1ra-346/2022 — Art. 264 alin. 3 lit. b, 266 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 30 martie 2020, Bulat Grigorii Xxxxx a fost declarat vinovat și condamnat în baza: - art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, în penitenciar tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. - art. 266 Cod penal, la închisoare pe un termen de 1 (unu) an, în penitenciar tip semiînchis. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, i s-a stabilit o pedeapsă definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate de 5 (cinci) ani 6 (șase) luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În conformitate cu art. 90 Cod penal, executarea pedepsei s-a dispus că urmează a fi suspendată condiționat pentru o perioadă de probațiune de 5 (cinci) ani, obligând condamnatul să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului competent și să repare daunele cauzate în termen de 18 luni de la rămânerea definitivă a sentinței. Cheltuielile judiciare în sumă totală de 7058 lei, s-a dispus de a fi trecute în contul statului. 1 A fost admisă integral acțiunea civilă înaintată de succesorul victimei Natalia Beleaeva, cu încasarea din contul inculpatului Bulat Grigorii în beneficiul Nataliei Beleaeva a sumei de 100 000 (una sută mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Potrivit sentinței s-a constatat, că Bulat Grigorii, la 14 aprilie 2018, aproximativ la ora 14.30, deplasându-se la volanul mijlocului de transport de model „Opel Kadet” cu numere de înmatriculare XXXXX, pe bd. Cuza-Vodă, din direcția bd. Dacia spre str. Grenoble, mun. Chișinău, în apropierea imobilului nr. xxxxx, nefiind deținător al permisului de conducere, n-a manifestat atenție sporită la circulație, n-a ținut permanent seama de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier de care trebuie să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei necesare deplasării în siguranță, n-a apreciat corect situația rutieră în care se afla autovehiculul la momentul respectiv, n-a luat în considerație starea de lucruri în traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților la el împotriva accidentelor și consecințelor acestora, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, nu a adaptat o viteză corespunzătoare condițiilor de drum care ar garanta securitatea circulației, prin ce a încălcat prevederile pct. 45 alin. 1-2 ale Regulamentului Circulației Rutiere care indică, că ”conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: starea psihofiziologică ce influențează atenția si reacția; dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; starea tehnică a vehiculului si particularitățile încărcăturii; situația rutieră; iar în cazul în care apar obstacole ce pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”, precum si cerințele pct. 46 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede, că „conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită si, în caz de necesitate, să reducă viteza până la limita care i-ar garanta siguranța traficului sau chiar să oprească, în cazurile în care se deplasează pe lângă copii, persoane de vârstă înaintată, precum si persoane cu semne evidente de invaliditate”, iar ca urmare a încălcărilor admise, a tamponat pietonul Valicova Svetlana, a.n. xxxxx, care traversa bd. Cuza-Vodă de la dreapta spre stânga, relativ direcției de deplasare a automobilului sus-menționat, care în rezultat a decedat la fața locului. Conform raportului de expertiză judiciară nr. 201803D0069 din 15.08.2018, pe cadavrul cet. Valicova Svetlana, au fost depistate leziuni corporale care au apărut posibil la lovire cu părțile proeminente ale automobilului în mișcare în timpul accidentului rutier și în asociere ca fiind periculoase pentru viață se califică ca vătămare corporală gravă. Între leziunile corporale depistate pe cadavrul cet. Valicova Svetlana și cauza de deces este o legătură cauzală directă. Tot el, la 14 aprilie 2018, aproximativ la ora 14:30, după comiterea accidentului rutier, în care a tamponat pietonul Valicova Svetlana, care traversa bd. Cuza-Vodă de la dreapta spre stânga, relativ direcției de deplasare a automobilului de model „Opel Kadett” cu numere de înmatriculare XXXXX, având scopul de a se eschiva de la răspundere, încălcând prevederile art. 12 din Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede că ”conducătorul de vehicul implicat într-un accident în traficul rutier este obligat: să acorde primul ajutor, să cheme ambulanța în cazul în care în accident au fost 2 cauzate traumatisme persoanelor, iar dacă acesta nu este posibil sau în cazurile de urgență să asigura transportare persoanei traumatizate la cea mai apropiată unitate medicală; să anunțe despre accident poliția si să rămână pe loc până la sosirea lucrătorilor de poliție”, a ignorat acordarea primului ajutor victimei și fără a chema ambulanța sau a anunța poliția despre accident, a părăsit locul accidentului rutier, plecând într-o direcție necunoscută. Ca urmare a accidentului rutier comis, Valicova Svetlana a decedat pe loc. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Bulat Grigorii a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, conform semnelor calificative de încălcare a regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane, precum și infracțiunea prevăzută de art. 266 Cod penal, conform semnelor calificative de părăsire a locului accidentului rutier de către persoana care conducea mijlocul de transport și care a încălcat regulile de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport, dacă aceasta a provocat urmările indicate la art. 264 alin. 3 și 5.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1 Procuror, care a solicitat casarea parțială a acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispusă recunoașterea lui Bulat Grigorii vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de articolele 264 alin. (3) lit. b) și 266 Cod penal, cu condamnarea în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 5 ani închisoare, în baza art. 266 Cod penal, la 2 ani închisoare. În baza art. 84 Cod penal, a-i stabili lui Bulat Grigorii pedeapsă finală, sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani. A obliga inculpatul Bulat Grigorii să achite cheltuielile judiciare în sumă de 7058 lei, cheltuieli suportate pentru efectuarea expertizelor în cadrul prezentei cauze penale. În motivarea cerințelor sale acuzatorul de stat a invocat următoarele aspecte: - sentința este considerată neîntemeiată în partea pedepsei stabilite lui Bulat Grigorii pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de articolele 264 alin. (3) lit. b) și 266 Cod penal, precum și în partea ce ține de respingerea solicitării procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului; - instanța nu a luat în considerație faptul că: 1) inculpatului i se incriminează un concurs de infracțiuni, pentru care ambele infracțiuni prevăd pedeapsa cu închisoare, iar în cazul uneia din ele, doar pedeapsa cu închisoare; 2) una din cele două infracțiuni comise, este o infracțiune comisă cu intenție, a avut drept scop eschivarea de la răspundere, precum și faptul că, inclusiv prin săvîrșirea infracțiunii date a decedat o persoană; 3) Bulat Grigorii nu este la prima lui sancționare privind încălcarea regulilor de circulație rutieră; 4) deși Bulat Grigorii nu este la prima lui sancționare privind încălcarea regulilor de circulație rutieră și niciodată nu a deținut permis de conducere, acesta oricum și-a procurat un automobil, fiind inclusiv și participant al circulației rutiere în calitate de conducător auto, fapt care, reiese din cazierul contravențional al ultimului, anexat la materialele prezentei cauze penale; 5) până la expedierea cauzei în judecată nu a încercat în nici un mod să interacționeze cu succesorul părții vătămate în vederea despăgubirii acesteia; 6) ultimul nu se 3 căiește de infracțiunile comise, deși în cadrul cercetării judecătorești i-a fost: demonstrată vina în comiterea infracțiunilor incriminate; 7) până în prezent Bulat Grigorii încearcă să se eschiveze de la răspunderea penală, prin inducerea în eroare a instanței de judecată și inventarea cărorva circumstanțe, care nu aparțin realității, or ultimul pretinde că, cîmpul vizual al acestuia a fost redus de un pretins autobuz oprit în stație, prezența căruia nu a fost confirmată de nici un martor, deși ultimul nici nu realizează că în acest caz, acesta ar mai fi comis încălcarea pct. 46 lit. c) al Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede că ’’Conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită și, în caz de necesitate, să reducă viteza pînă la limita care i-ar garanta siguranța traficului sau chiar să oprească, în cazurile în care se deplasează pe lângă vehicule de rută oprite în stații" și multe alte circumstanțe cercetate în cadrul cercetării judecătorești; - necătând la faptul că, Bulat Grigorii îndată după comiterea accidentului, nu a contribuit în nici un fel la despăgubirea succesorului părții vătămate până în momentul în care cauza a fost expediată în instanța de judecată și doar după audierea ultimei în cadrul cercetării judecătorești, acesta a achitat doar prejudiciul material produs succesorului părții vătămate, prin infracțiunile comise; - analizând materialele aferente prezentei cauze penale, circumstanțele în care a avut loc accidentul, prin prisma faptului că, Bulat Grigorii nu este deținător al permisului de conducere, comportamentul inculpatului îndată după comiterea infracțiunii incriminate, prin prisma faptului că, ultimul a părăsit locul accidentului rutier fără a acorda ajutorul medical persoanei tamponate, precum și personalitatea acestuia, prin prisma faptului că, ultimul nu este la prima sa încălcare a Regulamentului Circulației Rutiere, fiind anterior pedepsit contravențional, pentru încălcarea comisă, fapt care în viziunea părții acuzării urma să fie luat în considerare de către instanța de judecată la stabilirea pedepsei, or, acest fapt denotă că ultimul nu a făcut concluziile corespunzătoare și drept urmare a comis deja două infracțiuni legate de încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere; - reieșind din faptul că, Bulat Grigorii a părăsit locul accidentului, nu a chemat ambulanța, nu a anunțat poliția și nici măcar nu a acordat primul ajutor medical, desprinde atitudinea iresponsabilă a acestuia și asta nefăcând trimitere la faptul că, ultimul nici nu a încercat să despăgubească succesorul părții vătămate pînă la expedierea prezentei cauze penale în instanța de judecată; - așadar, prin soluționarea acestei cauze penale, urma să se producă efectul scontat și anume: evidențierea faptului că organele de drept, opinia publică, nu tolerează comportamentul inadecvat al persoanelor de încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere, or iresponsabilitatea participanților la trafic generează comiterea accidentelor rutiere, care deseori se soldează cu cauzarea de vătămări a integrității corporale sau a sănătății, precum și cu decesul persoanelor, exemplu elocvent fiind faptele incriminate lui Bulat Grigorii, cu atât mai mult că, acțiunile date au fost urmate de o infracțiune comisă cu intenție, și anume: părăsirea locului accidentului rutier de către persoana care conducea mijlocul de transport și care a încălcat regulile de securitate a circulației, dacă aceasta a provocat urmările indicate la art. 264 alin. (3) Cod penal, în speță, a părăsit locul accidentului rutier în direcție 4 necunoscută, în urma căreia pietonul Valicova Svetlana, care a fost tamponată de către acesta, a decedat la fața locului; - Bulat Grigorii urma să fie privat de libertate și careva impedimente care ar împiedica aplicarea unei asemenea pedepse nu au fost stabilite atît în cadrul urmăririi penale cît și a cercetării judecătorești; - prin urmare, numai în asemenea circumstanțe restul societății civile va putea fi influențat și educat în măsură de a preîntîmpina pe viitor comiterea unor asemenea fapte și pedepsele aplicate celor care au încălcat legea își vor atinge scopul determinat; - suplimentar, în baza aceleiași sentințe, a fost respinsă solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului, în sumă de 7058 lei, pentru efectuarea rapoartelor de expertiză; - efectuarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată de săvârșirea unei infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi și a judecării cauzei pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o; ca urmare, cheltuielile judiciare sunt imputabile inculpatului condamnat pentru săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind vinovăția sa infracțională, deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi efectuat; - dat fiind faptul că, partea acuzării consideră că au fost prezentate suficiente probe care să demonstreze nu doar vinovăția inculpatului Bulat Grigorii în comiterea infracțiunilor incriminate, ci și faptul că, pedeapsa care i-a fost aplicată ultimului a fost una prea blândă, fapt ce denotă că, sentința pronunțată în privința ultimului urmează a fi casată parțial, iar inculpatului Bulat Grigorii urmează să-i fie aplicată o pedeapsă privativă de libertate, prin pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, precum și cheltuielile de judecată suportate de către stat în cauza penală de învinuire a lui Bulat Grigorii urmează să fie încasate din contul acestuia. 3.2 Avocatul Tatarciuc V. și inculpatul Bulat Grigorii, solicitând în baza art. 403 alin. (1) Cod penal, repunerea în termen a apelului, deoarece apelantul se află în condițiile stării excepționale, declarate pe teritoriul RM, când și instanțele de judecată nu au activat în mod normal. Să aprecieze apelul ca fiind admisibil și fondat, cu admiterea apelului, casarea totală a sentinței și emiterea a unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță de achitare a apelantului Bulat Grigorii în baza lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii în acțiunile lui. În motivarea cerințelor, au invocat următoarele aspecte: - instanța de judecată s-a bazat pe ultima concluzie a expertului judiciar, nr. 1442-1445 din 17.07.2019, unde sunt 2 variante a răspunsului expertului judiciar, unde el în 1 variantă a concluzionat, că dacă apelantul se deplasa cu viteza 50 km/ora, atunci el a avut posibilitatea de a evita tamponarea prin frânare, dacă pietonul a parcurs 6 metri și a 2 variantă - unde expertul judiciar a concluzionat, că, dacă apelantul se deplasa cu viteza de 45-50 km/ora și pietonul a fost în vizorul apelantului și a dovedit să fugă 4 + 7 metri, atunci - apelantul nu a avut posibilitatea prin frânare de a evita tamponarea pietonului; - fiind în aceste condiții complicate, instanța de judecată a rămas influențată de 5 către acuzatorul de stat, și fără motivarea acestei concluzii - unde a indicat numai că sentința este emisă prin justețea probelor, fără a indica din ce considerente linia acuzării are prioritate cu opinia apărării și a ales 1 variantă, unde a admis acțiunea civilă pe deplin și a considerat că, apelantul este culpabil și a emis nemotivat o sentință de condamnare a inculpatului Bulat G., unde a afirmat că, vina apelantului era dovedită pe parcursul cercetării judecătorești în condițiile când nu este nici un martor ocular al circumstanțelor accidentului, în afară de apelant; - sentința este contrară art. 394 alin. (1) pct. 2), alin. (3), pct. 2) CPP - or instanța de judecată nu a motivat și nu a indicat motivele - din ce considerente prima variantă a concluziei expertului din 17 iulie 2019, nr. 1442-1445 are mai mare valoare pentru instanța decât varianta nr. 2, unde expertul a concluzionat, că apelantul, dacă a avut în vizorul lui pe victima numai 4 + 7 metri și dânsa a dovedit să pătrundă acești metri, și dacă apelantul se deplasa cu viteza de la 45-50 km/oră. El nu a avut această posibilitate de a evita tamponarea. În acest caz nu este culpabil. Adică sentința este emisă pe presupuneri, unde prima instanță deloc nu a indicat motivele pentru care a respins varianta nr. 2 din concluziile expertului; - nu este clar din ce considerente, instanța nu a luat în vedere și nici nu s-a expus asupra acestei probe - numărul de telefon- 112, care a cules apelantul după accident fiind la fața locului și era examinat în sala de ședință și confirmă buna credință a apelantului, care a sunat imediat după accident la salvare, neavând intenții de a părăsi locul accidentului; - nu a luat în considerare și nici nu s-a expus instanța asupra acestei probe - care parțial a confirmat-o și martorul Scarabnuta D., unde el a confirmat depozițiile apelantului indirect, că la fața locului erau vreo 4 oameni agresivi, în stare de ebrietate, (care puteau să aplice forța fizică către apelant după accident), și astfel nu este nici o părăsire a locului faptei și evident și crimei, prevăzute de art. 266 Cod penal, or apelantul a plecat după aceste evenimente - fiind lovit de către acești oameni în stare de ebrietate, la poliție și nu în sensul eschivării, or alte probe nu sunt - instanța nici nu s-a expus asupra acestor probe; - prima instanță de judecată în mod arbitrar a ocolit și depozițiile reprezentantului victimei, fiicei - cet. Beleaeva N., care a declarat, că în ziua decesului mamei, dânsa împreună cu soțul ei, fără preîntâmpinare, au venit din or. Tiraspol în ospeție la mama ei în or. Chișinău, și după întâlnirea în oraș, victima - Valicova Sv., în grabă s-a pornit acasă, să facă mâncare, curățenie, să întâlnească pe ginerele și fiica ei. Beleaeva N. a declarat că mama ei în vârsta ei frumoasă, avea un cerc de femei ca și dânsa, plecau fiecare an la odihnă în Turcia la mare, se ocupa cu sportul, era în formă fizică bună, și putea să fie în grabă, fapt care a servit la neatenția ei și consecințele survenite, adică sunt confirmate depozițiile apelantului că d-na Velicova Sv. fugea și putea să fugă înaintea mașinii lui și era încrezută în acțiunile ei, la traversarea carosabilului; - în conformitate cu cerințele art. 394 alin. (2) pct. 1) Cod cde procedură penală- instanța de judecată numindu-i pedeapsa apelantului în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal - 5 ani închisoare în penitenciar deschis, și în baza art. 266 Cod penal - un an de închisoare în penitenciar semiînchis, dar la aplicarea art. 84 alin. (1) 6 Cod penal - a ajuns la concluzia pentru concurs de infracțiuni (cred că greșit) - or nu este motivat la ispășirea pedepsei 5 ani 6 luni de ce în penitenciar semiînchis, apelanții consideră că nu este corect, or în conformitate cu art. 395 alin. (3) Cod de procedură penală, apar dubii cu privire la categoria penitenciarului; - mai mult ca atât, apărarea a cerut numirea a unei expertize judiciare trasologice în comisie, însă instanța în mod neîntemeiat a respins acest demers; - instanța a limitat pe Bulat Gr. în drepturile lui de a prezenta probe în susținerea poziției sale; - alte probe, care pot servi drept temei pentru aceste afirmații, că învinuirea este întemeiată - nu sunt, deoarece în afară de Bulat Gr. nu este nici un martor ocular, care a văzut acest incident. 3.3 Avocatul Cotruța S. în numele inculpatului Bulat Grigorii, solicitând casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, cu stabilirea lui Bulat Grigorii, în conformitate cu art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, a unei pedepse minime, cu suspendarea executării acesteia pe un termen minim, în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal. A-l elibera de răspundere penală pe inculpatul Bulat Grigorii în privința săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 266 Cod penal, pe motivul intervenirii termenului de prescripție. A respinge acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Beleaeva Natalia împotriva inculpatului Bulat Grigore privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei. În motivarea cerințelor sale, avocatul a invocat următoarele aspecte: - solicită stabilirea unei pedepse mai blânde inculpatului Bulat Grigorii pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, or premisa producerii accidentului rutier cu consecințele grave survenite, a fost determinată de trecerea drumului de către partea vătămată Valicova Svetlana, în loc nepermis și în circumstanțe imprevizibile pentru Bulat Grigorii; - conform declarațiilor lui Bulat Grigorii, Valicova Svetlana a ieșit brusc în fugă pe carosabil din fața autobuzului nr. 5, la o depărtare de circa 4-7 metri de la automobilul condus de inculpat cu viteză regulamentară și care la acel moment, ocolea autobuzul din care a coborât partea vătămată; - circumstanțele date sunt confirmate și prin declarațiile succesorului părții vătămate Beleaeva Natalia. Mai mult, această ipoteză este confirmată în urma efectuării procedurii de reconstituire a faptei la locul accidentului rutier, fiind făcute măsurări și înregistrări; - în această ordine de idei, prin raportul de expertiză judiciară nr. 1442-1445 din 17 iulie 2019, expertul concluzionează că „dacă în momentul producerii accidentului rutier care a avut loc la data de 14 aprilie 2018 în mun. Chișinău, bd. Cuza Vodă, viteza de deplasare a autovehiculului de model „Opel Kadett” cu n/î XXXXX constituia 45-50 km/h, iar pietonul a apărut în vizorul șoferului la distanța de 4-7 metri ieșind de după partea din față a autobuzului care staționa pe carosabil, atunci conducătorul automobilului „Opel Kadett” cu n/î XXXXX nu avea posibilitatea tehnică de a evita tamponarea pietonului prin frânare”; - infracțiunea comisă de Bulat Grigorii este atribuită, conform art. 16 Cod 7 penal, la categoria infracțiunilor grave, inculpatul este pentru prima dată atras la răspunderea penală pentru săvârșirea unei infracțiuni din imprudență, a recunoscut vina și sincer regretă de cele comise; - Bulat Grigorii are la întreținere un copil minor, se bucură de o caracteristică pozitivă la locul de trai (f.d. 71-72, vol. II), lipsa antecedentelor penale și atragerii la răspundere penală (f.d. 104, vol. I), faptul că nu se află la evidența medicilor narcolog sau psihiatru (f.d. 105-106, vol. I), a reparat benevol și integral prejudiciul material cauzat părții vătămate (f.d. 60, 67, vol. I); - solicită eliberarea de răspundere penală a inculpatului în privința săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 266 din Codul penal, pe motivul intervenirii termenului de prescripție; - fapta săvârșită de inculpat privind părăsirea locului accidentului rutier, a avut loc la data de 14.04.2018, respectiv din momentul săvârșirii au trecut mai mult de 2 ani; - cu referire la acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate, apărătorul a menționat că Beleaeva Natalia, în calitate de succesor al părții vătămate Valicova Svetlana, a înaintat acțiune civilă în cadrul procesului penal privind încasarea din contul inculpatului Bulat Grigore a sumei cu titlu de prejudiciu material în mărime de 20 000 lei, și a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei; - conștientizând gravitatea situației create, la data de 24.10.2018, inculpatul a achitat benevol suma cu titlu de prejudiciu material în mărime de 20 000 lei către Beleaeva Natalia, rezultată din cheltuielile de înmormântare a părții vătămate Valicova Svetlana, fapt confirmat prin recipisa anexată la materialele cauzei (f.d. 60); - prin achitarea sumei cu titlu de despăgubire materială în mărime de 20 000 lei, Bulat Grigore a compensat prejudiciul părții vătămate, iar cât privește suma de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, remarcă, ca fiind neîntemeiată și nefondată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2021, apelul comun declarat de apărătorul Victor Tatarciuc și inculpatul Bulat Grigorii, a fost respins ca fiind nefondat. Apelurile declarate de procuror și de avocatul Sergiu Cotruța în numele inculpatului Bulat Grigorii, a fost admis, fiind casată sentința parțial, inclusiv din oficiu, în temeiul art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunță o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: Bulat Grigorii recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 266 Cod penal, a fost liberat de pedeapsă penală pe motivul expirării termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală. Lui Bulat Grigorii recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, în penitenciar tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 (patru) ani. S-a încasat din contul inculpatului Bulat Grigorii în beneficiul statului cheltuielile judiciare în mărime de 7058 lei. În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a reținut că, apelanții s-au aflat în condițiile stării excepționale, declarate pe teritoriul Republicii Moldova, când și instanțele de judecată nu au activat în mod normal, iar copia sentinței din 30 martie 2020 motivate 8 au primit-o la 06 mai 2020. Din aceste considerente, raportând normele legale precitate la circumstanțele speței, instanța de apel a considerat apelurile declarate de procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Principal, Adrian Scutaru, avocatul Sergiu Cotruța în numele inculpatului Bulat Grigorii și apelul comun declarat de apărătorul Victor Tatarciuc și inculpatul Bulat Grigorii, ca fiind depuse în termen. Instanța de apel a reținut că, lipsesc careva temeiuri de a pune la îndoială declarațiile martorilor și probele administrate în faza urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată, care în ansamblu racordă între ele și pe deplin confirmă vinovăția inculpatului Bulat Grigorii în săvîrșirea infracțiunilor incriminate, iar nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu echivalează cu achitarea acestuia, de vreme ce există probe pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția acestuia în comiterea infracțiunilor incriminate, poziția avocatului și a inculpatului fiind una de apărare și este îndreptată spre eschivarea de la răspundere pentru cele comise. Astfel, examinând probatoriul administrat, instanța de apel a considerat dovedită în afara dubiilor rezonabile și pe deplin vina inculpatului Bulat Grigorii prin următoarele probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile succesorului victimei Natalia Beleaeva, martorilor Dmitrii Scarabnuța, Igor Leorda, procesul - verbal de consemnare a celor constatate din 14 aprilie 2018, (f.d. 14, vol.I); procesul - verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 14 aprilie 2018 (f.d. 15-30, vol. I) foto-tabelele și schița fiind anexate); certificat medical constatator al decesului nr. 756 din 17 aprilie 2018, eliberat pe numele Sv. Valicova (f.d. 31, vol. I), raportul de expertiză medico-legală nr. 201803C0756 din 29.06.2018 (f.d. 33¬35, vol. I), ordonanță de recunoaștere în calitate de succesor al părții vătămate din 17 aprilie 2018 a cet. Beleaeva Natalia (f.d. 39, vol. I), procesul - verbal de examinare a obiectului din 14 aprilie 2018 și anume a automobilului de model „Opel Kadett”, n/î XXXXX (f.d. 43-52, vol. I), ordonanță de recunoaștere și de anexare la cauza penală a corpului delict-automobilul de model „Opel Kadett", n/î XXXXX(f.d. 53, vol. I), ordonanță din 05.07.2018 privind restituirea corpurilor delicte către proprietar (f.d. 56-57, vol. I), raportul de expertiză judiciară nr. 201803D0069 din 15.08.2018 (f.d. 62-63, vol. I), raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-2343 din 31 mai 2018 (f.d. 71-75, vol. I, foto-tabelele se anexează); raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-2344 din 06 iunie 2018 (f.d. 85-87, vol. I); cererea de chemare în judecată privind restituirea prejudiciului material în valoare de 20 000 lei și a prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei, depusă de succesorul victimei Beleaeva Natalia (f.d. 48-49, vol. II); recipisa din 24.10.2018 (f.d. 60, vol. II); raportul de expertiză judiciară nr. 1442-1445 din 17 iulie 2019 (f.d. 92-96, vol. II); raportul de expertiză judiciară nr. 755 din 18 iunie 2021 (vol. II, efectuat pe 4 pagini, cu planșa fotografică pe 3 pagini). Cu referire la învinuirea înaintată inculpatului Bulat Grigorii în baza prevederilor art. 266 Cod penal, instanța de apel a reținut că, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului în baza prevederilor art. 266 Cod penal, care a fost dovedită, dând faptei săvârșite încadrarea juridică 9 corespunzătoare materialului probator administrat. Instanța de apel a notat că, instanța de fond a conchis în mod justificat că totalitatea probelor demonstrează vina inculpatului în comiterea infracțiunii de părăsire a locului accidentului rutier de către persoana care conducea mijlocul de transport și care a încălcat regulile de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport, dacă aceasta a provocat urmările indicate la art. 264 alin. (3) și (5), și în mod întemeiat a apreciat critic declarațiile inculpatului Bulat Grigorii ca fiind lipsite de veridicitate, constatând tendința inculpatului de a se autoapăra și de a se eschiva de la răspunderea penală. Instanța de apel a respins argumentele inculpatului și apărătorului său precum că nu a fost demonstrată vinovăția lui Bulat Grigorii în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 266 Cod penal, deoarece probele enumerate demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate. Așadar, în prezenta speță, fapta prejudiciabilă a fost comisă de Bulat Grigorii la data de 14.04.2018. Respectiv, din momentul săvîrșirii faptei și pînă la data adoptării prezentei decizii au trecut mai mult de doi ani. La fel, instanța de apel a reținut că cursul prescripției nu a fost nici suspendat, or Bulat Grigorii s-a prezentat la ședințele de judecată în instanța de fond, cât și în instanța de apel. În consecință, reieșind din raționamentele expuse mai sus, instanța de apel a admis sub acest aspect apelul avocatului Sergiu Cotruța în numele inculpatului Bulat Grigorii, anume l-a recunoscut vinovat pe Bulat Grigorii de săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art. art. 266 Cod penal, cu liberarea acestuia de pedeapsă penală pe motivul expirării termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală. Cu referire la învinuirea înaintată inculpatului Bulat Grigorii în baza prevederilor art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, analizând motivele invocate în apelul declarat cu privire la achitarea inculpatului Bulat Grigorii în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, instanța de apel a constatat că acesta nu și-a găsit confirmare. În cazul dat, instanța de apel a reținut, că anume încălcarea și ignorarea cerințelor Regulamentului Circulației Rutiere și anume cerințele pct. 45 al RCR, potrivit cărora „Conducătorul trebuie sa conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteza stabilita, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologica ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnica a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutiere. (2) În cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”. Iar ca urmare, inculpatul Bulat Grigorii, la 14 aprilie 2018, aproximativ la ora 14.30, deplasându-se la volanul mijlocului de transport de model „Opel Kadet” cu numere de înmatriculare XXXXX pe bd. Cuza-Vodă, din direcția bd. Dacia spre str. Grenoble, mun. Chișinău, în apropierea imobilului nr. xxxxx, nefiind deținător al permisului de conducere, n-a manifestat atenție sporită la circulație, n-a ținut permanent seama de totalitatea factorilor ce caracterizează 10 condițiile rutiere, intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier de care trebuie să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei necesare deplasării în siguranță, n-a apreciat corect situația rutieră în care se afla autovehiculul la momentul respectiv, n-a luat în considerație starea de lucruri în traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților la el împotriva accidentelor și consecințelor acestora, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, nu a adaptat o viteză corespunzătoare condițiilor de drum care ar garanta securitatea circulației, prin ce a încălcat prevederile pct. 45 alin. 1-2 ale Regulamentului Circulației Rutiere, precum și cerințele pct. 46 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, iar ca urmare a încălcărilor admise, a tamponat pietonul Valicova Svetlana, care traversa bd. Cuza- Vodă de la dreapta spre stânga, relativ direcției de deplasarea a automobilului sus- menționat, care în rezultat a decedat la fața locului. Latura subiectivă a infracțiunii este rezultatul acțiunilor imprudente nominalizate ale inculpatului, anume că s-a produs tamponarea acestuia cu pietonul, în urma consecințelor loviturii pietonul a avut de suferit multiple traume care au dus la decesul părți vătămate, conform raportului de expertiză judiciară nr. 201803D0069 din 15.08.2018, pe cadavrul cet. Valicova Svetlana, au fost depistate leziuni corporale sub formă de plagă contuză pe cap, fractura oaselor bolții și bazei craniului, hemoragii subarahnoidiene difuze, hemoragii în ventriculii cerebrali laterali și vetricolul patru (4) - leziuni care au apărut posibil la lovire cu părțile proeminente ale automobilului în mișcare în timpul accidentului rutier și în asociere ca fiind periculoase pentru viață se califică ca vătămare corporală gravă. Între leziunile corporale depistate pe cadavrul cet. Valicova Svetlana și cauza de deces este o legătură cauzală directă. De asemenea, instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect a constatat că, în acțiunile inculpatului Bulat Grigorii sunt prezente toate elementele infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal. În opinia instanței de apel, faptul că inculpatul nu a recunoscut vinovăția în comiterea faptelor prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b), 266 Cod penal, la nici o etapă a procesului penal, nu constituie un temei de achitare a acestuia, or, nerecunoașterea vinovăției este un drept al inculpatului, însă nu o circumstanță ce determină soluția de achitare a acestuia. În continuare, instanța de apel a reținut că nu au fost stabilite careva circumstanțe agravante prevăzute de art. 77 din Codul penal, cât și careva circumstanțe atenuante în baza art. 76 Cod penal, în privința inculpatului Bulat Grigorii. Subsecvent, instanța de apel la stabilirea categoriei și limitei pedepsei, a ținut cont de circumstanțele cauzei, dar și de personalitatea inculpatului. Astfel, inculpatul Bulat Grigorii nu și-a recunoscut vina în comiterea faptelor imputate. Totodată, instanța de apel la stabilirea pedepsei inculpatului a luat în considerație faptul existenței unui copil minor la întreținere, caracteristica pozitivă de la locul de trai (f.d. 71-72, vol. II), lipsa antecedentelor penale și atragerii la răspundere penală (f.d. 104, Vol. I), faptul că nu se află la evidența medicilor narcolog sau psihiatru (f.d. 105-106, Vol. I). 11 Având în vedere cele expuse supra, instanța de judecată a considerat că reeducarea și corectarea inculpatului nu este posibilă fără izolarea lui de societate. Din aceste considerente, doar prin executarea reală a pedepsei închisorii și izolării de societate, reabilitare și corijare, în locurile de detenție, fără aplicarea suspendării executării acesteia se va obține reeducarea și corectarea inculpatului Bulat Grigorii, care la moment prezintă pericol pentru societate, în raport cu infracțiunile comise. Sub acest aspect, instanța de apel a stabilit că instanța de fond corect a constatat faptul că, inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b), însă pripit a conchis că în privința lui Bulat Grigorii sunt aplicabile prevederile art. 90 alin.(1) Cod penal, fiind stabilită o pedeapsă prea blândă în raport cu infracțiunea comisă. Instanța de apel a notat că instanța de fond, la adoptarea sentinței, i-a stabilit lui Bulat Grigorii pedeapsa complementară în formă de anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În acest sens, instanța de apel a subliniat că infracțiunea incriminată, a fost săvârșită de inculpat la data de 14 aprilie 2018, pe când pedeapsa complementară - anularea dreptului de a conduce mijloace de transport a fost introdusă la art. 264 alin. (3) Cod penal prin Legea nr. 138 din 19.07.2018, intrată în vigoare la data de 14.12.2018. Respectiv, instanța de apel, prin prisma art. 10 alin. (2) Cod penal, a considerat că în privința inculpatului Bulat Grigorii urmează a fi aplicată pedeapsa complementară în formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani și nu pedeapsa în formă de anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În acest context, instanța de apel a constatat că prima instanță justificat a admis integral acțiunea civilă privind recuperarea prejudiciului moral, or, succesorul victimei a suportat prin infracțiunea săvârșită de inculpat, suferințe psihice și morale, având în vedere că, în urma comiterii infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, a decedat Valicova Svetlana, succesorul victimei - Natalia Beleaeva fiind fiica acesteia. Prin urmare, la caz se atestă un raport direct de cauzalitate între infracțiunea descrisă și prejudiciul nepatrimonial suportat de succesorul victimei, iar legea penală prevede expres dreptul persoanei căreia i-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală de a înainta o acțiune civilă privitor la încasarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune. Reieșind din circumstanțele cauzei, instanța de apel a reținut că, suferințele provocate în urma decesului persoanei, nu pot fi acoperite cu nici un mijloc bănesc, însă a considerat că suma stabilită de a fi încasată în beneficiul lui Nataliei Beleaeva, cu titlu de prejudiciu moral de către prima instanță din contul inculpatului, este suficientă pentru a acoperi pe cât de posibile suferințele morale, cauzate succesorului victimei, or, instanța de fond a ținut cont de semnificația valorilor sociale lezate și prejudiciului cauzat și a examinat suficient capătul de cerere referitor la încasarea prejudiciului moral. De asemenea, instanța de apel a coniderat că, sumele dispuse spre încasare, cu titlu de prejudiciu moral, ce s-au încasat din contul inculpatului, constituie o satisfacție echitabilă în coraport cu suferințele fizice și psihice cauzate 12 succesorului victimei prin infracțiune. Subsecvent, la aprecierea cuantumului despăgubirii morale ce urmează a fi dispusă spre achitare succesorului victimei Nataliei Beleaeva, instanța de fond în mod întemeiat a luat în considerație toate circumstanțele stabilite pe cauză, starea materială a inculpatului, precum și practica CEDO. Astfel, instanța de fond justificat a admis parțial acțiunea în latura compensării prejudiciului pentru succesorul victimei, considerând capabilă să contribuie la o satisfacție echitabilă a suferințelor morale produse ultimei în urma decesului mamei sale Valicova Svetlana - suma de 100 000 lei. Instanța de apel a apreciat suma dată ca fiind reală și proporțională cu suferințele cauzate. Referitor la apelul procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată legate de perfectarea rapoartelor de expertiză judiciară, dispuse prin ordonanțele organului de urmărire penală (f.d. 33-35, 62-63, 71-75, 85-87, cu planșele fotografice anexate) în sumă totală de 7058 lei MD, acesta urmează a fi admis. Instanța de apel a considerat că încasarea din contul inculpatului Bulat Grigorii, este justificată și întemeiată, or, acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate. Urmare celor menționate, instanța de apel a considerat că cheltuielile de judecată în sumă totală de 7058 lei, suportate pentru efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară, dispuse prin ordonanțele organului de urmărire penală (f.d. 33¬35, 62-63, 71-75, 85-87, cu planșele fotografice anexate), urmează a fi achitate anume din contul lui Bulat Grigorii în contul statului, având în vedere că, la momentul derulării acțiunilor de urmărire penală aceste cheltuieli au fost suportate de stat, deoarece procesul penal era guvernat de principiul prezumției nevinovăției, iar în situația în care, în cadrul cercetării judecătorești a fost dovedită pe deplin vinovăția inculpatului, ultimul urmează să recupereze cheltuielile judiciare suportate de stat pentru efectuarea la caz, a expertizelor judiciare.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar declarat de către avocatul Cotruța S. în numele inculpatului, care solicită casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care să fie dispusă achitarea lui Bulat G. în privința infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. În motivarea recursului ordinar invocă: - caracterul formal și, în același timp, abstract al învinuirii rezultă din faptul că, prin actul de acuzare, se pretinde că, inculpatul ar fi încălcat în totalitate cerințele pct. 45 al Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357. Or, procurorul a transcris în învinuire conținutul deplin al acestei norme, fără a se încerca să se demonstreze pertinența prevederilor respective cazului dedus judecății; - la dosar nu au fost administrate probe ce ar demonstra cu ce viteză s-a deplasat inculpatul în momentul accidentului. Astfel, niciunul din martorii audiați nu au fost în stare să informeze instanța de judecată despre viteza de deplasare. În acest sens, urmează a fi acceptată poziția inculpatului, potrivit căreia acesta se deplasa în timpul și locul respectiv cu circa 45-50 km/oră. Astfel, argumentele 13 acuzării că inculpatul nu ar fi ținut cont de limita de viteză stabilită pentru porțiunea respectivă de drum poartă un caracter declarativ. Prin urmare, în asemenea situație constată că viteza de deplasare a fost în conformitate cu pct. 45 al Regulamentului Circulației Rutiere; - potrivit învinuirii, inculpatul a condus vehiculul fără a ține cont de starea tehnică și particularitățile încărcăturii. Este relevant că, atât la urmărirea penală, cât și în cadrul cercetării judecătorești, nu s-a constat că, inculpatul ar fi transportat încărcături sau că starea tehnică a vehiculului nu ar fi corespuns cerințelor legale; - autoturismul de model „Opel Kadett” cu n/î XXXXX, condus de Bulat Grigorii la momentul comiterii accidentului rutier, era în stare bună, inclusiv sistemul de frânare, fapt confirmat în baza procesului-verbal de examinare a obiectelor din 14 aprilie 2018 (f.d.49); - nu este clar ce s-a avut în vedere atunci când inculpatul a fost învinuit că, nu a ținut cont de acești factori. Mai mult, nu poate fi invocat faptul că, inculpatul nu a ținut cont de careva particularități ale încărcăturii, dat fiind faptul că, acesta nici nu a transportat încărcături; - sunt lipsite de sens și elementele învinuirii, potrivit cărora inculpatul a condus mijlocul de transport fără a ține cont de condițiile rutiere și situația rutieră. Astfel, o asemenea învinuire urma să conțină o informație clară, fiind indicat expres că învinuitul nu a ținut cont de condițiile rutiere care se exprimă prin fluxul de transport, de starea mediului ambiant sau prezența mijloacelor tehnice de dirijare, sau alte circumstanțe, ori o simplă referire la noțiunile de condiții rutiere și situație rutieră face ca învinuirea să fie una abstractă și contrară mai multor drepturi fundamentale; - probele administrate și examinate în cadrul cercetării judecătorești demonstrează că inculpatul a săvârșit o faptă fără vinovăție (art.20 CP), inclusiv lipsa legăturii cauzale dintre fapta inculpatului și consecințele survenite; - martorii audiați în cadrul cercetării judecătorești nu au furnizat instanței de judecată suficientă informație, pentru a se considera că declarațiile acestora pot fi apreciate drept probe pertinente, concludente și utile, ce ar confirma vinovăția inculpatului; - premisa producerii accidentului rutier cu consecințele grave survenite, a fost determinată de trecerea drumului de către partea vătămată Valicova Svetlana în loc nepermis și în circumstanțe imprevizibile pentru Bulat Grigorii; - conform declarațiilor lui Bulat Grigorii, Valicova Svetlana a ieșit brusc în fugă pe carosabil din fața autobuzului nr. 5, la o depărtare de circa 4-7 metri de la automobilul condus de inculpat cu viteză regulamentară și care la acel moment, ocolea autobuzul din care a coborât partea vătămată; - prin raportul de expertiză judiciară Nr. 1442-1445 din 17 iulie 2019, expertul concluzionează că „dacă în momentul producerii accidentului rutier care a avut loc la data de 14 aprilie 2018 în mun. Chișinău, bd. Cuza Vodă, viteza de deplasare a autovehiculului de model „Opel Kadett” cu n/î XXXXX constituia 45-50 km/h, iar pietonul a apărut în vizorul șoferului la distanța de 4-7 metri ieșind de după partea din față a autobuzului care staționa pe carosabil, atunci conducătorul automobilului „Opel Kadett”cu n/î XXXXX nu avea 14 posibilitatea tehnică de a evita tamponarea pietonului prin frânare”; - prin achitarea sumei cu titlu de despăgubire materială în mărime de 20 000 lei, Bulat Grigore a compensat prejudiciul părții vătămate, iar cât privește suma de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, remarcă ca fiind neîntemeiată și nefondată; - Bulat Grigorii la data și locul accidentului se deplasa regulamentar în conformitate cu cerințele Regulamentului și era în drept, conform pct. 4 din Regulament, să conteze pe faptul că și ceilalți participanți la trafic execută cerințele acestuia. Prin urmare, fapta a fost săvârșită de inculpat fără vinovăție, or acesta nu-și dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei prejudiciabile și, conform circumstanțelor cauzei, nici nu trebuia și nu putea să le prevadă; Pietonul Valicova Svetlana s-a angajat în traversarea drumului contrar cerințelor prevăzute la pct. 114 alin. (1) din Regulament, fără a se asigura în conformitate cu alin. (2) al normei respective; -consecințele accidentului rutier se află în legătură cauzală cu acțiunile pietonului Valicova Svetalana, care a încălcat pct. 114 din Regulament, în același timp, lipsește legătura cauzală dintre acțiunile inculpatului și consecințele survenite. Dacă Valicova Svetalana nu ar fi încălcat cerințele Regulamentului, consecințele respective nu ar fi survenit; - Bulat Grigorii are la întreținere un copil minor, se bucură de o carcteristică pozitivă la locul de trai (f.d. 71-72, vol. II), lipsa antecedentelor penale și atragerii la răspundere penală (f.d. 104, vol. I), faptul că nu se află la evidența medicilor narcolog sau psihiatru (f.d. 105-106, vol. I), a reparat benevol și integral prejudiciul material cauzat părții vătămate (f.d. 60, 67, vol I); - Bulat Grigorii se căiește sincer de faptele săvârșite, conștientinzând gravitatea și impactul acestora, însă din cumulul circumstanțelor cauzei, consideră că nu este vinovat de comiterea infracțiunilor imputate, pe motivul lipsei intenției și vinovăției. În drept, recursul declarat este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12) Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiate, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Așadar, în prezenta speță, în recursul declarat, avocatul Cotruța S. în numele inculpatului, invocă concomitent temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12) Cod de procedură penală, care prevăd că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, 15 sau instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cauzurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde; s-au aplicat pedepse individualizate, contrar prevederilor legale, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că temeiul invocat de către recurent și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel, judecând cauza și verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de vinovăție a lui Bulat G. în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal și art. 266 Cod penal. Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind toate aspectele de fapt și de drept. Totodată, instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO. În opinia Colegiului penal, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri și a adoptat o hotărâre legală, întemeiată și motivată, cuprinzând argumente fundamentate în fapt și în drept, prezentate în hotărârea atacată. Referitor la criticile din recurs precum că, învinuirea este una formală și abstractă. La acest capitol, Colegiul penal reține, că în conformitate cu prevederile art. 296 alin. (2) Cod de procedură penală, rechizitoriul se compune din două părți: expunerea și dispozitivul. Expunerea cuprinde informații despre fapta și persoana în privința căreia s-a efectuat urmărirea penală, analiza probelor care confirmă fapta și vinovăția învinuitului, argumentele invocate de învinuit în apărarea sa și rezultatele verificării acestor argumente, circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea învinuitului, precum și temeiurile pentru liberarea de răspundere penală conform prevederilor art. 53 din Codul penal dacă constată asemenea temeiuri. Dispozitivul cuprinde date cu privire la persoana învinuitului și formularea învinuirii care i se incriminează cu încadrarea juridică a acțiunilor lui și mențiunea despre trimiterea dosarului în instanța judecătorească competentă. Colegiul penal remarcă, faptul că învinuirea înaintată lui Bulat G., prin rechizitoriu, este clară și concretă fiind indicată formularea învinuirii care i se incriminează, cu încadrarea juridică a acțiunilor acestuia. Astfel, în rechizitoriu este descrisă fapta ce i se incriminează lui Bulat G. în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod 16 penal și art. 266 Cod penal, iar instanțele de fond just reieșind din probatoriul administrat în cauză și în conformitate cu prevederile art. 394 alin. (1) pct. 1), au descris fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, consecințele infracțiunii. Mai mult ca atât, în cadrul ședinței de judecată în prima instanță, la data de 24 octombrie 2018 (f.d.124 v. II), inculpatul în prezența apărătorului, a declarat, că învinuirea îi este clară. Prin urmare, Colegiul penal constată, că acuzatul Bulat G. a fost informat într- o limbă pe care o cunoaște în mod amănunțit asupra naturii și cauzei acuzației împotriva sa, declarând în fața instanței de judecată în prezența avocatului prin viu grai, că îi este clară învinuirea adusă, așa cum prescriu garanțiile prevăzute la art. 6§3 lit. a) al Convenției europene. Totodată, instanța de recurs respinge argumentul recurentului precum că procurorul a transcris în învinuire conținutul pct. 45 RCR, fără a se demonstra pertinența prevederilor respective cazului. În acest sens, Colegiul penal reține că, în învinuire este indicat că, inculpatul a încălcat regulile de securitate a circulației rutiere și anume prevederile pct. 45 alin. (1), (2) și 46 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere și conținutul acestora, fapt ce a dus la apariția urmărilor prejudiciabile și anume tamponarea pietonului Valicova S., la fel în rechizitoriu fiind indicată pertinența prevederilor respective la caz, fiind menționat că ”...nefiind deținător al permisului de conducere, n-a manifestat atenție sporită la circulație, n-a ținut permanent seama de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier de care trebuie să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei necesare deplasării în siguranță, n-a apreciat corect situația rutieră în care se afla autovehiculul la momentul respectiv, n-a luat în considerație starea de lucruri în traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților la el împotriva accidentelor și consecințelor acestora, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, nu a adaptat o viteză corespunzătoare condițiilor de drum care ar garanta securitatea circulației...” Mai mult ca atât, instanța de recurs reține, că recurentul invocă în prezenta speță concomitent temeiurile pentru recurs prevăzute la pct. 8) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Însă, din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că se solicită adoptarea unei noi hotărâri de achitare a inculpatului de învinuirea adusă în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, instanța de recurs consideră, că de fapt, avocatul Cotruța S., în recursul declarat semnalează temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Respectiv, este alogică invocarea concomitentă și a temeiului pentru recurs stipulat la pct. 12) al aceleeași norme, precum că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, fiindcă în asemenea abordare se subînțelege că totuși inculpatul a săvârșit o careva infracțiune, însă aceasta nu a fost încadrată juridic corect. Totodată, din conținutul recursului nici nu se atestă o argumentare desfășurată a acestui temei pentru recurs, fiind doar indicat la temeiurile de drept. Pe această linie de considerente, Colegiul penal va examina recursul inclusiv prin prisma incidenței temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. 17 De remarcat este, că acest temei pentru recurs este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Din textul recursului declarat sub aspectul prezenței temeiului de casare prevăzut de pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal reține că, recurentul solicită achitarea inculpatului de învinuirea adusă în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, precum că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, dar în motivele recursului se contrazice indicând faptul că lipsește legătura cauzală dintre fapta inculpatului și consecințele survenite. Analizând criticile invocate de către avocat, prin prisma incidenței temeiului de casare invocat, instanța de recurs menționează că acestea, de fapt, au constituit obiect de studiu în instanțele de fond și asupra cărora s-au expus argumentat și nu se constată împrejurări ce ar înlătura concluziile despre vinovăția ultimului în comiterea acțiunilor infracționale imputate. În cauza supusă judecării Colegiul penal consideră, că instanțele de fond corect au stabilit circumstanțele de fapt și de drept, examinând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, astfel just ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului, inclusiv în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal. Astfel, nu este fondată critica recurentului, în sensul pretinderii că lipsește legătura cauzală dintre fapta inculpatului și consecințele survenite, deoarece în cazul dat s-a constatat că, inculpatul a încălcat regulile de securitate a circulației și anume prevederile pct. 45 alin. (1), (2) și 46 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, fapt ce a dus la apariția urmărilor prejudiciabile și anume tamponarea pietonului Valicova S. Ce ține de critica recurentului, precum că poartă caracter declarativ argumentele acuzării că, inculpatul nu a ținut cont de limita de viteză stabilită pentru porțiunea respectivă de drum, Colegiul penal reține că, inculpatul a fost recunoscut vinovat pentru faptul că, a încălcat și prevederile art. 45 alin. (2), 46 RCR, care prevăd că, în cazul în care apar obstacole ce pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească pentru a nu pune în pericol siguranța traficului; conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită și, în caz de necesitate, să reducă viteza până la limita care i-ar garanta siguranța traficului sau chiar să oprească, în cazurile în care se deplasează pe lângă copii, persoane de vârstă înaintată, precum și persoane cu semne evidente de invaliditate. Astfel, conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-2344 din 06 iunie 2018, s-a constatat că, în cazul în care automobilul se deplasa cu viteza de 50 km/h, conducătorul auto dispunea de posibilitatea tehnică de a evita tamponarea obstacolului (pietonului Valicova S.), aplicând metoda frînării, iar conform raportului de expertiză judiciară nr. 1442-1445 din 17 iulie 2019, s-a stabilit că, dacă în momentul ieșirii pe carosabil pietonul s-a aflat în vizorul conducătorului automobilului atunci, spațiul necesar de oprire în siguranță a unui automobil de model ”Opel Kadett” la viteza de deplasare 18 50 km/h în condițiile producerii accidentului rutier constituie aproximativ 28 m; dacă înaintea producerii accidentului rutier pietonul a ieșit în direcția benzii de deplasare a automobilului de după un oarecare obstacol amplasat pe carosabil, atunci spațiul necesar de oprire în siguranță a unui automobil de model ”Opel Kadett” la viteza de deplasare 50 km/h în condițiile producerii accidentului rutier constituie aproximativ 31 m; dacă în momentul producerii accidentului rutier care a avut loc la data de 14 aprilie 2018, în mun. Chișinău, bd. Cuza-Vodă, viteza de deplasare a automobilului ”Opel Kadett”, n/î XXXXX constituia 50 km/h și pietonul a parcurs în vizorul șoferului distanța de 6,0 metri cu viteza de 3,2 km/h (conform f.d. 87, vol. II), atunci conducătorul automobilului ”Opel Kadett”, cu n/î XXXXX avea posibilitate tehnică de a evita tamponarea pietonului prin frânare. Ce ține de argumentul avocatului, precum că premisa producerii accidentului rutier cu consecințe grave survenite, a fost determinată de trecerea drumului de către partea vătămată Valicova S. în loc nepermis și în circumstanțe imprevizibile pentru Bulat G., Colegiul penal reține că, conform teoriei penale caracterul periculos al situației create se deduce în raport cu toți cei care au contribuit la producerea lui. Nu se produce o compensare a culpei. Fiecare dintre persoanele care au avut o contribuție la rezultat răspund autonom pentru culpa proprie. Astfel, în speță, Colegiul penal reține că, inculpatul a încălcat prevederile pct. 45 alin. (1), (2) și 46 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, fapt ce a dus la apariția urmărilor prejudiciabile și anume tamponarea pietonului Valicova S., care în rezultat a decedat la fața locului. Totodată, nu este fondată nici critica recurentului, precum că prin achitarea sumei cu titlu de despăgubire materială în mărime de 20 000 lei, Bulat Grigore a compensat prejudiciul părții vătămate, iar cât privește suma de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, este neîntemeiată și nefondată. Dimpotrivă, instanța de recurs atestă, că instanța de apel întemeiat a reținut că, succesorul victimei a suportat prin infracțiunea săvârșită de inculpat, suferințe psihice și morale, avînd în vedere că în urma comiterii infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, a decedat Valicova Svetlana, succesorul victimei - Natalia Beleaeva fiind fiica acesteia. Prin urmare, la caz se atestă un raport direct de cauzalitate între infracțiunea descrisă și prejudiciul nepatrimonial suportat de succesorul victimei, iar legea penală prevede expres dreptul persoanei căreia i-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală de a înainta o acțiune civilă privitor la încasarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune. Totodată, suferințele provocate în urma decesului persoanei, nu pot fi acoperite cu nici un mijloc bănesc, astfel instanța de apel întemeiat a considerat că, suma stabilită de a fi încasată în beneficiul lui Nataliei Beleaeva, cu titlu de prejudiciu moral de către prima instanță din contul inculpatului, este suficientă pentru a acoperi pe cât de posibile suferințele morale, cauzate succesorului victimei, or, instanța de fond a ținut cont de semnificația valorilor sociale lezate și prejudiciului cauzat și a examinat suficient capătul de cerere referitor la încasarea prejudiciului moral. Prin urmare, Colegiul penal reține că, instanțele de fond la stabilirea cuantumului prejudiciului moral au ținut cont de dispoziția art. 2037 alin. (3) Cod 19 civil, conform căruia, la determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului. În acest context, instanța de recurs consideră că, instanțele de fond au efectuat o evaluare obiectivă a prejudiciului moral, în raport cu cele săvârșite de inculpat, învederând starea materială a acestuia care nu este angajat în câmpul muncii și suferințele psihice cauzate succesorului victimei și nu a admis ca ultima să ajungă la o îmbogățire netemeinică. Ce ține de invocarea de către recurent a prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, și că urmează a se ține cont de faptul că, Bulat Grigorii are la întreținere un copil minor, se bucură de o caracteristică pozitivă la locul de trai (f.d. 71-72, vol. II), lipsa antecedentelor penale și atragerii la răspundere penală (f.d. 104, vol. I), nu se află la evidența medicilor narcolog sau psihiatru (f.d. 105-106, vol. I), a reparat benevol și integral prejudiciul material cauzat părții vătămate (f.d. 60, 67, vol. I), Colegiul penal reține că la aplicarea pedepsei inculpatului în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, instanța de apel a ținut cont de circumstanțele menționate și de comportamentul inculpatului până și după săvârșirea infracțiunii, în final concluzionând întemeiat că, reeducarea și corectarea inculpatului nu este posibilă fără izolarea lui de societate. Astfel, Colegiul penal statuează că, instanța de apel a apreciat probele conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, întemeiat a stabilit vinovăția inculpatului și că, acțiunile acestuia sânt incidente elementelor infracțiunilor prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b), 266 Cod penal, fapta fiind încadrată juridic corect, iar pedeapsa stabilită inculpatului Bulat G., a fost aplicată în limitele legii, și în cele din urmă temeiurile pentru recurs invocate și stipulate la pct. 6), 8), 10), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea. Finalmente, Colegiul penal apreciază ca legală și întemeiată hotărârea instanței de apel, ce a fost adoptată în corespundere cu prevederile art. 414-419 Cod de procedură penală și din atare considerente, recursul ordinar declarat de către avocatul Cotruța Sergiu în numele inculpatului, este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) CPP, Colegiul penal DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cotruța Sergiu în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe Bulat Grigorii Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 26 mai 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecător Cobzac Elena Judecător Plămădeală Ghenadie 20