2rac-9/19 — constatarea si declararea nulitătii contractelor de locatiune, declararea nulitătii contractului de vânzare-cumpărare, evacuarea din bunurile imobile

2rac-9/19 — constatarea si declararea nulitătii contractelor de locatiune, declararea nulitătii contractului de vânzare-cumpărare, evacuarea din bunurile imobile (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2rac-9/19

prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău (jud. G. Bivol)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Simciuc, Iu. Cotruță, S. Gîrbu)

ÎNCHEIERE

16 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ion Druță

judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către

Consiliul municipal Chișinău și Primarul general al municipiului Chișinău,

reprezentați de către Daniela Levco, Societatea comercială „Dalisa Exim” societate

cu răspundere limitată, reprezentată de către avocatul Vitalie Zama, Cabinetul

avocatului „Goțonoga Sergiu”, reprezentat de către avocatul Sergiu Goțonoga și

Societatea comercială „Fruits&Frends” societate cu răspundere limitată,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Consiliul

municipal Chișinău și Primarul general al municipiului Chișinău împotriva Societății

pe acțiuni „Speranța-Unic”, Societății comerciale „Fruits&Frends” societate cu

răspundere limitată, Societății comerciale „Axonico” societate cu răspundere

limitată, Societății comerciale „Dalisa Exim” societate cu răspundere limitată,

Cabinetului avocatului „Goțonoga Sergiu” și Societății comerciale „Colend”

societate cu răspundere limitată, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice cu

privire la constatarea și declararea nulității contractelor de locațiune, declararea

nulității contractului de vînzare-cumpărare, evacuarea din bunurile imobile, radierea

înscrierilor din Registrul bunurilor imobile și înregistrarea dreptului de proprietate

asupra bunurilor imobile,

împotriva deciziei din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de către Consiliul municipal Chișinău și Primarul general al

municipiului Chișinău, reprezentați de către Daniela Levco, a fost casată hotărârea

din 18 aprilie 2016 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o nouă

hotărâre cu privire la admiterea parțială a acțiunii,

constată:

La data de 04 decembrie 2014 Consiliul municipal Chișinău și Primarul

general al mun. Chișinău au depus cerere de chemare în judecată împotriva SA

„Speranța-Unic”, SC „Fruits&Friends” SRL, SC „Axonico” SRL, SC „Dalisa Exim”

SRL, Cabinetului avocatului „Goțonoga Sergiu” și SC „Colend” SRL, intervenient

accesoriu OCT Chișinău, filiala ÎS „Cadastru” cu privire la constatarea și declararea

nulității contractelor de locațiune, declararea nulității contractului de vînzare-

1

cumpărare, eliberarea bunurile imobile, radierea înscrierilor din Registrul bunurilor

imobile și înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, prin hotărârea din 16 iulie 2014

a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău a fost admisă cererea de chemare în judecată

depusă de către SC „Fruits&Friends” SRL, SC „Axonico” SRL și SC „Dalisa-Exim”

SRL, a fost recunoscut ca fiind ilegal refuzul Consiliului municipal Chișinău privind

privatizarea încăperilor nelocuibile atribuite în locațiune Cabinetului avocatului

„Goțonoga Sergiu” în baza contractului de locațiune nr. 02/2014 din 03 martie 2014

amplasate pe str. xxxx, SC „Dalisa” SRL în baza contractului de locațiune

nr.05/2014 din 07 martie 2014 amplasate pe str. xxxx, SC „Fruits&Friends” SRL în

baza contractului de locațiune nr. 04/2014 din 04 martie 2014 amplasate pe str. xxxx,

SC „Axonico” SRL în baza contractului de locațiune nr. 02/2014 din 10 februarie

2014 amplasate pe str. xxxx și au fost transmise în proprietate privată Cabinetului

avocatului „Goțonoga Sergiu”, SC „Dalisa Exim” SRL, SC „Fruits&Friends” SRL

și SC „Axonico” SRL încăperile menționate, cu încasarea prețului acestor bunuri

imobile.

Au menționat că, hotărârea judecătorească enunțată a fost atacată cu apel.

Au considerat că, până nu este hotărârea definitivă și irevocabilă, pârâții nu au

dreptul de dispoziție asupra bunurilor litigioase prevăzut de art. 315 din Codul civil.

Au susținut că, conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, anexat la

materialele cauzei, se constată nemijlocit faptul că, imobilul cu nr. cadastral xxxx

este în proprietatea Consiliului municipal Chișinău în temeiul actului de împărțire a

activelor din 02 septembrie 2014.

Au afirmat că, din momentul înregistrării la ÎS „Cadastru” a actului de

împărțire a activelor, Consiliul municipal Chișinău devine proprietarul deplin asupra

imobilelor litigioase.

Au relevat că, conform art. 875 din Codul civil, încăperile litigioase constituie

proprietate municipală garantată prin prisma art. 316 din Codul civil, iar conform

art.9 alin. (l) și (2) lit. h) din Legea nr. 121 din 04 mai 2007 privind administrarea și

deetatizarea proprietății publice, împuternicirile de proprietar al patrimoniului

unității administrativ teritoriale sunt exercitate de Consiliul local în numele unității

administrativ-teritoriale.

Au invocat că, pct. 1.2 și 1.3 din Regulamentul gestionării clădirilor,

construcțiilor și încăperilor cu altă destinație decât cea locativă - proprietate

municipală, aprobată prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 4/11 din 26

septembrie 2003 stabilesc modul de evidență și de dare în chirie a încăperilor

nelocuibile aflate în gestiunea Consiliului municipal Chișinău.

Au mai invocat că, conform art. 10 din Legea nr. 121 din 04 mai 2007,

încăperile litigioase constituie proprietate municipală.

Au declarat că, Regulamentul enunțat reglementează expres dreptul

Consiliului municipal Chișinău de a determina și de a acorda în locațiune încăperile

cu altă destinație decât cea locativă în baza deciziei Consiliului municipal Chișinău.

De asemenea, Regulamentul enunțat prevede că, încăperile nelocuibile aflate în

gestiunea Consiliului municipal Chișinău pot fi date în locațiune prin intermediul

licitației sau prin intermediul negocierilor directe.

2

Au relatat că, conform art. 14 alin. (2) lit. c), 19 alin. (4) și 77 alin. (2) din

Legea privind administrația publică locală, Consiliile locale administrează bunurile

domeniului public și a celui privat ale satului (comunei), orașului (municipiului),

decide darea în administrare, concesionarea, darea în arendă ori în locațiune a

bunurilor domeniului public al satului (comunei), orașului (municipiului), după caz

în condițiile legii.

Au menționat că, conform art. 10 alin. (3) din Legea cu privire la proprietatea

publică a unităților administrativ-teritoriale, nimeni nu este în drept să retragă bunul

proprietarului public ori să atenteze la acest bun, iar conform art. 11 din Legea

enunțată, proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale este

imprescriptibilă. Ea nu poate fi supusă exproprierii și nu poate constitui obiectul unor

garanții reale. Actele juridice încheiate cu încălcarea prevederilor prezentului articol

sunt lovite de nulitate absolută.

Au considerat că, SC „Axonico” SRL în mod viclean a înstrăinat SRL

„Colend” conform contractului de vînzare-cumpărare nr. 4340 din 01 octombrie

2014 bunul imobil cu nr. cadastral xxxx, încăperea nelocativă din str.xxxx, iar

ultima, cunoscând despre examinarea litigiului, care urmează să se examineze la

Curtea de Apel Chișinău, în mod dolosiv a încheiat un alt contract de locațiune cu

SRL „Trabo-Plus” din 09 septembrie 2014.

Au solicitat anularea contractului de locațiune nr. 03/2014 din 03 martie 2014,

încheiat între SA „Speranța-Unic”, în proces de lichidare și Cabinetul avocatului

„Goțonoga Sergiu” asupra încăperii din str. xxxx, anularea contractului de locațiune

nr. 05/2014 din 07 martie 2014, încheiat între SA „Speranța-Unic” și SC „Dalisa

Exim” SRL asupra încăperii din str. xxxx, anularea contractului de locațiune

nr.04/2014 din 04 martie 2014, încheiat între SA „Speranța-Unic”, în proces de

lichidare și SC „Fruits&Friends” SRL asupra încăperii din str. xxxx, anularea

contractului de locațiune nr. 02/2014 din 10 februarie 2014, încheiat între SA

„Speranța-Unic”, în proces de lichidare, și SC „Axonico” SRL asupra încăperii din

str. xxxx, anularea contractului de locațiune nr. 01/2014 din 19 decembrie 2013,

încheiat între SA „Speranța-Unic”, în proces de lichidare și ÎI „Dan-Țurcan Lidia”

asupra încăperii din str. xxxx, anularea contractului de vânzare-cumpărare nr.4340

din 01 octombrie 2014, încheiat între SRL „Axonico” și SRL „Colend”, anularea

contractului de locațiune nr. F/N din 01 octombrie 2014, încheiat între SRL

„Colend” și SRL „Trabo-Plus” și anularea contractului de locațiune nr. F/N din 09

septembrie 2014, încheiat între ÎI „Dan-Țurcan Lidia” și SRL „Trabo-Plus”,

obligarea pârâților de a înlătura obstacolele prin eliberarea încăperilor ocupate

abuziv, amplasate pe str. xxxx și obligarea OCT Chișinău de a radia din Registrul

bunurilor imobile înscrierile asupra bunurilor imobile cu nr. cadastrale xxxx și de a

înregistra după Consiliul municipal Chișinău încăperile amplasate pe str. xxxx.

Prin hotărârea din 18 aprilie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău

acțiunea depusă de către Consiliul municipal Chișinău și Primarul general al

mun.Chișinău a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 25 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de către Consiliul municipal Chișinău și Primarul general al mun. Chișinău,

reprezentați de către Daniela Levco și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

3

Prin decizia din 27 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de către Consiliul municipal Chișinău și Primarul general al

mun.Chișinău, reprezentați de către Daniela Levco, a fost casată integral decizia

instanței de apel și a fost trimisă cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată.

Prin decizia din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de către Consiliul municipal Chișinău și Primarul general al mun.Chișinău,

reprezentați de către Daniela Levco, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost

emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, au fost anulate

contractul de locațiune nr. 03/2014 din 03 martie 2014 a încăperii din str.xxxx,

încheiat între SA „Speranța-Unic”, în proces de lichidare și Cabinetul avocatului

„Goțonoga Sergiu”, contractul de locațiune nr. 05/2014 din 07 martie 2014 a

încăperii din str. xxxx, încheiat între SA „Speranța-Unic”, în proces de lichidare și

SC „Dalisa Exim” SRL și contractul de locațiune nr. 04/2014 din 04 martie 2014 a

încăperii din str. xxxx, încheiat între SA „Speranța-Unic”, în proces de lichidare și

SC „Fruits&Friends” SRL, a fost evacuat Cabinetul avocatului „Goțonoga Sergiu”

din încăperea din str. xxxx, fără acordarea altei încăperi, a fost evacuată SC „Dalisa

Exim” SRL din încăperea din str. xxxx, fără acordarea altei încăperi și a fost

evacuată SC „Fruits&Friends” SRL din încăperea din str. xxxx, fără acordarea altei

încăperi. Cerințele cu privire la anularea contractului de locațiune nr.02/2014 din 10

februarie 2014 a încăperii din str. xxxx, încheiat între SA „Speranța-Unic”, în proces

de lichidare, și SC „Axonico” SRL și a contractului de locațiune nr. 01/2014 din 19

decembrie 2013 a încăperii din str. xxxx, încheiat între SA „Speranța-Unic” și ÎI

„Dan-Țurcan Lidia” au fost respinse ca fiind depuse cu omiterea termenului de

prescripție. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Instanța de apel, respingând pretențiile cu privire la constatarea nulității

absolute a contractelor de locațiune enunțate, a reținut că, obiectul prezentului

litigiu– încăperile nelocuibile amplasate în imobilul din str. xxxx face fapte din

domeniul privat al unității administrativ-teritoriale mun. Chișinău și, respectiv, pot

circula liber, fac parte din circuitul deschis, sunt pasibile transmiterii în folosință,

posesie, proprietate și pot fi obiectul unei tranzacții civile.

De asemenea, instanța de apel a invocat că, bunurile imobile enunțate

nicidecum nu fac parte din domeniul public al administrației publice locale, dar

anume din domeniul privat.

Instanța de apel, admițând pretențiile cu privire la anularea contractelor de

locațiune nr. 03/2014 din 03 martie 2014 încheiat între SA „Speranța-Unic”, în

proces de lichidare și Cabinetul avocatului „Goțonoga Sergiu”, nr. 05/2014 din 07

martie 2014 încheiat între SA „Speranța-Unic”, în proces de lichidare și SC „Dalisa

Exim” SRL și nr. 04/2014 din 04 martie 2014 încheiat între SA „Speranța-Unic”, în

proces de lichidare și SC „Fruits&Friends” SRL, a reținut că, în baza încheierii

judecătorești din 02 septembrie 2013, prin care s-a aprobat actul de împărțire a

activelor SA „Speranța-Unic” în proces de lichidare, aceste bunuri urmau ulterior să

revină în proprietatea Consiliului municipal Chișinău, fapt care nu era cunoscut de

către lichidatorul acestei entități. În asemenea caz, respectând principiul bunei

credințe, lichidatorul SA „Speranța-Unic” urma să informeze viitorul proprietar

4

despre contractele în curs de încheiere după data de 02 septembrie 2013, fapt care

nu s-a produs, adică, în speță fiind posibilă și necesară aplicarea prevederilor art.

228 din Codul civil.

Totodată, instanța de apel, respingând pretențiile cu privire la anularea

contractelor de locațiune nr. 02/2014 din 10 februarie 2014 încheiat între SA

„Speranța-Unic”, în proces de lichidare și SC „Axonico” SRL și nr. 01/2014 din 19

decembrie 2013 încheiat între SA „Speranța-Unic” și ÎI „Dan-Țurcan Lidia” ca fiind

depuse cu omiterea termenului de prescripție, a relatat că, apelanții puteau și

trebuiau să afle cel puțin la data de 09 aprilie 2014, adică din momentul în care au

devenit proprietari au acestor bunuri, pe cînd cererea de chemare în judecată a fost

înaintată în instanța de judecată abia la data de 04 decembrie 2014, adică cu omiterea

termenului de 6 luni prevăzut de art. 233 alin. (1) din Codul civil.

Respingând cerința cu privire la anularea contractului de vînzare-cumpărare

nr. 4340 din 01 octombrie 2014 încheiat între SRL „Axonico” și SRL „Colend”,

instanța de apel a relevat că, a fost respinsă cerința de bază, inițială, privind anularea

contractului de locațiune, parte la care a fost SRL „Axonico”, or, această cerință este

în principiu o cerință subsecventă, care ar putea fi admisă numai cu condiția anulării

contractului de locațiune, deoarece privatizarea încăperii a avut loc anume în baza

acestui contract de locațiune.

Din aceleași considerente, instanța de apel a respins și cerința subsecventă a

apelanților cu privire la anularea contractului de locațiune din 01 octombrie 2014

încheiat între SRL „Colend” și SRL „Trabo-Plus”.

Instanța de apel, respingând cerința cu privire la anularea contractului de

locațiune nr. F/N din 09 septembrie 2014 încheiat între ÎI „Dan-Țurcan Lidia” și

SRL „Trabo-Plus”, a menționat că, prin hotărârea din 24 iulie 2014 a Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău a fost recunoscut dreptul de proprietate al ÎI „Dan-Țurcan

Lidia” asupra încăperii nelocuibile din str. xxxx. Prin încheierea din 23 aprilie 2015

a Curții de Apel Chișinău a fost restituită cererea de apel depusă de către Consiliul

municipal Chișinău împotriva hotărârii enunțate, iar prin decizia din 24 iunie 2015

a Curții Supreme de Justiție a fost respins recursul declarat de către Consiliul

mun.Chișinău.

La data de 13 august 2018 Consiliul municipal Chișinău și Primarul general

al mun. Chișinău, reprezentanți de către Daniela Levco, au declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de

apel în partea respingerii acțiunii și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea

integrală a acțiunii.

În motivarea recursului au indicat că, nu sunt de acord cu decizia instanței de

apel în partea respingerii acțiunii, deoarece la emiterea deciziei, instanța de apel a

aplicat eronat normele de drept material și, anume, art. 9 alin. (1) și (2) lit. h) și 10

din Legea nr. 121-XVI din 04 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea

proprietății publice, art. 316 din Codul civil, art. 14 alin. (2) lit. c), 77 alin. (2) și 19

alin. (4) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică

locală, art. 3 lit. c), 10 alin. (3) și 11 din Legea nr. 523-XIV din 16 iulie 1999 cu

privire la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale, pct. 1.2 și 1.3 din

Regulamentul gestionării clădirilor, construcțiilor și încăperilor cu altă destinație

5

decît cea locativă – proprietate municipală, aprobată prin decizia Consiliului

municipal Chișinău nr. 4/11 din 26 septembrie 2003 (în vigoare la momentul

încheierii tuturor contractelor contestate) și pct. 1.2 și 1.3 despre aprobarea

Regulamentului gestionării clădirilor, construcțiilor și încăperilor cu altă destinație

decît cea locativă – proprietate municipală, aprobat prin decizia Consiliului

municipal Chișinău nr. 11/55 din 23 decembrie 2014.

Au menționat că, imobilul cu nr. cadastral xxxx a fost transmis în proprietatea

Consiliului municipal Chișinău în temeiul actului de împărțire a activelor din 02

septembrie 2013.

Au susținut că, imobilul enunțat este format din încăperi izolate cu

nr.cadastrale xxxx.

Au considerat că, concluzia instanței de apel cu privire la respingerea

pretenției cu privire la anularea contractelor de locațiune nr. 02/2014 din 10 februarie

2014, încheiat între SA „Speranța-Unic” și SC „Axonico” SRL și nr. 01/2014 din 19

decembrie 2013, încheiat între SA „Speranța-Unic” și ÎI „Dan-Țurcan Lidia”,

privind spațiile ca fiind depuse cu omiterea termenului de prescripție este

neîntemeiată, deoarece Consiliul municipal Chișinău a aflat despre contractele de

locațiune enunțate din momentul depunerii cererilor de chemare în judecată de către

SC „Axonico” SRL și ÎI „Dan-Țurcan Lidia”.

La data de 20 noiembrie 2018, 05 decembrie 2018 și 14 decembrie 2018 SC

„Dalisa Exim” SRL, reprezentată de către avocatul Vitalie Zama, CA „Goțonoga

Sergiu”, reprezentat de către avocatul Sergiu Goțonoga și SC „Fruits&Friends” SRL

au declarat recursuri împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestora, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursurilor au indicat că, decizia instanței de apel este ilegală,

deoarece erorile comise de către instanța de apel au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Au menționat că, instanța de apel a încălcat prevederile art. 241 alin. (5) CPC.

Au susținut că, prin admiterea acțiunii a avut loc o ingerință nejustificată în

dreptul lor de proprietate asupra imobilelor respective.

Au afirmat că, decizia instanței de apel nu este motivată. Or, aceasta nu

cuprinde explicit motivele de drept, care au format convingerea acestora, acestea nu

sunt descrise, analizate și apreciate, motivarea fiind înlocuită cu fraze generale,

tipizate.

Au relevat că, la emiterea deciziei, instanța de apel a examinat superficial

fondul cauzei, fiind încălcate normele de drept material și procedural.

Au invocat că, reieșind din principiile dreptului internațional, o hotărâre

judecătorească urmează să ofere soluție finală unui litigiu, dar să nu creeze situații

din care ar rezulta apariția altor litigii eventuale cu același conținut. Or, odată fiind

recunoscut dreptul lor la bunurile în litigiu, nesoluționarea problemei referitoare la

transmiterea nemijlocită a acestor bunuri lasă intimații în poziție incertă, fiind

afectată calitatea actului judecătoresc.

Examinând chestiunea privind admisibilitatea, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive.

6

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

În același context, în conformitate cu art. 100 alin. (1), coroborat cu art. 389

alin. (4) CPC, comunicarea eficientă a hotărârii judecătorești, prin alte mijloace care

să asigure transmiterea textului cuprins în act, poate fi considerată publicarea

acesteia pe pagina web a instanței judecătorești.

Cu toate acestea, pentru a evita un formalism excesiv, instanțele de judecată

trebuie să țină cont de personalitatea celui ce contestă și dacă persoana interesată a

fost reprezentată de o persoană cu studii în domeniul juridic sau de un avocat pe

parcursul procedurilor judiciare.

Normele procedurale referitoare la termenele pentru căile de atac sunt, fără

îndoială, menite să asigure buna administrare a justiției și respectarea, în special, a

principiului securității juridice. Persoanele vizate trebuie să se aștepte ca aceste

reguli să fie aplicate (cauzele Nicolae Popa versus România, 09 decembrie 2014,

parag. 16, Tence versus Slovenia, 31 mai 2016, parag. 31). Mai mult, Curtea

Europeană pentru Drepturile Omului a statuat că, în cazul în care termenul pentru o

cale de atac ordinară este prelungit după o perioadă considerabilă de timp, o astfel

de decizie poate încălca principiul securității juridice (cauzele Ponomaryov versus

Ucraina, 03 aprilie 2008, parag. 41, Ustimenko versus Ucraina, 20 octombrie 2015,

parag. 47).

Instanța de recurs observă că, pe parcursul examinării cauzei în instanța de

apel, recurenții Consiliul municipal Chișinău și Primarul general al mun. Chișinău

au beneficiat de serviciile specialistului principal al Direcției asistență juridică,

Daniela Levco, iar recurenții SC „Dalisa Exim” SRL, Cabinetul avocatului

„Goțonoga Sergiu” și SC „Fruits&Frends” SRL au beneficiat de serviciile

avocaților, Nina Goțonoaga, Sergiu Goțonoga și Vitalie Ciofu.

Din materialele dosarului rezultă că, reprezentantul Consiliului municipal

Chișinău și al Primarului general al mun. Chișinău, Daniela Levco și reprezentantul

SC „Dalisa Exim” SRL, Nina Goțonoaga au fost prezenți la pronunțarea

dispozitivului deciziei instanței de apel din 23 mai 2018, iar Cabinetul avocatului

„Goțonoga Sergiu” și SC „Fruits&Frends” SRL au cunoscut despre examinarea

cauzei în instanța de apel.

La data de 04 iunie 2018 decizia din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a

fost publicată pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată”.

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, la data de 26 iunie 2018

decizia integrală a instanței de apel a fost expediată participanților la proces (f. d.256,

vol. II).

Prin urmare, la data de 28 iunie 2018 Judecătoria Chișinău, sediul Centru a

recepționat dosarul civil de la Curtea de Apel Chișinău în acord cu art. 396 CPC

(f.d.257, vol. II).

Revenind la verificarea respectării art. 434 alin. (1) CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție notează că, conform explicațiilor reprezentantului Consiliului municipal

Chișinău și al Primarului mun. Chișinău, Daniela Levco, acesta a recepționat decizia

7

integrală a instanței de apel la data de 14 iunie 2018 și la data de 13 august 2018 a

depus cererea de recurs.

Conform explicațiilor reprezentanților SC „Dalisa Exim” SRL, avocatul

Vitalie Zama, al Cabinetului avocatului „Goțonoga Sergiu”, avocatul Sergiu

Goțonoga și al SC „Fruits&Frends” SRL, administratorul Sergiu Boșcăneanu,

aceștia au luat cunoștință cu decizia integrală a instanței de apel la data de 22

octombrie 2018 și la data de 20 noiembrie 2018, 05 decembrie 2018 și 14 decembrie

2018 au depus cererile de recurs.

La caz, se reține că, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie 2008), în

care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești care i-au fost

transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru Drepturile

Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost

luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au fost

comunicate cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat

pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale.

Actele cauzei, însă, denotă faptul că, recurenții nu au întreprins careva acțiuni

concrete de a afla soarta dosarului din momentul pronunțării dispozitivului deciziei

instanței de apel din 23 mai 2018 până la momentul depunerii cererilor de recurs.

După cum s-a menționat, la data de 04 iunie 2018 decizia din 23 mai 2018 a

Curții de Apel Chișinău a fost publicată pe pagina web „Portalul instanțelor naționale

de judecată”. Cauza dată poate fi găsită pe www.cac.instante.justice.md, în rubrica

hotărâri, după numărul dosarului 02-2ac-817-10012018.

În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe pagina web sus-

menționată, instanța de recurs precizează că, această modalitate este prevăzută

expres în pct. 7 și 8 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor

judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii

nr.658/30 din 10 octombrie 2017.

Conform acestor puncte, scopul existenței portalului național al instanțelor de

judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru

cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe

pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare,

hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante

pentru justițiabili.

Regulamentul respectiv a intrat în vigoare la data de 24 noiembrie 2017 și a

fost mediatizat pe larg datorită reintroducerii posibilității justițiabililor de a căuta

hotărârea judecătorească după numele părților pe dosar.

În plus, conform pct. 17 din același Regulament, hotărârile judecătorești,

pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat

de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în regim real.

Totuși instanța de recurs evidențiază că, orice risc de eșec tehnic în

transmiterea documentelor prin această metodă, care este demonstrată, ar trebui să

fie suportat de autoritatea care a efectuat acțiuni de acest gen.

Cu titlu subsidiar, instanța de recurs notează că, conform unei jurisprudențe

constante, instanțele de judecată publică, în mod sistematic, actele lor de dispoziție

8

pentru o bună administrare a justiției. De altfel, o atare posibilitate de a aduce la

cunoștință hotărârile judecătorești a fost completată prin Legea nr. 17 din 05 aprilie

2018, care este aplicată din 01 iunie 2018. Or, după modificări, art. 389 alin. (4) CPC

prevede că, decizia integrală se întocmește în termen de 30 de zile de la pronunțarea

dispozitivului deciziei și se publică pe pagina web a instanței judecătorești.

Sub acest aspect, completul de judecată constată că, nu există dubii cu privire

la veridicitatea informației prezentate mai sus și, anume, că, la data de 04 iunie 2018

a fost plasată decizia Curții de Apel Chișinău pe pagina web sus–citată.

În plus, un raționament aparte al instanței în susținerea poziției sale constă în

faptul că, Consiliul municipal Chișinău și Primarul general al mun. Chișinău au fost

reprezentați de către specialistul principal al Direcției asistență juridică, Daniela

Levco, care este o persoană abilitată și calificată, iar recurenții SC „Dalisa Exim”

SRL, Cabinetul avocatului „Goțonoga Sergiu” și SC „Fruits&Frends” SRL au fost

reprezentați de către avocații, Nina Goțonoaga, Sergiu Goțonoga și Vitalie Ciofu,

care sunt persoane abilitate și calificate, conform art. 1 al Legii cu privire la

avocatură, să pledeze și să acționeze în numele clienților lor, să practice dreptul, să

apară în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie

juridică clienții lui. Astfel, aceștia au fost în măsură să cunoască că, toate hotărârile

judecătorești, cu excepțiile prevăzute de Regulamentul sus–citat, sunt publicate pe

portalul instanțelor de judecată. La fel, aceștia au știut cerințele art. 434 CPC și

modalitatea de publicare a hotărârilor, iar, după caz, trebuiau să se aștepte ca aceste

reguli să fie aplicate.

Având în vedere cele menționate supra, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, termenul de

declarare a recursului a început să curgă de la data de 04 iunie 2018 și a expirat la

data de 04 august 2018.

Contrar celor stabilite, instanța de recurs învederează că, recursurile au fost

înregistrate la grefa Curții Supreme de Justiție la data de 13 august 2018, 20

noiembrie 2018, 05 decembrie 2018 și 14 decembrie 2018.

Exigențele cuprinse în alin. (2) al art. 434 CPC prevăd că, omiterea

intervalului sus-menționat chiar și cu o singură zi nu poate constitui o excepție de la

regula generală, specificând clar că, este un termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Suplimentar la cele expuse, având în vedere dovezile din dosar, instanța de

recurs subliniază că, instanța de apel a publicat în mod eficient decizia din 23 mai

2018, iar lipsa unor acțiuni concrete de a afla soarta dosarului din momentul

pronunțării dispozitivului deciziei instanței de apel până la momentul depunerii

cererilor de recurs demonstrează că, recurenții nu au depus suficientă diligență într-

un timp rezonabil pentru a afla motivele admiterii apelului declarat de către Consiliul

municipal Chișinău și Primarul general al mun. Chișinău, reprezentați de către

Daniela Levco (cauza Karakutsya versus Ucraina, 16 februarie 2017, parag. 60, 61).

Instanța de judecată consideră că, nerespectarea termenului de declarare a

recursului a fost cauzat în întregime de comportamentul recurenților și al

reprezentanților acestora.

9

În aceeași ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, situații similare

au fost deja examinate în hotărârile Popov versus Moldova (nr. 2), (06 decembrie

2005, parag. 53), Melnic versus Moldova (14 noiembrie 2006, parag 40 și 41) sau

Dacia SRL versus Moldova (18 martie 2008, parag. 77), în care s-a constatat că, prin

neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți

a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat drepturile

reclamanților la un proces echitabil.

Luând în considerare cele invocate, instanța de recurs constată că, Consiliul

municipal Chișinău și Primarul general al municipiului Chișinău, reprezentați de

către Daniela Levco, SC „Dalisa Exim” SRL, reprezentată de către avocatul Vitalie

Zama, Cabinetul avocatului „Goțonoga Sergiu”, reprezentat de către avocatul Sergiu

Goțonoga și SC „Fruits&Frends” SRL au depus cererile de recurs în afara termenului

de 2 luni prevăzut în art. 434 alin. (1) CPC.

În atare situație și în conformitate cu art. 433 lit. b) CPC, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului

de declarare prevăzut la articolul 434.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursurile declarate de către Consiliul municipal Chișinău și Primarul

general al municipiului Chișinău, reprezentați de către Daniela Levco, SC „Dalisa

Exim” SRL, reprezentată de către avocatul Vitalie Zama, Cabinetul avocatului

„Goțonoga Sergiu”, reprezentat de către avocatul Sergiu Goțonoga și SC

„Fruits&Frends” SRL ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile declarate de către Consiliul municipal Chișinău și Primarul

general al municipiului Chișinău, reprezentați de către Daniela Levco, Societatea

comercială „Dalisa Exim” societate cu răspundere limitată, reprezentată de către

avocatul Vitalie Zama, Cabinetul avocatului „Goțonoga Sergiu”, reprezentat de către

avocatul Sergiu Goțonoga și Societatea comercială „Fruits&Frends” societate cu

răspundere limitată se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ion Druță

judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

10