2ra-1589/17 — acordarea premisiunii de perfectare a pașaportului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- acordarea premisiunii de perfectare a paşaportului
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1589/17 — acordarea premisiunii de perfectare a pașaportului (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță, Judecătoria Bălți dosarul nr. 2ra-1589/2017 judecător: V. Pădurari instanța de apel, Curtea de Apel Bălți judecători: S. Procopciuc, E. Grumeza, A.Garbuz Î N C H E I E R E 20 septembrie 2017 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, Valentina Clevadî judecători Dumitru Mardari, Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Mihaela Talpă, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Mihaela Talpă împotriva lui Ion Talpă, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei a Primăriei Bălți cu privire la acordarea permisiunii la perfectarea actelor copilului minor pentru plecarea în străinătate și acordarea permisiunii la ieșirea din țară fără acordul tatălui, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 14 martie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Mihaela Talpă și menținută hotărârea Judecătoriei Bălți din 21 decembrie 2016, c o n s t a t ă : La 14 iunie 2016 Mihaela Talpă, prin intermediul avocatului Aliona Glavațcaia s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Talpă, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei a Primăriei Bălți cu privire la acordarea permisiunii la perfectarea documentelor copilului minor pentru plecarea în străinătate și acordarea permisiunii la ieșirea din țară fără acordul tatălui.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a invocat că, din căsătoria cu Ion Talpă are un copil minor –XXX XXX, născută la X XX XXX. La 05 decembrie 2013 căsătoria cu pârâtul a fost desfăcută. Mai menționează că, prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 05 decembrie 2013, domiciliul copilului minor XXX XXX a fost stabilit cu mama. Pentru întreținerea copilului minor și pentru un trai decent, susține reclamanta că, este nevoită să plece peste hotarele Republicii Moldova, și anume în Germania, unde are încheiat un contract de muncă. Totodată se relatează că, Ion Talpă refuză neîntemeiat, de a semna o declarație prin care să permită copilului XXX XXX de a intra și ieși din Republica Moldova.
1 Solicită reclamanta permiterea de a intra și ieși din Republica Moldova împreună cu copilul XXX XXX fără acordul tatălui Ion Talpă și permiterea perfectării actelor, inclusiv a pașaportului românesc pentru plecarea în străinătate a copilului minor fără acordul tatălui. Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 21 decembrie 2016 a fost admisă parțial acțiunea. S-a acordat permisiunea Mihaelei Talpă și autorităților competente a Republicii Moldova de a perfecta actele pentru plecarea în străinătate a copilului minor XXX XXX născută la XXX XXX, fără acordul tatălui, Ion Talpă și doar cu acordul mamei Mihaela Talpă. S-a acordat permisiunea copilului minor XXX XXX de a ieși/intra în Republica Moldova, fără acordul tatălui Ion Talpă și doar cu acordul și însoțirea mamei.
În rest acțiunea a fost respinsă. La 10 ianuarie 2017, Mihaela Talpă a depus cerere de apel, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii Judecătoriei Bălți din 21 decembrie 2016 cu emiterea în parte a unei noi hotărâri. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 14 martie 2017 a fost respins apelul declarat de Mihaela Talpă și menținută hotărârea Judecătoriei Bălți din 21 decembrie 2016. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 16 iunie 2017, Mihaela Talpă a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a hotărârilor judecătorești și emiterii în partea dată a unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În motivarea recursului, recurenta a invocat motivele de fapt și de drept menționate pe parcursul examinării cauzei în instanțele inferioare.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat la 16 iunie 2017 în termen, în cazul în care copia deciziei a fost expediată participanților la proces la 05 mai 2017 (f.d.108). În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.
În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 24 iulie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Ion Talpă cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Prin referința depusă la 25 august 2017, Ion Talpă a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil cu menținerea hotărârilor judecătorești. În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). 2 Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) a aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Completul Colegiului menționează că, Mihaela Talpă în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor. În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului, au fost verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Mihaela Talpă, ca inadmisibil. 3 În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de Mihaela Talpă se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Valentina Clevadî judecători Dumitru Mardari Galina Stratulat 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.