3ra-396/19 — cu privire la repunerea în termen de a înainta acțiunea, contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-396/19 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – L. Bagrin Instanța de apel: CA Chișinău – A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu ÎNCHEIERE 27 martie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Mihail Caraman împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, intervenienți accesorii Inspectoratul de Poliție Ciadîr-Lunga, Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la repunerea în termen de a înainta acțiunea, contestarea actului administrativ, stabilirea și achitarea compensației pentru incapacitatea de muncă, împotriva deciziei din data de 26 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, s-a menținut hotărârea din data de 05 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La 22 iunie 2017 Mihail Caraman a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne (în continuare IGP al MAI), intervenienți accesorii Inspectoratul de Poliție Ciadîr-Lunga, Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat repunerea în termen de înaintare a acțiunii,

contestarea refuzului ca fiind ilegal, stabilirea și achitarea compensației pentru incapacitate de muncă în valoare de 60%, conform salariul ultimei funcții deținute. În motivarea acțiunii Mihail Caraman a indicat că prin decizia medicală nr. 292 din data de 10 iunie 2016 a Comisiei medicale centrale a SM al MAI a fost declarat ca fiind inapt pentru serviciul militar în timp de pace, apt limitat de gradul doi de război, 1 maladiile depistate fiind contractate în timpul îndeplinirii serviciului în organele afacerilor interne. În baza deciziei respective la 24 iunie 2016 a depus raport de demisie cu stabilirea indemnizației de invaliditate. Potrivit cotorului certificatului de dizabilitate și capacitate de muncă seria CN nr. 224097 din data de 05 iulie 2016 a fost încadrat în gradul de dizabilitate mediu.

Prin ordinul nr. 394-ef din data de 29 iunie 2016 a fost eliberat din funcția deținută în baza art. 47, alin. (1), lit. n) și alin. (3) al Legii nr. 320 din data de 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, în legătură cu condamnarea în baza sentinței judecătorești definitive, fiind dispusă desfacerea contractului individual de muncă, fără a i se stabili și achita indemnizația de dizabilitate. Reclamantul a menționat că în temeiul art. 61, alin. (6), lit. c) al Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, are dreptul de a beneficia de o compensație lunară, raportată la salariul lunar conform ultimei funcții deținute, în proporție de 60% – pentru gradul de dizabilitate mediu.

La 04 noiembrie 2016 reclamantul a înaintat cerere prealabilă, prin care a solicitat stabilirea și achitarea compensației lunare pentru incapacitatea de muncă în mărime de 60% din salariu conform ultimei funcții deținute. Prin răspunsul IGP al MAI nr.34/3-c-335/16 din 12 decembrie 2016 i s-a comunicat repetat că raporturile de serviciu între petiționar și autoritatea publică au încetat, fără a menționa careva argumente în favoarea sau defavoarea stabilirii unei compensații pentru incapacitatea de muncă. În opinia reclamantului răspunsul IGP al MAI este unul ilegal, prin urmare acesta urmează a fi anulat.

În suținerea pretenției cu privire la repunerea în termen Mihail Caraman a indicat că a fost în imposibilitatea de a depune acțiunea în termen, ori actele cu privire la stabilirea incapacității de muncă, predate către Inspectoratul de Poliție Ciadîr-Lunga, până la încetarea raporturilor de muncă, nu se aflau în dosarul său personal, nefiind cunoscut locul păstrării acestora și care nu puteau fi interpelate pentru a fi contestate. Mai mult, imposibilitatea de a acționa în instanța de judecată se datorează relei credințe din partea pârâtului, care a sabotat obligația de a transmite actele către Casa Națională de Asigurări Sociale pentru a-i stabili indemnizația respectivă.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru prin hotărârea din data de 05 aprilie 2018 a admis cererea de chemare în judecată, a repus în termen acțiunea, a considerat ilegal refuzul IGP al MAI, a obligat IGP al MAI să stabilească și să achite lui Mihail Caraman compensația pentru incapacitatea de muncă în valoare de 60% conform salariului funcției deținute. (f.d. 81, 86-92) Prin decizia din data de 26 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către IGP al MAI, s-a menținut hotărârea din data de 05 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. ( f.d. 121,122-128) Pentru a decide astfel instanțele de judecată au reținut că cererea cu privire la repunerea în termen de înaintare a cererii de chemare în judecată este întemeiată.

2 Faptul omiterii termenului nu-i poate fi imputat lui Mihail Caraman, ori documentele necesare pentru stabilirea indemnizației au fost transmise către Inspectoratul de Poliție Ciadîr-Lunga, însă care nu erau anexate la dosarul personal a lui Mihail Caraman, astfel locul aflării acestora nu putea fi identificat. Probe care ar confirma că termenul de adresare în instanța de contencios administrativ a fost omis anume din cauza lui Mihail Caraman la materialele cauzei nu au fost identificate. Cu referire la fondul cauzei instanțele de judecată au concluzionat că Mihail Caraman beneficiază de dreptul la calcularea și stabilirea compensației lunare, ori dizabilitatea acestuia este contractată în timpul îndeplinirii serviciului în organele afacerilor interne, fapt confirmat prin probele prezentate la materialele dosarului.

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 04 februarie 2019 a depus recurs IGP al MAI, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea acțiunii ca tardivă sau neîntemeiată. ( f.d. 133-139) În motivarea recursului recurentul a indicat că instanțele de judecată nu au aplicat legea care urma să fie aplicată, încălcând astfel, normele de drept material. IGP al MAI susține că la 04 noiembrie 2016 Mihail Caraman a depus cerere prealabilă privind stabilirea și achitarea indemnizației, iar acțiunea a înaintat-o abia la 22 iunie 2017, cu omiterea termenului, iar probe ce ar confirma imposibilitatea acestuia de a depune acțiunea în termen nu a prezentat.

De asemenea, recurentul a mai indicat că Mihail Caraman nu întrunește condițiile prevăzute de art. 19 al Legii asigurării cu pensie a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544- XII din 23 iunie 1993. La 20 martie 2019 Mihail Caraman a depus referință la cererea de recurs depusă de către IGP al MAI, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil. (f.d. 148-153) În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Prin prisma prevederilor art. 100 alin. (1), coroborat cu art. 389 alin. (4) ale Codului de procedură civilă, rezultă că comunicarea eficientă a hotărârii judecătorești poate fi efectuată prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act, inclusiv prin publicarea acesteia pe pagina web a instanței judecătorești.

Cu toate acestea, pentru a evita un formalism excesiv, urmează să se țină cont de personalitatea celui ce contestă, dacă autoritatea publică a fost reprezentată de o persoană cu studii în domeniul juridic sau de un avocat pe parcursul procedurilor judiciare. Normele procedurale referitoare la termenele pentru căile de atac sunt, fără îndoială, menite să asigure buna administrare a justiției și respectarea, în special, a principiului securității juridice. Persoanele vizate trebuie să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (cauzele Nicolae Popa versus România, 09 decembrie 2014, parag. 16, Tence versus Slovenia, 31 mai 2016, parag. 31). Mai mult, CtEDO a statuat că în 3 cazul în care termenul pentru o cale de atac ordinară este prelungit după o perioadă considerabilă de timp, o astfel de decizie poate încălca principiul securității juridice (cauzele Ponomaryov versus Ucraina, 03 aprilie 2008, parag.

41, Ustimenko versus Ucraina, 20 octombrie 2015, parag. 47). La caz, se constată că în instanța de apel IGP al MAI a fost reprezentat de către inspectorul superior Sergiu Malîi - specialist principal al Secției asistență juridică a Direcției juridice a IGP al MAI, în baza procurii nr. 34/2-13 din 02 ianuarie 2018, valabilă până la data de 31 decembrie 2018. ( f.d. 110) Prin procesul- verbal al Curții de Apel Chișinău rezultă că reprezentantul IGP al MAI Sergiu Malîi a fost prezent la ședința de judecată din data de 12 septembrie 2018. (f.d. 119) Din recipisa anexată la materialele dosarului rezultă că reprezentantul IGP al MAI Sergiu Malîi a fost înștiințat contra semnătură despre faptul întreruperii ședinței de judecată, cu stabilirea următoarei ședințe de judecată pentru data de 26 septembrie 2018, ( f.d.

116) La 26 septembrie 2018 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei contestată în lipsa reprezentantului IGP al MAI Sergiu Malîi, care a fost înștiințat legal. ( f.d.120) Curtea de Apel Chișinău la data de 08 octombrie 2018 a publicat pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată” decizia contestată. La 11 octombrie 2018 Curtea de Apel Chișinău, prin scrisoarea nr. 10.032 a remis în adresa participanților la proces copia decizie contestate pentru cunoștință, inclusiv și în adresa IGP al MAI. ( f.d. 129) La 28 ianuarie 2019 Judecătorie Chișinău, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 793 din data de 10 februarie 2000, a pus în executare hotărârea din data de 05 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și decizia din data de 26 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

( f.d. 131) Recursul a fost înaintat la data de 04 februarie 2019 de către IGP al MAI reprezentat de către inspectorul principal Sergiu Malîi - ofițer principal al Secției asistență juridică a Direcției juridice a IGP al MAI, în baza procurii nr. 34/2-41 din 04 ianuarie 2019, valabilă până la data de 31 decembrie 2019 ( f.d.

140) Reprezentantului recurentului a indicat că a depus cererea de recurs în termen, ori copia deciziei recurate a fost recepționată la 01 februarie 2019, ca urmare a satisfacerii cererii din 28 ianuarie 2019, prin care IGP al MAI a solicitat eliberarea deciziei motivate a instanței de apel din data de 26 septembrie 2018. (f.d.142-143) Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție la verificarea respectării art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă, va ține cont de principiul res judicata, care protejează caracterul definitiv al deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2018, și de faptul că recurentul a fost reprezentat de o persoană cu studii în domeniul juridic și care deține funcția de inspector principal Sergiu Malîi - ofițer principal al Secției asistență juridică a Direcției juridice a IGP al MAI.

4 Conform jurisprudenței CtEDO (cauza Gurzhyy versus Ucraina 01 aprilie 2008), reclamantul s-a plâns că nu a primit copiile hotărârilor judecătorești care i-au fost transmise de instanța locală prin poștă obișnuită. Curtea a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale. În acest context completul reține că recurentul a formulat la 28 ianuarie 2019 o cerere cu privire la eliberarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2018. (f.d. 142,143) Judecătoria Chișinău la 28 ianuarie 2019 prin scrisoarea nr. Bir.217 a expediat pentru executare copia hotărârii instanței de fond și a deciziei instanței de apel.

( f.d. 131) În lipsa altor înscrisuri reprezentantul IGP al MAI Sergiu Malîi a pretins că a făcut cunoștință cu actul judecătoresc la 01 februarie 2019. ( f.d. 134) Cu toate acestea la 08 octombrie 2018 decizia Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2018 a fost publicată pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată”. Decizia dată poate fi găsită pe www.cac.instante.justice.md, în compartimentul hotărâri, modulul de căutare după numărul dosarului 02-3a-10491-11052018.

În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe pagina web sus- menționată, instanța de recurs precizează că, această modalitate este prevăzută expres în pct. 7 și 8 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 658/30 din 10 octombrie 2017. Conform acestor puncte, scopul existenței portalului național al instanțelor de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare, hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante pentru justițiabili.

Regulamentul respectiv a intrat în vigoare la data de 24 noiembrie 2017 și a fost mediatizat pe larg datorită reintroducerii posibilității justițiabililor de a căuta hotărârea judecătorească după numele părților pe dosar. În plus, conform pct. 17 din același Regulament, hotărârile judecătorești, pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în regim real. Totuși instanța de recurs evidențiază că orice risc de eșec tehnic în transmiterea documentelor prin această metodă, care este demonstrată, ar trebui să fie suportat de autoritatea care a efectuat acțiuni de acest gen. Cu titlu subsidiar, instanța de recurs notează că conform unei jurisprudențe constante, instanțele de judecată publică, în mod sistematic, actele lor de dispoziție pentru o bună administrare a justiției.

De altfel, o atare posibilitate de a aduce la 5 cunoștință hotărârile judecătorești a fost completată prin Legea nr. 17 din 05 aprilie 2018, care este aplicată din 01 iunie 2018. Or, după modificări art. 389, alin. (4) al Codului de procedură civilă, prevede că, decizia integrală se întocmește în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului deciziei și se publică pe pagina web a instanței judecătorești. Sub acest aspect, completul de judecată constată că nu există dubii cu privire la veridicitatea informației prezentate mai sus și, anume, că, la data de 08 octombrie 2018 a fost publicată decizia din data de 26 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău pe pagina web sus-citată.

În plus, un raționament aparte al instanței în susținerea poziției sale constă în faptul că, recurentul IGP al MAI a fost reprezentat de către inspectorul principal Sergiu Malîi - ofițer principal al Secției asistență juridică a Direcției juridice a IGP al MAI, care este persoană împuternicită, în conformitate cu art. 80, 81 ale Codului de procedură civilă, de a reprezenta și apăra interesele Inspectoratului General al Poliției, precum și să apere în fața instanței judecătorești drepturile IGP al MAI. Astfel, acesta a fost în măsură să cunoască că, toate hotărârile judecătorești, cu excepțiile prevăzute de Regulamentul sus-citat, sunt publicate pe portalul instanțelor de judecată. La fel, acesta a cunoscut prevederile art. 434 al Codului de procedură civilă și modalitatea de publicare a hotărârilor, iar, după caz, trebuia să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate.

Având în vedere cele menționate supra, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că termenul de declarare a recursului a început să curgă de la data de 08 octombrie 2018 și a expirat la data de 10 decembrie 2018. Contrar celor stabilite, instanța de recurs reține că recursul a fost înregistrat în grefa Curții Supreme de Justiție la data de 04 februarie 2019, mult prea târziu pentru a considera că dreptul de recurs a fost exercitat în termen. Exigențele cuprinse în art. 434, alin. (2) al Codului de procedură civilă, prevăd că omiterea intervalului sus-menționat chiar și cu o singură zi nu poate constitui o excepție de la regula generală, specificând clar că este un termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Suplimentar la cele expuse, având în vedere dovezile din dosar, instanța de recurs subliniază că instanța de apel a publicat în mod eficient decizia din data de 26 septembrie 2018, iar lipsa unor acțiuni concrete de a afla soarta dosarului din momentul pronunțării dispozitivului deciziei instanței de apel până la momentul depunerii cererii de recurs demonstrează că recurentul și reprezentantul acestuia nu au depus suficientă diligență într-un timp rezonabil pentru a afla motivele respingerii apelului său (cauza Karakutsya versus Ucraina, 16 februarie 2017, parag. 60, 61). Instanța de recurs consideră că nerespectarea termenului de declarare a recursului a fost cauzat în întregime de comportamentul recurentul IGP al MAI și a reprezentantului Sergiu Malîi.

În aceeași ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, situații similare au fost deja 6 examinate în hotărârile Popov versus Moldova (nr. 2), (06 decembrie 2005, parag. 53), Melnic versus Moldova (14 noiembrie 2006, parag. 40 și 41) sau Dacia SRL versus Moldova (18 martie 2008, parag. 77), în care s-a constatat că prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat drepturile reclamantului la un proces echitabil. Luând în considerare cele invocate, completul Colegiului constată că IGP al MAI reprezentat de Sergiu Malîi a depus recursul în afara termenului de 2 luni prevăzut la art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433, lit. b) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la articolul 434. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către IGP al MAI ca inadmisibil. Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. b), 440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Maria Ghervas 7