2ra-1899/17 — Determinarea domiciliului copilului minor

Dosar nr. 2ra–1899/17 Prima instanță: Judecătoria Bălți, judecător – A. Roșca Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători – A. Gheorghieș, A. Albu, A. Toderaș Î N C H E I E R E 08 noiembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova Judecători – Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de Zaiaț Iurie, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Zaiaț Iuri către Zaiaț Svetlana, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Bălți, cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor, și acțiunea reconvențională înaintată de Zaiaț Svetlana către Zaiaț Iuri, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Bălți, privind determinarea domiciliului copilului minor, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 16 mai 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Zaiaț Iuri și menținută hotărârea Judecătoriei Bălți din 18 noiembrie 2016, c o n s t a t ă: La data de 21 octombrie 2014, Zaiaț Iuri s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Zaiaț Svetlana, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Bălți, cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, a înregistrat căsătoria cu Zaiaț Svetlana la data de 26 aprilie 2012 la OSC Bălți. Din căsătorie au un copil minor XXX XXX, a.n.XXXXXX. Reclamantul nu trăiește cu soția din martie 2013, viața de familie a eșuat și a ajuns la concluzia că păstrarea familiei este imposibilă. Astfel, a solicitat desfacerea căsătoriei cu Zaiaț Svetlana și determinarea locului de trai a copilului minor cu tata Zaiaț Iuri. Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 08 octombrie 2015, acțiunea a fost admisă, iar prin decizia Curții de Apel Bălți din 16 februarie 2016, hotărârea respectivă a fost casată parțial și, în partea determinării domiciliului copilului minor, a fost restituită la rejudecare în alt complet de judecată.

La data de 22 aprilie 2016, Zaiaț Svetlana a înaintat acțiune reconvențională către Zaiaț Iuri cu privire la determinarea domiciliului copilului minor XXX XXX, născut la XXXXXX, cu mama Zaiaț Svetlana. În motivarea acțiunii reconvenționale Zaiaț Svetlana a invocat că, la data de 26 aprilie 2012 a încheiat căsătoria cu Zaiaț Iuri. Din căsătorie s-a născut fiul XXX XXX. Fiind într-o stare materială foarte grea, de comun acord cu pârâtul și mama ei, a plecat la muncă în Federația Rusă, copilul a rămânând cu mama ei, unde a fost înmatriculat la instituția preșcolară, iar bani pentru întreținerea copilului îi trimitea mamei sale – bunica copilului. Pârâtul a rămas fără susținere materială și a luat copilul de la mama ei.

Potrivit reclamantei Zaiaț Svetlana, aceasta, lucrând la Moscova, regulat contacta cu pârâtul și cu copilul, trimetea bani pentru întreținerea copilului și a soțului. Însă pârâtul, fără a-i comunica, a înaintat acțiune în instanța de judecată privind desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliu copilului cu tata. După emiterea hotărârii, pârâtul și-a schimbat domiciliul, și drept rezultat, reclamanta timp îndelungat nu putea contacta cu copilul, deoarece pârâtul îi crea impedimente. Educatoarele de la grădiniță, fiind preîntâmpinate de pârât, nu-i dădeau copilul. Numai după intervenția colaboratorilor Secției Asistență Sociala și Protecția Familiei poate contacta cu copilul. Pârâtul de patru ani nu este încadrat în câmpul muncii și se află la întreținerea reclamantei, care are loc de muncă, salariu stabil, este asigurată cu spațiu locativ, și de la nașterea fiului până în prezent copilul se află la întreținerea ei.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 18 noiembrie 2016, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă Zaiaț Iuri către Zaiaț Svetlana, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Bălți, cu privire la determinarea domiciliului copilului minor, ca neîntemeiată; s-a admis acțiunea reconvențională depusă Zaiaț Svetlana către Zaiaț Iuri, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Bălți, cu privire la determinarea domiciliului copilului minor și s-a stabilit domiciliul minorului XXX XXX, născut la XXXXXX, cu mama Zaiaț Svetlana.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 16 mai 2017, a fost respins apelul declarat de Zaiaț Iuri și menținută hotărârea Judecătoriei Bălți din 18 noiembrie 2016. La data de 18 august 2017, Zaiaț Iuri a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 16 mai 2017, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a acesteia și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii prin care să fie admisă integral cererea sa de chemare în judecată, și respinsă acțiunea reconvențională înaintată de Zaiaț Svetlana. În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

Susține că, după examinarea cauzei de către instanța de apel, intimata Zaiaț Svetlana a plecat din nou la muncă în Federația Rusă, lăsând copilul în grija mamei sale, care în scurt timp de asemenea a plecat peste hotarele țării, lăsând copilul la rândul său în grija unei rude. Recurentul a invocat că a aflat despre situația creată și a luat copilul la el. Susține că starea emoțională a copilului era vulnerabilă, acesta fiind stresat de faptul că a fost lăsat cu bunica, iar ulterior cu niște rude. La moment copilul este în grija tatălui, este în stare satisfăcătoare, iar mama nu-i contactează. La data de 24 octombrie 2017, Zaiaț Svetlana a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea acesteia și menținerea în vigoare a deciziei contestate.

Drept argument, a invocat faptul că a revenit în țară, urmează să se încadreze în câmpul muncii, copilul frecventează grădinița în or. Soroca și locuiesc împreună cu buneii copilului. La data de 31 octombrie 2017, Secția Asistență Socială și Protecția Familiei a Primăriei mun. Bălți a depus referință la cererea de recurs, prin care a propus instanței de recurs să respingă cererea de recurs. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Zaiaț Iuri, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Zaiaț Iuri. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Zaiaț Iuri. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecător Svetlana Filincova, Judecători Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari