3ra-61/21 — anularea deciziei, obligarea modificarii Regulamentului local de urbanism

3ra-61/21 — anularea deciziei, obligarea modificarii Regulamentului local de urbanism (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-61/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Z. Talpalaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Malîi, E. Palanciuc, V. Clima)

Î N C H E I E R E

03 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Valeriu Alună, Mariana Cojin,

Svetlana Alună, Maria Scoarță, Alexandru Cojin, Anatolie Roibu, Veronica Cojin și

Diana Advahov, reprezentați de avocatul Ruslan Vasilica,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Valeriu Alună, Mariana Cojin, Svetlana Alună, Maria Scoarță, Alexandru Cojin,

Anatolie Roibu, Veronica Cojin și Diana Advahov împotriva Primăriei

mun. Chișinău, Consiliului mun. Chișinău și Direcției Generale Arhitectură,

Urbanism și Relații Funciare a Consiliului mun. Chișinău, persoană terță Societatea

cu Răspundere Limitată “Eurocons Com” privind anularea deciziei, obligarea de a

modifica Regulamentul local de urbanism,

împotriva deciziei din 12 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care au

fost admise cererile de apel depuse de Primăria mun. Chișinău și Societatea cu

Răspundere Limitată „Eurocons Com” s-a casat integral hotărârea din

03 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost pronunțată o nouă

decizie, prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ

depusă de Valeriu Alună, Mariana Cojin, Svetlana Alună, Maria Scoarță, Alexandru

Cojin, Anatolie Roibu, Veronica Cojin și Diana Advahov împotriva Primăriei mun.

Chișinău, Consiliului municipal Chișinău și Direcției Generale Arhitectură,

Urbanism și Relații Funciare, persoană terță Societatea cu Răspundere Limitată

“Eurocons Com” privind anularea deciziei, obligarea de a modifica Regulamentul

local de urbanism

c o n s t a t ă:

La 09 iunie 2017, Valeriu Alună, Mariana Cojin, Svetlana Alună, Maria

Scoarță, Alexandru Cojin, Anatolie Roibu, Veronica Cojin și Diana Advahov,

reprezentați de avocatul Ruslan Vasilica au depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei mun. Chișinău, Consiliului mun. Chișinău și Direcției Generale

Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului mun. Chișinău, persoană

1

terță SRL “Eurocons Com” privind anularea deciziei, obligarea de a modifica

Regulamentul local de urbanism.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că la 13 aprilie 2017 și respectiv, la

18 aprilie 2017, locuitorii cartierului rezidențial sectorul Rîșcani, mun. Chișinău, ce

locuiesc în perimetrul străzilor Spartacus - Pietrăriei - Tudor Vladimirescu -

bd. Renașterii Naționale, s-au adresat Primăriei mun. Chișinău, cu cerere prin care

au solicitat să le fie comunicat dacă există vreo decizie privind modificarea zonelor

în perimetrul străzilor Spartacus – Pietrăriei - Tudor Vladimirescu - bd. Renașterii

Naționale sau chiar a întregului cartier rezidențial, unde se află străzile în cauză și

dacă există o decizie a Consiliului municipal Chișinău în acest sens. Prin aceeași

cerere, s-a solicitat explicarea faptului, în baza căror acte normative a fost adoptată

o asemenea decizie și din ce s-a reieșit când a fost întocmit proiectul acestei decizii

de către funcționarii Primăriei. Prin cererea depusă, s-a solicitat eliberarea unei copii

a deciziei Consiliului municipal Chișinău, autentificată și copia actelor care au stat

la baza elaborării deciziei în cauză, împreună cu actul care a fost adoptat în temeiul

acestei decizii.

Reclamanții au menționat că, prin răspunsurile Direcției Generale Arhitectură,

Urbanism și Relații Funciare nr. 21/547 din 19 mai 2017 și nr. 21/567 din

19 mai 2017, au fost informați, că în perimetrul străzilor Spartacus – Pietrăriei –

Tudor Vladimirescu - bd. Renașterii Naționale, zona „R3-a”- zonă rezidențială,

liniștită, cu densitate redusă a fost modificată în zonă „C1”, „C4”, „C5” - comercială

de interes orășenesc. La aceste răspunsuri, au fost anexate copia deciziei Consiliului

municipal Chișinău nr. 68/l-ș2 din 22 martie 2006, copia deciziei Consiliului

municipal Chișinău nr. 22/40 din 25 decembrie 2008 și o copie a Regulamentului de

urbanism, în care este indicată zona în perimetrul străzilor Spartacus – Pietrăriei -

Tudor Vladimirescu - bd. Renașterii Naționale, din care se vede că această zonă a

fost modificată fără a ține cont de zona „R3-a” - zonă rezidențială, liniștită, cu

densitate redusă și fără a coordona modificarea acestor zone cu toți locatarii

cartierului rezidențial.

Reclamanții au indicat, că din preambul actelor comunicate rezultă, că aceste

decizii au fost elaborate în rezultatul unor dezbateri publice și conform legislației în

vigoare, dar și în baza concluziilor unor experți. Astfel, s-a ajuns la concluzia de a

aproba un nou plan urbanistic de dezvoltare a mun. Chișinău. Reclamanții au invocat

că nici un locatar al acestui cartier rezidențial nu a fost informat despre aceste

modificări și nu au fost invitați la dezbateri publice și nici sondaje de opinii în acest

sens, nu au fost efectuate.

Reclamanții consideră că deciziile contestate sunt ilegale și contravin

Regulamentului urbanistic republican, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 5 din

05 ianuarie 1998. Or, în opinia reclamanților, prin deciziile contestate, se încalcă

prevederile art. 46 din Constituția Republicii Moldova și prevederile Codului civil,

referitoare la dreptul de vecinătate. Modificarea efectuată de autoritățile publice

pârâte, s-a efectuat prin schimbarea zonelor în mun. Chișinău, iar în consecință a

fost afectată calitatea vieții reclamanților, așa cum, drumul de acces la terenurile

menționate, suprafața și lățimea, nu este prevăzut pentru crearea locurilor de parcare

și pentru construcția centrelor comerciale și a blocurilor locative, în această zonă se

află numai case particulare de locuit.

Reclamanții au relatat că pe stradela XXXXXX, în cartierul unde locuiesc, se

construiește deja un bloc locativ și există informația că se planifică construcția încă

2

a unui bloc locativ pe str. XXXXXX, ceea ce va duce inevitabil la încălcarea

dreptului la viață privată și se va îngrădi folosința și gestionarea normală a

terenurilor aferente caselor de locuit ce le aparțin. Permițând să fie construite blocuri

locative cu mai multe nivele în această zonă, unde locuiesc, autoritățile au încălcat

flagrant prevederile art. 46 din Constituția Republicii Moldova și prevederile

Codului civil, referitoare la dreptul de vecinătate, care stabilesc că dreptul de

proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului

înconjurător și la asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte

sarcini, care conform legii, revin proprietarului.

Reclamanții au menționat, că reglementările referitoare la apărarea dreptului de

proprietate urmează a fi coroborate cu reglementările privind dreptul de vecinătate,

ceea ce de către colaboratorii Primăriei nu a fost respectat, la eliberarea actelor

permisive pentru construirea unor blocuri locative în perimetrul străzilor Spartacus

– Pietrăriei – Tudor Vladimirescu – Renașterii Naționale. Construcția blocului

locativ respectiv va afecta calitatea vieții vecinilor, dat fiind faptul că drumul de

acces la aceste terenuri nu este prevăzut pentru deplasarea pe ele a camioanelor, ce

vor transporta materiale de construcție.

Reclamanții au pretins că construind asemenea blocuri locative în cartier

rezidențial, liniștit și cu densitate redusă, li se va încălca dreptul la viață privată și se

va îngrădi folosința și gestionarea normală a terenurilor aferente caselor de locuit ce

le aparțin. În opinia reclamanților, decizia Consiliului municipal Chișinău nr.68/1-2

din 22 martie 2006 „Cu privire la aprobarea Planului Urbanistic General al orașului

Chișinău”, decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 22/40 din 25 decembrie 2008

și prevederile din Regulamentul local de urbanism al orașului Chișinău în partea

modificării zonei „R3-a” - zonă rezidențială, liniștită, cu densitate redusă în zone cu

codul „C1”, „C4”, „C5” - comercială în perimetrul străzilor Spartacus – Pietrăriei –

Tudor Vladimirescu - bd. Renașterii Naționale, sunt ilegale și pasibile anulării.

Reclamanții au solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei Consiliului

municipal Chișinău nr. 68/1-2 din 22 martie 2007, anularea deciziei nr. 22/40 din

25 decembrie 2008 în partea modificării zonei cu codul „R3-a” - zonă rezidențială,

liniștită, cu densitate redusă în zonele cu codul ”C1”,”C4”,”C5”–comercială de

interes orășenesc, în perimetrul străzilor Spartacus – Pietrăriei - Tudor Vladimirescu

- bd. Renașterii Naționale, anularea prevederilor Regulamentului local de urbanism

al orașului Chișinău în partea modificării zonei cu codul ”R3-a”- zonă rezidențială,

liniștită, cu densitate redusă în zonele cu codul ”C1”,”C4”,”C5”– comercială de

interes orășenesc, în perimetrul străzilor Spartacus – Pietrăriei - Tudor Vladimirescu

- bd. Renașterii Naționale, obligarea Primăriei mun. Chișinău și a Consiliului

municipal Chișinău să modifice Regulamentul local de urbanism al orașului

Chișinău și anume zonele cu codul ”C1”, ”C4”, ”C5”– comercială de interes

orășenesc în zonă ”R3-a”- zonă rezidențială, liniștită, cu densitate redusă în

perimetrul străzilor Spartacus – Pietrăriei - Tudor Vladimirescu - bd. Renașterii

Naționale.

Prin încheierea protocolară din 16 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu SRL „Eurocons

Com” (f.d.188-189, Vol.I)

Pe parcursul judecării cauzei în fond, persoana terță SRL „Eurocons Com” a

depus cerere, prin care a solicitat scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată

depusă de Valeriu Alună, Mariana Cojin, Svetlana Alună, Maria Scoarță, Alexandru

3

Cojin, Anatolie Roibu, Veronica Cojin și Diana Advahov.

Prin încheierea din 02 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a respins integral cererea reprezentantului SRL „Eurocons Com” cu privire la

scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată depusă de Valeriu Alună,

Mariana Cojin, Svetlana Alună, Maria Scoarță, Alexandru Cojin, Anatolie Roibu,

Veronica Cojin și Diana Advahov.

Prin hotărârea din 03 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a

fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Alună, Mariana Cojin,

Svetlana Alună, Maria Scoarță, Alexandru Cojin, Anatolie Roibu, Veronica Cojin și

Diana Advahov, a fost anulată decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 68/1-2 din

22 martie 2007, și decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 22/40 din

25 decembrie 2008 în partea modificării zonei cu codul ”R3-a” - zonă rezidențială,

liniștită, cu densitate redusă în zonele cu codul ”C1”,”C4”,”C5”–comercială de

interes orășenesc, în perimetrul străzilor Spartacus – Pietrăriei - Tudor Vladimirescu

- bd. Renașterii Naționale ca fiind ilegale, s-au anulat prevederile Regulamentului

local de urbanism al orașului Chișinău în partea modificării zonei cu codul ”R3-a” -

zonă rezidențială, liniștită, cu densitate redusă în zonele cu codul ”C1”, ”C4”, ”C5”

– comercială de interes orășenesc, în perimetrul străzilor Spartacus – Pietrăriei -

Tudor Vladimirescu - bd. Renașterii Naționale, s-a obligat Primăria mun. Chișinău

și Consiliul municipal Chișinău să modifice Regulamentul local de urbanism al

orașului Chișinău și anume zonele cu codul ”C1”, ”C4”, ”C5” – comercială de

interes orășenesc în zonă ”R3-a” - zonă rezidențială, liniștită, cu densitate redusă în

perimetrul străzilor Spartacus – Pietrăriei - Tudor Vladimirescu - bd. Renașterii

Naționale.

Nefiind de acord cu această hotărâre, la data de 16 ianuarie 2019, în cadrul

termenului de atac instituit de art. 232 alin. (1) Cod administrativ, Primăria

mun. Chișinău, a contestat-o cu apel, care la 17 mai 2019 a fost completat cu

motivare, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea înaintată să fie respinsă ca

nefondată.

La 31 ianuarie 2019, în cadrul termenului de atac instituit de art. 232 alin. (1)

Cod administrativ, SRL „Eurocons Com”, a depus apel împotriva hotărârii din

03 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea

apelului, casarea încheierii din 02 noiembrie 2018 și a hotărârii din 03 ianuarie 2019

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care

acțiunea înaintată să fie scoasă de pe rol.

Prin decizia din 12 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău au fost admise

cererile de apel depuse de Primăria mun. Chișinău și SRL „Eurocons Com”; s-a casat

integral hotărârea din 03 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a

fost pronunțată o nouă decizie, prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea în

contencios administrativ depusă de Valeriu Alună, Mariana Cojin, Svetlana Alună,

Maria Scoarță, Alexandru Cojin, Anatolie Roibu, Veronica Cojin și Diana Advahov

împotriva Primăriei mun. Chișinău, Consiliului municipal Chișinău și Direcției

Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, persoană terță Societatea cu

Răspundere Limitată “Eurocons Com” privind anularea deciziei și obligarea de a

modifica Regulamentul local de urbanism.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prin decizia Consiliului

municipal Chișinău nr. 68/1-2 din 22 martie 2007 „Cu privire la aprobarea Planului

4

Urbanistic General al orașului Chișinău”, s-a aprobat Planul Urbanistic General al

orașului Chișinău, conform documentației prezentate. Prin decizia Consiliului

municipal Chișinău nr. 22/40 din 25 decembrie 2008, s-a aprobat Regulamentul local

de urbanism al orașului Chișinău, care constituie parte componentă a Planului

urbanistic al orașului Chișinău, cu caracter regulatoriu.

La 13 aprilie 2017 și respectiv la 18 aprilie 2017, Valeriu Alună, Mariana Cojin,

Svetlana Alună, Maria Scoarță, Alexandru Cojin, Anatolie Roibu, Veronica Cojin și

Diana Advahov au depus la Primăria municipiului Chișinău cereri, prin care au

solicitat să le fie comunicat dacă există o decizie privind modificarea zonelor în

perimetrul străzilor Spartacus – Pietrăriei - Tudor Vladimirescu - bd. Renașterii

Naționale sau chiar a întregului cartier rezidențial, unde se află străzile în cauză și

dacă există o decizie a Consiliului municipal Chișinău în acest sens.

Prin aceeași cerere, s-a solicitat autorităților publice locale furnizarea unor

explicații în baza căror acte normative a fost adoptată o asemenea decizie și din ce

s-a reieșit când a fost întocmit proiectul acesteia de către funcționarii Primăriei,

inclusiv, s-a solicitat eliberarea unei copii a deciziei Consiliului municipal Chișinău

și copia actelor care au stat la baza elaborării deciziei în cauză, împreună cu actul

care a fost adoptat printr-o asemenea decizie.

Prin răspunsul Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare nr.

21/547 și nr.21/567 din 19 mai 2017, reclamanții au fost informați, că în perimetrul

străzilor Spartacus – Pietrăriei - Tudor Vladimirescu - bd. Renașterii Naționale, zona

„R3-a” - zonă rezidențială, liniștită, cu densitate redusă a fost modificată în zonă

„C1”, „C4”, „C5” - comercială de interes orășenesc.

Instanța de apel a reiterat că pretențiile formulate de Valeriu Alună, Mariana

Cojin, Svetlana Alună, Maria Scoarță, Alexandru Cojin, Anatolie Roibu, Veronica

Cojin și Diana Advahov referitoare la anularea deciziei Consiliului municipal

Chișinău nr. 68/1-2 din 22 martie 2007, anularea parțială a deciziei nr. 22/40 din

25 decembrie 2008 și anularea parțială a prevederilor Regulamentului local de

urbanism al orașului Chișinău, nu afectează personal niciunul din reclamanți,

deoarece, aceștia nu au invocat în niciun mod că ar fi afectați de actele administrative

contestate, ori, din constatările expuse reiese că doar persoana care a fost lezată

printr-un act administrativ este îndreptățită de al contesta în instanță, în vederea

apărării drepturilor și intereselor sale. Intimații-reclamanți susțin că prin actele

administrative contestate le-a fost lezat dreptul de proprietate, aceștia însă niciun

mod nu au indicat prin ce s-a manifestat încălcarea dreptului lor de proprietate. Prin

urmare, instanța de apel a conchis, că prin actele administrative contestate nu este

lezat dreptul invocat de reclamanți, astfel încât, în contextul sus-indicat, acțiunea

acestora se încadrează în temeiurile legale de declarare a acesteia ca fiind

inadmisibilă.

Astfel, normele legale citate supra interzic un contencios obiectiv de legalitate

și denotă opțiunea legiuitorului pentru un contencios administrativ subiectiv efectiv,

implicând revendicarea apărării unui drept subiectiv propriu al reclamantului, astfel

încât înaintarea oricărei acțiuni din constelația acțiunilor în contencios administrativ

prevăzute de Legea contenciosului administrativ, evocă pentru admisibilitate

revendicarea unui drept subiectiv exclusiv al reclamantului. Prin urmare, în sensul

Legii, revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susținerile formulate prin

cererea de chemare în judecată, în conținutul căreia urmează a fi arătată vătămarea

dreptului personal, deoarece expresiile utilizate în textul art. 1, 16 și 17 din Legea

5

contenciosului administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al său”

se referă la drepturi subiective concrete, fiind excluse așa numitele drepturi prin

ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale, precum și acțiunile populare

(actio popularis).

Această concluzie este fortificată și prin jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului, care a statuat că pentru ca un reclamant să se poată declara

victimă, acesta trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale

probabilității survenirii unei încălcări, la care ar fi supus personal, fiind insuficiente

niște simple bănuieli sau conjuncturi (cauza Senator Lines GmbH împotriva a

cincisprezece state membre ale Uniunii Europene (cererea nr. 45572/00).

Curtea Europeană a subliniat că în Convenție nu este prevăzută posibilitatea de

a angaja o actio popularis în scopul interpretării drepturilor recunoscute în

Convenție; aceasta nu autorizează nici persoanele particulare să se plângă în legătură

cu o dispoziție de drept intern doar pentru că aceștia consideră, fără să fi suportat în

mod direct efectele, că dispoziția respectivă încalcă Convenția (cauza Aksu

împotriva Turciei, Burden împotriva Regatului Unit).

Astfel, instanța de apel a conchis că pretențiile formulate de Valeriu Alună,

Mariana Cojin, Svetlana Alună, Maria Scoarță, Alexandru Cojin, Anatolie Roibu,

Veronica Cojin și Diana Advahov referitoare la anularea deciziei Consiliului

municipal Chișinău nr. 68/1-2 din 22 martie 2007, anularea parțială a deciziei

nr.22/40 din 25 decembrie 2008, și anularea parțială a prevederilor Regulamentului

local de urbanism al orașului Chișinău, nu afectează personal niciunul din

reclamanți, deoarece, aceștia nu au invocat în nici un mod că ar fi afectați de actele

administrative contestate. Or, din constatările expuse supra, reiese că doar persoana

care a fost lezată printr-un act administrativ este îndreptățită de a-l contesta în

instanță, în vederea apărării drepturilor și intereselor sale.

Instanța de apel a relevat că, deși intimații-reclamanți susțin că prin actele

administrative contestate le-a fost lezat dreptul de proprietate, aceștia în niciun mod

nu au indicat prin ce s-a manifestat încălcarea dreptului lor de proprietate. Instanța

de apel a relatat că intervenienta accesorie Societatea cu Răspundere Limitată

„Eurocons Com” a formulat în fața fondului solicitare de scoatere de pe rol a cererii

de chemare în judecată depusă de Valeriu Alună, Mariana Cojin, Svetlana Alună,

Maria Scoarță, Alexandru Cojin, Anatolie Roibu, Veronica Cojin și Diana Advahov.

Această solicitare a fost motivată prin nerespectarea de către reclamanți a procedurii

prealabile de soluționare pe cale extrajudiciară a cauzei. Instanța de apel consideră

că prin constatarea lipsei dreptul lezat al reclamanților prin actele administrative

contestate, decade necesitatea de a verifica dacă reclamanții au respectat procedura

prealabilă instituită de art. 14 din Legea contenciosului administrativ.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de

23 octombrie 2020 Valeriu Alună, Mariana Cojin, Svetlana Alună, Maria Scoarță,

Alexandru Cojin, Anatolie Roibu, Veronica Cojin și Diana Advahov, reprezentați

de avocatul Ruslan Vasilica au contestat-o cu recurs, solicitând repunerea în

termenul de recurs, admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de fapt și de drept invocate în

cererea de chemare în judecată și în referința depusă la cererea de apel anexate la

dosar, suplimentar invocându-se că decizia instanței de apel este neîntemeiată și

ilegală, prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material.

6

Au invocat că instanța de apel nu a dat o apreciere multiaspectuală, completă,

nepărtinitoare și nemijlocită tuturor probelor din dosar în ansamblu și

interconexiunea lor și a interpretat în mod eronat prevederile legislației în vigoare.

La 13 noiembrie 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților Primăriei mun. Chișinău, Consiliului mun. Chișinău și Direcției Generale

Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului mun. Chișinău,

SRL “Eurocons Com” copia recursului depus de Valeriu Alună, Mariana Cojin,

Svetlana Alună, Maria Scoarță, Alexandru Cojin, Anatolie Roibu, Veronica Cojin și

Diana Advahov, reprezentați de avocatul Ruslan Vasilica împotriva deciziei din

12 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței (f.d. 142 vol. I).

Intimații Consiliul mun. Chișinău, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și

Relații Funciare a Consiliului mun. Chișinău, SRL “Eurocons Com” nu și-au

valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe la recursul depus de

Valeriu Alună, Mariana Cojin, Svetlana Alună, Maria Scoarță, Alexandru Cojin,

Anatolie Roibu, Veronica Cojin și Diana Advahov reprezentați de avocatul Ruslan

Vasilica.

La 17 decembrie 2020 Primăria mun. Chișinău a depus prin intermediul

oficiului poștal referință, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că prezentul

litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ

al Republicii Moldova. Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul

cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare

a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Valeriu Alună, Mariana

7

Cojin, Svetlana Alună, Maria Scoarță, Alexandru Cojin, Anatolie Roibu, Veronica

Cojin și Diana Advahov, reprezentați de avocatul Ruslan Vasilica în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitatea cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că procedura admisibilității cererii de recurs constă în

verificarea faptului, dacă recursul se încadrează în cele prevăzute la art.246 alin. (2)

și 194 alin. (2) ale Codului administrativ.

În conformitate cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Conform art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special când recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit

la art.245 alin. (1).

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 63 alin. (1) din Codul administrativ, calcularea termenelor în

procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259–266

din Codul civil.

În conformitate cu art. 260 din Codul civil, termenul se instituie prin indicare a

unei date calendaristice, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și

sigur că se va produce.

Conform art. 261 alin. (1) și (2) din Codul civil, dacă începutul curgerii

termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe

parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului.

Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile,

această zi se include în termen.

Conform art. 264 alin. (3) din Codul civil, dacă s-a stabilit că un anumit termen

durează până la o anumită zi, se prezumă că termenul include și ziua respectivă.

Conform art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție

prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96–114.

Articolul 96 alin. (1) din Codul administrativ, prevede că notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice

formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

8

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ, notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod.

În același timp art.33 din Codul administrativ, prevede că comunicarea

interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul

procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă

electronică etc.), acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare

eficiență, rapiditate și economie de costuri.

În conformitate cu art. 45 alin.(1) Cod administrativ, persoanele fizice participă

la procedura administrativă personal sau prin reprezentanții lor.

Iar, conform art. 98 alin.(1) Cod administrativ, dacă în cadrul procedurii

administrative un participant este reprezentat, conform art.45, de către un

reprezentant legal, notificările se adresează acestuia.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată din 12 martie 2020 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată reprezentantului recurenților, avocatului Ruslan

Vasilica, prin intermediul oficiului poștal, la adresa indicată de acesta în cererea de

chemare în judecată (f.d.4-8, Vol.I) și ulterior în recurs (f.d.122-130, Vol.II), fapt

confirmat prin scrisoarea de expediere anexată la materialele dosarului

(f.d. 116, vol. II).

Plicul cu avizul de recepție, prin care a fost expediată decizia 12 martie 2020

a Curții de Apel Chișinău la adresa indicată în acțiune și recurs a fost restituit

instanței cu mențiunea „nereclamat” la data de 06 august 2020 (f.d.120, vol. II).

Punctul 2 din Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1457 din

30 decembrie 2016 pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale,

definește trimiterea nereclamată ca fiind o trimitere poștală care nu a fost distribuită

(predată) destinatarului din cauza nesolicitării sau refuzului de recepționare a

acesteia.

Prin urmare, faptul că destinatarul, avocatul Ruslan Vasilica nu a solicitat

ridicarea de la oficiul poștal a plicului cu copia deciziei din 12 martie 2020 a Curții

de Apel Chișinău, nu poate fi imputată instanței de apel ca necomunicare a deciziei

enunțate.

Iar, nerecepționarea corespondenței, este apreciată de instanța de recurs ca

eludarea obligației de a-și valorifica dreptul procedural respectiv.

Aici, instanța de recurs subliniază că comunicarea eficientă a hotărârii

judecătorești, prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act,

poate fi considerată publicarea acesteia pe pagina web a instanței judecătorești.

Cu toate acestea, pentru a evita un formalism excesiv, instanțele de judecată

trebuie să țină cont de personalitatea celui ce contestă și dacă persoana interesată a

fost reprezentată de o persoană cu studii în domeniul juridic sau de un avocat pe

parcursul procedurilor judiciare.

Normele procedurale referitoare la termenele pentru căile de atac sunt, fără

îndoială, menite să asigure buna administrare a justiției și respectarea, în special, a

principiului securității juridice. Persoanele vizate trebuie să se aștepte ca aceste

reguli să fie aplicate (cauzele Nicolae Popa versus România, 09 decembrie 2014,

parag. 16, Tence versus Slovenia, 31 mai 2016, parag. 31). Mai mult, Curtea

Europeană pentru Drepturile Omului a statuat că, în cazul în care termenul pentru o

9

cale de atac ordinară este prelungit după o perioadă considerabilă de timp, o astfel

de decizie poate încălca principiul securității juridice (cauzele Ponomaryov versus

Ucraina, 03 aprilie 2008, parag. 41, Ustimenko versus Ucraina, 20 octombrie 2015,

parag. 47).

Instanța de recurs relevă că pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel,

recurenții au beneficiat de serviciile avocatului Ruslan Vasilica.

Din materialele dosarului rezultă că avocatul Ruslan Vasilica, a fost prezent la

pronunțarea dispozitivului deciziei instanței de apel din 12 martie 2020

(f.d.102, Vol.II).

La 22 iunie 2020, decizia din 12 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost

publicată pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată”.

Revenind la verificarea respectării art. 245 alin. (1) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție notează că decizia integrală a instanței de apel a fost comunicată părților la

22 iunie 2020, dată la care a fost publicată pe pagina web a instituției de apel, iar

recurenții au depus cererea de recurs abia la 23 octombrie 2020, depășind astfel

termenul de 30 de zile stabilit de lege, mult prea târziu.

La caz, se reține că, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie 2008), în

care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești care i-au fost

transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru Drepturile

Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost

luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au fost

comunicate cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat

pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale.

Actele cauzei, însă, denotă faptul că recurenții nu au întreprins acțiuni concrete

de a afla soarta dosarului din momentul pronunțării dispozitivului deciziei instanței

de apel din 12 martie 2020 până la momentul depunerii cererii de recurs.

După cum s-a menționat, la data de 22 iunie 2020, decizia din 12 martie 2020

a Curții de Apel Chișinău a fost publicată pe pagina web „Portalul instanțelor

naționale de judecată”.

Cauza dată poate fi găsită pe www.cac.instante.justice.md, în rubrica hotărâri,

după numărul dosarului 02-3a-9045-23042019.

În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe pagina web

sus-menționată, instanța de recurs precizează că această modalitate este prevăzută

expres în pct. 7 și 8 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor

judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii

nr.658/30 din 10 octombrie 2017.

Conform acestor puncte, scopul existenței portalului național al instanțelor de

judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru

cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe

pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare,

hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante

pentru justițiabili.

Regulamentul respectiv a intrat în vigoare la data de 24 noiembrie 2017 și a

fost mediatizat pe larg datorită reintroducerii posibilității justițiabililor de a căuta

hotărârea judecătorească după numele părților pe dosar.

10

Mai mult, conform pct. 17 din același Regulament, hotărârile judecătorești,

pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat

de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în regim real.

Totuși instanța de recurs evidențiază că, orice risc de eșec tehnic în transmiterea

documentelor prin această metodă, care este demonstrată, ar trebui să fie suportat de

autoritatea care a efectuat acțiuni de acest gen.

Cu titlu subsidiar, instanța de recurs notează că conform unei jurisprudențe

constante, instanțele de judecată publică, în mod sistematic, actele lor de dispoziție

pentru o bună administrare a justiției. De altfel, o atare posibilitate de a aduce la

cunoștință hotărârile judecătorești a fost completată prin Legea nr. 17 din

05 aprilie 2018, care este aplicată din 01 iunie 2018. Or, după modificări, art. 389

alin. (4) Cod de procedură civilă prevede că, decizia integrală se întocmește în

termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului deciziei și se publică pe pagina

web a instanței judecătorești.

Sub acest aspect, completul de judecată constată că, nu există dubii cu privire

la veridicitatea informației prezentate mai sus și, anume, că, la data de 22 iunie 2020

a fost plasată decizia Curții de Apel Chișinău pe pagina web sus–citată.

Un raționament aparte al instanței în susținerea poziției sale constă în faptul că

recurenții au fost reprezentați de către avocatul Ruslan Vasilica, care este o persoană

abilitată și calificată, conform art. 1 al Legii cu privire la avocatură, să pledeze și să

acționeze în numele clienților săi, să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe

judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții săi. Astfel,

aceștia au fost în măsură să cunoască că, toate hotărârile judecătorești, cu excepțiile

prevăzute de Regulamentul sus–citat, sunt publicate pe portalul instanțelor de

judecată. La fel, aceștia au știut cerințele art. 245 Cod administrativ și modalitatea

de publicare a hotărârilor, iar, după caz, trebuiau să se aștepte ca aceste reguli să fie

aplicate.

Având în vedere cele menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că termenul de

depunere a recursului a început să curgă de la data de 23 iunie 2020 și a expirat la

data de 22 iulie 2020.

Contrar celor stabilite, instanța de recurs învederează că recursul a fost

înregistrat la cancelaria Curții de Apel Chișinău la data de 23 octombrie 2020.

Suplimentar la cele expuse, având în vedere dovezile din dosar, instanța de

recurs subliniază că instanța de apel a publicat în mod eficient decizia din

12 martie 2020, iar lipsa unor acțiuni concrete de a afla soarta dosarului din

momentul pronunțării dispozitivului deciziei instanței de apel până la momentul

depunerii cererii de recurs demonstrează că recurenții și reprezentantul acestora nu

au depus suficientă diligență într-un timp rezonabil pentru a afla motivele admiterii

apelului depus de către SRL „Eurocons Com” și Primăria mun. Chișinău (cauza

Karakutsya versus Ucraina, 16 februarie 2017, parag. 60, 61).

Instanța de judecată consideră că nerespectarea termenului de depunere a

recursului a fost cauzat în întregime de comportamentul recurenților și al

reprezentantului acestora.

În aceeași ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează că situații similare au fost deja examinate în

11

hotărârile Popov versus Moldova (nr. 2), (06 decembrie 2005, parag. 53), Melnic

versus Moldova (14 noiembrie 2006, parag 40 și 41) sau Dacia SRL versus Moldova

(18 martie 2008, parag. 77), în care s-a constatat că, prin neaducerea vreunui motiv

pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural,

instanțele judecătorești naționale au încălcat drepturile reclamanților la un proces

echitabil.

Luând în considerare cele invocate, instanța de recurs constată că Valeriu

Alună, Mariana Cojin, Svetlana Alună, Maria Scoarță, Alexandru Cojin, Anatolie

Roibu, Veronica Cojin și Diana Advahov, reprezentați de avocatul Ruslan Vasilica

au depus cererea de recurs în afara termenului de 30 de zile prevăzut în art. 245

alin.(1) Cod administrativ.

În atare situație și în conformitate cu art. 246 alin. (2) lit. d) Cod administrativ,

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul a fost depus după

expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1).

Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul depus de către Valeriu Alună, Mariana Cojin, Svetlana Alună, Maria

Scoarță, Alexandru Cojin, Anatolie Roibu, Veronica Cojin și Diana Advahov,

reprezentați de avocatul Ruslan Vasilica ca inadmisibil.

Valeriu Alună, Mariana Cojin, Svetlana Alună, Maria Scoarță, Alexandru

Cojin, Anatolie Roibu, Veronica Cojin și Diana Advahov, reprezentați de avocatul

Ruslan Vasilica au solicitat repunerea în termenul de recurs, invocând că nu au

recepționat copia deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău, iar de aceasta au luat

cunoștință abia la 05 octombrie 2020, urmare a depunerii cererii din

29 septembrie 2020 privind expedierea actului judecătoresc contestat. Astfel, din

motive independente de voința lor, au fost în imposibilitate de a respecta termenul

de depunere a recursului.

Conform art. 244 alin.(2) Cod administrativ, pentru procedura de recurs se

aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

Conform art. 237 alin.(1) Cod administrativ, prevederile art.65 alin.(1)–(3) și

(5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul de

prezentare a motivării apelului.

Iar, conform art. 65 alin.(1) și (2) Cod adminsitrativ, dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit

se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15

zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă

faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Reieșind din concluziile menționate supra, instanța de recurs consideră

argumentele recurenților invocate în susținerea cererii privind repunerea în termenul

de recurs neîntemeiate.

Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că conform actelor și lucrărilor cauzei, decizia

contestată din 12 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată conform

prevederilor art. 98 alin.(1) Cod administrativ, reprezentantului recurenților

12

avocatului Ruslan Vasilica, prin intermediul oficiului poștal (f.d.116, Vol.II).

Plicul cu avizul de recepție, prin care a fost expediată decizia 12 martie 2020 a

Curții de Apel Chișinău a fost restituit instanței cu mențiunea „nereclamat” la data

de 06 august 2020 (f.d.120, vol. II).

Prin urmare, faptul că destinatarul, avocatul Ruslan Vasilica nu a solicitat

ridicarea de la oficiul poștal a plicului cu copia deciziei din 12 martie 2020 a Curții

de Apel Chișinău, nu poate fi imputată instanței de apel ca necomunicare a deciziei

enunțate.

Mai mult, la 22 iunie 2020, decizia din 12 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău

a fost publicată pe pagina web a instanței de apel.

Conform art. 33 Cod administrativ, comunicarea interinstituțională și

comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se

face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.),

acordîndu-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și

economie de costuri.

Astfel, Valeriu Alună, Mariana Cojin, Svetlana Alună, Maria Scoarță,

Alexandru Cojin, Anatolie Roibu, Veronica Cojin și Diana Advahov, reprezentați

de avocatul Ruslan Vasilica au avut posibilitatea și mai multe alternative de a lua

cunoștință de decizia instanței de apel și a depune recursul în termenul legal stabilit

de legiuitor.

Conform art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, participanții la

procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile

procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-

credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.

Contrar acestor prevederi legale, Valeriu Alună, Mariana Cojin, Svetlana

Alună, Maria Scoarță, Alexandru Cojin, Anatolie Roibu, Veronica Cojin și Diana

Advahov, reprezentați de avocatul Ruslan Vasilica nu a depus diligența necesară în

vederea exercitării căii de atac în termen.

În acest context, instanța de recurs subliniază că instanța de apel a expediat în

mod eficient decizia din 12 martie 2020, iar lipsa unor acțiuni concrete de a ataca

hotărârile judecătorești demonstrează că avocatul Ruslan Vasilica în calitate de

reprezentant al lui Valeriu Alună, Marianei Cojin, Svetlanei Alună, Mariei Scoarță,

Alexandru Cojin, Anatolie Roibu, Veronicăi Cojin și Dianei Advahov nu a depus

suficientă diligență într-un timp rezonabil pentru a le proteja drepturile.

Iar, conform art.47 alin.(3) Codul administrativ, culpa reprezentantului

împuternicit se atribuie participantului reprezentat.

Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv, ar avea un efect incompatibil

cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 CEDO.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat

că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor

sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din

11 septembrie 2007).

În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra

Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat

că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de

13

către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă drepturile

reclamanților la un proces echitabil.

Tot aici, instanța de recurs accentuiază că conform legislației în vigoare,

sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești,

ale participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

privind repunerea în termenul de recurs și de a declara inadmisibil recursul depus de

Valeriu Alună, Mariana Cojin, Svetlana Alună, Maria Scoarță, Alexandru Cojin,

Anatolie Roibu, Veronica Cojin și Diana Advahov, reprezentați de avocatul Ruslan

Vasilica.

Conform art. 193, 230, 233 alin. (1) și (2), 244, 245, 246 alin. (1) și (2) lit. d)

și art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se respinge cererea cu privire la repunerea în termenul de recurs.

Recursul depus de Valeriu Alună, Mariana Cojin, Svetlana Alună, Maria

Scoarță, Alexandru Cojin, Anatolie Roibu, Veronica Cojin și Diana Advahov,

reprezentați de avocatul Ruslan Vasilica se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

14