3ra-396/19 — cu privire la repunerea în termen de a înainta acțiunea, contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-396/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – L. Bagrin

Instanța de apel: CA Chișinău – A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu

ÎNCHEIERE

27 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Inspectoratul General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Mihail Caraman

împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne,

intervenienți accesorii Inspectoratul de Poliție Ciadîr-Lunga, Casa Națională de

Asigurări Sociale cu privire la repunerea în termen de a înainta acțiunea, contestarea

actului administrativ, stabilirea și achitarea compensației pentru incapacitatea de

muncă,

împotriva deciziei din data de 26 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

prin care s-a respins apelul declarat de către Inspectoratul General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne, s-a menținut hotărârea din data de 05 aprilie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 22 iunie 2017 Mihail Caraman a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne (în

continuare IGP al MAI), intervenienți accesorii Inspectoratul de Poliție Ciadîr-Lunga,

Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat repunerea în termen de

înaintare a acțiunii, contestarea refuzului ca fiind ilegal, stabilirea și achitarea

compensației pentru incapacitate de muncă în valoare de 60%, conform salariul

ultimei funcții deținute.

În motivarea acțiunii Mihail Caraman a indicat că prin decizia medicală nr. 292

din data de 10 iunie 2016 a Comisiei medicale centrale a SM al MAI a fost declarat ca

fiind inapt pentru serviciul militar în timp de pace, apt limitat de gradul doi de război,

1

maladiile depistate fiind contractate în timpul îndeplinirii serviciului în organele

afacerilor interne.

În baza deciziei respective la 24 iunie 2016 a depus raport de demisie cu

stabilirea indemnizației de invaliditate.

Potrivit cotorului certificatului de dizabilitate și capacitate de muncă seria CN nr.

224097 din data de 05 iulie 2016 a fost încadrat în gradul de dizabilitate mediu.

Prin ordinul nr. 394-ef din data de 29 iunie 2016 a fost eliberat din funcția

deținută în baza art. 47, alin. (1), lit. n) și alin. (3) al Legii nr. 320 din data de 27

decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, în legătură cu

condamnarea în baza sentinței judecătorești definitive, fiind dispusă desfacerea

contractului individual de muncă, fără a i se stabili și achita indemnizația de

dizabilitate.

Reclamantul a menționat că în temeiul art. 61, alin. (6), lit. c) al Legii nr. 320 din

27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, are dreptul

de a beneficia de o compensație lunară, raportată la salariul lunar conform ultimei

funcții deținute, în proporție de 60% – pentru gradul de dizabilitate mediu.

La 04 noiembrie 2016 reclamantul a înaintat cerere prealabilă, prin care a

solicitat stabilirea și achitarea compensației lunare pentru incapacitatea de muncă în

mărime de 60% din salariu conform ultimei funcții deținute.

Prin răspunsul IGP al MAI nr.34/3-c-335/16 din 12 decembrie 2016 i s-a

comunicat repetat că raporturile de serviciu între petiționar și autoritatea publică au

încetat, fără a menționa careva argumente în favoarea sau defavoarea stabilirii unei

compensații pentru incapacitatea de muncă.

În opinia reclamantului răspunsul IGP al MAI este unul ilegal, prin urmare

acesta urmează a fi anulat.

În suținerea pretenției cu privire la repunerea în termen Mihail Caraman a indicat

că a fost în imposibilitatea de a depune acțiunea în termen, ori actele cu privire la

stabilirea incapacității de muncă, predate către Inspectoratul de Poliție Ciadîr-Lunga,

până la încetarea raporturilor de muncă, nu se aflau în dosarul său personal, nefiind

cunoscut locul păstrării acestora și care nu puteau fi interpelate pentru a fi contestate.

Mai mult, imposibilitatea de a acționa în instanța de judecată se datorează relei

credințe din partea pârâtului, care a sabotat obligația de a transmite actele către Casa

Națională de Asigurări Sociale pentru a-i stabili indemnizația respectivă.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru prin hotărârea din data de 05 aprilie 2018 a

admis cererea de chemare în judecată, a repus în termen acțiunea, a considerat ilegal

refuzul IGP al MAI, a obligat IGP al MAI să stabilească și să achite lui Mihail

Caraman compensația pentru incapacitatea de muncă în valoare de 60% conform

salariului funcției deținute. (f.d. 81, 86-92)

Prin decizia din data de 26 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de către IGP al MAI, s-a menținut hotărârea din data de 05 aprilie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. ( f.d. 121,122-128)

Pentru a decide astfel instanțele de judecată au reținut că cererea cu privire la

repunerea în termen de înaintare a cererii de chemare în judecată este întemeiată.

2

Faptul omiterii termenului nu-i poate fi imputat lui Mihail Caraman, ori documentele

necesare pentru stabilirea indemnizației au fost transmise către Inspectoratul de Poliție

Ciadîr-Lunga, însă care nu erau anexate la dosarul personal a lui Mihail Caraman,

astfel locul aflării acestora nu putea fi identificat. Probe care ar confirma că termenul

de adresare în instanța de contencios administrativ a fost omis anume din cauza lui

Mihail Caraman la materialele cauzei nu au fost identificate.

Cu referire la fondul cauzei instanțele de judecată au concluzionat că Mihail

Caraman beneficiază de dreptul la calcularea și stabilirea compensației lunare, ori

dizabilitatea acestuia este contractată în timpul îndeplinirii serviciului în organele

afacerilor interne, fapt confirmat prin probele prezentate la materialele dosarului.

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 04 februarie 2019 a depus recurs

IGP al MAI, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea

acțiunii ca tardivă sau neîntemeiată. ( f.d. 133-139)

În motivarea recursului recurentul a indicat că instanțele de judecată nu au

aplicat legea care urma să fie aplicată, încălcând astfel, normele de drept material.

IGP al MAI susține că la 04 noiembrie 2016 Mihail Caraman a depus cerere

prealabilă privind stabilirea și achitarea indemnizației, iar acțiunea a înaintat-o abia la

22 iunie 2017, cu omiterea termenului, iar probe ce ar confirma imposibilitatea

acestuia de a depune acțiunea în termen nu a prezentat.

De asemenea, recurentul a mai indicat că Mihail Caraman nu întrunește

condițiile prevăzute de art. 19 al Legii asigurării cu pensie a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.

1544- XII din 23 iunie 1993.

La 20 martie 2019 Mihail Caraman a depus referință la cererea de recurs depusă

de către IGP al MAI, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil.

(f.d. 148-153)

În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Prin prisma prevederilor art. 100 alin. (1), coroborat cu art. 389 alin. (4) ale

Codului de procedură civilă, rezultă că comunicarea eficientă a hotărârii judecătorești

poate fi efectuată prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în

act, inclusiv prin publicarea acesteia pe pagina web a instanței judecătorești.

Cu toate acestea, pentru a evita un formalism excesiv, urmează să se țină cont de

personalitatea celui ce contestă, dacă autoritatea publică a fost reprezentată de o

persoană cu studii în domeniul juridic sau de un avocat pe parcursul procedurilor

judiciare.

Normele procedurale referitoare la termenele pentru căile de atac sunt, fără

îndoială, menite să asigure buna administrare a justiției și respectarea, în special, a

principiului securității juridice. Persoanele vizate trebuie să se aștepte ca aceste reguli

să fie aplicate (cauzele Nicolae Popa versus România, 09 decembrie 2014, parag. 16,

Tence versus Slovenia, 31 mai 2016, parag. 31). Mai mult, CtEDO a statuat că în

3

cazul în care termenul pentru o cale de atac ordinară este prelungit după o perioadă

considerabilă de timp, o astfel de decizie poate încălca principiul securității juridice

(cauzele Ponomaryov versus Ucraina, 03 aprilie 2008, parag. 41, Ustimenko versus

Ucraina, 20 octombrie 2015, parag. 47).

La caz, se constată că în instanța de apel IGP al MAI a fost reprezentat de către

inspectorul superior Sergiu Malîi - specialist principal al Secției asistență juridică a

Direcției juridice a IGP al MAI, în baza procurii nr. 34/2-13 din 02 ianuarie 2018,

valabilă până la data de 31 decembrie 2018. ( f.d. 110)

Prin procesul- verbal al Curții de Apel Chișinău rezultă că reprezentantul IGP al

MAI Sergiu Malîi a fost prezent la ședința de judecată din data de 12 septembrie

Din recipisa anexată la materialele dosarului rezultă că reprezentantul IGP al

MAI Sergiu Malîi a fost înștiințat contra semnătură despre faptul întreruperii ședinței

de judecată, cu stabilirea următoarei ședințe de judecată pentru data de 26 septembrie

2018, ( f.d. 116)

La 26 septembrie 2018 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei

contestată în lipsa reprezentantului IGP al MAI Sergiu Malîi, care a fost înștiințat

legal. ( f.d.120)

Curtea de Apel Chișinău la data de 08 octombrie 2018 a publicat pe pagina web

„Portalul instanțelor naționale de judecată” decizia contestată.

La 11 octombrie 2018 Curtea de Apel Chișinău, prin scrisoarea nr. 10.032 a

remis în adresa participanților la proces copia decizie contestate pentru cunoștință,

inclusiv și în adresa IGP al MAI. ( f.d. 129)

La 28 ianuarie 2019 Judecătorie Chișinău, în temeiul Legii contenciosului

administrativ nr. 793 din data de 10 februarie 2000, a pus în executare hotărârea din

data de 05 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și decizia din data de 26

septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău. ( f.d. 131)

Recursul a fost înaintat la data de 04 februarie 2019 de către IGP al MAI

reprezentat de către inspectorul principal Sergiu Malîi - ofițer principal al Secției

asistență juridică a Direcției juridice a IGP al MAI, în baza procurii nr. 34/2-41 din 04

ianuarie 2019, valabilă până la data de 31 decembrie 2019 ( f.d. 140)

Reprezentantului recurentului a indicat că a depus cererea de recurs în termen,

ori copia deciziei recurate a fost recepționată la 01 februarie 2019, ca urmare a

satisfacerii cererii din 28 ianuarie 2019, prin care IGP al MAI a solicitat eliberarea

deciziei motivate a instanței de apel din data de 26 septembrie 2018. (f.d.142-143)

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție la verificarea respectării art. 434, alin. (1) al Codului de procedură

civilă, va ține cont de principiul res judicata, care protejează caracterul definitiv al

deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2018, și de faptul că recurentul a

fost reprezentat de o persoană cu studii în domeniul juridic și care deține funcția de

inspector principal Sergiu Malîi - ofițer principal al Secției asistență juridică a

Direcției juridice a IGP al MAI.

4

Conform jurisprudenței CtEDO (cauza Gurzhyy versus Ucraina 01 aprilie 2008),

reclamantul s-a plâns că nu a primit copiile hotărârilor judecătorești care i-au fost

transmise de instanța locală prin poștă obișnuită. Curtea a considerat că, a fost

chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru

a se asigura că reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și

acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la evoluția

procedurilor sale.

În acest context completul reține că recurentul a formulat la 28 ianuarie 2019 o

cerere cu privire la eliberarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie

Bir.217 a expediat pentru executare copia hotărârii instanței de fond și a deciziei

instanței de apel. ( f.d. 131) În lipsa altor înscrisuri reprezentantul IGP al MAI Sergiu

Malîi a pretins că a făcut cunoștință cu actul judecătoresc la 01 februarie 2019. ( f.d.

134)

Cu toate acestea la 08 octombrie 2018 decizia Curții de Apel Chișinău din 26

septembrie 2018 a fost publicată pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de

judecată”. Decizia dată poate fi găsită pe www.cac.instante.justice.md, în

compartimentul hotărâri, modulul de căutare după numărul dosarului

02-3a-10491-11052018.

În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe pagina web sus-

menționată, instanța de recurs precizează că, această modalitate este prevăzută expres

în pct. 7 și 8 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești

pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de

Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 658/30 din 10

octombrie 2017.

Conform acestor puncte, scopul existenței portalului național al instanțelor de

judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru

cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe

pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare,

hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante

pentru justițiabili.

Regulamentul respectiv a intrat în vigoare la data de 24 noiembrie 2017 și a fost

mediatizat pe larg datorită reintroducerii posibilității justițiabililor de a căuta hotărârea

judecătorească după numele părților pe dosar.

În plus, conform pct. 17 din același Regulament, hotărârile judecătorești,

pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat

de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în regim real.

Totuși instanța de recurs evidențiază că orice risc de eșec tehnic în transmiterea

documentelor prin această metodă, care este demonstrată, ar trebui să fie suportat de

autoritatea care a efectuat acțiuni de acest gen.

Cu titlu subsidiar, instanța de recurs notează că conform unei jurisprudențe

constante, instanțele de judecată publică, în mod sistematic, actele lor de dispoziție

pentru o bună administrare a justiției. De altfel, o atare posibilitate de a aduce la

5

cunoștință hotărârile judecătorești a fost completată prin Legea nr. 17 din 05 aprilie

2018, care este aplicată din 01 iunie 2018. Or, după modificări art. 389, alin. (4) al

Codului de procedură civilă, prevede că, decizia integrală se întocmește în termen de

30 de zile de la pronunțarea dispozitivului deciziei și se publică pe pagina web a

instanței judecătorești.

Sub acest aspect, completul de judecată constată că nu există dubii cu privire la

veridicitatea informației prezentate mai sus și, anume, că, la data de 08 octombrie

2018 a fost publicată decizia din data de 26 septembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău pe pagina web sus-citată.

În plus, un raționament aparte al instanței în susținerea poziției sale constă în

faptul că, recurentul IGP al MAI a fost reprezentat de către inspectorul principal

Sergiu Malîi - ofițer principal al Secției asistență juridică a Direcției juridice a IGP al

MAI, care este persoană împuternicită, în conformitate cu art. 80, 81 ale Codului de

procedură civilă, de a reprezenta și apăra interesele Inspectoratului General al Poliției,

precum și să apere în fața instanței judecătorești drepturile IGP al MAI. Astfel, acesta

a fost în măsură să cunoască că, toate hotărârile judecătorești, cu excepțiile prevăzute

de Regulamentul sus-citat, sunt publicate pe portalul instanțelor de judecată. La fel,

acesta a cunoscut prevederile art. 434 al Codului de procedură civilă și modalitatea de

publicare a hotărârilor, iar, după caz, trebuia să se aștepte ca aceste reguli să fie

aplicate.

Având în vedere cele menționate supra, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că termenul de

declarare a recursului a început să curgă de la data de 08 octombrie 2018 și a expirat

la data de 10 decembrie 2018.

Contrar celor stabilite, instanța de recurs reține că recursul a fost înregistrat în

grefa Curții Supreme de Justiție la data de 04 februarie 2019, mult prea târziu pentru a

considera că dreptul de recurs a fost exercitat în termen.

Exigențele cuprinse în art. 434, alin. (2) al Codului de procedură civilă, prevăd

că omiterea intervalului sus-menționat chiar și cu o singură zi nu poate constitui o

excepție de la regula generală, specificând clar că este un termen de decădere și nu

poate fi restabilit.

Suplimentar la cele expuse, având în vedere dovezile din dosar, instanța de

recurs subliniază că instanța de apel a publicat în mod eficient decizia din data de 26

septembrie 2018, iar lipsa unor acțiuni concrete de a afla soarta dosarului din

momentul pronunțării dispozitivului deciziei instanței de apel până la momentul

depunerii cererii de recurs demonstrează că recurentul și reprezentantul acestuia nu au

depus suficientă diligență într-un timp rezonabil pentru a afla motivele respingerii

apelului său (cauza Karakutsya versus Ucraina, 16 februarie 2017, parag. 60, 61).

Instanța de recurs consideră că nerespectarea termenului de declarare a

recursului a fost cauzat în întregime de comportamentul recurentul IGP al MAI și a

reprezentantului Sergiu Malîi.

În aceeași ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, situații similare au fost deja

6

examinate în hotărârile Popov versus Moldova (nr. 2), (06 decembrie 2005, parag.

53), Melnic versus Moldova (14 noiembrie 2006, parag. 40 și 41) sau Dacia SRL

versus Moldova (18 martie 2008, parag. 77), în care s-a constatat că prin neaducerea

vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act

procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat drepturile reclamantului la un

proces echitabil.

Luând în considerare cele invocate, completul Colegiului constată că IGP al

MAI reprezentat de Sergiu Malîi a depus recursul în afara termenului de 2 luni

prevăzut la art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433, lit. b) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea

termenului de declarare prevăzut la articolul 434.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către IGP al MAI ca inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. b), 440,

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

7