1ra-1616/2021 — art. 264 alin. 3 lit. a CP

1ra-1616/2021 — art. 264 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1616/2021

1-16003758-01-1ra-05072021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

17 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte DIACONU Iurie

judecători CATAN Liliana

GUZUN Ion

PLĂMĂDEALĂ Ghenadie

BURDUH Victor

a judecat, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Oficiul Central, Vlah Alexandr și partea

vătămată Neagu Dmitri împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel

Comrat din 09 martie 2021 în privința lui

GAGAUZ Vasili XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 06.09.2016 – 25.01.2019;

Instanța de apel: 14.02.2019 – 10.06.2019 și 26.08.2020 –09.03.2021;

Instanța de recurs: 04.09.2019 – 12.05.2020 și 05.07.2021-17.01.2022.

Asupra recursurilor ordinare declarate, Colegiul Penal lărgit

c o n s t a t ă:

Gagauz Vasili a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

264 alin. (3) lit. a) Cod penal și condamnat la închisoare pe un termen 4 (patru) ani,

în penitenciar de tip deschis, cu privarea de a conduce mijloace de transport pe un

termen de 3 (trei) ani.

În baza art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată sub formă de închisoare a fost

suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 (trei) ani, obligându-l să nu-

și schimbe domiciliul și/sau locul de ședere fără autorizarea organului de probațiune.

A fost încetat procesul penal de învinuire a lui Gagauz Vasili în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal și de art. 2641 alin. (3) Cod

penal, din motivul expirării termenului de prescripție de atragere la răspundere

penală.

Acțiunea civilă depusă de Tucan Evghenia a fost admisă parțial și s-a dispus

încasarea din contul inculpatului în beneficiul lui Tucan Evghenia 10 000 (zece mii)

lei cu titlu de prejudiciu moral.

1

Acțiunea civilă depusă de Uzun Maria a fost admisă parțial și s-a dispus

încasarea din contul inculpatului în beneficiul lui Uzun Maria 20 000 (douăzeci mii)

lei cu titlu de prejudiciu moral.

Acțiunea civilă depusă de Neagu Dmitri a fost admisă parțial și s-a dispus

încasarea din contul inculpatului în beneficiul lui Neagu Dmitri 10 000 (zece mii) lei

cu titlu de prejudiciu moral.

Cererea procurorului privind încasarea din contul inculpatului în beneficiul

statului 1973 lei cu titlu de cheltuieli de judecată a fost respinsă ca neîntemeiate.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

aproximativ la orele 17:20, conducând automobilul Opel Vectra, cu n/î XXXXX, în

direcția nordică a drumului între s. Bugeac – s. Dezghincea, r. Comrat, fiind la km 2,

a încălcat cerințele art. 3 din Regulamentul circulației rutiere aprobat prin Hotărârea

Guvernului RM nr. 357 din 13.05.2009, potrivit căruia participanții la trafic sunt

obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare

rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale

prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți

la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole

circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate de circumstanțe iminente, pct.

(1) art. 39 din Regulament, potrivit căruia înaintea începerii deplasării, reîncolonării

sau altei schimbări a direcției de mers, conducătorul de vehicul trebuie să se asigure

că această manevră va fi executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți

participanți la trafic, precum și art. 42 pct. 1 și 2 din Regulament care indică că

conducătorii vehiculelor, în afara localităților trebuie să conducă vehiculul cât mai

aproape de marginea dreaptă a carosabilului ținând cont de lățimea carosabilului,

gabaritele vehiculelor și intervalele de siguranță necesare, totodată manifestând

neatenția a trecut fără necesitate pe banda de sens opus, creând impedimente pentru

automobilului VAZ 2102, cu n/î XXXXX, la volan fiind Neagu Dmitri, care circula

în față în care de asemenea se aflau pasagerii: Tucan Evghenia, Uzun Maria, în cele

din urmă a pierdut controlul automobilului și a tamponat automobilul nominalizat.

În rezultatul tamponării lui Neagu Dmitri i-au fost cauzate leziuni corporale sub

formă de traumatism asociat; fracturii închise coastelor 6-8 din dreapta pe linia

axilară din mijloc și din spate; fracturii închise fundului cavității cotiloide din dreapta

cu devierea fragmentelor; trauma cranio-cerebrală; comoție cerebrală, care în

ansamblu au condus la o vătămare îndelungată a sănătății și sunt apreciate ca o daună

medie a sănătății.

Pasagera Tucan Evghenia a suferit leziunile corporale sub forma de trauma

asociată; fractura închisă a condusei osului radial antebrațului stâng într-un loc tipic

cu deplasarea fracturilor, vânătăi articulației cotului drept, contuzia țesuturilor moi a

regiunii lombare, trauma craniocerebrală închisă, rana scalpică în zona sprâncenei din

dreapta, care în complex au dus la dereglare a sănătății de lungă durată și sunt

apreciate ca vătămare medie a sănătății.

Pasagera Uzun Maria a suferit leziuni corporale sub forma de trauma

abdominală contondentă; ruperea splinei cu hemoragie în cavitate abdominală în

volum de 800 ml. (clinic); fractura închisă a oaselor nazale cu deplasare în dreapta;

2

echimoză în regiunea spatelui nazal, care în complex sunt apreciate ca vătămare

gravă a sănătății.

Aceste acțiuni ale lui Gagauz Vasili au fost încadrate de către prima instanță în

baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal – încălcarea regulilor de securitate a

circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care

conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare

medie a integrității corporale sau a sănătății, dar și vătămarea gravă a integrității

corporale sau a sănătății.

Tot Gagauz Vasili la 13 decembrie 2015, aproximativ la ora 17:20, conducând

automobilul Opel Vectra, n/î XXXXX, și deplasându-se în direcție de nord pe

autostradă de comunicare cu s. Bugeac – s. Dezghingea, r. Comrat, la km a 2,

încălcând Regulamentul circulației rutiere, a pierdut controlul și a comis tamponarea

automobilului VAZ 2102, n/î XXXXX, care se deplasa în direcție opusă, sub

conducerea lui Neagu Dmitri și în care erau și pasagerii Tucan Evghenia și Uzun

Maria.

În rezultat, participanții accidentului au suferit vătămări corporale de grad

diferit. Ca urmare, la locul accidentului rutier au venit colaboratorii poliției, care au

examinat locul accidentului, au întocmit schița accidentului, și ulterior șoferilor –

participanți ai accidentului a fost propus să treacă testare privind existența vaporilor

de alcool în aer expirat, dar și examinare medicală în vederea stabilirii stării de

ebrietate cu recoltarea probelor biologice (sângelui).

Însă, Gagauz Vasili, nu a reacționat la propuneri multiple ale colaboratorilor

poliției de a trece testare și examinare medicală, prin ce s-a eschivat de la trecerea lor.

După care Gagauz Vasili a refuzat de la trecerea procedurilor respective.

Aceste acțiuni ale lui Gagauz Vasili au fost încadrate de către prima instanță în

baza art. 2641 alin. (3) Cod penal – refuzul și eschivarea conducătorului mijlocului de

transport de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii

stării de ebrietate și a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul

acestui examen medical.

Tot Gagauz Vasili la 15.08.2016, aproximativ la ora 01:05, conducând

automobilul Peugeot Partner, n/î XXXXX, aflându-se în stare de ebrietate alcoolică,

se deplasa pe autostradă în or. Comrat, a fost stopat la intersecția str. Lenin și

str.Fedico de colaboratorii batalionului de patrulare „Sud” INP IGP MAI RM, Cioban

A.

La verificarea documentelor lui Gagauz Vasili, la colaboratorii batalionului de

patrulare „Sud” INP IGP MAI RM au apărut suspiciuni precum că Gagauz Vasili se

află în stare de ebrietate alcoolică, fiindu-i propus să treacă procedura de testare a

aerului expirat în vederea constatării alcoolemiei, cu ajutorul alcooltestului de model

„Drager”, la ce Gagauz Vasili, în încălcarea subpct. j) pct. 11 Regulamentului

circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 357 din 13.05.2009, (cu

modificări ulterioare), care obligă conducătorul autovehiculului să se supună, la

solicitarea polițistului, procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz,

examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării

alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanțe psihotrope sau de

medicamente cu efecte, a răspuns cu refuz categoric.

3

Aceste acțiuni ale lui Gagauz Vasili au fost încadrate de către prima instanță în

baza art. 2641 alin. (3) Cod penal – refuzul conducătorului mijlocului de transport de

la testarea alcoolscopică.

Găgăuzia, Vlah Alexandr și avocatul Ahmedov Ruslan, în numele inculpatului

Gagauz Vasili.

3.1. Procurorul prin apelul declarat a solicitat casarea parțială a sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă încasarea din contul inculpatului

în beneficiul statului 1973 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

În motivarea apelului, acuzarea a menționat că prima instanță neîntemeiat a

respins cererea privind încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 1973 lei.

3.2. Avocatul Ahmedov Ruslan în apelul declarat în numele inculpatului a

solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Gagauz

Vasili să fie achitat pe capătul de acuzare adus în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod

penal, iar pretențiile lui Neagu Dmitri, Tucan Evghenia, Uzun Maria să fie respinse

ca nefondate.

În motivarea cererii de apel, apărarea a menționat că învinuirea adusă în baza

art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal nu corespunde exigențelor art. 281 Cod de

procedură penală.

Astfel, procurorul nu a indicat în învinuire care anume din acțiunile inculpatului

aduc atingere RCR.

Totodată, circumstanțele celor întâmplate nu sunt în corelație cu probele

acumulate pe cauză, declarațiile lui Neagu Dmitri, Tucan Evghenia, Uzun Maria

necorespunzând realității și contrazic probelor cercetate.

2019, a fost respins ca neîntemeiat apelul procurorului și admis apelul avocatul, în

numele inculpatului, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre prin care

Gagauz Vasili a fost achitat pe capătul de acuzare adus în baza art. 264 alin. (3) lit. a)

Cod penal pe motiv că în acțiunile inculpatului nu se întrunesc elementele

infracțiunii.

Au fost respinse acțiunile civile ale părților vătămate Neagu Dmitri, Tucan

Evghenia și Uzun Maria.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

4.1. Instanța de apel a considerat că prima instanță a dat o apreciere eronată

probelor administrate și prezentate de către părți și eronat a ajuns la concluzia cu

privire la vinovăția inculpatului Gagauz Vasili de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal.

În calitate de probe ale vinovăției lui Gagauz Vasili de comiterea infracțiunii

incriminate lui pe art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, acuzarea a prezentat declarațiile

părților vătămate Neagu Dmitri, Tucan Evghenia, și Uzun Maria, martorului Topal

Gheorghi, procesul-verbal de cercetare la fața locului, declarațiile făcute de către

Gagauz Vasili la etapa urmăririi penale, raportul de expertiză auto-tehnică nr. 0757,

rapoartele expertizelor medico-legale.

Instanța de apel a menționat că, însăși faptul accidentului rutier sub formă de

tamponare a două mijloace de transport, precum și participanții implicați în acesta au

4

fost stabilite și nu sunt contestate de către părți. Însă, pentru emiterea sentinței de

condamnare este necesar de stabilit în acțiunile inculpatului componența infracțiunii,

iar pentru componența infracțiunii, prevăzute de art. 264 Cod penal, este necesar de

stabilit, dacă conducătorul a comis încălcarea Regulamentului circulației rutiere, prin

ce anume aceasta s-a manifestat, care anume puncte ale regulilor de securitate a

circulației și exploatare au fost încălcate. Pentru încălcare a care reguli din

Regulamentul circulației rutiere persoana se consideră vinovată, în ce mod au apărut

aceste încălcări și dacă consecințele apărute se află în legătură de cauzalitate cu

încălcările indicate.

Un indiciu obligatoriu al acestei componente a infracțiunii este legătura de

cauzalitate între încălcarea regulilor de securitate a circulației autovehiculelor și

consecințele survenite. Legătura de cauzalitate urmează să fie stabilită nu doar din

motivul acțiunii sau inacțiunii persoanei, și anume în rezultatul încălcării regulilor de

securitate corespunzătoare. Totodată chestiunea cu privire la legătura de cauzalitate

poate fi discutată doar după stabilirea faptului încălcării regulilor de securitate

corespunzătoare ale traficului. Acțiunea, chiar de se află într-o anumită legătură cu

rezultatul, însă care nu a încălcat regulile de securitate, nu poate fi examinată ca

infracțiune.

Instanța de apel a notat că, fapta incriminată inculpatului, permite tragerea

concluziei cu privire la necorespunderea totală a încălcărilor incriminate inculpatului

a regulilor de securitate a circulației cu circumstanțele stabilite ale cauzei și datele

factologice expuse de către participanții la accident rutier și cele consemnate în

procesul-verbal de cercetare la fata locului.

Astfel, inculpatului i se incriminează încălcarea cerințelor art. 3 Regulamentul

Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009,

potrivit căruia participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație și

prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună

pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe

acele care sunt provocate de circumstanțe iminente, art. 39 pct. (1) din Regulament,

potrivit căruia înaintea începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a

direcției de mers, conducătorul de vehicul trebuie să se asigure că această manevră va

fi executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic, și

de asemenea art. 42 punctele 1,2 din Regulament, potrivit căruia în afara localităților

conducătorul trebuie să conducă vehiculul cât mai aproape de marginea dreaptă a

carosabilului, ținând cont de lățimea carosabilului, gabaritele vehiculelor și

intervalele de siguranță necesare. Totodată în opinia părții acuzării, inculpatul

Gagauz Vasili, a manifestat neatenție, a ieșit fără necesitate pe banda de sens opus,

creând obstacol pentru automobilul care se deplasa în întimpinarea autovehiculului

VAZ 2102, n/î XXXXX, condus de către Neagu Dmitri, și prin urmare a pierdut

controlul și a comis tamponarea acestuia.

Instanța de apel a reținut că, prima instanță a ajuns la concluzia, că Gagauz

Vasili, a comis infracțiunea imputată lui, luând drept temei probele prezentate de

către partea acuzării de stat și declarațiile părții vătămate Neagu Dmitri, referitor la

cauzele accidentului în traficul rutier, dând versiunii acestuia aprecierea

corespunzătoare.

5

Despre faptul, că instanța de judecată a recunoscut versiunea părții vătămate a

lui Neagu Dmitri, drept scenariu posibil teoretic de desfășurare a evenimentelor

certifică formularea în sentință „instanța de judecată este de părere că circumstanțele

care au avut loc la 13.12.2015 se desfășurau anume conform versiunii părții

vătămate și anume șoferul Gagauz Vasili, observând în ultimul moment mijlocul de

transport sub conducerea lui Neagu Dmitri a hotărât să manevreze la dreapta și să

plece de pe contrasens”.

În opinia instanței de apel, pentru constatarea vinovăției lui Gagauz Vasili

instanța de judecată urma să răspundă la următoarele întrebări:

- dacă conducătorul Gagauz Vasili, a comis încălcarea Regulamentului

Circulației Rutiere (ținând cont de lipsa articolelor în Regulamentul Circulației

Rutiere, numerotarea corectă, pe care a avut-o în vedere procurorul: pct. 3; pct. 39

subpunctul 1); pct. 42 subpunctele 1, 2 Regulamentul Circulației Rutiere);

- dacă a manifestat inculpatul neatenție și a ieșit fără necesitate pe banda de sens

opus, creând obstacol pentru automobilul părții vătămate care venea în întimpinare;

- dacă într-adevăr inculpatul a pierdut controlul și a comis tamponarea cu

automobilul din sensul opus;

- dacă accidentul a avut loc ca rezultat al faptului, că inculpatul a încălcat

regulile de circulație mai sus indicate, a manifestat neatenție și a ieșit fără necesitate

pe banda de sens opus, creând obstacol pentru automobilul părții vătămate care venea

în întimpinare, și de asemenea a pierdut controlul asupra automobilului.

În cadrul examinării cauzei partea acuzării nu a prezentat probe concludente și

suficiente al faptului, că inculpatul a încălcat Regulamentul Circulației Rutiere (pct.

3; pct. 39 subpunctul 1); pct. 42 subpunctele 1, 2 Regulamentul Circulației Rutiere).

Astfel, instanța de apel a constatat că, Neagu Dmitri conducea mijlocul său de

transport pe banda de circulație, destinată pentru circulația acestuia, apoi în câmpul

vizibilității, a observat mijlocul de transport, condus de către inculpat, care se deplasa

pe banda de circulație, destinată pentru circulația automobilului, condus de către

Neagu Dmitri, în apropiere nemijlocită de mijloacele de transport Neagu Dmitri, cu

scopul evitării tamponării a întors volanul în stânga, iar Gagauz Vasili, a întors

volanul în dreapta, întorcându-se pe banda sa de circulație, în legătură cu care fapt a

avut loc accidentul în traficul rutier, în urma căruia au fost cauzate vătămări ale

integrității corporale persoanelor, care se aflau în automobilul, condus de către Neagu

Dmitri.

Din aceasta rezultă, că partea vătămată Neagu Dmitri, personal recunoaște, că a

ieșit pe banda de circulație a inculpatului, unde a avut loc tamponarea. Tot această

circumstanță o confirmă și martorii Tucan Evghenia, Uzun Maria și Neagu Dmitri,

explică ilegalitatea evidentă a manevrei sale prin tendința de a evita tamponarea și

prin întoarcerea bruscă a automobilului lui Gagauz Vasili, pe banda sa de circulație.

Temerile sale el de asemenea le confirmă prin lipsa acostamentului și existenta

șanțului în partea dreaptă în direcția sa de deplasare, prin luminarea slabă a farurilor

la automobilul său, din care motiv în întuneric Gagauz Vasili, putea să nu-l observe și

prin viteza excesivă a ultimului.

Instanța de apel a notat că, faptul tamponării mijloacelor de transport pe banda

de circulație a lui Gagauz Vasili, este veridic stabilit și în cadrul cercetării la fața

6

locului. Potrivit planului-schemei anexat la procesul-verbal de cercetare la fața

locului din 13.12.2015 (vol. I, f.d. 18-19) tamponarea a avut loc pe banda de

circulație a automobilului Opel Vectra la 0,3 metri de la mijlocul presupus al

drumului. Totodată, necătând la lipsa marcajului rutier pe această porțiune, nu-i mai

rămân dubii referitor la banda de circulație, pe care a avut loc tamponarea. În cazul

dat automobilele s-au ciocnit cu părțile din fața din dreapta ale vehiculelor, iar ținând

cont de faptul, că tamponarea a avut loc pe banda de circulație a automobilului Opel

Vectra la 0,3 metri de la mijlocul presupus al drumului, aceasta înseamnă, că

automobilul VAZ 2102 a fost în întregime pe banda de circulație a automobilului

Opel Vectra și mai aproape de acostament decât Opel Vectra. Adică. se confirmă

declarațiile părții vătămate, că el, încălcând grosolan regulile de circulație, neglijând

siguranța traficului de fapt încerca să ocolească automobilul din sensul opus din

partea stângă și totodată în momentul tamponării automobilul din sensul opus se

deplasa pe banda sa de circulație.

Cu referire la argumentul părții vătămate Neagu Dmitri, precum și declarațiile

rudelor acestuia martorii, care se aflau în automobilul acestuia Tucan Evghenia, și

Uzun Maria, cu privire la faptul, că conducătorul Opel Vectra s-a întors pe banda sa

în ultimul moment nu poate fi luat drept temei, deoarece nu este confirmat prin date

obiective și se combat de către inculpatul Gagauz Vasili, și martorul Topal Gheorghi.

Reieșind din existența contradicțiilor în declarațiile participanților la accident și

ale pasagerilor acestora, în cazul dat mai veridice sunt concluziile expertului, care

combat în această parte declarațiile părții vătămate și ale pasagerilor acestuia.

Instanța de apel a menționat că, din concluziile expertizei judiciare efectuate în

cauză nr. 0757 din 27.07.2016 (pct. 1 concluziile expertului) rezultă, că în momentul

tamponării automobilele se deplasau în întâmpinarea unui celuilalt, axele lor

longitudinale în momentul tamponării erau aproximativ paralele unul față de celălalt,

și direcția diformaților mijloacelor de transport este îndreptată dinainte înapoi (vol. II,

f.d. 231). Totodată, expertul pe imaginile fotografice cu numerele 13, 14, 15, 16 din

foto-tabelul anexat la raportul expertului și pe schemă (vol. II, f.d. 235, 236) a

reflectat situarea reciprocă a automobilelor în momentul tamponării lor, reieșind din

care se observă, că automobilele s-au tamponat nu sub unghi, ci se deplasau până la

tamponare în întâmpinarea unui celuilalt.

Astfel, prin această circumstanță în întregime se combate versiunea lui Neagu

Dmitri, cu privire la faptul, ca automobilele s-au tamponat sub unghi, chipurile din

cauza că Gagauz Vasili, a început a se întoarce pe banda sa de circulație ocupată

anterior, destinată pentru circulația automobilului lui.

Instanța de apel a presupus că versiunea înaintată de către partea vătămată

Neagu Dmitri, este o metodă de apărare a intereselor sale ca participant la accident.

Expertiza efectuată nu a putut combate sau să confirme datele de la fața locului

cu privire la situarea reciprocă a mijloacelor de transport în momentul accidentului

referitor la hotarele carosabilului.

Instanța de apel a notat că, în conformitate cu pct. 3 din concluziile expertului nu

este posibil în cazul dat de determinat situarea mijloacelor de transport în momentul

tamponării față de hotarele carosabilului din motivul lipsei pe schema accidentului

informației cu privire la urmele de circulația a mijloacelor de transport, atât înainte de

7

momentul tamponării, cât și după tamponare, precum și din motivul lipsei cantității

suficiente a indicilor trasologice, care determină situarea locului tamponării (vol. I,

f.d. 232).

Instanța de apel a considerat că, prima instanță neîntemeiat a avut o atitudine

critică față de declarațiile inculpatului Gagauz Vasili, cu privire la faptul, că până la

tamponare acesta se deplasa pe banda sa de circulație, făcând referire la declarațiile

lui Neagu Dmitri, Tucan Evghenia, Uzun Maria, care sunt contradictorii.

Astfel, de la începutul urmăririi penale partea vătămată Uzun Maria, a declarat,

că automobilul din sensul opus era de culoare sură cu farurile puse în funcție și se

deplasa în direcția lor, conducătorul a întors volanul și a avut loc tamponarea

(procesul-verbal de audiere în calitate de martor din 13.12.2015 (vol. I, f.d. 23).

Apoi, la audierea în calitate de parte vătămată din 16.12.2015, Uzun Maria, și-a

completat declarațiile, indicând, că atunci când se deplasau, a observat, că în

întâmpinare venea un automobil cu lumina de drum a farurilor puse în funcție. Pe

care bandă acesta se deplasa, nu a văzut. De îndată cum l-a văzut, el brusc s-a lovit de

automobilul lor, (vol. I, f.d. 40).

Instanța de apel a indicat că, declarațiile martorului Uzun Maria, pot corespunde

realității, deoarece, ținând cont de faptul, că Uzun Maria, nu a văzut pe care bandă se

deplasau conducătorii, în cazul ieșirii lui Neagu Dmitri, pe banda de circulație a lui

Gagauz Vasili, ea de asemenea poate vedea, că automobilul din sensul opus se

deplasa spre ei, cât și faptul, că și automobilul lor se deplasa în direcția automobilului

Gagauz Vasili. În cazul dat are importanță hotărâtoare acel fapt, cine din conducători

pe care bandă se deplasa.

Fiind audiată deja în calitate de parte vătămată Uzun Maria a indicat, că Neagu

Dmitri, se deplasa doar pe banda dreaptă până la tamponare, se deplasa nu repede,

deoarece automobilul este vechi, nu poate spune ce a fost cu o secundă înainte de

tamponare, deoarece de îndată a avut loc lovitura (vol. I, f. d. 134).

Însă declarațiile ale Mariei Uzun, precum că până la tamponare Neagu Dmitri,

se deplasa pe banda sa de circulație, nu coroborează cu raportul expertului și alte

materiale ale dosarului, inclusiv și cu cercetarea la fața locului, care a stabilit locul

tamponării mijloacelor de transport pe banda de circulație a automobilului lui Gagauz

Vasili.

Fiind audiată în calitate de parte vătămată în ședința de judecată, Uzun Maria, a

declarat, că ei se deplasau pe partea dreaptă a drumului și ca să nu să se tamponeze,

conducătorul brusc a întors volanul și a avut loc tamponarea, că conducătorul se

deplasa spre ei până la tamponare, că lovitura nu a fost dreaptă, că ea vedea drumul,

chiar aflându-se după scaunul destinat conducătorului, când Neagu Dmitri, a văzut

automobilul din sensul opus, el brusc a întors în stânga.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile părții vătămate Uzun Maria,

deoarece nu corespund materialelor dosarului, de asemenea nu corespund raportului

expertului cu privire la situarea reciprocă a automobilelor unul față de celălalt în

momentul tamponării, nu corespund materialelor dosarului referitor la locul

tamponării, mai ales ținând cont de faptul că Uzun Maria, este ruda lui Neagu Dmitri,

că ea personal a confirmat în ședința de judecată la audierea acesteia, și, respectiv,

8

este cointeresată în recunoașterea ca fiind vinovat de comiterea infracțiunii anume pe

inculpatul Gagauz Vasili.

Referitor la declarațiile părții vătămate Tucan Evghenia, nepoata lui Neagu

Dmitri, instanța de apel a menționat că din declarațiile părții vătămate Tucan

Evghenia, precum ea vedea bine drumul, că automobilul condus de bunelul ei pe

partea dreaptă, că automobilul din sensul opus se deplasa pe banda lor de circulație,

că bunelul brusc a întors volanul în stânga în ultimul moment înainte de tamponare,

că ei nu au reușit să iasă pe banda de sensul opus, că lovitura a avut loc până la

ieșirea pe banda de sens opus.

Declarațiile indicate ale Tucan Evghenia, nu corespund realității, deoarece

contravin raportului expertului, procesului-verbal de cercetare la fața locului, care

uniform a stabilit, că locul tamponării se află pe banda de circulație a automobilului

clientului său.

Referitor la declarațiile părții vătămate Neagu Dmitri, instanța de apel a

menționat că el a văzut automobilul din sensul opus pe banda sa de circulație cu 100-

150 metri, că automobilul din sensul opus îl orbea cu lumina de drum al farurilor,

însă Neagu Dmitri, a continuat deplasarea, nu s-a oprit, ci a condus în stânga, ca să

evită tamponarea, iar în acest moment Gagauz Vasili, de asemenea a întors volanul,

ca să se întoarcă pe banda sa de circulație, și a avut loc tamponarea.

De asemenea Neagu Dmitri, la întrebările părții apărării a declarat, că

tamponarea a avut loc sub unghi, chiar și a desenat schematic cum erau situate

automobilele unul față de celălalt și a anexat desenul la declarațiile sale. Pe lângă cele

indicate, Neagu Dmitri, a declarat, că tamponarea a avut loc la mijlocul benzii de

drum, destinată pentru circulația automobilului lui Gagauz Vasili. Însă declarațiile lui

Neagu Dmitri, nu corespund realității, la fel ca și declarațiile lui Tucan Evghenia și

Uzun Maria, deoarece contravin probelor cercetate.

Instanța de apel a considerat că, declarațiile lui Neagu Dmitri, cu privire la

faptul, că el a întors brusc volanul în stângă, iar Gagauz Vasili, în dreapta, în

rezultatul cărui fapt automobilele s-au tamponat sub unghi, nu corespund nici

raportului expertului, care a stabilit, că axele longitudinale ale circulației erau practic

paralele, ci nu erau situate sub unghi. Caracterul deteriorărilor de pe automobilele i-

au permis expertului să situeze mijloacele de transport unul față de celălalt, reieșind

din care se observă, că automobilele se deplasau nu sub unghi, ci în întâmpinarea

unui celuilalt.

Instanța de apel a constatat că chiar partea vătămată Neagu Dmitri, a indicat, că

tamponarea a avut loc la mijlocul benzii de circulație a lui Gagauz Vasili, ci nu după

cum este indicat în procesul-verbal de cercetare la fața locului la o distanta de 0,3

metri de la mijlocul carosabilului.

Instanța de apel a ajuns la concluzia că tamponarea a avut loc pe banda de

circulației a lui Gagauz Vasili, și ținând cont de faptul că lovitura s-a produs pe partea

dreaptă a automobilului lui Neagu Dmitri, aceasta înseamnă că automobilul lui Neagu

Dmitri, era situat în întregime pe banda de circulație a automobilului inculpatului

Gagauz Vasili, și se deplasa în întâmpinarea acestuia, ci nu sub unghi.

Instanța de apel a considerat că declarațiile lui Gagauz Vasili, cu privire la

circumstanțele accidentului în traficul rutier, față de care instanța a avut o atitudine

9

critică, în întregime corespund realității în partea locului tamponării a automobilelor,

precum și acțiunile acestuia, premergătoare tamponării.

Astfel, inculpatul Gagauz Vasili, a declarat, că se deplasa pe banda sa, că

automobilul condus de Neagu Dmitri, se deplasa în întimpinarea acestuia, că

automobilul lui Neagu Dmitri, cu roțile stângi a ieșit pe acostamentul benzii de 13

circulație a lui Gagauz Vasili. Aceste declarații în întregime coroborează cu raportul

expertului, la aprecierea declarațiilor părților vătămate.

Instanța de apel a notat că, în conformitate cu pct. 3 din concluziile expertului:

în conformitate cu p. 45 (2) Regulamentul Circulației Rutiere, în momentul observării

automobilului VAZ 2102, n/î XXXXX, ca obstacole pentru circulatei, conducătorul

automobilului Opel Vectra, n/î XXXXX, urma să micșoreze viteza până la stopare, ca

să nu pună în pericol siguranța traficului. Reieșind din sensul cerințelor p. 42 (2)

Regulamentul Circulației Rutiere, conducătorul automobilului VAZ 2102, n/î

XXXXX, pe drumurile din afara localităților urma să conducă vehiculul cât mai

aproape de marginea dreaptă a carosabilului”.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că anume conducătorul

automobilului VAZ 2102, Neagu Dmitri a încălcat cerințele pct. 42 (2) Regulamentul

Circulației Rutiere, deoarece el a ieșit pe banda de circulație a automobilului condus

de Gagauz Vasili, și anume această încălcare se află în legătura de cauzalitate cu

accidentul în traficul rutier care a avut loc.

Despre faptul, că Gagauz Vasili, conducea automobilul pe banda sa de circulație

de asemenea certifică și declarațiile lui Topal Gheorghi, care a declarat, că Gagauz

Vasili conducea cu o viteză redusă și se deplasa anume pe banda sa.

Astfel, la nici una din întrebările puse de instanța de judecată nu se poate de

răspuns afirmativ, adică:

- nu s-a dovedit faptul, că conducătorul Gagauz Vasili, a încălcat Regulamentul

Circulației Rutiere (p. 3; p. 39 subpunctul 1); p. 42 subpunctele 1, 2 Regulamentul

Circulației Rutiere);

- sunt presupuse și ne dovedite afirmațiile cu privire la faptul, că inculpatul a

manifestat neatenție și a ieșit fără necesitate pe banda de sens opus, creând obstacol

pentru automobilul părții vătămate care se deplasa în întâmpinare;

- este presupusă afirmația cu privire la faptul, că inculpatul a pierdut controlul și

a comis tamponarea cu automobilul din sensul opus;

- nu există legătură de cauzalitate între acțiunile inculpatului și accidentul în

traficul rutier deoarece instanța de judecată nu a stabilit, că inculpatul a încălcat

regulile de circulatei, a manifestat neatenție și a ieșit fără necesitate pe banda de sens

opus, și de asemenea a pierdut controlul asupra automobilului.

Instanța de apel a menționat că prima instanță, în conformitate cu art. 100 alin.

(4) Cod de procedură penală, nu a supus verificării minuțioase, multilaterale și

obiective toate probele administrate în cauza penală și nu a făcut o analiză a acestor

probe în conformitate cu alte probe.

În acest sens instanța de apel a conchis că probele cercetate în ședință de

judecată nu pot fi apreciate, ca fiind suficiente pentru emiterea sentinței de

condamnare, în legătură cu care fapt a ajuns la concluzia cu privire la emiterea

sentinței de achitare pe art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal.

10

Probele prezentate de către partea acuzării de stat, în mod obiectiv combat vina

inculpatului de comiterea infracțiunii incriminate lui, în legătură cu care fapt, pe

învinuirea înaintată pe art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, inculpatul Gagauz Vasili,

urmează a fi achitat în baza art. 390 alin. (1) p. 3) Cod de procedură penală.

În legătură cu faptul că s-a ajuns la concluzia cu privire la achitarea inculpatului,

acțiunile civile au fost respinse.

În ceea ce privește cheltuielile judiciare, instanța de apel a indicat că la

examinarea cauzei în ordine de apel, s-a ajuns la concluzia cu privire la achitarea lui

Gagauz Vasili în legătură cu care fapt cererea de apel a procurorului a fost respinsă ca

neîntemeiată.

procurorul în Procuratura UTA Gagauzia Oficiul Central, Vlah Alexandr și părțile

vătămate Tucan Evghenia și Neagu Dmitri.

5.1. Procurorul, care invocând eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1)

pct. 6), Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei și dispunerea rejudecării

cauzei, deoarece:

- acțiunile părții vătămate Neagu Dmitri au fost justificate de instinctul de

autoapărare și de prevederile art. 45 pct. (1) lit. b), d), al RCR;

- RCR nu interzice conducătorilor auto într-o situație critică în trafic să se

salveze și să salveze pasagerii de la un pericol real, care vine din partea altui

participant la trafic, care de la început a încălcat grav regulile circulației rutiere;

- nu au fost luate în considerare concluziile procurorului, mai mult au fost

respinse declarațiile a trei părți vătămate, care sunt în concordanță cu alte probe și

interdependente;

- după comiterea accidentului rutier din vina lui Gagauz Vasili, ultimul nu a

acționat și nici nu a încercat să acorde părților vătămate asistența medicală de urgență

până la venirea medicilor, nu a chemat salvarea sau politia conform prevederilor art.

12 pct. (1) lit. c) RCR, deoarece se simțea vinovat;

- inculpatul s-a eschivat categoric de la testarea alcooscopică și de la examenul

medical privind starea de ebrietate și a naturii ei, deoarece i-a fost frică de faptul că în

cazul trecerii testărilor supra indicate fără dubii va fi stabilit și faptul conducerii de

către acesta a mijlocului de transport în stare de ebrietate cu grad avansat;

- în rezultatul analizei probelor examinate în cadrul ședinței de judecată au fost

stabilite toate elementele obligatorii le componenței de infracțiune prevăzute de art.

264 alin. (3) pct. a) Cod Penal.

5.2. Partea vătămată Tucan Evghenia, care invocând eroarea de drept

prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6), Cod de procedură penală, a solicitat casarea

deciziei și menținerea sentinței, motivând că Neagu Dmitri a întreprins măsuri să

evite tamponarea, împotriva automobilului care a ieșit pe contrasens, or, dacă

accidentul rutier ar fi avut loc în circumstanțele indicate de către inculpat,

automobilul ar fi fost inversat la marginea drumului din partea inculpatului.

Deci, instanța de apel a stabilit eronat circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei.

11

5.3. Partea vătămată Neagu Dmitri, care invocând eroarea de drept prevăzută

de art. 427 alin. (1) pct. 6), Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei și

menținerea sentinței.

În motivarea recursului ordinar, titularul a invocat că recunoaște faptul că a virat

în stângă în scopul să se salveze de la accident rutier, însă nu a recunoscut că ar fi

încălcat prevederile RCR. A acționat în starea de extremă necesitate, iar instanța de

apel a pus sub semnul întrebării declarațiile martorilor, Tucan Evghenia și Uzun

Maria, stabilind eronat circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

mai 2020 au fost admise recursurile ordinare, casată decizia și dispusă rejudecarea

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

6.1. Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs ordinar a constatat că instanța de

apel doar a redat conținutul probelor prezentate de partea acuzării, și, deși a făcut

referire la prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, nu a efectuat

aprecierea acestora și la motivarea hotărârii nu s-a expus asupra admisibilității sau

inadmisibilității acestora, obligație instituită la alin. (4) a aceluiași articol

Astfel, nu au fost supuse analizei și apreciate multilateral și obiectiv:

- acțiunile părții vătămate Neagu Dmitri justificate de instinctul de autoapărare și

de prevederile art. 45 pct. (1) lit. b), d) al RCR, care prevede conducătorul trebuie să

țină cont de dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase și situația rutieră, care potrivit pct. 7 al RCR reprezintă totalitatea

factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, existenta unor obstacole pe sectoarele

drumului, intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier, de care va trebui să

țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei, benzii de circulație și a

modalității de conducere a vehiculului, precum și că RCR nu interzice conducătorilor

auto într-o situație critică în trafic să se salveze și să salveze pasagerii de la un pericol

real, care vine din partea altui participant la trafic, care de la început a încălcat grav

regulile circulației rutiere.

- nu s-a ținut cont că după comiterea accidentului rutier Gagauz Vasili nu a

acționat și nici nu a încercat să acorde părților vătămate asistența medicală de urgență

până la venirea medicilor, nu a chemat salvarea sau politia conform prevederilor art.

12 pct. 1 lit. c) al RCR;

- inculpatul s-a eschivat categoric de la testarea alcooscopică și de la examenul

medical privind starea de ebrietate și a naturii ei, deoarece i-a fost frică de faptul că în

cazul trecerii testărilor supra indicate fără dubii va fi stabilit și faptul conducerii de

către acesta a mijlocului de transport în stare de ebrietate cu grad avansat.

La fel, în decizia sa, instanța de apel a redat depozițiile martorilor audiați pe caz,

însă ulterior de asemenea nu a efectuat o apreciere a acestor depoziții, expunându-se

corespunzător asupra fiecărei, dar s-a limitat la fraze generale, precum că aceste

declarații contravin probelor cercetate, și în mod prioritar, a examinat doar

declarațiile contradictorii ale inculpatului.

Prin urmare, instanța de recurs ordinar a statuat că decizia instanței de apel este

afectată de insuficiență în partea motivării soluției adoptate, nefiind oferite răspunsuri

la toate chestiunile importante pentru justa soluționare a cauzei.

12

2021 a fost respins ca nefondat apelul procurorului și admis apelul avocatului,

declarat în numele inculpatului, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre

prin care Gagauz Vasili a fost achitat de învinuirea adusă în baza art. 264 alin. (3) lit.

a) Cod penal pe motiv că în acțiunile acestuia nu se întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii și au fost respinse acțiunile civile depuse de Neagu Dmitri, Tucan

Evghenia și Uzun Maria.

7.1. În partea descriptivă a deciziei instanța de apel a constatat că Gagauz

Vasili se învinuiește că el, la 13 decembrie 2015, aproximativ la orele 17:20,

conducând automobilul Opel Vectra, cu n/î XXXXX, în direcția nordică a drumului

între s. Bugeac – s. Dezghincea, r. Comrat, fiind la km 2, a încălcat cerințele art. 3 din

Regulamentul circulației rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 357 din

13.05.2009, potrivit căruia participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de

circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile

agentului de circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile

lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului,

precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care

sunt provocate de circumstanțe iminente, pct. (1) art. 39 din Regulament, potrivit

căruia înaintea începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcției de

mers, conducătorul de vehicul trebuie să se asigure că această manevră va fi

executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic,

precum și art. 42 pct. 1 și 2 din Regulament care indică că conducătorii vehiculelor,

în afara localităților trebuie să conducă vehiculul cât mai aproape de marginea

dreaptă a carosabilului ținând cont de lățimea carosabilului, gabaritele vehiculelor și

intervalele de siguranță necesare, totodată manifestând neatenția a trecut fără

necesitate pe banda de sens opus, creând impedimente pentru automobilului VAZ

2102, cu n/î XXXXX, la volan fiind Neagu Dmitri, care circula în față în care de

asemenea se aflau pasagerii: Tucan Evghenia, Uzun Maria, în cele din urmă a pierdut

controlul automobilului și a tamponat automobilul nominalizat.

În rezultatul tamponării lui Neagu Dmitri i-au fost cauzate leziuni corporale sub

formă de traumatism asociat; fracturii închise coastelor 6-8 din dreapta pe linia

axilară din mijloc și din spate; fracturii închise fundului cavității cotiloide din dreapta

cu devierea fragmentelor; trauma cranio-cerebrală; comoție cerebrală, care în

ansamblu au condus la o vătămare îndelungată a sănătății și sunt apreciate ca o daună

medie a sănătății.

Pasagera Tucan Evghenia a suferit leziunile corporale sub forma de trauma

asociată; fractura închisă a condusei osului radial antebrațului stâng într-un loc tipic

cu deplasarea fracturilor, vânătăi articulației cotului drept, contuzia țesuturilor moi a

regiunii lombare, trauma craniocerebrală închisă, rana scalpică în zona sprâncenei din

dreapta, care în complex au dus la dereglare a sănătății de lungă durată și sunt

apreciate ca vătămare medie a sănătății.

Pasagera Uzun Maria a suferit leziuni corporale sub forma de trauma

abdominală contondentă; ruperea splinei cu hemoragie în cavitate abdominală în

volum de 800 ml. (clinic); fractura închisă a oaselor nazale cu deplasare în dreapta;

13

echimoză în regiunea spatelui nazal, care în complex sunt apreciate ca vătămare

gravă a sănătății.

Aceste acțiuni ale lui Gagauz Vasili au fost încadrate, de către organul de

urmărire penală, în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal – încălcarea regulilor de

securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o

vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății, dar și vătămarea gravă a

integrității corporale sau a sănătății.

Instanța de apel a statuat că prima instanță nu a apreciat pe deplin probele

prezentate și neîntemeiat a ajuns la concluzia de confirmare a vinovăției lui Gagauz

Vasili, or declarațiile părților vătămate, martorilor, inculpatului, procesul-verbal de

cercetare la fața locului și anexa acestuia, actul de examinare medicală a

conducătorilor auto, procesele-verbale de cercetare a unităților de transport și anexa

acestora, ordonanțele de recunoaștere în calitate de corp delict, rapoartele de

expertiză auto-tehnică și medico-legală dovedesc doar că accidentul rutier a avut loc

nu și că acesta se datorează acțiunilor infracționale ale inculpatului.

Astfel, potrivit învinuirii, Gagauz Vasili ar fi încălcat cerințele art. 3, 39 p. (1),

42 pct. (1)-(2) RCR. Referitor la cele indicate în învinuire, instanța de apel a reținut

că art. 3 RCR nu prescrie reguli concrete de conduită a participantului la trafic, art. 39

pct. 1) RCR prevede obligațiunea șoferului unității de transport de a se convinge de

siguranța manevrei până la efectuarea acesteia, ca să nu creeze obstacole altor

participant la trafic, iar art. 42 pct. 1) și 2) RCR obligă șoferii, în afara localităților, să

conducă unitatea de transport cât posibil mai aproape de marginea dreaptă a

carosabilului luând în considerație lățimea carosabilului, gabaritele unităților de

transport și intervalele necesare de securitate.

În continuare, procurorul și prima instanță au pus la baza învinuirii aduse doar

versiunea susținută de partea vătămată Neagu Dmitri (persoană interesată), apreciind

critic versiunea inculpatului, cu toate că cele relatate de ultimul și-au găsit confirmare

prin procesul-verbal de cercetare la fața locului și anexa acestuia,, raportul de

expertiză auto-tehnică nr. 0757 din 27.07.2016, raportul de expertiză nr. 0300 din

15.03.2016 și depozițiile martorului Topal Gheorghi. În plus, părțile vătămate sunt

rude și prieteni și urmăresc scopul ușurări situației părții vătămate Neagu Dmitri.

Totodată, declarațiile martorilor Uzun Dmitri și Ghenciu Alexei nu pot confirmă

vinovăția inculpatului, deoarece aceștia nu au fost la fața locului în momentul

accidentului. Despre cele întâmplate ei au aflat venind la fată locului, îndeplinind

obligațiunile de serviciu.

Prin urmare, dubiul judiciar nu a fost înlăturat și vinovăția lui Gagauz Vasili în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal nu și-a găsit

confirmare prin ansamblul probator.

Referitor la acțiunile civile înaintate de părțile vătămate, instanța de apel a

concluzionat că acestea urmează a fi respinse, în conformitate cu prevederile art. 387

alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală

De asemenea, soluționând chestiunea cu privire la cheltuielile de judecată,

instanța de apel a reținut ca neîntemeiate cerințele acuzării de a pune în seama

14

inculpatului cheltuielile suportate pentru efectuarea expertizelor, în mărime de 1973

lei, or, la caz, s-a pronunța o decizie de achitare.

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Oficiul Central, Vlah Alexandr și partea

vătămată Neagu Dmitri.

8.1. Procurorul Vlah Alexandr, care invocând prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei și dispunerea rejudecării

cauzei, menționând că instanța de apel:

- rejudecând apelurile, nu a îndeplinit cerințele art. 436 Cod de procedură

penală;

- fără temei legal a exclus probele acuzării și a preluat versiunea susținută de

inculpat, care a variat de la o etapă a procesului la alta;

- a făcut o interpretare greșită probelor administrate, reținând o stare de fapt și de

drept ce nu corespunde materialelor cauzei.

8.2. Partea vătămată Neagu Dmitri, care invocând prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei și menținerea sentinței,

apelul fiind greșit admis.

În susținerea recursului ordinar, titularul indică că, rejudecând apelurile, instanța

de apel nu a îndeplinit cerințele art. 436 Cod de procedură penală și a pronunțat o

hotărâre identică cu cea casată anterior de instanța de recurs, preluând și argumentele

acesteia.

lărgit ajunge la concluzia că acestea urmează a fi admise, din considerentele ce

urmează.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunța

asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia, or, instanța de recurs

verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și

dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și

material.

În lumina practicii constante a CtEDO și a instanțelor naționale, în cazul în care

se constată încălcări ale prevederilor legale, hotărârea instanței de apel urmează a fi

desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată, de vreme ce viciul fundamental admis în cadrul unei proceduri

precedente, care afectează hotărârea pronunțată, este o ignorare esențială a drepturilor

și libertăților garantate de CoEDO, de alte tratate internaționale, de Constituția

Republicii Moldova și de alte legi naționale, instanțele de recurs sunt obligate de a

rectifica eroarea de procedură comisă de instanțele ierarhic inferioare, în caz contrar

art. 6 CoEDO este încălcat, or se afectează echitatea procedurii (hotărârea CtEDO

Leoni versus Italia).

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea hotărârii atacate și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, în

cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Prin

15

urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să

o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au dus la adoptarea

unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a

dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea

la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Reieșind din conținutul recursurilor se reține că acestea sunt întemeiate în baza

pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală – hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

apel, în cazul în care instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței.

Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și

conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit

instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a

fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă

există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă

toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost

corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de

drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.

Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate, Colegiul

penal lărgit, verificând și analizând per ansamblu decizia instanței de apel, raportată

la criticele recurenților, constată că instanța de apel la adoptarea soluției nu a

respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii procesual-penale în

partea motivării hotărârii, or în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor

legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de apel urmează a fi

desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi

corectată de instanța de recurs.

Potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, chiar dacă dispozițiile art. 6 §1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

16

Fundamentale impun instanțele naționale să-și motiveze deciziile (hotărârea Boldea

versus România), această obligație nu presupune existența unor răspunsuri detaliate la

fiecare problemă ridicată, fiind suficient să fie examinate în mod real problemele

esențiale care au fost supuse spre judecată instanței, iar în considerentele hotărârii

trebuie să se regăsească argumentele care au stat la baza pronunțării acesteia.

În continuarea aceluiași gând, CtEDO a consemnat în repetate rânduri că, la

judecarea cauzei de către instanța de apel și la adoptarea deciziei, aceasta nu se poate

limita la preluarea totală sau parțială a motivării formulate de instanța de fond, ci

trebuie să analizeze din nou cauza, în fapt și în drept, cu atât mai mult când este în

situația pronunțării unei noi hotărâri, și să răspundă argumentat la criticile invocate de

părți, or doar astfel se demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul examinării

acestei cauze penale.

Din conținutul deciziei recurate rezultă că instanța de apel la examinarea cauzei

a comis un șir de erori și anume:

În primul rând, instanța de apel nu a respectat procedura de rejudecare a cauzei

după casarea hotărârii în recurs (art. 436 Cod de procedură penală), or cum rezultă

din materialele cauzei penale situația de fapt ce a existat la soluționarea recursurilor a

rămas aceiași, iar lecturând textul hotărârii recurate se constată că instanța de apel

rejudecând cauza a admis aceleași erori de drept și că motivarea conținută în textul

hotărârii recurate conține aceleași alegații ca și decizia Curții de Apel Cahul din 10

iunie 2019, instanța omițând a se expune asupra erorilor de drept depistate în procesul

judecării apelurilor (a se vedea în acest sens pct. 6.1. a prezentei hotărâri).

În al doilea rând, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este

o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect

devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în

drept, în privința persoanelor care l-au declarat și vizavi de problemele ce le ridică

aceștia. Prin alte cuvinte, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca

urmare a efectuării cercetării judecătorești, în decizia adoptată trebuia să expună

concluzia generală pe marginea apelului, precum și temeiurile de fapt și de drept care

au dus la respingerea criticilor invocate de procuror, analizând probele și indicând

expres care sunt motivele respingerii unora și aprecierii critice a altora.

Colegiul penal conchide că instanța de apel la examinarea cauzei nu a cercetat

probele prezentate de către părți sub toate aspectele, nu le-a verificat și analizat prin

prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu – din

punct de vedere al coroborării acestora și nu și-a motivat soluția adoptată, de

asemenea instanța de apel nu a făcut o analiză minuțioasă a chestiunilor de fapt

criticate și astfel nu a soluționat fondul apelurilor declarate.

În contextul dat, se specifică și că instanța de apel nu a exercitat o cercetare

judecătorească sub toate aspectele, prin prisma respectării principiilor nemijlocirii și a

contradictorialității, or numai după administrarea întregului probatoriu, instanța

stabilește adevărul evaluând în acest scop atât mijloacele de probă administrate în

cursul urmăririi penale cât și cele din cursul judecății.

Din cercetarea procesului-verbal al ședinței de judecată, rezultă că judecarea

apelurilor în prezenta cauză penală a avut loc cu derogări de la normele procesual-

penale, or instanța de apel, fără a cerceta pe viu inculpatul, părțile vătămate și

17

martorii, în vederea perceperii direct a faptelor și împrejurărilor relatate de aceștia

precum și reacțiile lor la întrebările adresate, a conchis asupra netemeiniciei învinuirii

aduse dând apreciere critică declarațiilor incriminatoare ce susțin poziția acuzării.

Cu toate acestea, în partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a reflectat

conținutul declarațiilor date de părțile vătămate, martori și inculpat precum și a

celorlalte mijloace probatorii, redând conținutul acestora și afirmând că, prin acestea

se confirmă indubitabil nevinovăția lui Gagauz Vasili.

Referitor la această situație, colegiul menționează că, este indubitabil că,

prerogativa de a aprecia pertinența unei oferte de probă, inclusiv celei făcute de

martori, i-a aparținut instanței de apel, care trebuia să argumenteze faptul necitații și

neaudierii nemijlocite a părților și martorilor, confirmând prin aceasta echitatea

procedurii de judecarea a cauzei în apel.

Deci, Curtea de Apel nu și-a îndeplinit obligația de a judeca cauza după regulile

primei instanțe și de a pune la baza hotărârii adoptate acele probe, care trebuiau a fi

cercetate în condițiile nemijlocirii și contradictorialității, de vreme ce cei care au

responsabilitatea de a decide cu privire la vinovăția sau nevinovăția unui acuzat ar

trebui, în principiu, să fie în măsură să audieze victimele, învinuitul și martorii în

persoană și să evalueze credibilitatea declarațiilor date de aceștia, evaluarea

credibilității fiind o sarcină complexă care nu poate fi îndeplinită, de obicei, numai

prin darea citirii declarațiilor, după cum a procedat de altfel în cauza deferită judecății

instanța de apel.

În lumina celor expuse, se consideră că statuarea asupra nevinovăției lui Gagauz

Vasili, fără o audiere repetată a părților și a tuturor martorilor, a fost contrară

garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6§1 CoEDO, or în hotărârea CtEDO

Maslova și Nalbandov versus Federația Rusă s-a reiterat importanța soluționării unei cauze

în fond, astfel ca instanța națională să se expună asupra vinovăției sau nevinovăției

persoanei acuzate de comiterea unui delict, în vederea stabilirii adevărului obiectiv,

restabilirii ordinii de drept, ocrotirii și asigurării drepturilor nu numai a acuzatului,

dar și a victimelor infracțiunii.

Prin urmare, Colegiul menționează că pentru corectitudinea judecării prezentei

cauze este important de a analiza minuțios toate probele acumulate în dosar, întrucât

aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal,

iar justa apreciere contribuie la elucidarea adevărului și la echitatea procedurii

desfășurate pentru toate părțile la proces, or în decizia instanței de apel lipsește

analiza și aprecierea probelor. În consecință, instanța de apel nu a respins argumentat

toate alegațiile apelanților invocate în cererile de apel și nu a formulat o motivare

corespunzătoare vizavi de chestiunile care au importanță decisivă în cauză. Mai mult

instanța de apel doar a enumerat probele, descriind și conținutul acestora, fără a

aprecia fiecare probă din punct de vedere al concludenței, pertinenței, veridicității și

utilității acestora, în textul hotărârii redând doar frânturi de gânduri expuse de

martori, partea civilă și nefiind redate în totalitate faptele pe care le conțin probele

administrate de acuzare.

Tot aici, se reține că instanța de apel nu a admis în calitate de probe declarațiile

părților vătămate și ale martorilor, fără a tine cont de faptul că:

18

- aceștia au făcut declarații sub jurământ și avertizare de răspundere penală în

baza art. 312-313 Cod penal;

- până la accident nu s-au cunoscut cu inculpatul și nu au existat relații ostile

între ei sau alte circumstanțe ce ar duce la concluzia învinuirii pe nedrept;

- declarațiile părților vătămate și ale martorilor acuzării sunt consecvente, iar

inculpatul și-a modificat declarațiile, or cele relatate de Gagauz Vasili în calitate de

învinuit se deosebesc de cele făcute în calitate de inculpat;

- inculpatul nu poartă răspundere pentru declarațiile sale, cu excepția cazului în

care el a făcut un denunț intenționat fals că infracțiunea a fost săvârșită de o persoană

care, de fapt, nu a avut atribuție la săvârșirea ei, precum și în cazul în care a făcut

declarații false sub jurământ.

Mai mult, instanța de apel a depășit limitele învinuirii deduse judecării, or prin

alegațiile sale a lăsat să se interpreteze că vina în săvârșirea infracțiunii ar fi aparținut

părții vătămate Neagu Dmitri.

În al treilea rând, instanța de apel și-a întemeiat soluția de respingere a

acțiunilor civile pe norme ce nu se aplică speței.

Astfel, instanța de apel a indicat că respinge acțiunile civile în temeiul art. 387

alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, însă aceste prevederi sunt aplicabile

situației de pronunțare a unei sentințe de achitare pe motiv că nu s-a constatat

existența faptei incriminate sau fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

În speță, însă, instanța de apel a achitat pe Gagauz Vasili pe motiv că inculpatul

a fost achitat pentru că nu sânt întrunite elementele infracțiunii.

Totodată, instanța de apel, statuând că respinge apelul acuzatorului de stat

privind cheltuielile de judecată nu a soluționat chestiune acu privire la acestea, or ea

nu s-a expus în seama cui acestea urmează a fi puse.

Rezumând cele menționate, Colegiul penal constată că în speță și-a găsit

confirmare temeiul pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, ceea ce inevitabil duce la casarea deciziei instanței, cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile

menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a

soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură

penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

administrate în instanța de judecată, inclusiv să se pronunțe la modul cuvenit și în

strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor

invocate în apel, iar în dependență de datele obținute să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, care să corespundă și prevederilor art. 417-418 Cod de procedură penală.

De asemenea, instanța de apel urmează să țină cont de prevederile art. 436 Cod

de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele acesteia, să

verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă

conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit

aspectele învinuirii înaintate și să constate prezența sau lipsa vinovăției inculpatului

în comiterea infracțiunii incriminate, ținând cont de motivele invocate în apeluri și

19

dispozițiile expuse la pct. 9 al prezentei decizii și ca urmare să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată.

9.1. Instanța de recurs dispune rejudecarea cauzei în Curtea de Apel Cahul pe

motiv că în cadrul Curții de Apel Comrat activează doar șase judecători, toți fiind

incompatibili de a judeca prezenta cauza penală în ordine de apel.

Deci, la moment în cadrul Curții de Apel Comrat nu este posibil de format un

complet de judecată pentru judecarea cauzei penale nominalizate în ordine de apel, or

în cadrul instanței judecătorești activează doar șase judecători, dintre care cinci sunt

incompatibili de a judeca prezenta cauza penală în ordine de apel.

Prin urmare, Colegiul penal, reieșind din circumstanțele stabilite, ajunge la

concluzia că, cauza penală urmează a fi expediată, pentru judecare în ordine de apel,

la Curtea de Apel Cahul.

penală, Colegiul Penal lărgit

d e c i d e:

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura UTA

Găgăuzia, Oficiul Central, Vlah Alexandr și partea vătămată Neagu Dmitri, casează

total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 09 martie 2021 în cauza

penală privindu-l pe GAGAUZ Vasili XXXXX și dispune rejudecarea cauzei în

Curtea de Apel Cahul.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia pronunțată integral la 04 martie 2022.

Președinte DIACONU Iurie

Judecători CATAN Liliana

GUZUN Ion

PLĂMĂDEALĂ Ghenadie

BURDUH Victor

20