1ra-346/2022 — art. 264 alin. 3 lit. b, 266 CP

1ra-346/2022 — art. 264 alin. 3 lit. b, 266 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-346/2022

1-18182450-01-1ra-10032022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

20 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Cotruța Sergiu în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2021, în cauza penală

privindu-l pe

Bulat Grigorii Xxxxx, născut la xxxxx în r-nul Xxxxx,

domiciliat r-nul Xxxxx s. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

Grigorii Xxxxx a fost declarat vinovat și condamnat în baza:

- art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, în penitenciar tip

deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

- art. 266 Cod penal, la închisoare pe un termen de 1 (unu) an, în penitenciar tip

semiînchis.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, i s-a stabilit o pedeapsă definitivă pentru

concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate de 5 (cinci) ani 6

(șase) luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu

anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, executarea pedepsei s-a dispus că urmează

a fi suspendată condiționat pentru o perioadă de probațiune de 5 (cinci) ani,

obligând condamnatul să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără

consimțământul organului competent și să repare daunele cauzate în termen de 18

luni de la rămânerea definitivă a sentinței.

Cheltuielile judiciare în sumă totală de 7058 lei, s-a dispus de a fi trecute în

contul statului.

1

A fost admisă integral acțiunea civilă înaintată de succesorul victimei Natalia

Beleaeva, cu încasarea din contul inculpatului Bulat Grigorii în beneficiul Nataliei

Beleaeva a sumei de 100 000 (una sută mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral.

aproximativ la ora 14.30, deplasându-se la volanul mijlocului de transport de model

„Opel Kadet” cu numere de înmatriculare XXXXX, pe bd. Cuza-Vodă, din direcția

bd. Dacia spre str. Grenoble, mun. Chișinău, în apropierea imobilului nr. xxxxx,

nefiind deținător al permisului de conducere, n-a manifestat atenție sporită la

circulație, n-a ținut permanent seama de totalitatea factorilor ce caracterizează

condițiile rutiere, intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier de care

trebuie să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei necesare deplasării în

siguranță, n-a apreciat corect situația rutieră în care se afla autovehiculul la

momentul respectiv, n-a luat în considerație starea de lucruri în traficul rutier ce

reflectă gradul de protecție a participanților la el împotriva accidentelor și

consecințelor acestora, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, nu a adaptat

o viteză corespunzătoare condițiilor de drum care ar garanta securitatea circulației,

prin ce a încălcat prevederile pct. 45 alin. 1-2 ale Regulamentului Circulației Rutiere

care indică, că ”conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de

viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: starea psihofiziologică ce

influențează atenția si reacția; dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase; starea tehnică a vehiculului si particularitățile încărcăturii; situația rutieră; iar

în cazul în care apar obstacole ce pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza

sau chiar să oprească pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”, precum si cerințele

pct. 46 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede, că „conducătorul de

vehicul trebuie să manifeste prudență sporită si, în caz de necesitate, să reducă viteza până la

limita care i-ar garanta siguranța traficului sau chiar să oprească, în cazurile în care se

deplasează pe lângă copii, persoane de vârstă înaintată, precum si persoane cu semne evidente

de invaliditate”, iar ca urmare a încălcărilor admise, a tamponat pietonul Valicova

Svetlana, a.n. xxxxx, care traversa bd. Cuza-Vodă de la dreapta spre stânga, relativ

direcției de deplasare a automobilului sus-menționat, care în rezultat a decedat la

fața locului.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 201803D0069 din 15.08.2018, pe

cadavrul cet. Valicova Svetlana, au fost depistate leziuni corporale care au apărut

posibil la lovire cu părțile proeminente ale automobilului în mișcare în timpul

accidentului rutier și în asociere ca fiind periculoase pentru viață se califică ca

vătămare corporală gravă. Între leziunile corporale depistate pe cadavrul cet.

Valicova Svetlana și cauza de deces este o legătură cauzală directă.

Tot el, la 14 aprilie 2018, aproximativ la ora 14:30, după comiterea accidentului

rutier, în care a tamponat pietonul Valicova Svetlana, care traversa bd. Cuza-Vodă

de la dreapta spre stânga, relativ direcției de deplasare a automobilului de model

„Opel Kadett” cu numere de înmatriculare XXXXX, având scopul de a se eschiva de

la răspundere, încălcând prevederile art. 12 din Regulamentului Circulației Rutiere,

care prevede că ”conducătorul de vehicul implicat într-un accident în traficul rutier este

obligat: să acorde primul ajutor, să cheme ambulanța în cazul în care în accident au fost

2

cauzate traumatisme persoanelor, iar dacă acesta nu este posibil sau în cazurile de urgență să

asigura transportare persoanei traumatizate la cea mai apropiată unitate medicală; să anunțe

despre accident poliția si să rămână pe loc până la sosirea lucrătorilor de poliție”, a ignorat

acordarea primului ajutor victimei și fără a chema ambulanța sau a anunța poliția

despre accident, a părăsit locul accidentului rutier, plecând într-o direcție

necunoscută. Ca urmare a accidentului rutier comis, Valicova Svetlana a decedat pe

loc.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Bulat Grigorii a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, conform semnelor calificative de

încălcare a regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de

către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență

decesul unei persoane, precum și infracțiunea prevăzută de art. 266 Cod penal,

conform semnelor calificative de părăsire a locului accidentului rutier de către persoana

care conducea mijlocul de transport și care a încălcat regulile de securitate a circulației sau de

exploatare a mijloacelor de transport, dacă aceasta a provocat urmările indicate la art. 264

alin. 3 și 5.

3.1 Procuror, care a solicitat casarea parțială a acesteia și pronunțarea unei noi

hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispusă

recunoașterea lui Bulat Grigorii vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de

articolele 264 alin. (3) lit. b) și 266 Cod penal, cu condamnarea în baza art. 264 alin.

(3) lit. b) Cod penal, la 5 ani închisoare, în baza art. 266 Cod penal, la 2 ani

închisoare. În baza art. 84 Cod penal, a-i stabili lui Bulat Grigorii pedeapsă finală,

sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani. A obliga inculpatul Bulat

Grigorii să achite cheltuielile judiciare în sumă de 7058 lei, cheltuieli suportate

pentru efectuarea expertizelor în cadrul prezentei cauze penale.

În motivarea cerințelor sale acuzatorul de stat a invocat următoarele aspecte:

- sentința este considerată neîntemeiată în partea pedepsei stabilite lui Bulat

Grigorii pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de articolele 264 alin. (3) lit. b) și

266 Cod penal, precum și în partea ce ține de respingerea solicitării procurorului

privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului;

- instanța nu a luat în considerație faptul că: 1) inculpatului i se incriminează

un concurs de infracțiuni, pentru care ambele infracțiuni prevăd pedeapsa cu

închisoare, iar în cazul uneia din ele, doar pedeapsa cu închisoare; 2) una din cele

două infracțiuni comise, este o infracțiune comisă cu intenție, a avut drept scop

eschivarea de la răspundere, precum și faptul că, inclusiv prin săvîrșirea infracțiunii

date a decedat o persoană; 3) Bulat Grigorii nu este la prima lui sancționare privind

încălcarea regulilor de circulație rutieră; 4) deși Bulat Grigorii nu este la prima lui

sancționare privind încălcarea regulilor de circulație rutieră și niciodată nu a deținut

permis de conducere, acesta oricum și-a procurat un automobil, fiind inclusiv și

participant al circulației rutiere în calitate de conducător auto, fapt care, reiese din

cazierul contravențional al ultimului, anexat la materialele prezentei cauze penale; 5)

până la expedierea cauzei în judecată nu a încercat în nici un mod să interacționeze

cu succesorul părții vătămate în vederea despăgubirii acesteia; 6) ultimul nu se

3

căiește de infracțiunile comise, deși în cadrul cercetării judecătorești i-a fost:

demonstrată vina în comiterea infracțiunilor incriminate; 7) până în prezent Bulat

Grigorii încearcă să se eschiveze de la răspunderea penală, prin inducerea în eroare a

instanței de judecată și inventarea cărorva circumstanțe, care nu aparțin realității, or

ultimul pretinde că, cîmpul vizual al acestuia a fost redus de un pretins autobuz

oprit în stație, prezența căruia nu a fost confirmată de nici un martor, deși ultimul

nici nu realizează că în acest caz, acesta ar mai fi comis încălcarea pct. 46 lit. c) al

Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede că ’’Conducătorul de vehicul trebuie

să manifeste prudență sporită și, în caz de necesitate, să reducă viteza pînă la limita care i-ar

garanta siguranța traficului sau chiar să oprească, în cazurile în care se deplasează pe lângă

vehicule de rută oprite în stații" și multe alte circumstanțe cercetate în cadrul cercetării

judecătorești;

- necătând la faptul că, Bulat Grigorii îndată după comiterea accidentului, nu a

contribuit în nici un fel la despăgubirea succesorului părții vătămate până în

momentul în care cauza a fost expediată în instanța de judecată și doar după

audierea ultimei în cadrul cercetării judecătorești, acesta a achitat doar prejudiciul

material produs succesorului părții vătămate, prin infracțiunile comise;

- analizând materialele aferente prezentei cauze penale, circumstanțele în care

a avut loc accidentul, prin prisma faptului că, Bulat Grigorii nu este deținător al

permisului de conducere, comportamentul inculpatului îndată după comiterea

infracțiunii incriminate, prin prisma faptului că, ultimul a părăsit locul accidentului

rutier fără a acorda ajutorul medical persoanei tamponate, precum și personalitatea

acestuia, prin prisma faptului că, ultimul nu este la prima sa încălcare a

Regulamentului Circulației Rutiere, fiind anterior pedepsit contravențional, pentru

încălcarea comisă, fapt care în viziunea părții acuzării urma să fie luat în considerare

de către instanța de judecată la stabilirea pedepsei, or, acest fapt denotă că ultimul

nu a făcut concluziile corespunzătoare și drept urmare a comis deja două infracțiuni

legate de încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere;

- reieșind din faptul că, Bulat Grigorii a părăsit locul accidentului, nu a chemat

ambulanța, nu a anunțat poliția și nici măcar nu a acordat primul ajutor medical,

desprinde atitudinea iresponsabilă a acestuia și asta nefăcând trimitere la faptul că,

ultimul nici nu a încercat să despăgubească succesorul părții vătămate pînă la

expedierea prezentei cauze penale în instanța de judecată;

- așadar, prin soluționarea acestei cauze penale, urma să se producă efectul

scontat și anume: evidențierea faptului că organele de drept, opinia publică, nu

tolerează comportamentul inadecvat al persoanelor de încălcarea regulilor de

securitate a circulației rutiere, or iresponsabilitatea participanților la trafic generează

comiterea accidentelor rutiere, care deseori se soldează cu cauzarea de vătămări a

integrității corporale sau a sănătății, precum și cu decesul persoanelor, exemplu

elocvent fiind faptele incriminate lui Bulat Grigorii, cu atât mai mult că, acțiunile

date au fost urmate de o infracțiune comisă cu intenție, și anume: părăsirea locului

accidentului rutier de către persoana care conducea mijlocul de transport și care a

încălcat regulile de securitate a circulației, dacă aceasta a provocat urmările indicate

la art. 264 alin. (3) Cod penal, în speță, a părăsit locul accidentului rutier în direcție

4

necunoscută, în urma căreia pietonul Valicova Svetlana, care a fost tamponată de

către acesta, a decedat la fața locului;

- Bulat Grigorii urma să fie privat de libertate și careva impedimente care ar

împiedica aplicarea unei asemenea pedepse nu au fost stabilite atît în cadrul

urmăririi penale cît și a cercetării judecătorești;

- prin urmare, numai în asemenea circumstanțe restul societății civile va putea

fi influențat și educat în măsură de a preîntîmpina pe viitor comiterea unor

asemenea fapte și pedepsele aplicate celor care au încălcat legea își vor atinge scopul

determinat;

- suplimentar, în baza aceleiași sentințe, a fost respinsă solicitarea procurorului

privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului, în sumă de 7058 lei,

pentru efectuarea rapoartelor de expertiză;

- efectuarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată de

săvârșirea unei infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi și a judecării cauzei

pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o; ca urmare, cheltuielile judiciare sunt

imputabile inculpatului condamnat pentru săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic

fiind vinovăția sa infracțională, deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de

cheltuieli nu s-ar fi efectuat;

- dat fiind faptul că, partea acuzării consideră că au fost prezentate suficiente

probe care să demonstreze nu doar vinovăția inculpatului Bulat Grigorii în

comiterea infracțiunilor incriminate, ci și faptul că, pedeapsa care i-a fost aplicată

ultimului a fost una prea blândă, fapt ce denotă că, sentința pronunțată în privința

ultimului urmează a fi casată parțial, iar inculpatului Bulat Grigorii urmează să-i fie

aplicată o pedeapsă privativă de libertate, prin pronunțarea unei noi hotărîri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, precum și cheltuielile de judecată

suportate de către stat în cauza penală de învinuire a lui Bulat Grigorii urmează să

fie încasate din contul acestuia.

3.2 Avocatul Tatarciuc V. și inculpatul Bulat Grigorii, solicitând în baza art.

403 alin. (1) Cod penal, repunerea în termen a apelului, deoarece apelantul se află în

condițiile stării excepționale, declarate pe teritoriul RM, când și instanțele de

judecată nu au activat în mod normal. Să aprecieze apelul ca fiind admisibil și

fondat, cu admiterea apelului, casarea totală a sentinței și emiterea a unei noi

hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță de achitare a apelantului

Bulat Grigorii în baza lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii în acțiunile lui.

În motivarea cerințelor, au invocat următoarele aspecte:

- instanța de judecată s-a bazat pe ultima concluzie a expertului judiciar, nr.

1442-1445 din 17.07.2019, unde sunt 2 variante a răspunsului expertului judiciar,

unde el în 1 variantă a concluzionat, că dacă apelantul se deplasa cu viteza 50

km/ora, atunci el a avut posibilitatea de a evita tamponarea prin frânare, dacă

pietonul a parcurs 6 metri și a 2 variantă - unde expertul judiciar a concluzionat, că,

dacă apelantul se deplasa cu viteza de 45-50 km/ora și pietonul a fost în vizorul

apelantului și a dovedit să fugă 4 + 7 metri, atunci - apelantul nu a avut posibilitatea

prin frânare de a evita tamponarea pietonului;

- fiind în aceste condiții complicate, instanța de judecată a rămas influențată de

5

către acuzatorul de stat, și fără motivarea acestei concluzii - unde a indicat numai că

sentința este emisă prin justețea probelor, fără a indica din ce considerente linia

acuzării are prioritate cu opinia apărării și a ales 1 variantă, unde a admis acțiunea

civilă pe deplin și a considerat că, apelantul este culpabil și a emis nemotivat o

sentință de condamnare a inculpatului Bulat G., unde a afirmat că, vina apelantului

era dovedită pe parcursul cercetării judecătorești în condițiile când nu este nici un

martor ocular al circumstanțelor accidentului, în afară de apelant;

- sentința este contrară art. 394 alin. (1) pct. 2), alin. (3), pct. 2) CPP - or instanța

de judecată nu a motivat și nu a indicat motivele - din ce considerente prima

variantă a concluziei expertului din 17 iulie 2019, nr. 1442-1445 are mai mare valoare

pentru instanța decât varianta nr. 2, unde expertul a concluzionat, că apelantul, dacă

a avut în vizorul lui pe victima numai 4 + 7 metri și dânsa a dovedit să pătrundă

acești metri, și dacă apelantul se deplasa cu viteza de la 45-50 km/oră. El nu a avut

această posibilitate de a evita tamponarea. În acest caz nu este culpabil. Adică

sentința este emisă pe presupuneri, unde prima instanță deloc nu a indicat motivele

pentru care a respins varianta nr. 2 din concluziile expertului;

- nu este clar din ce considerente, instanța nu a luat în vedere și nici nu s-a

expus asupra acestei probe - numărul de telefon- 112, care a cules apelantul după

accident fiind la fața locului și era examinat în sala de ședință și confirmă buna

credință a apelantului, care a sunat imediat după accident la salvare, neavând

intenții de a părăsi locul accidentului;

- nu a luat în considerare și nici nu s-a expus instanța asupra acestei probe -

care parțial a confirmat-o și martorul Scarabnuta D., unde el a confirmat depozițiile

apelantului indirect, că la fața locului erau vreo 4 oameni agresivi, în stare de

ebrietate, (care puteau să aplice forța fizică către apelant după accident), și astfel nu

este nici o părăsire a locului faptei și evident și crimei, prevăzute de art. 266 Cod

penal, or apelantul a plecat după aceste evenimente - fiind lovit de către acești

oameni în stare de ebrietate, la poliție și nu în sensul eschivării, or alte probe nu sunt

- instanța nici nu s-a expus asupra acestor probe;

- prima instanță de judecată în mod arbitrar a ocolit și depozițiile

reprezentantului victimei, fiicei - cet. Beleaeva N., care a declarat, că în ziua

decesului mamei, dânsa împreună cu soțul ei, fără preîntâmpinare, au venit din or.

Tiraspol în ospeție la mama ei în or. Chișinău, și după întâlnirea în oraș, victima -

Valicova Sv., în grabă s-a pornit acasă, să facă mâncare, curățenie, să întâlnească pe

ginerele și fiica ei. Beleaeva N. a declarat că mama ei în vârsta ei frumoasă, avea un

cerc de femei ca și dânsa, plecau fiecare an la odihnă în Turcia la mare, se ocupa cu

sportul, era în formă fizică bună, și putea să fie în grabă, fapt care a servit la

neatenția ei și consecințele survenite, adică sunt confirmate depozițiile apelantului că

d-na Velicova Sv. fugea și putea să fugă înaintea mașinii lui și era încrezută în

acțiunile ei, la traversarea carosabilului;

- în conformitate cu cerințele art. 394 alin. (2) pct. 1) Cod cde procedură

penală- instanța de judecată numindu-i pedeapsa apelantului în baza art. 264 alin.

(3) lit. b) Cod penal - 5 ani închisoare în penitenciar deschis, și în baza art. 266 Cod

penal - un an de închisoare în penitenciar semiînchis, dar la aplicarea art. 84 alin. (1)

6

Cod penal - a ajuns la concluzia pentru concurs de infracțiuni (cred că greșit) - or nu

este motivat la ispășirea pedepsei 5 ani 6 luni de ce în penitenciar semiînchis,

apelanții consideră că nu este corect, or în conformitate cu art. 395 alin. (3) Cod de

procedură penală, apar dubii cu privire la categoria penitenciarului;

- mai mult ca atât, apărarea a cerut numirea a unei expertize judiciare

trasologice în comisie, însă instanța în mod neîntemeiat a respins acest demers;

- instanța a limitat pe Bulat Gr. în drepturile lui de a prezenta probe în

susținerea poziției sale;

- alte probe, care pot servi drept temei pentru aceste afirmații, că învinuirea

este întemeiată - nu sunt, deoarece în afară de Bulat Gr. nu este nici un martor

ocular, care a văzut acest incident.

3.3 Avocatul Cotruța S. în numele inculpatului Bulat Grigorii, solicitând

casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit ordinii stabilite

pentru prima instanță, cu stabilirea lui Bulat Grigorii, în conformitate cu art. 264 alin.

(3) lit. b) Cod penal, a unei pedepse minime, cu suspendarea executării acesteia pe

un termen minim, în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal. A-l elibera de

răspundere penală pe inculpatul Bulat Grigorii în privința săvârșirii infracțiunii

prevăzute de art. 266 Cod penal, pe motivul intervenirii termenului de prescripție. A

respinge acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Beleaeva Natalia

împotriva inculpatului Bulat Grigore privind încasarea prejudiciului moral în

mărime de 100 000 lei.

În motivarea cerințelor sale, avocatul a invocat următoarele aspecte:

- solicită stabilirea unei pedepse mai blânde inculpatului Bulat Grigorii pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, or premisa

producerii accidentului rutier cu consecințele grave survenite, a fost determinată de

trecerea drumului de către partea vătămată Valicova Svetlana, în loc nepermis și în

circumstanțe imprevizibile pentru Bulat Grigorii;

- conform declarațiilor lui Bulat Grigorii, Valicova Svetlana a ieșit brusc în

fugă pe carosabil din fața autobuzului nr. 5, la o depărtare de circa 4-7 metri de la

automobilul condus de inculpat cu viteză regulamentară și care la acel moment,

ocolea autobuzul din care a coborât partea vătămată;

- circumstanțele date sunt confirmate și prin declarațiile succesorului părții

vătămate Beleaeva Natalia. Mai mult, această ipoteză este confirmată în urma

efectuării procedurii de reconstituire a faptei la locul accidentului rutier, fiind făcute

măsurări și înregistrări;

- în această ordine de idei, prin raportul de expertiză judiciară nr. 1442-1445

din 17 iulie 2019, expertul concluzionează că „dacă în momentul producerii accidentului

rutier care a avut loc la data de 14 aprilie 2018 în mun. Chișinău, bd. Cuza Vodă, viteza de

deplasare a autovehiculului de model „Opel Kadett” cu n/î XXXXX constituia 45-50 km/h,

iar pietonul a apărut în vizorul șoferului la distanța de 4-7 metri ieșind de după partea din

față a autobuzului care staționa pe carosabil, atunci conducătorul automobilului „Opel

Kadett” cu n/î XXXXX nu avea posibilitatea tehnică de a evita tamponarea pietonului prin

frânare”;

- infracțiunea comisă de Bulat Grigorii este atribuită, conform art. 16 Cod

7

penal, la categoria infracțiunilor grave, inculpatul este pentru prima dată atras la

răspunderea penală pentru săvârșirea unei infracțiuni din imprudență, a recunoscut

vina și sincer regretă de cele comise;

- Bulat Grigorii are la întreținere un copil minor, se bucură de o caracteristică

pozitivă la locul de trai (f.d. 71-72, vol. II), lipsa antecedentelor penale și atragerii la

răspundere penală (f.d. 104, vol. I), faptul că nu se află la evidența medicilor

narcolog sau psihiatru (f.d. 105-106, vol. I), a reparat benevol și integral prejudiciul

material cauzat părții vătămate (f.d. 60, 67, vol. I);

- solicită eliberarea de răspundere penală a inculpatului în privința săvârșirii

infracțiunii prevăzute de art. 266 din Codul penal, pe motivul intervenirii

termenului de prescripție;

- fapta săvârșită de inculpat privind părăsirea locului accidentului rutier, a

avut loc la data de 14.04.2018, respectiv din momentul săvârșirii au trecut mai mult

de 2 ani;

- cu referire la acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate,

apărătorul a menționat că Beleaeva Natalia, în calitate de succesor al părții vătămate

Valicova Svetlana, a înaintat acțiune civilă în cadrul procesului penal privind

încasarea din contul inculpatului Bulat Grigore a sumei cu titlu de prejudiciu

material în mărime de 20 000 lei, și a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei;

- conștientizând gravitatea situației create, la data de 24.10.2018, inculpatul a

achitat benevol suma cu titlu de prejudiciu material în mărime de 20 000 lei către

Beleaeva Natalia, rezultată din cheltuielile de înmormântare a părții vătămate

Valicova Svetlana, fapt confirmat prin recipisa anexată la materialele cauzei (f.d. 60);

- prin achitarea sumei cu titlu de despăgubire materială în mărime de 20 000

lei, Bulat Grigore a compensat prejudiciul părții vătămate, iar cât privește suma de

100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, remarcă, ca fiind neîntemeiată și nefondată.

2021, apelul comun declarat de apărătorul Victor Tatarciuc și inculpatul Bulat

Grigorii, a fost respins ca fiind nefondat. Apelurile declarate de procuror și de

avocatul Sergiu Cotruța în numele inculpatului Bulat Grigorii, a fost admis, fiind

casată sentința parțial, inclusiv din oficiu, în temeiul art. 409 alin. (2) Cod de

procedură penală și pronunță o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță după cum urmează: Bulat Grigorii recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art. 266 Cod penal, a fost liberat de pedeapsă penală pe

motivul expirării termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală.

Lui Bulat Grigorii recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art. 264

alin. (3) lit. b) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 5 (cinci) ani, în penitenciar tip deschis, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 4 (patru) ani. S-a încasat din contul

inculpatului Bulat Grigorii în beneficiul statului cheltuielile judiciare în mărime de

7058 lei. În rest, sentința a fost menținută.

excepționale, declarate pe teritoriul Republicii Moldova, când și instanțele de

judecată nu au activat în mod normal, iar copia sentinței din 30 martie 2020 motivate

8

au primit-o la 06 mai 2020.

Din aceste considerente, raportând normele legale precitate la circumstanțele

speței, instanța de apel a considerat apelurile declarate de procurorul în Procuratura

mun. Chișinău, Oficiul Principal, Adrian Scutaru, avocatul Sergiu Cotruța în numele

inculpatului Bulat Grigorii și apelul comun declarat de apărătorul Victor Tatarciuc și

inculpatul Bulat Grigorii, ca fiind depuse în termen.

Instanța de apel a reținut că, lipsesc careva temeiuri de a pune la îndoială

declarațiile martorilor și probele administrate în faza urmăririi penale și cercetate în

ședința de judecată, care în ansamblu racordă între ele și pe deplin confirmă

vinovăția inculpatului Bulat Grigorii în săvîrșirea infracțiunilor incriminate, iar

nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu echivalează cu achitarea acestuia, de

vreme ce există probe pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct de

vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția acestuia în comiterea

infracțiunilor incriminate, poziția avocatului și a inculpatului fiind una de apărare și

este îndreptată spre eschivarea de la răspundere pentru cele comise.

Astfel, examinând probatoriul administrat, instanța de apel a considerat

dovedită în afara dubiilor rezonabile și pe deplin vina inculpatului Bulat Grigorii

prin următoarele probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează

între ele, cum ar fi: declarațiile succesorului victimei Natalia Beleaeva, martorilor

Dmitrii Scarabnuța, Igor Leorda, procesul - verbal de consemnare a celor constatate

din 14 aprilie 2018, (f.d. 14, vol.I); procesul - verbal de cercetare a locului

accidentului rutier din 14 aprilie 2018 (f.d. 15-30, vol. I) foto-tabelele și schița fiind

anexate); certificat medical constatator al decesului nr. 756 din 17 aprilie 2018,

eliberat pe numele Sv. Valicova (f.d. 31, vol. I), raportul de expertiză medico-legală

nr. 201803C0756 din 29.06.2018 (f.d. 33¬35, vol. I), ordonanță de recunoaștere în

calitate de succesor al părții vătămate din 17 aprilie 2018 a cet. Beleaeva Natalia (f.d.

39, vol. I), procesul - verbal de examinare a obiectului din 14 aprilie 2018 și anume a

automobilului de model „Opel Kadett”, n/î XXXXX (f.d. 43-52, vol. I), ordonanță de

recunoaștere și de anexare la cauza penală a corpului delict-automobilul de model

„Opel Kadett", n/î XXXXX(f.d. 53, vol. I), ordonanță din 05.07.2018 privind restituirea

corpurilor delicte către proprietar (f.d. 56-57, vol. I), raportul de expertiză judiciară

nr. 201803D0069 din 15.08.2018 (f.d. 62-63, vol. I), raportul de expertiză judiciară nr.

34/12/1-R-2343 din 31 mai 2018 (f.d. 71-75, vol. I, foto-tabelele se anexează); raportul

de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-2344 din 06 iunie 2018 (f.d. 85-87, vol. I); cererea

de chemare în judecată privind restituirea prejudiciului material în valoare de 20 000

lei și a prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei, depusă de succesorul victimei

Beleaeva Natalia (f.d. 48-49, vol. II); recipisa din 24.10.2018 (f.d. 60, vol. II); raportul

de expertiză judiciară nr. 1442-1445 din 17 iulie 2019 (f.d. 92-96, vol. II); raportul de

expertiză judiciară nr. 755 din 18 iunie 2021 (vol. II, efectuat pe 4 pagini, cu planșa

fotografică pe 3 pagini).

Cu referire la învinuirea înaintată inculpatului Bulat Grigorii în baza

prevederilor art. 266 Cod penal, instanța de apel a reținut că, instanța de fond a

stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului în baza prevederilor

art. 266 Cod penal, care a fost dovedită, dând faptei săvârșite încadrarea juridică

9

corespunzătoare materialului probator administrat.

Instanța de apel a notat că, instanța de fond a conchis în mod justificat că

totalitatea probelor demonstrează vina inculpatului în comiterea infracțiunii de

părăsire a locului accidentului rutier de către persoana care conducea mijlocul de

transport și care a încălcat regulile de securitate a circulației sau de exploatare a

mijloacelor de transport, dacă aceasta a provocat urmările indicate la art. 264 alin. (3)

și (5), și în mod întemeiat a apreciat critic declarațiile inculpatului Bulat Grigorii ca

fiind lipsite de veridicitate, constatând tendința inculpatului de a se autoapăra și de

a se eschiva de la răspunderea penală.

Instanța de apel a respins argumentele inculpatului și apărătorului său precum

că nu a fost demonstrată vinovăția lui Bulat Grigorii în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 266 Cod penal, deoarece probele enumerate demonstrează

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.

Așadar, în prezenta speță, fapta prejudiciabilă a fost comisă de Bulat Grigorii la

data de 14.04.2018. Respectiv, din momentul săvîrșirii faptei și pînă la data adoptării

prezentei decizii au trecut mai mult de doi ani.

La fel, instanța de apel a reținut că cursul prescripției nu a fost nici suspendat,

or Bulat Grigorii s-a prezentat la ședințele de judecată în instanța de fond, cât și în

instanța de apel.

În consecință, reieșind din raționamentele expuse mai sus, instanța de apel a

admis sub acest aspect apelul avocatului Sergiu Cotruța în numele inculpatului

Bulat Grigorii, anume l-a recunoscut vinovat pe Bulat Grigorii de săvîrșirea

infracțiunii prevăzute la art. art. 266 Cod penal, cu liberarea acestuia de pedeapsă

penală pe motivul expirării termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere

penală.

Cu referire la învinuirea înaintată inculpatului Bulat Grigorii în baza

prevederilor art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, analizând motivele invocate în apelul

declarat cu privire la achitarea inculpatului Bulat Grigorii în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, instanța de apel a constatat că acesta

nu și-a găsit confirmare.

În cazul dat, instanța de apel a reținut, că anume încălcarea și ignorarea

cerințelor Regulamentului Circulației Rutiere și anume cerințele pct. 45 al RCR,

potrivit cărora „Conducătorul trebuie sa conducă vehiculul în conformitate cu limita de

viteza stabilita, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologica ce

influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă

situațiile periculoase; c) starea tehnica a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d)

situația rutiere. (2) În cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate

de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol

siguranța traficului”. Iar ca urmare, inculpatul Bulat Grigorii, la 14 aprilie 2018,

aproximativ la ora 14.30, deplasându-se la volanul mijlocului de transport de model

„Opel Kadet” cu numere de înmatriculare XXXXX pe bd. Cuza-Vodă, din direcția

bd. Dacia spre str. Grenoble, mun. Chișinău, în apropierea imobilului nr. xxxxx,

nefiind deținător al permisului de conducere, n-a manifestat atenție sporită la

circulație, n-a ținut permanent seama de totalitatea factorilor ce caracterizează

10

condițiile rutiere, intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier de care

trebuie să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei necesare deplasării în

siguranță, n-a apreciat corect situația rutieră în care se afla autovehiculul la

momentul respectiv, n-a luat în considerație starea de lucruri în traficul rutier ce

reflectă gradul de protecție a participanților la el împotriva accidentelor și

consecințelor acestora, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, nu a adaptat

o viteză corespunzătoare condițiilor de drum care ar garanta securitatea circulației,

prin ce a încălcat prevederile pct. 45 alin. 1-2 ale Regulamentului Circulației Rutiere,

precum și cerințele pct. 46 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, iar ca urmare

a încălcărilor admise, a tamponat pietonul Valicova Svetlana, care traversa bd. Cuza-

Vodă de la dreapta spre stânga, relativ direcției de deplasarea a automobilului sus-

menționat, care în rezultat a decedat la fața locului.

Latura subiectivă a infracțiunii este rezultatul acțiunilor imprudente

nominalizate ale inculpatului, anume că s-a produs tamponarea acestuia cu pietonul,

în urma consecințelor loviturii pietonul a avut de suferit multiple traume care au dus

la decesul părți vătămate, conform raportului de expertiză judiciară nr. 201803D0069

din 15.08.2018, pe cadavrul cet. Valicova Svetlana, au fost depistate leziuni corporale

sub formă de plagă contuză pe cap, fractura oaselor bolții și bazei craniului,

hemoragii subarahnoidiene difuze, hemoragii în ventriculii cerebrali laterali și

vetricolul patru (4) - leziuni care au apărut posibil la lovire cu părțile proeminente

ale automobilului în mișcare în timpul accidentului rutier și în asociere ca fiind

periculoase pentru viață se califică ca vătămare corporală gravă. Între leziunile

corporale depistate pe cadavrul cet. Valicova Svetlana și cauza de deces este o

legătură cauzală directă.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect a

constatat că, în acțiunile inculpatului Bulat Grigorii sunt prezente toate elementele

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal.

În opinia instanței de apel, faptul că inculpatul nu a recunoscut vinovăția în

comiterea faptelor prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b), 266 Cod penal, la nici o etapă

a procesului penal, nu constituie un temei de achitare a acestuia, or, nerecunoașterea

vinovăției este un drept al inculpatului, însă nu o circumstanță ce determină soluția

de achitare a acestuia.

În continuare, instanța de apel a reținut că nu au fost stabilite careva

circumstanțe agravante prevăzute de art. 77 din Codul penal, cât și careva

circumstanțe atenuante în baza art. 76 Cod penal, în privința inculpatului Bulat

Grigorii.

Subsecvent, instanța de apel la stabilirea categoriei și limitei pedepsei, a ținut

cont de circumstanțele cauzei, dar și de personalitatea inculpatului. Astfel,

inculpatul Bulat Grigorii nu și-a recunoscut vina în comiterea faptelor imputate.

Totodată, instanța de apel la stabilirea pedepsei inculpatului a luat în

considerație faptul existenței unui copil minor la întreținere, caracteristica pozitivă

de la locul de trai (f.d. 71-72, vol. II), lipsa antecedentelor penale și atragerii la

răspundere penală (f.d. 104, Vol. I), faptul că nu se află la evidența medicilor

narcolog sau psihiatru (f.d. 105-106, Vol. I).

11

Având în vedere cele expuse supra, instanța de judecată a considerat că

reeducarea și corectarea inculpatului nu este posibilă fără izolarea lui de societate.

Din aceste considerente, doar prin executarea reală a pedepsei închisorii și izolării de

societate, reabilitare și corijare, în locurile de detenție, fără aplicarea suspendării

executării acesteia se va obține reeducarea și corectarea inculpatului Bulat Grigorii,

care la moment prezintă pericol pentru societate, în raport cu infracțiunile comise.

Sub acest aspect, instanța de apel a stabilit că instanța de fond corect a constatat

faptul că, inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (3) lit. b), însă pripit a conchis că în privința lui Bulat Grigorii sunt aplicabile

prevederile art. 90 alin.(1) Cod penal, fiind stabilită o pedeapsă prea blândă în raport

cu infracțiunea comisă.

Instanța de apel a notat că instanța de fond, la adoptarea sentinței, i-a stabilit lui

Bulat Grigorii pedeapsa complementară în formă de anularea dreptului de a

conduce mijloace de transport.

În acest sens, instanța de apel a subliniat că infracțiunea incriminată, a fost

săvârșită de inculpat la data de 14 aprilie 2018, pe când pedeapsa complementară -

anularea dreptului de a conduce mijloace de transport a fost introdusă la art. 264

alin. (3) Cod penal prin Legea nr. 138 din 19.07.2018, intrată în vigoare la data de

14.12.2018.

Respectiv, instanța de apel, prin prisma art. 10 alin. (2) Cod penal, a considerat

că în privința inculpatului Bulat Grigorii urmează a fi aplicată pedeapsa

complementară în formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport

pe un termen de 4 ani și nu pedeapsa în formă de anularea dreptului de a conduce

mijloace de transport.

În acest context, instanța de apel a constatat că prima instanță justificat a admis

integral acțiunea civilă privind recuperarea prejudiciului moral, or, succesorul

victimei a suportat prin infracțiunea săvârșită de inculpat, suferințe psihice și

morale, având în vedere că, în urma comiterii infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.

(3) lit. b) Cod penal, a decedat Valicova Svetlana, succesorul victimei - Natalia

Beleaeva fiind fiica acesteia. Prin urmare, la caz se atestă un raport direct de

cauzalitate între infracțiunea descrisă și prejudiciul nepatrimonial suportat de

succesorul victimei, iar legea penală prevede expres dreptul persoanei căreia i-a fost

cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală de a înainta o

acțiune civilă privitor la încasarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune.

Reieșind din circumstanțele cauzei, instanța de apel a reținut că, suferințele

provocate în urma decesului persoanei, nu pot fi acoperite cu nici un mijloc bănesc,

însă a considerat că suma stabilită de a fi încasată în beneficiul lui Nataliei Beleaeva,

cu titlu de prejudiciu moral de către prima instanță din contul inculpatului, este

suficientă pentru a acoperi pe cât de posibile suferințele morale, cauzate succesorului

victimei, or, instanța de fond a ținut cont de semnificația valorilor sociale lezate și

prejudiciului cauzat și a examinat suficient capătul de cerere referitor la încasarea

prejudiciului moral. De asemenea, instanța de apel a coniderat că, sumele dispuse

spre încasare, cu titlu de prejudiciu moral, ce s-au încasat din contul inculpatului,

constituie o satisfacție echitabilă în coraport cu suferințele fizice și psihice cauzate

12

succesorului victimei prin infracțiune.

Subsecvent, la aprecierea cuantumului despăgubirii morale ce urmează a fi

dispusă spre achitare succesorului victimei Nataliei Beleaeva, instanța de fond în

mod întemeiat a luat în considerație toate circumstanțele stabilite pe cauză, starea

materială a inculpatului, precum și practica CEDO.

Astfel, instanța de fond justificat a admis parțial acțiunea în latura compensării

prejudiciului pentru succesorul victimei, considerând capabilă să contribuie la o

satisfacție echitabilă a suferințelor morale produse ultimei în urma decesului mamei

sale Valicova Svetlana - suma de 100 000 lei. Instanța de apel a apreciat suma dată ca

fiind reală și proporțională cu suferințele cauzate.

Referitor la apelul procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată

legate de perfectarea rapoartelor de expertiză judiciară, dispuse prin ordonanțele

organului de urmărire penală (f.d. 33-35, 62-63, 71-75, 85-87, cu planșele fotografice

anexate) în sumă totală de 7058 lei MD, acesta urmează a fi admis. Instanța de apel a

considerat că încasarea din contul inculpatului Bulat Grigorii, este justificată și

întemeiată, or, acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea

acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în

comiterea infracțiunilor incriminate.

Urmare celor menționate, instanța de apel a considerat că cheltuielile de

judecată în sumă totală de 7058 lei, suportate pentru efectuarea rapoartelor de

expertiză judiciară, dispuse prin ordonanțele organului de urmărire penală (f.d.

33¬35, 62-63, 71-75, 85-87, cu planșele fotografice anexate), urmează a fi achitate

anume din contul lui Bulat Grigorii în contul statului, având în vedere că, la

momentul derulării acțiunilor de urmărire penală aceste cheltuieli au fost suportate

de stat, deoarece procesul penal era guvernat de principiul prezumției nevinovăției,

iar în situația în care, în cadrul cercetării judecătorești a fost dovedită pe deplin

vinovăția inculpatului, ultimul urmează să recupereze cheltuielile judiciare

suportate de stat pentru efectuarea la caz, a expertizelor judiciare.

avocatul Cotruța S. în numele inculpatului, care solicită casarea acesteia, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin

care să fie dispusă achitarea lui Bulat G. în privința infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (3) lit. b) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

În motivarea recursului ordinar invocă:

- caracterul formal și, în același timp, abstract al învinuirii rezultă din faptul că,

prin actul de acuzare, se pretinde că, inculpatul ar fi încălcat în totalitate cerințele

pct. 45 al Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357. Or, procurorul

a transcris în învinuire conținutul deplin al acestei norme, fără a se încerca să se

demonstreze pertinența prevederilor respective cazului dedus judecății;

- la dosar nu au fost administrate probe ce ar demonstra cu ce viteză s-a

deplasat inculpatul în momentul accidentului. Astfel, niciunul din martorii audiați

nu au fost în stare să informeze instanța de judecată despre viteza de deplasare. În

acest sens, urmează a fi acceptată poziția inculpatului, potrivit căreia acesta se

deplasa în timpul și locul respectiv cu circa 45-50 km/oră. Astfel, argumentele

13

acuzării că inculpatul nu ar fi ținut cont de limita de viteză stabilită pentru porțiunea

respectivă de drum poartă un caracter declarativ. Prin urmare, în asemenea situație

constată că viteza de deplasare a fost în conformitate cu pct. 45 al Regulamentului

Circulației Rutiere;

- potrivit învinuirii, inculpatul a condus vehiculul fără a ține cont de starea

tehnică și particularitățile încărcăturii. Este relevant că, atât la urmărirea penală, cât

și în cadrul cercetării judecătorești, nu s-a constat că, inculpatul ar fi transportat

încărcături sau că starea tehnică a vehiculului nu ar fi corespuns cerințelor legale;

- autoturismul de model „Opel Kadett” cu n/î XXXXX, condus de Bulat Grigorii

la momentul comiterii accidentului rutier, era în stare bună, inclusiv sistemul de

frânare, fapt confirmat în baza procesului-verbal de examinare a obiectelor din 14

aprilie 2018 (f.d.49);

- nu este clar ce s-a avut în vedere atunci când inculpatul a fost învinuit că, nu a

ținut cont de acești factori. Mai mult, nu poate fi invocat faptul că, inculpatul nu a

ținut cont de careva particularități ale încărcăturii, dat fiind faptul că, acesta nici nu a

transportat încărcături;

- sunt lipsite de sens și elementele învinuirii, potrivit cărora inculpatul a condus

mijlocul de transport fără a ține cont de condițiile rutiere și situația rutieră. Astfel, o

asemenea învinuire urma să conțină o informație clară, fiind indicat expres că

învinuitul nu a ținut cont de condițiile rutiere care se exprimă prin fluxul de

transport, de starea mediului ambiant sau prezența mijloacelor tehnice de dirijare,

sau alte circumstanțe, ori o simplă referire la noțiunile de condiții rutiere și situație

rutieră face ca învinuirea să fie una abstractă și contrară mai multor drepturi

fundamentale;

- probele administrate și examinate în cadrul cercetării judecătorești

demonstrează că inculpatul a săvârșit o faptă fără vinovăție (art.20 CP), inclusiv lipsa

legăturii cauzale dintre fapta inculpatului și consecințele survenite;

- martorii audiați în cadrul cercetării judecătorești nu au furnizat instanței de

judecată suficientă informație, pentru a se considera că declarațiile acestora pot fi

apreciate drept probe pertinente, concludente și utile, ce ar confirma vinovăția

inculpatului;

- premisa producerii accidentului rutier cu consecințele grave survenite, a fost

determinată de trecerea drumului de către partea vătămată Valicova Svetlana în loc

nepermis și în circumstanțe imprevizibile pentru Bulat Grigorii;

- conform declarațiilor lui Bulat Grigorii, Valicova Svetlana a ieșit brusc în fugă

pe carosabil din fața autobuzului nr. 5, la o depărtare de circa 4-7 metri de la

automobilul condus de inculpat cu viteză regulamentară și care la acel moment,

ocolea autobuzul din care a coborât partea vătămată;

- prin raportul de expertiză judiciară Nr. 1442-1445 din 17 iulie 2019, expertul

concluzionează că „dacă în momentul producerii accidentului rutier care a avut loc la data

de 14 aprilie 2018 în mun. Chișinău, bd. Cuza Vodă, viteza de deplasare a autovehiculului de

model „Opel Kadett” cu n/î XXXXX constituia 45-50 km/h, iar pietonul a apărut în vizorul

șoferului la distanța de 4-7 metri ieșind de după partea din față a autobuzului care staționa

pe carosabil, atunci conducătorul automobilului „Opel Kadett”cu n/î XXXXX nu avea

14

posibilitatea tehnică de a evita tamponarea pietonului prin frânare”;

- prin achitarea sumei cu titlu de despăgubire materială în mărime de 20 000 lei,

Bulat Grigore a compensat prejudiciul părții vătămate, iar cât privește suma de 100

000 lei cu titlu de prejudiciu moral, remarcă ca fiind neîntemeiată și nefondată;

- Bulat Grigorii la data și locul accidentului se deplasa regulamentar în

conformitate cu cerințele Regulamentului și era în drept, conform pct. 4 din

Regulament, să conteze pe faptul că și ceilalți participanți la trafic execută cerințele

acestuia. Prin urmare, fapta a fost săvârșită de inculpat fără vinovăție, or acesta nu-și

dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, nu a prevăzut posibilitatea

survenirii urmărilor ei prejudiciabile și, conform circumstanțelor cauzei, nici nu

trebuia și nu putea să le prevadă;

Pietonul Valicova Svetlana s-a angajat în traversarea drumului contrar

cerințelor prevăzute la pct. 114 alin. (1) din Regulament, fără a se asigura în

conformitate cu alin. (2) al normei respective;

-consecințele accidentului rutier se află în legătură cauzală cu acțiunile

pietonului Valicova Svetalana, care a încălcat pct. 114 din Regulament, în același

timp, lipsește legătura cauzală dintre acțiunile inculpatului și consecințele survenite.

Dacă Valicova Svetalana nu ar fi încălcat cerințele Regulamentului, consecințele

respective nu ar fi survenit;

- Bulat Grigorii are la întreținere un copil minor, se bucură de o carcteristică

pozitivă la locul de trai (f.d. 71-72, vol. II), lipsa antecedentelor penale și atragerii la

răspundere penală (f.d. 104, vol. I), faptul că nu se află la evidența medicilor

narcolog sau psihiatru (f.d. 105-106, vol. I), a reparat benevol și integral prejudiciul

material cauzat părții vătămate (f.d. 60, 67, vol I);

- Bulat Grigorii se căiește sincer de faptele săvârșite, conștientinzând gravitatea

și impactul acestora, însă din cumulul circumstanțelor cauzei, consideră că nu este

vinovat de comiterea infracțiunilor imputate, pe motivul lipsei intenției și vinovăției.

În drept, recursul declarat este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10),

12) Cod de procedură penală.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind

vădit neîntemeiate, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Așadar, în prezenta speță, în recursul declarat, avocatul Cotruța S. în numele

inculpatului, invocă concomitent temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin.

(1) pct. 6), 8), 10), 12) Cod de procedură penală, care prevăd că hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar,

15

sau instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței; nu au fost

întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru

altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cauzurilor

reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde; s-au aplicat pedepse

individualizate, contrar prevederilor legale, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită.

Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că temeiul invocat

de către recurent și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu

și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța

de apel, judecând cauza și verificând probele în ședința de judecată a motivat

detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a

probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei,

expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de vinovăție a lui

Bulat G. în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal și

art. 266 Cod penal.

Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat

concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere

justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind

toate aspectele de fapt și de drept.

Totodată, instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de

apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă

rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apeluri și a adoptat o hotărâre legală, întemeiată și motivată,

cuprinzând argumente fundamentate în fapt și în drept, prezentate în hotărârea

atacată.

Referitor la criticile din recurs precum că, învinuirea este una formală și

abstractă. La acest capitol, Colegiul penal reține, că în conformitate cu prevederile

art. 296 alin. (2) Cod de procedură penală, rechizitoriul se compune din două părți:

expunerea și dispozitivul. Expunerea cuprinde informații despre fapta și persoana în

privința căreia s-a efectuat urmărirea penală, analiza probelor care confirmă fapta și

vinovăția învinuitului, argumentele invocate de învinuit în apărarea sa și rezultatele

verificării acestor argumente, circumstanțele care atenuează sau agravează

răspunderea învinuitului, precum și temeiurile pentru liberarea de răspundere

penală conform prevederilor art. 53 din Codul penal dacă constată asemenea

temeiuri. Dispozitivul cuprinde date cu privire la persoana învinuitului și

formularea învinuirii care i se incriminează cu încadrarea juridică a acțiunilor lui și

mențiunea despre trimiterea dosarului în instanța judecătorească competentă.

Colegiul penal remarcă, faptul că învinuirea înaintată lui Bulat G., prin

rechizitoriu, este clară și concretă fiind indicată formularea învinuirii care i se

incriminează, cu încadrarea juridică a acțiunilor acestuia. Astfel, în rechizitoriu este

descrisă fapta ce i se incriminează lui Bulat G. în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod

16

penal și art. 266 Cod penal, iar instanțele de fond just reieșind din probatoriul

administrat în cauză și în conformitate cu prevederile art. 394 alin. (1) pct. 1), au

descris fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul,

modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, consecințele infracțiunii. Mai mult

ca atât, în cadrul ședinței de judecată în prima instanță, la data de 24 octombrie 2018

(f.d.124 v. II), inculpatul în prezența apărătorului, a declarat, că învinuirea îi este

clară. Prin urmare, Colegiul penal constată, că acuzatul Bulat G. a fost informat într-

o limbă pe care o cunoaște în mod amănunțit asupra naturii și cauzei acuzației

împotriva sa, declarând în fața instanței de judecată în prezența avocatului prin viu

grai, că îi este clară învinuirea adusă, așa cum prescriu garanțiile prevăzute la art.

6§3 lit. a) al Convenției europene.

Totodată, instanța de recurs respinge argumentul recurentului precum că

procurorul a transcris în învinuire conținutul pct. 45 RCR, fără a se demonstra

pertinența prevederilor respective cazului. În acest sens, Colegiul penal reține că, în

învinuire este indicat că, inculpatul a încălcat regulile de securitate a circulației

rutiere și anume prevederile pct. 45 alin. (1), (2) și 46 lit. a) al Regulamentului

Circulației Rutiere și conținutul acestora, fapt ce a dus la apariția urmărilor

prejudiciabile și anume tamponarea pietonului Valicova S., la fel în rechizitoriu fiind

indicată pertinența prevederilor respective la caz, fiind menționat că ”...nefiind

deținător al permisului de conducere, n-a manifestat atenție sporită la circulație, n-a ținut

permanent seama de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, intensitatea și

nivelul de organizare a traficului rutier de care trebuie să țină cont fiecare conducător la

determinarea vitezei necesare deplasării în siguranță, n-a apreciat corect situația rutieră în

care se afla autovehiculul la momentul respectiv, n-a luat în considerație starea de lucruri în

traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților la el împotriva accidentelor și

consecințelor acestora, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, nu a adaptat o viteză

corespunzătoare condițiilor de drum care ar garanta securitatea circulației...”

Mai mult ca atât, instanța de recurs reține, că recurentul invocă în prezenta

speță concomitent temeiurile pentru recurs prevăzute la pct. 8) și 12) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală. Însă, din conținutul recursului declarat, Colegiul penal

atestă, că se solicită adoptarea unei noi hotărâri de achitare a inculpatului de

învinuirea adusă în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, instanța de recurs

consideră, că de fapt, avocatul Cotruța S., în recursul declarat semnalează temeiul

pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Respectiv, este alogică invocarea concomitentă și a temeiului pentru recurs stipulat

la pct. 12) al aceleeași norme, precum că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită, fiindcă în asemenea abordare se subînțelege că totuși inculpatul a săvârșit o

careva infracțiune, însă aceasta nu a fost încadrată juridic corect. Totodată, din

conținutul recursului nici nu se atestă o argumentare desfășurată a acestui temei

pentru recurs, fiind doar indicat la temeiurile de drept.

Pe această linie de considerente, Colegiul penal va examina recursul inclusiv

prin prisma incidenței temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală.

17

De remarcat este, că acest temei pentru recurs este aplicabil atunci când nu a

fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori

când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

Din textul recursului declarat sub aspectul prezenței temeiului de casare

prevăzut de pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal reține

că, recurentul solicită achitarea inculpatului de învinuirea adusă în baza art. 264 alin.

(3) lit. b) Cod penal, precum că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, dar în

motivele recursului se contrazice indicând faptul că lipsește legătura cauzală dintre

fapta inculpatului și consecințele survenite.

Analizând criticile invocate de către avocat, prin prisma incidenței temeiului de

casare invocat, instanța de recurs menționează că acestea, de fapt, au constituit obiect

de studiu în instanțele de fond și asupra cărora s-au expus argumentat și nu se

constată împrejurări ce ar înlătura concluziile despre vinovăția ultimului în

comiterea acțiunilor infracționale imputate.

În cauza supusă judecării Colegiul penal consideră, că instanțele de fond corect

au stabilit circumstanțele de fapt și de drept, examinând obiectiv cumulul de probe

prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, astfel just ajungând la concluzia

privind vinovăția inculpatului, inclusiv în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

264 alin. (3) lit. b) Cod penal.

Astfel, nu este fondată critica recurentului, în sensul pretinderii că lipsește

legătura cauzală dintre fapta inculpatului și consecințele survenite, deoarece în cazul

dat s-a constatat că, inculpatul a încălcat regulile de securitate a circulației și anume

prevederile pct. 45 alin. (1), (2) și 46 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, fapt

ce a dus la apariția urmărilor prejudiciabile și anume tamponarea pietonului

Valicova S.

Ce ține de critica recurentului, precum că poartă caracter declarativ

argumentele acuzării că, inculpatul nu a ținut cont de limita de viteză stabilită

pentru porțiunea respectivă de drum, Colegiul penal reține că, inculpatul a fost

recunoscut vinovat pentru faptul că, a încălcat și prevederile art. 45 alin. (2), 46 RCR,

care prevăd că, în cazul în care apar obstacole ce pot fi observate de conducător, el

trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească pentru a nu pune în pericol siguranța

traficului; conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită și, în caz de

necesitate, să reducă viteza până la limita care i-ar garanta siguranța traficului sau

chiar să oprească, în cazurile în care se deplasează pe lângă copii, persoane de vârstă

înaintată, precum și persoane cu semne evidente de invaliditate. Astfel, conform

raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-2344 din 06 iunie 2018, s-a constatat

că, în cazul în care automobilul se deplasa cu viteza de 50 km/h, conducătorul auto

dispunea de posibilitatea tehnică de a evita tamponarea obstacolului (pietonului

Valicova S.), aplicând metoda frînării, iar conform raportului de expertiză judiciară

nr. 1442-1445 din 17 iulie 2019, s-a stabilit că, dacă în momentul ieșirii pe carosabil

pietonul s-a aflat în vizorul conducătorului automobilului atunci, spațiul necesar de

oprire în siguranță a unui automobil de model ”Opel Kadett” la viteza de deplasare

18

50 km/h în condițiile producerii accidentului rutier constituie aproximativ 28 m;

dacă înaintea producerii accidentului rutier pietonul a ieșit în direcția benzii de

deplasare a automobilului de după un oarecare obstacol amplasat pe carosabil,

atunci spațiul necesar de oprire în siguranță a unui automobil de model ”Opel

Kadett” la viteza de deplasare 50 km/h în condițiile producerii accidentului rutier

constituie aproximativ 31 m; dacă în momentul producerii accidentului rutier care a

avut loc la data de 14 aprilie 2018, în mun. Chișinău, bd. Cuza-Vodă, viteza de

deplasare a automobilului ”Opel Kadett”, n/î XXXXX constituia 50 km/h și pietonul a

parcurs în vizorul șoferului distanța de 6,0 metri cu viteza de 3,2 km/h (conform f.d.

87, vol. II), atunci conducătorul automobilului ”Opel Kadett”, cu n/î XXXXX avea

posibilitate tehnică de a evita tamponarea pietonului prin frânare.

Ce ține de argumentul avocatului, precum că premisa producerii accidentului

rutier cu consecințe grave survenite, a fost determinată de trecerea drumului de

către partea vătămată Valicova S. în loc nepermis și în circumstanțe imprevizibile

pentru Bulat G., Colegiul penal reține că, conform teoriei penale caracterul periculos

al situației create se deduce în raport cu toți cei care au contribuit la producerea lui.

Nu se produce o compensare a culpei. Fiecare dintre persoanele care au avut o

contribuție la rezultat răspund autonom pentru culpa proprie. Astfel, în speță,

Colegiul penal reține că, inculpatul a încălcat prevederile pct. 45 alin. (1), (2) și 46 lit.

a) al Regulamentului Circulației Rutiere, fapt ce a dus la apariția urmărilor

prejudiciabile și anume tamponarea pietonului Valicova S., care în rezultat a decedat

la fața locului.

Totodată, nu este fondată nici critica recurentului, precum că prin achitarea

sumei cu titlu de despăgubire materială în mărime de 20 000 lei, Bulat Grigore a

compensat prejudiciul părții vătămate, iar cât privește suma de 100 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral, este neîntemeiată și nefondată. Dimpotrivă, instanța de recurs

atestă, că instanța de apel întemeiat a reținut că, succesorul victimei a suportat prin

infracțiunea săvârșită de inculpat, suferințe psihice și morale, avînd în vedere că în

urma comiterii infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, a decedat

Valicova Svetlana, succesorul victimei - Natalia Beleaeva fiind fiica acesteia. Prin

urmare, la caz se atestă un raport direct de cauzalitate între infracțiunea descrisă și

prejudiciul nepatrimonial suportat de succesorul victimei, iar legea penală prevede

expres dreptul persoanei căreia i-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile

interzise de legea penală de a înainta o acțiune civilă privitor la încasarea

prejudiciului moral cauzat prin infracțiune. Totodată, suferințele provocate în urma

decesului persoanei, nu pot fi acoperite cu nici un mijloc bănesc, astfel instanța de

apel întemeiat a considerat că, suma stabilită de a fi încasată în beneficiul lui Nataliei

Beleaeva, cu titlu de prejudiciu moral de către prima instanță din contul

inculpatului, este suficientă pentru a acoperi pe cât de posibile suferințele morale,

cauzate succesorului victimei, or, instanța de fond a ținut cont de semnificația

valorilor sociale lezate și prejudiciului cauzat și a examinat suficient capătul de

cerere referitor la încasarea prejudiciului moral.

Prin urmare, Colegiul penal reține că, instanțele de fond la stabilirea

cuantumului prejudiciului moral au ținut cont de dispoziția art. 2037 alin. (3) Cod

19

civil, conform căruia, la determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să

acorde o despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată

în mod obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile

cazului. În acest context, instanța de recurs consideră că, instanțele de fond au

efectuat o evaluare obiectivă a prejudiciului moral, în raport cu cele săvârșite de

inculpat, învederând starea materială a acestuia care nu este angajat în câmpul

muncii și suferințele psihice cauzate succesorului victimei și nu a admis ca ultima să

ajungă la o îmbogățire netemeinică.

Ce ține de invocarea de către recurent a prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 10)

Cod de procedură penală, și că urmează a se ține cont de faptul că, Bulat Grigorii are

la întreținere un copil minor, se bucură de o caracteristică pozitivă la locul de trai

(f.d. 71-72, vol. II), lipsa antecedentelor penale și atragerii la răspundere penală (f.d.

104, vol. I), nu se află la evidența medicilor narcolog sau psihiatru (f.d. 105-106, vol.

I), a reparat benevol și integral prejudiciul material cauzat părții vătămate (f.d. 60,

67, vol. I), Colegiul penal reține că la aplicarea pedepsei inculpatului în baza art. 264

alin. (3) lit. b) Cod penal, instanța de apel a ținut cont de circumstanțele menționate

și de comportamentul inculpatului până și după săvârșirea infracțiunii, în final

concluzionând întemeiat că, reeducarea și corectarea inculpatului nu este posibilă

fără izolarea lui de societate.

Astfel, Colegiul penal statuează că, instanța de apel a apreciat probele conform

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, întemeiat a stabilit vinovăția

inculpatului și că, acțiunile acestuia sânt incidente elementelor infracțiunilor

prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b), 266 Cod penal, fapta fiind încadrată juridic

corect, iar pedeapsa stabilită inculpatului Bulat G., a fost aplicată în limitele legii, și

în cele din urmă temeiurile pentru recurs invocate și stipulate la pct. 6), 8), 10), 12)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea.

Finalmente, Colegiul penal apreciază ca legală și întemeiată hotărârea instanței

de apel, ce a fost adoptată în corespundere cu prevederile art. 414-419 Cod de

procedură penală și din atare considerente, recursul ordinar declarat de către

avocatul Cotruța Sergiu în numele inculpatului, este inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat.

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cotruța Sergiu în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 17 noiembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe Bulat Grigorii Xxxxx, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 26 mai 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Plămădeală Ghenadie

20