1ra-2153/21 — art.264 al.3, art.266. art.163 al.2 lt.a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.264 al.3, art.266. art.163 al.2 lt.a CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
1ra-2153/21 — art.264 al.3, art.266. art.163 al.2 lt.a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-2153/2021
1-20045083-01-1ra-29112021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
15 februarie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Plămădeală Ghenadie, Toma Nadejda,
Țurcan Anatolie, Cobzac Elena
Judecând recursul ordinar declarat de către avocatul Guțu Tatiana în
numele inculpatului Capcelea Haralampie, împotriva deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Bălți din 08 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui
Capcelea Haralampie XXXXX, născut la XXXXX.
Termenii de examinare:
prima instanță: 06.05.2020 – 29.04.2021;
instanța de apel: 19.05.2021 – 08.09.2021;
instanța de recurs: 29.11.2021 – 15.02.2022.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 29 aprilie 2021,
Capcelea Haralampie a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor
prevăzute de art. art. 264 alin. (3) lit. a), 266 și 163 alin. (2), lit. a) Cod penal,
fiindu-i stabilită pedeapsa în baza:
- art. 264 alin. (3), lit. a) Cod penal – 5 ani închisoare, cu anularea
dreptului de a conduce mijloace de transport;
- art. 266 Cod penal – 1 an închisoare;
- art. 163 alin. (2), lit. a) Cod penal – 3 ani închisoare.
În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de
infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa
definitivă sub formă de închisoare, pe un termen de 7 ani, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de
transport.
În privința lui Capcelea Haralampie a fost aplicată măsura preventivă –
arestul preventiv, cu dispunerea continuării căutării și reținerii acestuia.
Termenul pedepsei urmând a se calcula din data reținerii inculpatului.
Acțiunea civilă a părții vătămate Acristinii Simion a fost admisă în
principiu, dispunându-se ca asupra cuantumului despăgubirilor să hotărască
instanța civilă.
A fost dispusă încasarea de la Capcelea Haralampie în beneficiul
Statului, suma de 12920 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru
efectuarea expertizelor judiciare.
1
A fost dispusă obligarea lui Capcelea Haralampie să predea Agenției
Servicii Publice permisul de conducere nr.068700932, la definitivarea sentinței,
pentru anularea acestuia.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
În sentință, prima instanță a constatat în fapt că:
Capcelea Haralampie, la 05 ianuarie 2020, în jurul orei 18:00,
conducând autoturismul de model „XXXXX”, cu numărul de înmatriculare
XXXXX, pe traseul central din XXXXX, XXXXX, deplasându-se cu o viteză
nestabilită de organul de urmărire penală, observându-l pe cet. Acristinii
Simion, care mergea pe același traseu, fără a ține cont de distanța dintre
autoturismul pe care îl conducea și pieton, precum și de dexteritatea în
conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase și situația rutieră
și, fără a frâna, a tamponat pietonul Acristinii Simion, în urma cărui fapt i-au
fost cauzate vătămări corportale sub formă de: traumă bontă a abdomenului,
leziunea splinei în doi timpi, hemoragie intraabdominală, comoție cerebrală,
contuzia rinichilor și contuzia cutiei toracice, care conform raportului de
expertiză judiciară medico-legală nr. 202021D0007 din 31.01.2020, se califică
ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață.
Astfel, Capcelea Haralampie, a ignorat cerințele Regulamentului
Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 357 din
13.05.2009, prevăzute de pct. 45 alin. 1 „Conducătorul trebuie să conducă
vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama
de următorii factori: lit. a) „starea psihofiziologică ce influențează atenția și
reacția”; b) „dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile
periculoase”; lit. d) „situația rutieră”, al. 2 „... în cazul în care în limita
vizibilității apar obstacole, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească,
pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”; pct. 34 alin. 2) „În caz de
orbire, conducătorul de vehicul trebuie să pună în funcțiune avertizorul de
avarie și, neschimbând banda de circulație, să reducă viteza și să oprească”,
încălcări care sunt în legătură directă cu comiterea accidentului rutier în cauză
și consecințele survenite.
Astfel, acțiunile lui Capcelea Haralampie au fost încadrate juridic în
baza art. 264 alin. 3), lit. a) Cod penal, după semnele calificative – ”încălcarea
regulilor de securitate a circulației, de către persoana care conduce mijlocul de
transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea gravă a integrității
corporale sau a sănătății”.
Tot el, continuându-și acțiunile sale criminale, la 05 ianuarie 2020, în
jurul orei 18:00, conducând autoturismul de model „XXXXX”, cu numărul de
înmatriculare XXXXX, pe traseul central din XXXXX, XXXXX, după ce a încălcat
regulile de securitate a circulației manifestată prin tamponarea pietonului
Acristinii Simion, în rezultatul cărui fapt ultimului i-au fost cauzate vătămări
corporale sub formă de: traumă bontă a abdomenului, leziunea splinei în doi
timpi, hemoragie intraabdominală, comoție cerebrală, contuzia rinichilor și
contuzia cutiei toracice, care conform Raportului de expertiză judiciară medico-
legală nr.202021D0007 din 31.01.2020, se califică ca vătămări corporale grave,
periculoase pentru viață, intenționat, fără a stopa automobilul, a părăsit locul
accidentului rutier și l-a condus în gospodăria sa situată în XXXXX, XXXXX.
Astfel, Capcelea Haralampie, a ignorat cerințele Regulamentului
Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului RM Nr. 357 din
2
13.05.2009, prevăzute de pct. 12 alin. (1) Conducătorul de vehicul implicat într-
un accident în traficul rutier este obligat: lit. a) să oprească imediat vehiculul
semnalizându-l în conformitate cu punctul 37 subpunctul 1) litera a) sau
subpunctul 2) din prezentul regulament; b) să nu schimbe poziția vehiculului
și a obiectelor de pe carosabil provenite ca urmare a accidentului în traficul
rutier, cu excepția cazurilor prevăzute în subpunctul 1) literele c) și d) din
prezentul punct; c) să acorde primul ajutor, să cheme ambulanța în cazul în
care în accident au fost cauzate traumatisme persoanelor, iar dacă aceasta nu
este posibil sau în cazurile de urgență – să asigure transportarea persoanei
traumatizate la cea mai apropiată unitate medicală cu un vehicul de ocazie ori
cu propriul vehicul, să declare la unitatea medicală identitatea sa, prezentând
permisul de conducere sau alt act, precum și certificatul de înmatriculare a
vehiculului, ulterior să revină la locul accidentului; e) să marcheze locul inițial
al vehiculului, obiectelor ce țin de accident și a persoanei traumatizate, dacă se
impune schimbarea poziției acestora pentru acordarea primului ajutor,
transportarea persoanei traumatizate cu propriul vehicul la unitatea medicală
sau pentru eliberarea carosabilului; f) să asigure, pe cât posibil, păstrarea
urmelor, precum și ocolirea locului accidentului; g) să anunțe despre accident
poliția și să rămână pe loc până la sosirea lucrătorilor de poliție.
Astfel, acțiunile lui Capcelea Haralampie au fost încadrate juridic în
baza art. 266 Cod penal, după semnele calificative – ”părăsirea locului
accidentului rutier de către persoana care conducea mijlocul de transport și care
a încălcat regulile de securitate a circulației, care a provocat urmările indicate la
art. 264 alin. (3), lit. a) Cod penal”.
Tot el, continuându-și acțiunile sale criminale, la 05 ianuarie 2020, în
jurul orei 18:00, conducând autoturismul de model „XXXXX”, cu numărul de
înmatriculare XXXXX, pe traseul central din XXXXX, XXXXX, după ce a încălcat
regulile de securitate a circulației manifestată prin tamponarea pietonului
Acristinii Simion, în rezultatul cărui fapt ultimului i-au fost cauzate vătămări
corporale sub formă de: traumă boantă a abdomenului, leziunea splinei în doi
timpi, hemoragie intraabdominală, comoție cerebrală, contuzia rinichilor și
contuzia cutiei toracice, care conform raportului de expertiză judiciară medico-
legală nr. 202021D0007 din 31.01.2020, se califică ca vătămări corporale grave,
periculoase pentru viață, știind despre primejdie și având posibilitate de a-i
acorda ajutor părții vătămate, deoarece el însuși a pus-o într-o situație
periculoasă pentru viață, intenționat, urmărind scopul eschivării de la
răspundere penală, l-a lăsat cu bună-știință, fără ajutor pe Acristinii Simion,
care se afla într-o stare periculoasă pentru viață și era lipsit de posibilitatea de
a se salva din cauza neputinței cauzată de vătămările corporale grave și a
părăsit locul accidentului rutier, lăsându-l pe Acristinii Simion în primejdie.
Astfel, acțiunile lui Capcelea Haralampie au fost încadrate juridic în
baza art.163 alin.(2), lit. a) Cod penal, după semnele calificative – ”lăsarea în
primejdie, adică, lăsarea, cu bună-știință, fără ajutor a unei persoane care se află
într-o stare periculoasă pentru viață și este lipsită de posibilitatea de a se salva
din cauza neputinței, dacă cel vinovat știa despre primejdie și a avut posibilitatea
de a acorda ajutor părții vătămate, fie că el însuși a pus-o într-o situație
periculoasă pentru viață, faptă, care a provocat din imprudență o vătămare gravă
a integrității corporale sau a sănătății”.
3
Cauza penală a fost examinată în prima instanță în lipsa inculpatului,
ce a fost anunțat în căutare prin încheierea din 12 august 2020, fiind pornit
dosarul de căutare nr. 2020380135.
Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Schibin Dina în numele
inculpatului Capcelea Haralampie, prin care a solicitat casarea sentinței, cu
emiterea unei hotărâri noi de achitare a inculpatului, din motiv că infracțiunile
nu au fost săvârșite de acesta.
3.1. În motivarea apelului, avocatul a menționat că:
- apărarea n-a contestat depistarea vătămărilor corporale la partea
vătămată, însă nu este de acord cu circumstanțele în care au survenit ele și că
Capcelea Haralampie poartă vină în aceasta;
- conform Raportului de expertiză judiciară medico-legală
nr.202021D0007 din 31 ianuarie 2020 privind examinarea medico-legală a
părții vătămate Acristinii Simion, expertul a conchis, că nu se exclude, că
vătămările corporale depistate la ultimul s-au produs în urma unui accident de
circulație cu tamponare. La 13.02.2020 expertul medico-legal, fiind audiat a
declarat, că vătămările corporale au survenit în rezultatul acțiunilor traumatice
cu un obiect contodent și producerea lor nu se exclude în rezultatul maltratării.
Prin urmare, expertul medico-legal n-a dat o concluzie concretă privitor
la modul survenirii vătămărilor corporale la partea vătămată;
- partea vătămată a declarat, că nu cunoaște circumstanțele în care au
survenit vătămările corporale, doar din spusele martorului Robos Varvara, care
este și concubina sa și care a găsit la locul depistării părții vătămate în seara
de 05.01.2020 a unor obiecte, inclusiv oglinda de la automobilul condus de
Capcelea Haralampie crede, că vătămările corporale le-a primit în urma
accidentului rutier săvârșit de Capcelea Haralampie;
- prima persoană care a depistat partea vătămată în seara de 05.01.2020
a fost martorul Florea Octavian, care în cadrul urmăririi penale a declarat, că
atunci partea vătămată i-a spus, că a fost bătut. În cadrul examinării cauzei în
instanța de judecată acuzatorul de stat a renunțat la martorul indicat. Alte
persoane care ar fi văzut circumstanțele în care Acristinii Simion a primit
vătămările corporale nu au fost;
- organul de urmărire penală în legătură cu faptul depistării la locul unde
a fost găsită partea vătămată a unor obiecte (oglinda de la automobilul condus
de Capcelea Haralampie, cioburi de plastic a farului virator, o brichetă etc.), a
verificat versiunea doar de accident rutier săvârșit de Capcelea H. și nu a luat
în vedere, nu a verificat versiunea ultimului, că în seara de 05.01.2020, în timp
ce el se deplasa pe partea dreaptă a drumului din XXXXX, r. Florești, în
întâmpinarea sa venea o căruță cu 4-5 persoane care cântau, chiuiau. În scopul
de a evita tamponarea cu ei el a virat la stânga, iar la momentul când era la
același nivel cu căruța a auzit 2 lovituri. A stopat automobilul, a deshis ușa, s-
a uitat în jur fără a coborî din el și, nevăzînd nimic suspect și-a continuat
deplasarea. În acea seară el n-a observat lipsa oglinzii la automobil, careva
deteriorări și abia a doua zi, când au venit la el acasă colaboratorii de poliție le-
a observat. Atunci el a înțeles, că ele au survenit în urma loviturii de un cal de
la căruța menționată la momentul când el a auzit cele 2 lovituri. Capcelea
Haralampie a negat săvârșirea accidentului rutier, iar traumarea părții
vătămate presupune, că putea avea loc în urma acțiunilor persoanelor văzute
de el care se deplasau cu căruța;
4
- declarațiile inculpatului pot corespunde adevărului, fapt confirmat prin
următoarele: în cazul în care Capcelea Haralampie ar fi știut de comiterea de
către el a unui accident rutier, el a avut posibilitate reală de a reveni la locul
accidentului rutier și a lichida urmele, dar n-a făcut-o;
- deși organul de urmărire penală n-a verificat versiunea înaintată de
Capcelea Haralampie, n-a dispus efectuarea unor expertize criminalistice care
ar fi confirmat sau infirmat modul de apariție a deteriorărilor la automobilul
condus de Capcelea Haralampie, urmele rămase pe automobil în urma loviturii,
instanța de judecată a apreciat critic declarațiile ultimului, invocând că este o
metodă de eschivare de la răspunderea penală a acestuia;
- recunoscându-l vinovat în săvârșirea infracțiunilor incriminate,
instanța i-a stabilit o pedeapsă prea aspră și nu a luat în considerație
prevederile art. 75 Cod penal, care reglementează criteriile generale de
individualizare a pedepsei și anume: gravitatea infracțiunilor incriminate,
personalitatea inculpatului, care anterior nu a fost condamnat, că conform
certificatului primăriei din localitate are la întreținere un copil minor (nepoată),
se caracterizează pozitiv la locul de trai etc. În atare circumstanțe, o pedeapsă
condiționată cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal ar da un efect pozitiv
în corectarea și reeducarea lui în cazul în care ar fi vinovat în săvârșirea
infracțiunilor incriminate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 septembrie
2021, apelul avocatului Schibin Dina în numele inculpatului Capcelea
Haralampie, a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.
4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, în
cadrul examinării cauzei în ordine de apel, a fost solicitată informația de la IP
Florești privind rezultatele procesului de căutare a inculpatului Capcelea
Haralampie, și potrivit răspunsului parvenit, în gestiunea IP Florești este
dosarul de căutare nr. 2020380135. Totodată, în instanța de apel, din numele
lui Capcelea Haralampie a fost depusă o cerere semnată de ultimul, prin care
se solicită examinarea cauzei în lipsa inculpatului, din motiv că se află peste
hotarele țării.
În opinia instanței de apel, faptul dat confirmă în plus, că inculpatul
cunoaște despre examinarea în ordine de apel a cauzei penale în privința sa și
că acesta se eschivează de a se prezenta în ședințele judiciare.
Astfel, constatând că inculpatul se eschivează de la instanța de judecată,
instanța de apel în temeiul prevederilor art. 321 alin. (6) Cod de procedură
penală, a dispus examinarea cauzei în lipsa acestuia.
Examinând materialele prezentate, instanța de apel a constatat că prima
instanță a pronunțat o hotărâre legală, întemeiată și motivată, ce reiese din
cumulul de probe administrate care demonstrează vinovăția inculpatului în
infracțiunile incriminate.
La fel, instanța de apel a evidențiat că, în ședința instanței de apel, partea
apărării, care a solicitat achitarea inculpatului, deși a considerat că inculpatul
este nevinovat și pune la îndoială veridicitatea declarațiilor părții vătămate și a
martorilor, nu a solicitat reluarea cercetării judecătorești, audierea părții
vătămate și martorilor în instanța de apel conform regulilor generale pentru
examinarea cauzelor în primă instanță, și cercetarea suplimentară a probelor
prezente la materialele cauzei.
5
Prin urmare, instanța de apel a conchis că partea apărării a fost de acord
cu declarațiile părții vătămate, martorilor, precum și cu probele prezentate de
partea acuzării în ședința primei instanțe. În baza declarațiilor părții vătămate,
martorilor, și probelor prezentate a fost emisă sentința de condamnare, pe care
instanța de apel a considerat-o legală și întemeiată.
Analizând probele administrate de prima instanța, cu verificarea
acestora suplimentară în procedura apelului, instanța de apel a reținut că la
examinarea cauzei respective s-a dat eficiență prevederilor art. 93-101, 26-27
Cod de procedură penală, instanța a cercetat cauza multiaspectual, a dat
aprecieri probelor prezentate prin prisma pertinenței, concludenței, coroborării
lor, în baza probelor acumulate just a reținut starea de fapt și de drept pe cauză
și corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului Capcelea
Haralampie în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 264 alin. 3) lit. a) Cod
penal, după semnele calificative – ”încălcarea regulilor de securitate a circulației,
de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din
imprudență vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății”, art. 266
Cod penal, după semnele calificative –”părăsirea locului accidentului rutier de
către persoana care conducea mijlocul de transport și care a încălcat regulile de
securitate a circulației, care a provocat urmările indicate la art. 264 alin. (3), lit.
a) Cod penal, și art. 163 alin. (2) lit. a) Cod penal, după semnele calificative -
”lăsarea în primejdie, adică, lăsarea, cu bună-știință, fără ajutor a unei persoane
care se află într-o stare periculoasă pentru viață și este lipsită de posibilitatea de
a se salva din cauza neputinței, dacă cel vinovat știa despre primejdie și a avut
posibilitatea de a acorda ajutor părții vătămate, fie că el însuși a pus-o într-o
situație periculoasă pentru viață, faptă, care a provocat din imprudență o
vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății”.
Deși inculpatul Capcelea Haralampie neagă vina în comiterea
infracțiunilor incriminate prin rechizitoriu, în opinia instanței de apel, vinovăția
acestuia se întemeiază pe următoarele probe: declarațiile părții vătămate
Acristinii Simion (v.1, f.d. 214-215), martorilor Cibotari Andrei (v.1, f.d. 224-
226), Roboș Varvara, (v.1, f.d. 227-230), Groza Silvia (v.2, f.d. 3) depuse în prima
instanță și cercetate în ședința instanței de apel, precum și prin: informație
telefonică din data de 06 ianuarie 2020, prin care se atestă că Roboș Varvara a
comunicat, că la 05.01.2020, pe la orele 17.00, concubinul Acristinii Simion a
fost tamponat de un automobil nestabilit (v.1, f.d.18); proces-verbal de cercetare
a locului accidentului rutier și schița accidentului rutier din 06.01.2020, prin
care se constată locul săvârșirii infracțiunii și locul ridicării unei brichete, a unei
oglinzi retrovizorii, cioburi din plastic ale farului virator de la autoturism (v.1,
f.d.19-25); proces-verbal de cercetare la fața locului din 06.01.2020, efectuat în
gospodăria cet. Capcelea Haralampie, situată în XXXXX, XXXXX, prin care se
constată locul depistării și ridicării autoturismului de model „XXXXX”, cu
numărul de înmatriculare XXXXX, implicat în accidentul rutier (v.1, f.d.27-31);
proces-verbal de examinare a obiectului din 09 ianuarie 2020, potrivit căruia a
fost examinat autoturismul de model „XXXXX”, cu numărul de înmatriculare
XXXXX, și la care s-a depistat parbrizul deteriorat în partea dreaptă, aripa din
față partea dreaptă este apăsată și ondulată în interior, se observă urme de
zgârietură, la fel la momentul examinării la autoturism lipsea oglinda
retrovizoare din partea dreaptă și este deteriorat farul ce reprezintă viratorul la
dreapta (v.1, f.d.36); ordonanța din 09.01.2020, prin care autoturismul de
6
model „XXXXX”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, implicat în accidentul
rutier, a fost recunoscut în calitate de corp delict și a fost anexat la prezenta
cauză penală (v.1, f.d.39); raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-32 din
28.01.2020, cu planșă ilustrativă, conform căruia: 3 (trei) fragmente de masă
plastică, de culoare sură și 15 (cincisprezece) cioburi din masă plastică,
transparente, ridicate în cadrul cercetării locului accidentului rutier, produs la
data de 05.01.2020, au constituit anterior un tot întreg cu semnalizatorul de
virare din partea dreaptă a automobilului de modelul „XXXXX” cu n/î XXXXX, ce
aparține cet. Capcelea Haralampie; Carcasa și oglinda ridicate în cadrul cercetării
locului accidentului rutier, produs la data de 05.01.2020, anterior probabil au
constituit un tot întreg, adică o oglindă retrovizorie pentru autovehiculul de
modelul „Ford”; Carcasa și oglinda ridicate în cadrul cercetării locului accidentului
rutier, produs la data de 05.01.2020, anterior probabil au constituit un tot întreg
cu suportul din partea dreaptă de pe automobilul de modelul „XXXXX” cu n/î
XXXXX, ce aparține cet. Capcelea Haralampie; Carcasa și oglinda ridicate în
cadrul cercetării locului accidentului rutier, produs la data de 05.01.2020,
probabil sunt părți componente ale automobilului de modelul „XXXXX” cu n/î
XXXXX, ce aparține cet. Capcelea Haralampie (v.1, f.d.48-77); raportul de
expertiză judiciară medico-legală nr. 202021D0007 din 31 ianuarie 2020, prin
care la examinarea medico-legală a cet. Acristinii Simion se determină: traumă
boantă a abdomenului, leziunea splinei în doi timpi, hemoragie
intraabdominală, comoție cerebrală, contuzia rinichilor, contuzia cutiei
toracice, care s-au produs prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent,
prin mecanism de lovire, pot data din 05.01.2020, posibil în circumstanțele
indicate, au condiționat pericol pentru viață și se califică ca vătămări corporale
grave periculoase pentru viață. Producerea leziunilor corporale în urma unui
accident de circulație cu tamponare nu se exclude. Producerea leziunilor
corporale depistate prin cădere de pe suport propriu sau de la o anumită
înălțime este puțin probabilă (v.1, f.d.83-84); proces-verbal de examinare a
obiectului din 31 ianuarie 2020, obiectul examinării îl constituie 15 cioburi din
masă plastică, 3 fragmente din masă plastică, o oglindă retrovizoare și carcasul
de la oglindă și o brichetă (v.1, f.d.91).
Astfel, instanța de apel a constatat că probele sus-indicate formează un
ansamblu probator al vinovăției inculpatului și combat argumentele acestuia
precum că, nu a tamponat partea vătămată Acristinii Simion, or, respectivele
probe atestă în mod direct că vătămările corporale depistate au fost produse
prin acțiunea traumatică a unui corp contodent, prin mecanism de lovire, pot
data din 05.01.2020, posibil în accident rutier. Concluzia dată exclude
versiunea părții apărării, precum că partea vătămată a fost maltratată.
În pofida faptului că expertul Rusu Nicolae, fiind audiat în cadrul
urmăririi penale, a indicat că nu se exclude producerea leziunilor corporale în
rezultatul maltratării, instanța de apel a considerat că această versiune a părții
apărării este declarativă și înaintată cu scopul evitării răspunderii penale de
către inculpat, întrucât potrivit declarațiilor martorului Roboș Varvara, care a
explicat că a plecat la locul accidentului să caute cheile de la casă și banii, unde
a depistat bucăți de sticlă, oglindă de la mașină și a chemat poliția. Apoi
împreună cu poliția au găsit încălțămintea soțului, bricheta acestuia și s-a
depistat că, a fost accident și anume acolo a fost lovit soțul ei. În așa mod,
depistarea cioburilor de sticlă și oglinzii de la mașina inculpatului Capcelea
7
Haralampie dovedesc cu certitudine că partea vătămată a fost tamponată de
automobilul condus de inculpat.
Circumstanțele date sunt dovedite prin Raportul de expertiză judiciară
nr. 34/12/2-R-32 din 28.01.2020, prin care au fost formulate următoarele
concluzii: 1. 3 (trei) fragmente de masă plastică, de culoare sură și 15
(cincisprezece) cioburi din masă plastică, transparente, ridicate în cadrul
cercetării locului accidentului rutier, produs la data de 05.01.2020, au
constituit anterior un tot întreg cu semnalizatorul de virare din partea dreaptă
a automobilului de modelul „XXXXX” cu n/î XXXXX, ce aparține cet. Capcelea
Haralampie; 2. Carcasa și oglinda ridicate în cadrul cercetării locului
accidentului rutier, produs la data de 05.01.2020, anterior probabil au
constituit un tot întreg, adică o oglindă retrovizoare pentru autovehiculul de
modelul „Ford”; 3. Carcasa și oglinda ridicate în cadrul cercetării locului
accidentului rutier, produs la data de 05.01.2020, anterior probabil au
constituit un tot întreg cu suportul din partea dreaptă de pe automobilul de
modelul „XXXXX” cu n/î XXXXX, ce aparține cet. Capcelea Haralampie; 4.
Carcasa și oglinda ridicate în cadrul cercetării locului accidentului rutier,
produs la data de 05.01.2020, probabil sunt părți componente ale
automobilului de modelul „XXXXX” cu n/î XXXXX, ce aparține cet. Capcelea
Haralampie.
În așa mod, raportul respectiv nu exclude faptul că fragmentele depistate
la fața loculului sunt părți componente ale automobilului de modelul „XXXXX”
cu n/î XXXXX, ce aparține inculpatului Capcelea Haralampie, iar coroborat cu
celelalte probe administrate, raportul de expertiză medico-legală a părții
vătămate Acristinii Simion, precum și declarațiile martorilor, confirmă în afara
oricăror dubii rezonabile vinovăția inculpatului în comiterea accidentului rutier,
părăsirea acestuia și lăsarea părții vătămate în primejdie.
Astfel, instanța de apel a evidențiat că depistarea la locul comiterii
accidentului rutier a fragmentelor de la semnalizatorul de virare din partea
dreaptă și a oglinzii retrovizoare care au fost montate pe automobilul lui
Capcelea Haralampie confirmă în mod cert, că acestea au fost deteriorate
anume prin tamponarea părții vătămate Acristinii Simion cu automobilul de
model „XXXXX”, în contextul dat urmând a fi respinse argumentele apărării
privind faptul că deteriorările depistate la automobil s-au produs ca rezultat al
tamponării unui cal, în versiunea prezentată de către inculpat. Cumulul de
probe examinate supra confirmă fără nici un dubiu, că accidentul rutier a fost
cauzat anume de inculpatul Capcelea Haralampie, iar deteriorările depistate la
automobilul acestuia sunt rezultatul tamponării părții vătămate Acristinii
Simion.
Totodată, instanța de apel a evidențiat că parbrizul deteriorat al
automobilului inculpatului indică la faptul că a avut loc o coliziune ce nu putea
fi neobservată de către inculpat, acesta fiind obligat să staționeze și să nu
părăsească locul accidentului rutier, obligație ce reiese clar din Regulamentul
Circulației Rutiere la pct. 12 alin. (1) lit. g) care prevede expres, că –
”conducătorul de vehicul implicat într-un accident în traficul rutier este obligat să
anunțe despre accident poliția și să rămână pe loc până la sosirea polițiștilor”.
Contrar acestor prevederi, inculpatul Capcelea Haralampie, care conducea
vehiculul implicat în accident, a părăsit locul accidentului rutier.
8
Astfel, pct. 12 alin. 1) lit. g) RCR conține prevederi concrete și exhaustive,
care stipulează că conducătorul de vehicul în urma producerii accidentului
rutier este obligat să rămână pe loc, pe care Capcelea Haralampie le-a ignorat.
Totodată, contrar acelorași prevederi, Capcelea Haralampie nu a anunțat
poliția despre producerea accidentului rutier. Faptele date denotă cu
certitudine intenția de a părăsi locul accidentului rutier fără a anunța poliția
despre accidentul produs, și de a se eschiva de la răspundere pentru faptele
comise.
Mai mult, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate
rezultă pe deplin și din declarațiile părții vătămate Acristinii Simion, care a
declarat că după 2-3 zile de la momentul ieșirii acestuia din reanimare, la el a
venit persoana care zicea că l-a lovit, cerându-și scuze, aflănd că îl chema
Haralampie și după externare din spital la el acasă a venit Haralampie împreună
cu soția sa, cerăndu-și iertare și pentru acest fapt îi propunea suma de 10 000
lei, iar dânsul i-a comunicat lui Haralampie ca să-i întoarcă ceea ce a cheltuit.
Instanța de apel a specificat că nu are temei de a se îndoi în veridicitatea
declarațiilor părții vătămate, fiind totodată confirmate și prin declarațiile
martorilor audiați în ședința primei instanțe.
Astfel, martorul Roboș Varvara a confirmat faptul că inculpatul i-a
comunicat că el a fost la volan și a tamponat partea vătămată. Își cerea iertare
și dorea să se împace, spunându-i că nu a fost cu intenție, dar din imprudență
din motiv că a fost orbit de lumina automobilului ce se deplasa în întâmpinarea
sa. Totodată, i-a propus suma de 10000 lei, la care ea a refuzat și i-a comunicat
că viața soțului ei nu o vinde și dorește ca el pentru fapta comisă să răspundă
conform legii și l-a alungat din gospodărie. Apoi, a doua zi după ce fuseseră la
ea, omul acela se dusese la soțul ei la spital, fără voia ei, ea fiind telefonată de
către soț și care i-a comunicat că Haralampie este la el la spital. Ulterior, după
externarea soțului, din nou la ei acasă s-a prezentat Haralampie împreună cu
soția sa Aurelia, cerându-și iertare și întrebându-l pe soțul ei dacă dorește să se
împace.
Faptele date se confirmă și prin declarațiile martorului Groza Silvia, care
a relatat că peste două zile după ce s-a produs accidentul, s-a dus la partea
vătămată acasă să vadă cum se simte Simion și în ce stare se află, a intrat la ei
în casă unde se mai afla un om necunoscut ei, însă după discuția pe care o
avuseră între ei, a înțeles că este omul care l-a lovit pe Simion. Astfel a auzit
cum acel om îi zicea lui Varvara să îl ierte, deoarece nu l-a văzut pe Simion din
motiv că, din față îi venea o mașină și l-a orbit. Faptele relatate de Acristinii
Simion și Roboș Varvara confirmă, că inculpatul recunoștea după ce a comis
accidentul rutier, pe care și l-a părăsit, că anume el l-a tamponat pe Acristinii
Simion, lăsându-l astfel în primejdie. Faptul că inculpatul a propus părții
vătămate și soției acestuia suma de 10000 lei pentru recuperarea cheltuielilor
și a mers acasă la partea vătămată pentru a-și cere iertare și a se împăca
confirmă că Capcelea Haralampie recunoștea la acel moment vina în comiterea
infracțiunilor incriminate.
Cu referire la argumentele avocatului, precum că martorul Florea
Octavian, în cadrul urmăririi penale a declarat, că partea vătămată i-a spus, că
a fost bătut, iar în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată acuzatorul
de stat a renunțat la martorul indicat, instanța de apel le-a respins ca
neîntemeiat, în acest sens apreciind că, expunerea inițială a părții vătămate,
9
martorului Florea Octavian, că a fost bătut, nu exclude faptul că partea
vătămată a fost tamponată cu automobilul de către inculpatul Capcelea
Haralampie, fapt care a fost dovedit în mod cert în prezenta speță.
Totodată, a fost atestat că acuzatorul de stat nu a renunțat la audierea
acestui martor după cum a invocat eronat partea apărării, or, audierea acestui
martor în prima instanță nu a fost posibilă, întrucât potrivit certificatului
eliberat de Primăria XXXXX r. Florești, se adeverește că Florea Octavian nu este
înregistrat și nu locuiește în XXXXX r. Florești, fiind astfel imposibilă stabilirea
locului aflării martorului dat.
Astfel, instanța de apel a reținut că argumentarea efectuată de către
prima instanță corespunde totalmente circumstanțelor cauzei și nu sunt
temeiuri de a interveni în sentința adoptată în latura stabilirii vinovăției.
În continuare, cu referire la pedeapsa aplicată și modul de
individualizare a acesteia, instanța de apel a apreciat că la determinarea
pedepsei pentru infracțiunile săvârșite prima instanță a ținut cont de toate
circumstanțele ce s-au stabilit pe cauză, în corespundere cu prevederile art. 7,
61, 75 Cod penal, a aplicat o pedeapsă corespunzătoare caracterului și gradului
de pericol social al faptelor comise, infracțiunile făcând parte din categoria celor
ușoare, mai puțin grave și grave, personalității inculpatului, care anterior nu a
avut abateri penale, precum și consecințelor survenite ca rezultat al comiterii
infracțiunii, care s-a soldat cu provocarea vătămarilor corporale grave,
periculoase pentru viață, întemeiat a aplicat inculpatului pedeapsa sub formă
de închisoare, ajungând la concluzia corectă, că corectarea inculpatului este
posibilă doar prin izolarea lui de societate, pedeapsa definitivă stabilită acestuia
în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 7
ani, fiind echitabilă și proporțională faptelor comise.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Guțu Tatiana în
numele inculpatului Capcelea Haralampie, a declarat recurs ordinar prin care
invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6) și 8) Cod de procedură penală,
a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare,
în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de
recurs.
5.1. În motivarea recursului declarat, avocatul a menționat că:
- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în
apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția
ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus
neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția
instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii;
- partea vătămată a declarat, că nu cunoaște circumstanțele în care au
survenit vătămările corporale, doar din spusele martorului Robos Varvara, care
este și concubina sa și care a găsit la locul depistării părții vătămate în seara
de 05.01.2020 a unor obiecte, inclusiv oglinda de la automobil crede, că
vătămările corporale le-a primit victima în urma accidentului rutier, săvârșit de
Capcelea Haralampie;
- prima persoană care a depistat partea vătămată în seara de 05.01.2020
a fost martorul Florea Octavian, care în cadrul urmăririi penale a declarat, că
atunci când a fost depistată partea vătămată i-a spus, că a fost bătut. In cadrul
examinării cauzei în instanța de judecată acuzatorul de stat a renunțat la
10
martorul indicat. Alte persoane care ar fi văzut circumstanțele în care Acristinii
Simion a primit vătămările corporale nu au fost;
- nu a fost verificate toate versiunile, dar învinuirea s-a bazat pe faptul
existenței unui accident rutier săvârșit de Capcelea H., dar accident care nu a
fost văzut de nimeni. Faptul că apărătorul în interesele inculpatului nu a
solicitat reluarea cercetării judecătorești nu privează instanța de apel de
obligația acesteia de a verifica declarațiile și probele materiale examinate de
prima instanță inclusiv prin citirea lor în ședința de judecată și expunerea
asupra tuturor motivelor invocate în apel, totodată același fapt nu atestă
echivoc concluzile instanței despre acordul părții apărării cu probatoriul
administrat în prezenta speță, instanța de apel având obligația să verifice întreg
probatoriu administrat în cauză, precum și fiecare probă în parte reieșind din
pertinența, concludența, utilitatea și veridictatea lor a ignorat prevederile
art. 100, 101 Cod de procedură penală;
- deși potrivit învinuirii aduse se încriminează comiterea faptelor: art.
art. 264 alin. (3) lit. a), 266 și 163 alin. (2) lit. a) Cod penal, apărarea a
considerat că acestea nu au fost dovedite că au fot comise de Capcelea
Harlampie, iar ce ține de art.art.266, 163 alin.2, lit. a) Cod penal, lipsește faptul
existenței infracțiunii;
- existența versiunii unui accident rutier în situația în care partea
vătămată nu a văzut deplasarea în direcția sa a vreunui automobil, în situația
în care pentru perioada când se pretinde că a avut loc accidentul rutier era timp
de iarnă, seară și întuneric, iar în localitățile rurale lipsește eluminarea
artificală, astfel orice mijloc de transport care se deplasează indifirent în ce
direcție poate fi ușor observat. Partea vătămată însă la orice etapă de audiere a
indicat, că nu a văzut nici un mijloc de transport care să se deplaseze în direcța
sa, atunci cum poate fi reținută versiunea unui accident rutier în situația în
care nu a fost văzut automobilul de însuși partea vătămată, și care a indicat că
nu cunoaște în ce circumstanțe i-au fost cauzate leziuni corporale. Deși partea
apărăii a invocat în argumentarea poziției sale procesul verbal de audiere a
expertului Rusu Nicolae (f.d. 88,V-I), instanța de apel și instanța de fond nu i-
a dat nici o apreciere, însă potrivit declarațiilor expertului ultimul a indicat că
reieșind din leziunile corporale depistate la Acristinii Semion sunt rezultatul
acțiunilor traumatice a unui obiect cotodent și producerea acestora în rezultatul
maltratării nu se exclude;
- instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,
deoarece conform descriptivului deciziei atacate nu a apreciat totalitatea
probelor adminsitarte dar selectiv a reținut tot ce ține de existența accidentului
rutier ne fiind analizate celelate probe ce atestă caracterul contradictoriu a
acestei versiuni, mai mult ca atât depășind învinuirea adusă a reținut
circumstanțe care nu au fost probate în nici un mod. Astfel, instanța de apel a
notat că depistarea la locul comiterii accidentului rurtier a fragmentelor de la
semnalizatorul de virare din partea dreaptă și a oglinzii retrovizorii care au fost
montate pe automobilul lui Capcelea Haralampie confirmă în mod cert, că
acestea au fost deteriorate anume prin tamponarea părții vătămate Acristinii
Simion cu automobilul de model „XXXXX”. Dar concluzia dată nu este bazată
pe nici o probă;
- potrivit procesului verbal de examinare a obiectului (f.d. 36-38, vol.1)
nu au fost depsitate la automobilul de model „XXXXX” care va urme de sânge,
11
iar pe hainele părții vătămate, care nici nu au fost examinate nu s-a încercat să
fie depistate urme, rămășițe a automobilului pretins că a participat în
accidental rutier. Astfel instanța de fond și de apel au admis erori grave de fapt,
care au afectat soluția adoptată pronunțând hotărâri de condamnare bazate
doar pe presupuneri.
În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1), pct.11) Cod de
procedură penală, procurorul Suvac N. a depus referință asupra recursului
declarat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia ca vădit neîntemeiat,
deoarece instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, adoptând o
hotărâre motivată.
Judecând recursul ordinar pe baza materialelor din dosarul cauzei și
motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi
respins, ca inadmisibil, din considerentele ce urmează a fi expuse în continuare.
În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs
judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de
recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.
Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor
prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate,
fără a agrava situația condamnaților.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând
recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii
atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu
a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori
nu este întemeiat legal (este nefondat).
Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală,
întemeiată și motivată.
Analizând conținutul recursului, Colegiul penal lărgit reține, că avocatul
inculpatului a invocat în calitate de temeiuri de drept pentru casarea deciziei
instanței de apel, prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6) și 8) Cod de procedură
penală, sub aspectul că: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat
soluția instanței, nu sunt întrunite elementele infracțiunii incriminate.
Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept
prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul
constată, că astfel de erori nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului
declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat
prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și
în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în
apelurile declarate, hotărârea emisă cuprinzând motive clare pe care se
întemeiază soluția pronunțată.
Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală,
instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii
atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din
cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.
Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că
instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.
12
Potrivit art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de
apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la
respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
În acest sens, Colegiul penal lărgit respinge ca fiind declarative
afirmațiile părții apărării prin care se susține că instanța de apel nu a luat în
considerare argumentele expuse în cererea de apel, deoarece, verificând
minuțios decizia atacată în raport cu argumentele expuse în apelul avocatului
inculpatului, Colegiul ajunge la concluzia că partea apărării a primit răspunsuri
complete la toate argumentele esențiale ce se referă la erorile și argumentele
avansate în cererea de apel, iar manifestarea dezacordului recurentului cu
soluția pronunțată în speță, nu constituie temei de admitere a recursului în
sensul formulat, întrucât acest dezacord este declarativ și lipsit de temeinicie în
fapt și în drept.
De asemenea, Colegiul penal atestă, că respectând prevederile art. 101
alin. (3) Cod de procedură penală, unde este stipulat că nici o probă din dosar
nu are o valoare prestabilită pentru instanță, instanța de apel a examinat toate
probele din dosar și nu a dat prioritate unora în defavoarea altora așa cum a
declarat recurentul, dar coroborându-le, le-a analizat în ansamblu lor,
apreciind corect că ele sunt suficiente pentru stabilirea vinovăției inculpatului
Capcelea Haralampie în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 264
alin.(3), lit.a), 266 și 163 alin.(2), lit.a) Cod penal, fapt care a fost stabilit cert de
către instanța de apel, prin analizarea atât a declarațiilor părții vătămate
Acristinii Simion (v.1, f.d. 214-215) și a martorilor Cibotari Andrei (v.1, f.d. 224-
226), Roboș Varvara, (v.1, f.d. 227-230), Groza Silvia (v.2, f.d. 3) depuse în prima
instanță și cercetate în ședința instanței de apel, precum și prin probele
materiale acumulate la cadrul procesului penale, inclusiv reținute în prezenta
decizie la pct. 4.1, din care, prin constatări obiective instanța de apel a stabilit
că acestea formează un ansamblu probator al vinovăției inculpatului și combat
argumentele acestuia precum că, nu a tamponat partea vătămată Acristinii
Simion, or, respectivele probe atestă în mod direct că vătămările corporale
depistate au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp contodent, prin
mecanism de lovire, pot data din 05.01.2020, posibil în accident rutier.
În ce privește alegațiile recurentului privind lipsa de vinovăție a
inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate, Colegiul penal lărgit
consideră că instanța de apel corect a stabilit că această poziție se combate
însăși prin acțiunile inculpatului post comiterii infracțiunilor, instanța de apel
constatând clar că martorul Roboș Varvara - ”a confirmat faptul că inculpatul i-
a comunicat că el a fost la volan și a tamponat partea vătămată. Își cerea iertare
și dorea să se împace, spunându-i că nu a fost cu intenție, dar din imprudență
din motiv că a fost orbit de lumina automobilului ce se deplasa în întâmpinarea
sa”. Totodată, i-a propus suma de 10000 lei, la care ea a refuzat și i-a comunicat
că viața soțului ei nu o vinde și dorește ca el pentru fapta comisă să răspundă
conform legii și l-a alungat din gospodărie. Apoi, a doua zi după ce fuseseră la ea,
omul acela se dusese la soțul ei la spital, fără voia ei, ea fiind telefonată de către
soț și care i-a comunicat că Haralampie este la el la spital. Ulterior, după
externarea soțului, din nou la ei acasă s-a prezentat Haralampie împreună cu
soția sa Aurelia, cerându-și iertare de la ei și întrebându-l pe soțul ei dacă dorește
să se împace.
13
Sub acest aspect, instanța de apel a evidențiat că declarațiile depuse
coroborează și se confirmă și prin declarațiile martorului Groza Silvia, care a
relatat că peste două zile după ce s-a produs accidentul, s-a dus la partea
vătămată acasă să vadă cum se simte Simion și în ce stare se află, a intrat la ei
în casă unde se mai afla un om necunoscut ei, însă după discuția pe care o
avuseră între ei, a înțeles că este omul care l-a lovit pe Simion. Astfel a auzit cum
acel om îi zicea lui Varvara să îl ierte, deoarece nu l-a văzut pe Simion din motiv
că, din față îi venea o mașină și l-a orbit.
Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că faptele relatate de
Acristinii Simion și Roboș Varvara confirmă, că inculpatul recunoștea comiterea
accidentului rutier, părăsind locul comiterii, și că anume el l-a tamponat pe
Acristinii Simion, lăsându-l astfel în primejdie.
În acest context, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a
examinat toate aspectele esențiale pentru a stabili vinovăția inculpatului pe
toate capetele de acuzare, întemeindu-și concluziile pe un probatoriu suficient
și prin acțiuni de coroborare a determinat clar acțiunile infracționale comise de
către Capcelea Haralampie.
Cu referire la argumentele părții apărăii prin care se invocă faptul că în
speță, instanțele nu au oferit o apreciere obiectivă probelor administrate,
Colegiul penal menționează că acestea nu pot fi reținute, or, la etapa judecării
recursului ordinar, instanța nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu
dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt,
decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina și competența
primordială a acestor instanțe.
Din atare considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare
la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a
anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită
de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului
conform infracțiunii incriminate.
În acest sens Colegiul penal atestă, că la soluționarea cauzei instanța de
apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală,
a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin
prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din
punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia
menținerii sentinței, întrucât prima instanță a examinat cauza complet, a dat
apreciere tuturor circumstanțelor și a pronunțat o sentință de condamnare
întemeiată legal.
Drept urmare, Colegiul penal reiterează, că nu a fost comisă nici o eroare
de drept, așa precum se susține de către recurent, or, pentru a constitui caz de
casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat
asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică.
Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci
discrepanța vădită între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor,
prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea
altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține.
În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către
instanța de recurs.
Cu referire la alegațiile recurentului privind prezența în speță a temeiului
de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, Colegiul
14
penal lărgit notează că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră
calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii
exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței
infracțiunii prevăzute de norma penală.
Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost
stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici
mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele
constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele
atenuante și agravante ale infracțiunii.
Poziția expusă de către partea apărăii, precum că în speță nu sunt
întrunite elementele infracțiunii incriminate, Colegiul penal o apreciază ca fiind
declarativă și neîntemeiată, ce reiese din linia de apărare a inculpatului în
vederea evitării răspunderii penale, întrucât această poziție a fost susținută prin
formulări de ordin general, partea apărării omițând cu desăvârșire specificarea,
care anume element sau elemente lipsesc în componențele de infracțiuni
incriminate inculpatului Capcelea Haralampie, recursul declarat fiind steril sub
aspectul motivării respectivei poziții.
Totodată, instanța de recurs evidențiază că pe parcursul judecării cauzei
instanța de apel, în urma cercetării cumulului de probe administrate în speță,
printre care și probe obiective cum sunt: procesul-verbal de cercetare a locului
accidentului rutier și schița accidentului rutier din 06.01.2020, prin care se
constată locul săvârșirii infracțiunii și locul ridicării unei brichete, a unei oglinzi
retrovizorii, cioburi din plastic ale farului virator de la autoturism (v.1, f.d.19-25);
procesul-verbal de examinare a obiectului din 09 ianuarie 2020, potrivit căruia a
fost examinat autoturismul de model „XXXXX”, cu numărul de înmatriculare
XXXXX, și la care s-a depistat parbrizul deteriorat în partea dreaptă, aripa din
față partea dreaptă este apăsată și ondulată în interior, se observă urme de
zgârietură, la fel la momentul examinării la autoturism lipsea oglinda retrovizoare
din partea dreaptă și este deteriorat farul ce reprezintă viratorul la dreapta (v.1,
f.d.36); raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-32 din 28.01.2020, cu
planșă ilustrativă (v.1, f.d.48-77); raportul de expertiză judiciară medico-legală
nr. 202021D0007 din 31 ianuarie 2020 (v.1, f.d.83-84); procesul-verbal de
examinare a obiectului din 31 ianuarie 2020, obiectul examinării îl constituie 15
cioburi din masă plastică, 3 fragmente din masă plastică, o oglindă retrovizorie
și carcasul de la oglindă și o brichetă (v.1, f.d.91), corect au fost constatate și
apreciate de către instanțele de fond, prima instanță oferind o expunere
detaliată și clară a întregului proces de încadrare juridică a faptelor
inculpatului, întemeiat și justificat au stabilit în acțiunile inculpatului Capcelea
Haralampie întrunirea tuturor elementelor componențelor de infracțiuni,
prevăzute de art. art. 264 alin. (3), lit. a), 266 și 163 alin. (2), lit. a) Cod penal.
Prin urmare, Colegiul penal lărgit stabilește netemeinicia aplicabilității
temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1), pct. 8) Cod de procedură
penală, deoarece la caz o asemenea eroare nu a fost comisă.
Astfel, Colegiul penal atestă, că instanța de apel respectând prevederile
art. 414 Cod de procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la soluția descrisă
în pct. 4 din prezenta decizie, motivându-și temeinic soluția, motivare descrisă
inclusiv la pct. 4.1. al prezentei decizii, pe care instanța de recurs o însușește
pe deplin, și în acest sens, Colegiul penal face trimitere la pct. 37 a hotărârii
CtEDO în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, în care s-a statuat că, art.
15
6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate fi
interpretat ca impunere de a da un răspuns detaliat pentru fiecare argument
(cauza Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea
noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea
motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie printr-un alt mod, să examineze
chestiunile esențiale supuse atenției sale.
Prin urmare, instanța de recurs ordinar constatând temeinicia motivării
soluției instanței de apel, o însușește integral întrucât această instanță a oferit
răspunsuri complete și argumentate tuturor aspectelor esențiale la judecarea
respectivei cauze.
Raportând situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) Cod
de procedură penală, instanța de recurs concluzionează că temeiurile de casare
invocate de către recurent și prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 6) și 8) Cod de
procedură penală, nu și-au găsit aplicabilitatea la caz întrucât decizia atacată
este legală și întemeiată, iar recursul este neîntemeiat, urmând a fi respins ca
inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 434, 435 alin.(1), pct.1) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul
Guțu Tatiana în numele inculpatului Capcelea Haralampie, cu menținerea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 septembrie 2021, în cauza
penală în privința lui Capcelea Haralampie XXXXX.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 24 martie 2022.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Plămădeală Ghenadie
Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
16
Dosarul nr. 1ra-2153/2021
1-20045083-01-1ra-29112021
15 februarie 2022 mun. Chișinău
O p i n i e s e p a r a t ă
a judecătorului Timofti Vladimir
Conform art. 339 alin. (7), 340. alin (3) Cod de procedură penală
în cauza penală privindu-l pe Capcelea Haralampie XXXXX
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 15
februarie 2022, a fost respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către
avocatul Guțu Tatiana în numele inculpatului Capcelea Haralampie, cu menținerea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 septembrie 2021, în cauza
penală în privința lui Capcelea Haralampie Efim.
Am semnat decizia conform prevederilor art. 339 alin. (7) Cod de procedură
penală, dar nu am susținut motivarea și soluția, am propus și susținut o altă motivare
și soluție, potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, și anume:
"De admis recursul ordinar declarat de către avocatul Guțu Tatiana în numele
inculpatului Capcelea Haralampie, de casat total decizia Colegiului penal al Curții
de Apel Bălți din 08 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui Capcelea
Haralampie Efim, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Bălți în
alt complet de judecată".
Pentru a fi mai succint, susțin în tot ce este indicat în partea introductivă și
în pct. 1-6 a deciziei nr. 1ra-2153/2021, în prezenta cauză.
Cu motivarea și soluția adoptată în speța dată nu sunt de acord, din
următoarele considerente.
Accept constatarea vinovăției inculpatului Capcelea Haralampie în baza
mijloacelor de probă examinate de prima instanță, la fel consider că și calificarea
acțiunilor inculpatului este corectă în baza art. 264 alin. (3) lit. a), 266, 163 alin. (2)
lit. a) Cod penal, dar nu accept ignorarea prevederilor Legii nr. 243 din 24.12.2021
privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea
independenței Republicii Moldova, care a intrat în vigoare la 31.12.2021 (în
continuare Legea nr. 243), în speța dată, pe capetele de condamnare în baza art. 266,
163 alin. (2) lit. a) Cod penal.
Potrivit art. 107 alin. (1) Cod penal, "amnistia este actul ce are ca efect
înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei aplicate sau
comutarea ei".
În explicarea detaliată a acestei noțiuni, urmează să menționez că, prin lege
organică, se stabilesc infracțiunile pentru care se acordă amnistia, condițiile și
limitele de incidență ale acesteia, în Codul penal fiind enumerate efectele amnistiei,
17
în raport cu momentul apariției acesteia (înainte de condamnare ori după
condamnarea făptuitorului), iar în Codul de procedură penală sunt prevăzute
dispoziții, referitoare la procedura aplicării amnistiei și la consecințele procesuale
ale acesteia.
Consecințele produse de actul amnistiei conduc la înlăturarea răspunderii
penale, a executării pedepsei sau, după caz, alte consecințe ale condamnării, pentru
faptele săvârșite anterior apariției actului de clemență. Amnistia dobândește un
caracter mixt, ea operând numai in rem (cu privire la anumite infracțiuni) și in
personam (relativ doar la persoanele care întrunesc condițiile legii).
Art. 2 alin. (1) din Legea nr. 243 are, prin excelență, efect retroactiv, aplicându-
se infracțiunilor săvârșite până la adoptarea actului de amnistiere.
Prin urmare, reieșind din cele stipulate în art. 2 din Legea nr. 243, în cazul în
care persoana, în privința căreia se judecă cauza penală, întrunește condițiile stabilite
în aceeași lege și nu cad sub incidența art. 6, este pasibilă de a i se aplica actul
amnistiei, dacă infracțiunea a fost comisă până la data de 24 decembrie 2021, pentru
care Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 sau Codul penal, aprobat prin Legea
R.S.S. Moldovenești din 24 martie 1961, prevede, în calitate de pedeapsă principală
maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoarea, pe un termen de 7
ani.
Procedura de aplicare a amnistiei față de persoanele inculpate este reglementată
de art. 2 din Legea nr. 243, unde se indică expres că procesul penal încetează la faza
de judecare a cauzei, dacă sunt întrunite condițiile expuse în prezenta lege.
Faza judecării cauzei, în conformitate cu prevederile din Codul de procedură
penală, include toate instanțele ordinare de judecată, adică atât prima instanță, cât și
instanța de apel și cea de recurs ordinar.
Potrivit practicii judiciare constante a Curții Supreme de Justiție, persoana, la
faza judecării cauzei, se consideră ca având statut de inculpat, până când nu
epuizează toate căile ordinare de atac.
Curtea Supremă de Justiție a rezultat asupra acestei conchideri, reieșind din
aceea că, potrivit dispoziției art. 7 alin. (8) Cod de procedură penală, hotărârile
definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului sunt obligatorii pentru organele
de urmărire penală, procurori și instanțele de judecată. Mai mult ca atât, în Hotărârea
Curții Constituționale nr. 10 din 16 aprilie 2010 se consemnează că, în Republica
Moldova, dreptul intern și cel internațional reprezintă un tot întreg, o structură
unitară. Așadar, în categoria actelor normative se includ și normele internaționale,
la care Republica Moldova este parte. Având în vedere că, prin interpretarea
prevederilor Convenției Europene, jurisprudența CtEDO face parte din dreptul
accesoriu la tratatul internațional (soft law), ea devine parte a dreptului intern. De
18
aici, modificarea jurisprudenței CtEDO echivalează cu modificarea actelor
normative interne.
Pe cale de consecință, se evidențiază că Curtea Europeană a Drepturilor
Omului, în statuările expuse în hotărârile sale, a menționat expres că persoana nu
poate fi considerată că are statut procesual de condamnat, până când nu va epuiza
toate căile ordinare de atac, iar hotărârea în privința sa va deveni irevocabilă, în
sensul art. 4 din Protocolul 7 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale (a se vedea în acest sens cauza Nikitin c.
Rusiei, hotărârea din 20 iulie 2004, paragraf. 35-37).
Hotărârea judecătorească irevocabilă în procedura penală, care nu poate fi
contestată prin exercitarea unei căi ordinare de atac, urmează a fi diferențiată de cea
definitivă, care poate fi atacată printr-o cale ordinară de atac.
Astfel, deși orice hotărâre irevocabilă este definitivă, nu orice hotărâre
definitivă este și irevocabilă.
În acest context, este relevant de a reține că o hotărâre judecătorească, care nu
mai este susceptibilă niciunei căi de atac ordinare sau care nu mai este susceptibilă
căilor de atac, din cauză că acestea au fost epuizate sau termenele de exercitare ale
acestora au expirat, este irevocabilă (nu poate fi rejudecată de nicio jurisdicție, cu
excepția unor cazuri excepționale).
O astfel de hotărâre dobândește putere de lucru judecat (res judecata).
Din atare considerente, până la devenirea hotărârii judecătorești irevocabile,
orice instanță ordinară este în drept, în baza art. 2 din Legea nr. 243, să aplice actul
amnistiei față de inculpat și să pronunțe o hotărâre de încetare a procesului penal, pe
cauza penală.
În cursul judecării cauzei, la orice etapă a procedurilor, încetarea procesului
penal are loc cu acordul scris al persoanei inculpate, în temeiul art. 2 al Legii nr. 243.
În atare situație, instanța de judecată va pune în discuție solicitarea inculpatului,
privind încetarea procesului penal, după care se va retrage în camera de consiliu și
va adopta o sentință de încetare a procesului penal. În cazul dat, la adoptarea hotărârii
de încetare a procesului penal, nu se analizează probatoriul.
În cazul în care inculpatul refuză încetarea procesului penal, conform alin. (1)
și (3) din art. (2) din Legea nr. 243, instanța de judecată, la pronunțarea sentinței,
poate hotărî încetarea procesului penal conform art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în
săvârșirea infracțiunii a fost confirmată, inculpatul întrunește criteriile stabilite la
art. 1 și nu cade sub incidența art. 6.
Am propus dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel în speța dată pentru
a da posibilitate tuturor participanților la proces să se expună asupra aplicării Legii
nr. 243, plus să mai aibă și o cale de atac ordinară (recursul ordinar) dacă nu vor fi
19
de acord cu soluția, prin ce ar fi respectate prevederile art. 6 a Convenției pentru
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adică dreptul părților la
un proces echitabil.
Astfel, constat că în speța dată urma a fi pusă în discuție aplicarea Legii nr. 243
în privința inculpatului Capcelea Haralampie, deoarece nu văd interdicții la aplicarea
Legii nr. 243 în privința lui, pe capetele de condamnare în baza art. 266, 163 alin.
(2) lit. a) Cod penal, pentru ce am propus o altă motivare a deciziei instanței de recurs
ordinar și o altă soluție, indicată în pct. 2 a prezentei Opinii separate, dar fără a oferi
vreo careva motivare în decizie, ceilalți judecători din Colegiu au ignorat aplicarea
Legii nr. 243 în speța dată, cu ce nu sunt de acord categoric.
Judecător Timofti Vladimir
20