ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 08.11.2017

2ra-1899/17 — Determinarea domiciliului copilului minor

HOTĂRÂRE
08.11.2017
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
Determinarea domiciliului copilului minor
Temei legal
Temeiurile declararii recursului
Citează această cauză
2ra-1899/17 — Determinarea domiciliului copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosar nr. 2ra–1899/17

Prima instanță: Judecătoria Bălți, judecător – A. Roșca

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători – A. Gheorghieș, A. Albu, A. Toderaș

08 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova

Judecători – Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Zaiaț Iurie,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Zaiaț Iuri către

Zaiaț Svetlana, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a

Familiei Bălți, cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului

minor, și acțiunea reconvențională înaintată de Zaiaț Svetlana către Zaiaț Iuri,

intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Bălți,

privind determinarea domiciliului copilului minor,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 16 mai 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Zaiaț Iuri și menținută hotărârea Judecătoriei Bălți din 18

noiembrie 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 21 octombrie 2014, Zaiaț Iuri s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată către Zaiaț Svetlana, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecție a Familiei Bălți, cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea

domiciliului copilului minor.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, a înregistrat căsătoria cu

Zaiaț Svetlana la data de 26 aprilie 2012 la OSC Bălți. Din căsătorie au un copil

minor XXX XXX, a.n.XXXXXX. Reclamantul nu trăiește cu soția din martie

2013, viața de familie a eșuat și a ajuns la concluzia că păstrarea familiei este

imposibilă. Astfel, a solicitat desfacerea căsătoriei cu Zaiaț Svetlana și

determinarea locului de trai a copilului minor cu tata Zaiaț Iuri.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 08 octombrie 2015, acțiunea a fost

admisă, iar prin decizia Curții de Apel Bălți din 16 februarie 2016, hotărârea

respectivă a fost casată parțial și, în partea determinării domiciliului copilului

minor, a fost restituită la rejudecare în alt complet de judecată.

La data de 22 aprilie 2016, Zaiaț Svetlana a înaintat acțiune reconvențională

către Zaiaț Iuri cu privire la determinarea domiciliului copilului minor XXX XXX,

născut la XXXXXX, cu mama Zaiaț Svetlana.

În motivarea acțiunii reconvenționale Zaiaț Svetlana a invocat că, la data de

26 aprilie 2012 a încheiat căsătoria cu Zaiaț Iuri. Din căsătorie s-a născut fiul XXX

ei, a plecat la muncă în Federația Rusă, copilul a rămânând cu mama ei, unde a fost

înmatriculat la instituția preșcolară, iar bani pentru întreținerea copilului îi trimitea

mamei sale – bunica copilului. Pârâtul a rămas fără susținere materială și a luat

copilul de la mama ei.

Potrivit reclamantei Zaiaț Svetlana, aceasta, lucrând la Moscova, regulat

contacta cu pârâtul și cu copilul, trimetea bani pentru întreținerea copilului și a

soțului. Însă pârâtul, fără a-i comunica, a înaintat acțiune în instanța de judecată

privind desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliu copilului cu tata. După emiterea

hotărârii, pârâtul și-a schimbat domiciliul, și drept rezultat, reclamanta timp

îndelungat nu putea contacta cu copilul, deoarece pârâtul îi crea impedimente.

Educatoarele de la grădiniță, fiind preîntâmpinate de pârât, nu-i dădeau copilul.

Numai după intervenția colaboratorilor Secției Asistență Sociala și Protecția

Familiei poate contacta cu copilul. Pârâtul de patru ani nu este încadrat în câmpul

muncii și se află la întreținerea reclamantei, care are loc de muncă, salariu stabil,

este asigurată cu spațiu locativ, și de la nașterea fiului până în prezent copilul se

află la întreținerea ei.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 18 noiembrie 2016, s-a respins cererea

de chemare în judecată depusă Zaiaț Iuri către Zaiaț Svetlana, intervenient

accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Bălți, cu privire la

determinarea domiciliului copilului minor, ca neîntemeiată; s-a admis acțiunea

reconvențională depusă Zaiaț Svetlana către Zaiaț Iuri, intervenient accesoriu

Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Bălți, cu privire la determinarea

domiciliului copilului minor și s-a stabilit domiciliul minorului XXX XXX, născut

la XXXXXX, cu mama Zaiaț Svetlana.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 16 mai 2017, a fost respins apelul

declarat de Zaiaț Iuri și menținută hotărârea Judecătoriei Bălți din 18 noiembrie

2016.

La data de 18 august 2017, Zaiaț Iuri a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Bălți din 16 mai 2017, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea integrală a acesteia și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei

decizii prin care să fie admisă integral cererea sa de chemare în judecată, și

respinsă acțiunea reconvențională înaintată de Zaiaț Svetlana.

În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante

pentru soluționarea pricinii, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii. Susține că, după examinarea cauzei de către instanța de

apel, intimata Zaiaț Svetlana a plecat din nou la muncă în Federația Rusă, lăsând

copilul în grija mamei sale, care în scurt timp de asemenea a plecat peste hotarele

țării, lăsând copilul la rândul său în grija unei rude. Recurentul a invocat că a aflat

despre situația creată și a luat copilul la el. Susține că starea emoțională a copilului

era vulnerabilă, acesta fiind stresat de faptul că a fost lăsat cu bunica, iar ulterior cu

niște rude. La moment copilul este în grija tatălui, este în stare satisfăcătoare, iar

mama nu-i contactează.

La data de 24 octombrie 2017, Zaiaț Svetlana a depus referință la cererea de

recurs, prin care a solicitat respingerea acesteia și menținerea în vigoare a deciziei

contestate. Drept argument, a invocat faptul că a revenit în țară, urmează să se

încadreze în câmpul muncii, copilul frecventează grădinița în or. Soroca și locuiesc

împreună cu buneii copilului.

La data de 31 octombrie 2017, Secția Asistență Socială și Protecția Familiei a

Primăriei mun. Bălți a depus referință la cererea de recurs, prin care a propus

instanței de recurs să respingă cererea de recurs.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Zaiaț Iuri, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența

unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod

unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este

impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor

încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea

recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în

care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în

detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Zaiaț Iuri.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Zaiaț Iuri.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecător Svetlana Filincova,

Judecători Iurie Bejenaru,

Dumitru Mardari

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-09-04
0,95
2ra-1445/19 — stabilirea domiciliului copilului minor
Dosarul nr.2ra-1445/19 Prima instanţă - Judecătoria Drochia, sediul Rîşcani ( jud. : M. Sajin ) Instanţa de Apel - Curtea de Apel Bălţi (jud. : S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu) Î N C H E I E R E 4 septembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul
CSJ 2020-03-04
0,94
2ra-307/20 — xxxxxxxxx
Dosarul nr. 2ra-307/20 Prima instanță: Judecătoria Bălţi, sediul Central (jud: N. Costaş) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălţi (jud: S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza) ÎNCHEIERE 04 martie 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și
CSJ 2018-01-24
0,94
2ra-168/18 — stabilirea domiciliului copilului minor
Dosarul nr. 2ra-168/18 Prima instanţă: Judecătoria Bălți (jud. A. Cerbu) Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Albu, E. Bejenaru, A. Toderaș) Î N C H E I E R E 24 ianuarie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contenc
CSJ 2017-04-12
0,94
2r-238/17 — stabilirea domiciliului copiilor minori
1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării terme
CSJ 2019-01-30
0,94
2r-61/19 — desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor
Dosarul nr. 2r-61/19 Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (E. Popovici) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (V. Negru, A. Malîi, E.Palanciuc) DECIZIE 30 ianuarie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contenci
Sursă