circumstanțe esențiale ale cauzei și anume raportul inspecție judiciare din 30

martie 2022 prin care s-a constatat încălcări ale art.6 CEDO, art.14 CEDO cât și

opiniile separate a judecătorilor Curții de Apel Chișinău și a Curții Supreme de

Justiție.

Mai mult ca atât, Victoria Bucataru a notat că în raportul inspecție judiciare

din 30 martie 2022 s-a invocat că, instanța de recurs prin decizia din 03 noiembrie

2021 a stabilit cu certitudine un tratament discriminatoriu față de Victoria Bucataru

pe aspectul poziției sociale.

Revizuienta consideră că au fost ignorate prevederile art. 1, 15, 16 și 117 din

Constituția Republicii Moldova.

Verificând argumentele revizuientei, examinând materialele cauzei în raport cu

temeiul de revizuire prevăzut de art. 449 lit. b), e1) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție, consideră că cererea de revizuire este inadmisibilă și urmează a fi respinsă

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența

participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Niciun participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea,

mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea 10 din

19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie 2012,

Astfel, Colegiul lărgit a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea

participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție or, este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât

argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie

pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat.

În temeiul art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pot fi supuse

revizuirii hotărîrile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor

instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Potrivit art. 447 lit. a) din Codul de procedură civilă, sunt în drept să depună

cerere de revizuire părțile și alți participanți la proces.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărîri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța

care a menținut, a modificat hotărîrea sau a emis o nouă hotărâre.

3

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după

ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheiere de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

Colegiul lărgit menționează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile în care

sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege

ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze

soluția adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449

din Codul de procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv.

Instanța de revizuire reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie

invocate temeiurile prevăzute de către art. 449 din Codul de procedură civilă și

prezentate circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii

confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.

La caz, se constată că revizuienta Victoria Bucataru cu referire la prevederile

art. 449 lit. b), e1) din Codul de procedură civilă, a invocat în susținerea cererii de

revizuire precum că au devenit cunoscute unele circumstanțe esențiale ale cauzei și

anume raportul inspecție judiciare din 30 martie 2022 prin care s-a constatat

încălcări ale art.6 CEDO, art.14 CEDO cât și opiniile separate a judecătorilor

Curții de Apel Chișinău și a Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale

ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

În interpretarea corectă a normei enunțate este de înțeles că circumstanțele sau

faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar

revizuenta nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării hotărârii,

revizuirea căreia se cere.

Pornind de la faptul că declararea revizuirii în temeiul art. 449 lit. e1) din

Codul de procedură civilă rezidă din faptul că a fost aplicată o lege declarată

neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost

ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată a respins cererea

privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale

rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele

internaționale în domeniul drepturilor omului, Colegiul notează că, la caz,

circumstanțele invocate în cererea de revizuire nu cad sub incidența art. 449 lit.e1)

din Codul de procedură civilă.

Or, instanța de recurs la emiterea deciziei din 03 noiembrie 2021 nu a motivat

soluția sa prin prisma unei legi declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de

neconstituționalitate, iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea

Curții Constituționale și ar justifica admiterea cererii de revizuire în sensul

formulat.

4

Cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că argumentele invocate

de către Victoria Bucataru precum și înscrisurile anexate la cererea de revizuire, nu

pot fi reținute și nu pot servi ca temei de revizuire a deciziei, deoarece nu cad sub

incidența prevederilor art.449 din Codul de procedură civilă.

Astfel fiind, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție remarcă că admiterea cererii de revizuire, în sensul

formulat, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o

violare a art. 6 din Convenția Europenă pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin

intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile

și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea

neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului securității

raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict

determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 din Codul de

procedură civilă.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și jurisprudența CtEDO

potrivit căreia, dreptul la o instanță, garantat de articolul 6 §1 din Convenție,

presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor

juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală

unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v.

România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului

resjudicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o

nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar

simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un

temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci

când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v.

Moldova,§ 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Victoria

Bucataru împotriva deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Bucataru

împotriva lui Serghei Bucataru cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.

5

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

6