1ra-1576/2021 — art. 264 alin. 3 lit. a CP

Prima instanță: 02.10.2015 – 12.03.2019;

Instanța de apel: 15.05.2019 – 12.09.2019; 15.01.2021 – 21.04.04.2021;

Instanța de recurs ordinar: 29.11.2019 – 19.05.2020; 28.06.2021 – 27.10.2021. Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, A C O N S T A T A T : 1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 martie 2019, Bordea Iurie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal și în baza acestei legi a fost condamnat la 4 (patru) ani închisoare cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani. Conform art. 90 Cod penal executarea pedepsei aplicată lui Bordea Iurie a fost suspendată condiționat cu un termen de probă de 3 (trei) ani, obligându-1 pe Bordea Iurie să nu-și schimbe domiciliul și/sau viza de reședință fără consimțământul organului competent. Au fost acceptate în principiu cerințele părții vătămate referitor la acțiunea civilă înaintată către Bordea Iurie privind încasarea prejudiciului material și moral, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. 2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, inculpatul Bordea Iurie, fiind deținător al permisului de conducere al mijlocului de transport de categoria 1 A.B.C, la data de 14 aprilie 2015, aproximativ la orele 09:20, conducînd automobilul de model „BMW x 5” cu n/î xxxx, și deplasîndu-se pe str. Mateevici din direcția str. B. Bodoni spre str. Pușkin, mun. Chișinău, exprimînd neatenție față de trafic și încredere exagerată în sine, a încălcat ceințele Regulamentului Circulației Rutiere și anume prevederile pct. 3 al RCR în conformitate cu care „participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului”; pct.42 al.4) al RCR în conformitate cu care ,, pe drumurile cu circulație dublu sens care au trei benzi pentru circulație delimitate prin marcajul longitudinal (cu excepția marcajului 1.9) banda din mijloc este destinată circulației în ambele sensuri, dar intrarea pe această bandă este permisă numai pentru efectuarea manevrelor de ocolire, depășire, preselectare pentru virare la stînga sau întoarcere. Intrarea pe banda extremă stînga destinată circulației în sens opus este interzisă”; prevederile pct.45 al RCR, în conformitate cu care ,,conducătorul trebuie să conducă vehiculul cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere, care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră, în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”; pct. 46) lit.b) al RCR, în conformitate cu care ,,conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită și, în caz de necesitate să reducă viteza pînă la limita care i-ar garanta siguranța traficului sau chiar să oprească, în cazurile în care se deplasează pe lîngă: microbuze și autobuze în staționare, iar drept consecință, nu a manifestat prudență sporită la deplasarea pe lîngă microbuze ce staționau, ieșind pe banda destinată circulației transportului din sens opus, nu s-a isprăvit cu conducerea mijlocului de transport, tamponînd pietonul Cernîșeva Liubovi, care traversa carosabilul str. A. Mateevici de la dreapta la stînga relativ deplasării autoturismului „BMW x 5” cu n/î xxxx. În consecință, în urma impactului, pietonului Cernîșeva Liubovi, i-au fost cauzate din imprudență, conform Raportului de expertiză medico-legală nr. xxxx din 15 iulie 2015 ,,leziuni corporale sub formă de: fractură deschisă a ambelor oase a gambei stîngi, plagă contuză în regiunea fronto-temporală pe dreapta, care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur sau la lovire de acesta, prezintă pericol pentru viață și în baza acestui criteriu în comun, se califică ca vătămare gravă...” (vol. II, f. d. 39-40). Fapta constatată a fost calificată de prima instanță în baza art. 264 alin. (3), lit. a) Cod penal, adică încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere de către persoana care conducea mijlocul de transport încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale și a sănătății. 3. Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. procurorul în Procuratura municipiului Chișinău (oficiul Principal) Nedova Elena, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței Judecătoriei mun. Chișinău, 2 sediul Centru din 12 martie 2019, cu pronunțarea unei hotărâri noi potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Bordea Iurie, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal, să-i fie numită o pedeapsă principală sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis, și o pedeapsă complimentară sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. În susținerea apelului, procurorul a invocat următoarele: - infracțiunea de încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către o persoană care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale și a sănătății, săvârșit de inculpatul Bordea Iurie, fapta prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, atentează la relațiile sociale ce vizează respectarea de către conducătorii mijloacelor de transport a regulilor circulației rutiere, obligația impusă fiecărui conducător de transport, care este un mijloc de pericol social sporit pentru sănătatea și viața nu numai a însuși șoferului, dar și a altor participanți la trafic; - subsecvent, acuzarea a considerat neîntemeiată concluzia instanței de fond, precum că, corijarea inculpatului ar fi posibilă prin aplicarea art. 90 Cod penal; - modalitatea de executare a pedepsei aleasă în privința inculpatului - și anume executarea reală, este în acord cu principiul proporționalității, luându-se în vedere fapta comisă și urmările grave produse, cât și comportamentul său în cadrul cercetării judecătorești; - astfel, inculpatul a dat dovadă că nu a perceput gravitatea faptelor sale cât și consecințele acestora, în nici un fel nu și-a manifestat regretul privind accidentul ce a avut loc, nici nu a suportat cheltuielile pentru tratamentul părții vătămate; - procurorul a menționat că aceste circumstanțe urmează a fi apreciate de către instanța de judecată în cumul, ce permit stabilirea unei pedepse cu închisoare, fără suspendarea condiționată a executării ei. 3.2. avocatul Nicolaev Ghenadie în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea integrală a sentinței Judecătoriei Chișinău din 12 martie 2019, prin care Bordea Iurie a fost condamnat în temeiul art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal la pedeapsa penală sub formă de 4 (patru) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani, cu dispunerea suspendării condiționate a executării pedepsei pe un termen de 3 (trei) ani în baza art.90 Cod penal, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Bordea Iurie să fie achitat, pe motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii incriminate. În susținerea apelului, avocatul a invocat: - locul tamponării este just indicat în schița accidentului rutier (f.d.17) și tabelul foto (f.d.22) care reprezintă o parte componentă a procesului verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 14.04.2015 (f.d.15-25); - schițele care au fost întocmite în baza declarațiilor depuse de către partea vătămată Cernîșova Liuba (f.d.62) și martorul Nastas Nicolai, urmează a fi analizate 3 critic și respinse din motivul că sunt contradictorii și sunt dezbătute prin probe directe cum ar fi urmele depistate pe carosabil; - faptul că tamponarea a avut loc pe a doua bandă a carosabilului se confirmă și prin declarațiile martorului acuzării Botnarenco Ovidiu, care au fost date citire în baza art.371 Cod de procedură penală la demersul acuzatorului de stat în ședința de judecată din 20.11.2018 (f.d.48); - martorul apărării Cereseu Alexandra în ședința de judecată din 20.11.2018 la fel a declarat că o doamnă se afla după accidentul rutier pe a doua bandă; - partea vătămată Cernîșova L. în ședința de judecată din 20.11.2018, după ce au fost cercetate prin citire în baza art. 371 Cod de procedură penală, declarațiile ultimei de la urmărire penală (f.d. 45), a declarat că susține aceste declarații (înregistrările audio din 20.11.2018, min. 16 sec, 56 - min. 20 sec. 50); - în cadrul urmăririi penale pe data de 20 iulie 2015, partea vătămată a declarat: „...am ieșit din microbuz și prin fața microbuzului intenționam să traversez carosabilul. Ocolind microbuzul m-am oprit pe marcajul rutier pe partea stângă a microbuzului. Privind în partea dreapta am observat două automobile care se apropiau de semafor unde era conectat semnalul roșu pentru automobile. La pas grăbit am făcut aproximativ 3-4 pași și apoi am pierdut cunoștința...” (f.d. 45); - probele analizate confirmă declarațiile depuse de către inculpatul Bordea Iurie în ședința de judecată din 20.11.2018. În aceste declarații ultimul afirmă că partea vătămată Cernîșova L. brusc a ieșit prin fața microbuzului care staționa, lovindu- se de partea laterală a vehiculului din dreapta, el imediat a frânat cotind brusc la stânga. Manevra dată a efectuat-o ca o reacție spontană de a evita tamponarea; - apelantul a menționat că declarațiile lui Bordea Iurie depuse în ședința de judecată sunt identice cu declarațiile depuse de către ultimul în ziua producerii accidentului rutier la data de 14.04.2018 (f. d. 27) care au fost date citire de către instanța de judecată pe data 17.12.2018; - declarațiile inculpatului se confirmă prin deteriorările care s-au stabilit de către agenții constatatori în urma examinării a autoturismul BMW X5 și care au fost fixate în procesul verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 14.04.2015 (f.d. 16) și prin poza din tabelul foto (f.d. 24) din care clar se vede că a fost deteriorată oglinda retrovizoare dreapta, aripa dreaptă față strânsă și ușa dreaptă față zgârieturi și adâncituri; - din probele care au fost cercetate s-a constatat cu certitudine că inculpatul Bordea Iurie nu avea posibilitatea de a evita impactul cu pietonul Cernîșova Liubovi și nu a încălcat careva reguli de circulație rutieră care în consecință ar fi provocat tamponarea pietonului Cernîșova Liubovi; - prin urmare, avocatul a considerat că inculpatul Bordea Iurie urmează a fi achitat în baza art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. 4

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2019, a fost respins ca fiind nefondat, apelul declarat de avocatul Nicolaev Ghenadie, în numele inculpatului. A fost admis apelul declarat de procurorul în Procuratura municipiului Chișinău (oficiul Principal) Nedova Elena, casată sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 12 martie 2019 privindu-l pe Bordea Iurie, parțial, în partea acțiunii civile și a fost pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru primă instanță, în partea respectivă: S-a admis acțiunea civilă înaintată în procesul penal și s-a încasat de la inculpatul Bordea Iurie în beneficiul părții vătămate Cernîșeva Liubovi - 9893,13 (nouă mii opt sute nouăzeci și trei) lei și (treisprezece) bani, cu titlul de reparare a prejudiciului material ce constituie cheltuieli de tratament medical și 10 000 (zece mii) lei, cu titlul de reparare a prejudiciului moral produs prin infracțiune. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a verificat declarațiile și probele materiale examinate în ședința de judecată în primă instanță, și anume: - declarațiile părții vătămate Cernîșeva Liubovi (vol. II, f.d. 13-15); declarațiile martorului Gorincioi Marian (vol. II, f.d. 16-17), declarațiile martorului Nastas Nicolai (vol. II, f.d. 18); declarațiile martorului Cereseu Alexandru (vol. II, f.d. 19); procesul- verbal de consemnare a circumstanțelor constatate din 21.04.2015 (vol. I, f.d. 11); raportul inspectorului principal al Serviciului Documentare Accidente Rutiere al SST și CR al DP mun. Chișinău Scurtu N. din 15.04.2015 (vol. I, f.d. 12); certificatul de vizită nr. 28394 din 14.04.2015 (vol. I, f.d. 14); procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 14.04.2015, schița accidentului rutier, tabelul fotografic (vol. I, f.d. 15-25); declarațiile inculpatului Bordea I., date la organul de urmărire penală (vol. I, f.d. 27); raportul de expertiză medico-legală nr. xxxx din 15.07.2015 (vol. I, f.d. 35- 36); registrul de evidență a apelurilor parvenite la serviciul „902”, volumul 21 (vol. I, f.d. 43); procesul-verbal de audiere a părții vătămate Cernîșeva Liubovi din 20.07.2015 (vol. I, f.d. 45); procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii, cu participarea părții vătămate Cernîșeva Liubovi, cu anexarea schiței accidentului rutier și a tabelului fotografic din 17.09.2015 (vol. I, f. d. 61-64); procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii, cu participarea martorului Nastas Nicolai, cu anexarea schiței accidentului rutier și a tabelului fotografic, în conformitate cu care a fost stabilit locul impactului pe banda a treia de circulație din 17.09.2015 (vol. I, f.d.65-68); acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Cernîșeva L. în procesul penal, cu anexarea copiilor de pe materialele ce confirmă cuantumul prejudiciului material și moral produs prin infracțiune (vol. I, f.d. 102-130); cererea privind dispunerea efectuării expertizei judiciare auto-tehnice (vol. II, f.d. 82-84); încheierea Colegiului penal al Curții de apel Chișinău din 18.06.2019, prin care a fost admisă cererea înaintată de avocatul Nicolaev G., în numele inculpatului cu privire la efectuarea expertizei auto tehnice (vol. II, f.d. 89-90, 91-93); scrisoarea nr. xxx din 26.06.2019, prin care se confirmă faptul că dosarul penal privindu-l pe Bordea Iurie a fost remis în adresa 5 Centrului Național de Expertize Judiciare (vol.II, f.d.94); înștiințarea nr. xxx din 01.07.2019 (vol. II, f.d. 95-96);copia avizului de plată nr. xxxx din 11.07.2019 (vol. II, f.d. 97-98); demersul nr. xxx din 26.07.2019, înaintat de expertul judiciar tehnic-auto Lența Gh., prin care se solicită prezentarea materialelor suplimentare nominalizate în demers (vol. II, f.d. 99-100); răspunsul nr. xxxx din 01.09.2019, expediat în adresa Centrului Național de Expertize Judiciare, domnului Lența Gh., expert judiciar tehnic- auto, conform căruia expertiza judiciară dispusă prin încheierea Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 18.06.2019 urmează a fi efectuată în baza materialului probator cuprins în dosarul penal enunțat, expediat și pus la dispoziția expertului (vol. II, f.d. 101); răspunsul nr. 1575 din 09.08.2019, expediat în adresa instanței de apel, prezentat de directorul Centrului National de Expertize Judiciare Cataraga Olga, prin care a fost exprimat refuzul efectuării expertizei judiciare cu remiterea dosarului în adresa instanței de apel, fără executare (vol. II, f.d. 102). Instanța de apel a menționat că apelul avocatului, în numele inculpatului, este nefondat din următoarele considerente: Urmărirea penală și judecata în primă instanță s-au desfășurat în strictă conformitate cu procedura prevăzută de lege și, respectiv, nu se constată încălcări care atrag nulitatea probelor administrate și a actelor procedurale efectuate. Starea de fapt și de drept stabilită prin sentință concordă cu probele administrate și apreciate de prima instanță. Instanța de apel a reținut că probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței, fiind obținute legal, sânt admisibile conform prevederilor articolului 95 Cod de procedură penală și sânt apreciate conform prevederilor articolului 101 Cod de procedură penală. În viziunea instanței de apel sentința cuprinde elementele definitorii condamnării prevăzute de articolul 394 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, astfel este descrisă fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, forma și gradul de vinovăție a inculpatului, motivele și consecințele infracțiunii săvârșite, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care sunt respinse argumentele părții apărării. Instanța de apel a menționat că în contextul evaluării activității primei instanțe cu privire la aprecierea probelor administrate în cauză, nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor respective, instanța de apel fiind solidară cu concluziile cuprinse în sentință, dat fiind că sunt motivate temeinic și legal, sub aspectul că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate este dovedită prin probatoriul administrat în cadrul procesului penal. În atare situație instanța de apel a reținut că este corectă concluzia primei instanțe privind calificarea infracțiunii prin determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței de infracțiune prevăzută la articolul 264 alin. (3) lit. a) Cod penal: încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către 6 persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății. Instanța de apel a menționat că versiunea inculpatului Bordea I. nu are acoperire probatorie, ci se combate complet prin împrejurările stabilite și probele administrate în cauză. Nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu achitarea inculpatului Bordea I., de vreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, cercetate și apreciate în modul cuvenit, au demonstrat cu certitudine participarea acestuia la săvârșirea infracțiunii imputate. Corespunzător, inculpatul Bordea I. nu a manifestat atenția și reacția care urma să o posede, tamponând pietonul Cernîșeva L., astfel, cauzându-i părții vătămate din imprudență - vătămare corporală gravă, fapt confirmat și prin raportul de expertiză medico-legală nr. xxxx din 15 iulie 2015. Instanța de apel a conchis că, potrivit schiței accidentului rutier care constituie anexă a procesului verbal de cercetare la fata locului din 14 aprilie 2015, cu planșele fotografice (vol. I, f.d. 15-25), precum și conform procesului - verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii, cu participarea părții vătămate Cernîșeva L., cu anexarea schiței accidentului rutier și a tabelului fotografic din 17 septembrie 2015 (vol. I, f.d. 61-64) și procesului - verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii, cu participarea martorului Nastas N., cu anexarea schiței accidentului rutier și a tabelului fotografic s-a constatat că, automobilul de model „BMW X 5” cu n/î xxxx, deplasându-se pe strada Alexei Mateevici din direcția străzii Bănulescu Bodoni spre strada Pușkin, municipiul Chișinău a tamponat pietonul Cernîșeva L. pe banda a treia de circulație, provocându-i acesteia vătămări corporale grave. De asemenea s-au stabilit deteriorări exterioare ale automobilului de model „BMW X 5” care prezintă urme de deteriorare a oglinzii retrovizoare dreaptă, aripa dreaptă față, ușa dreaptă față (zgârieturi și adâncituri). Afirmația inculpatului Bordea I. care a indicat că, se deplasa regulamentar, iar evitarea tamponării pietonului nu a fost posibilă, deoarece aceasta a ieșit brusc după microbus, nu a fost reținută. Conducătorul mijlocului de transport are obligația să conducă vehiculul ținând permanent seama de situațiile periculoase, în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului. La fel, urmează să manifeste prudență sporită și, în caz de necesitate, să reducă viteza până la limita care i-ar garanta siguranța traficului sau chiar să oprească, în cazurile în care se deplasează pe lîngă, copii, persoane de vârstă înaintată, precum și persoane cu semne evidente de invaliditate. Astfel probele cauzei penale stabilesc cu certitudine ignorarea acestor cerințe ale Regulamentului Circulației Rutiere. În atare situație, instanța de apel a conchis că Bordea I. a încălcat regulile de securitate a circulației rutieră prin ignorarea acestora, admițînd, prin imprudență, vătămarea integrității corporale a părții vătămate Cernîșeva L., fapt ce confirmă legătura de cauzalitate dintre acțiunea prejudiciabilă și rezultatul infracțional produs. 7 În context, s-a considerat corectă soluționată chestiunea privind pedeapsa aplicată inculpatului, aceasta fiind în limitele legii. Prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor din articolele 7, 8, 10, 61, 75 și 90 Cod penal, în sentință fiind cuprinse datele privind persoana inculpatului, gravitatea infracțiunii săvârșite și circumstanțele care influențează asupra pedepsei. Instanța de judecată a considerat că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în cauza penală dată în privința lui Bordea Iurie nu este rațional ca acesta să execute real pedeapsa închisorii, or în privința lui, în conformitate cu art.90 Cod penal a fost dispusă condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilindu-i-se un termen de probă, pe parcursul cărui condamnatul va fi obligat să nu- și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent. Pe această linie de idei, s-a ținut cont de gravitatea și motivul infracțiunii săvârșite, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, de scopul de a reeduca și corecta inculpatul, precum și cel de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni. Or, prima instanță corect a concluzionat că atingerea scopului pedepsei se v-a asigura prin aplicarea închisorii cu suspendarea condiționată a executării pedepsei inculpatului pe termenul de probațiune fixat, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani. Instanța de apel a menționat că în conformitate cu prevederile art.16 alin. (4) Cod penal infracțiunea săvârșită se clasifică ca fiind gravă, circumstanțe agravante nu s-au stabilit. Prin urmare, instanța de apel a conchis că nu este fondat motivul invocat de procuror, precum că pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă, or soluția cu închisoare și suspendare condiționată în termenul fixat este în limitele legii. Or, executarea pedepsei cu închisoare ar cauza inculpatului suferințe fizice, ceea ce, potrivit prevederilor art. 61 alin. (2) Cod penal, este inadmisibil. În atare situație, prima instanță motivat a stabilit categoria și măsura de pedeapsă și, în așa mod, corect a concluzionat că atingerea scopului pedepsei se v-a obține prin aplicarea pedepsei cu închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport. În context, s-a observat că prima instanță corect a aplicat prevederile articolelor 8 și 10 alin. (1) Cod penal, or, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei. Cu privire la motivele invocate de procuror referitor la faptul că inculpatul Bordea I., nu a suportat cheltuielile pentru tratamentul părții vătămate, au fost apreciate ca fiind fondate. Analizând conținutul sentinței atacate, s-a observat că prima instanță nu s-a expus motivat asupra acțiunii civile, în partea cuantumului prejudiciului material și moral produs prin infracțiune. În sentință nu se regăsește cazul excepțional când, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții vătămate Cernîșeva L., ar trebui amânată judecarea 8 cauzei, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. În atare situație, erorile judiciare enunțate au fost corectate de instanța de apel, motiv pentru care s-a impus casarea sentinței atacate, în partea acțiunii civile privind repararea prejudiciului material și moral produs prin infracțiune și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, în partea respectivă. Instanța de apel a menționat că soluționând acțiunea civilă, în partea prejudiciului material și moral produs prin infracțiune, se aplică prevederile articolelor 219 aliniatele (3) pct. 1) și (4), 220 și 387 alin. (1) Cod de procedură penală și, pe această linie de idei, s-au apreciat că sunt dovedite temeiurile și mărimea acestui prejudiciu. Conform acțiunii civile înaintate în procesul penal de către partea vătămată Cernîșeva L., bazată pe raportul de expertiză medico-legală nr. xxxx din 15 iulie 2015, extrasul din fișa medicală a bolnavului de staționar nr. 6578 din 14 aprilie 2015, certificatul de dizabilitate și capacitate de muncă nr. xxxx din 10 august 2015, bonurile fiscale în original (vol. I, f.d. 104-106) pretențiile materiale ale părții vătămate către inculpat sunt de 9893 (nouă mii opt sute nouăzeci și trei) lei, 13 (treisprezece) bani legați de tratamentul părții vătămate și îngrijirea acesteia. Prin urmare, în atare situație, s-a încasat de la inculpat în beneficiul părții vătămate Cernîșev L. - 9893 (nouă mii opt sute nouăzeci și trei) lei, 13 (treisprezece) bani, cu titlu de reparare a prejudiciului material produs prin infracțiune. Totodată, din lucrările cauzei, cu certitudine s-a constatat că în rezultatul infracțiunii săvârșite de inculpat, părții vătămate Cernîșeva L. i-au fost cauzate suferințe psihice și fizice. La evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral s-a luat în considerație rezultatele infracționale, care au influențat considerabil starea psihică a părții vătămate, precum și starea sănătății, prin însăși faptul că partea vătămată Cernîșeva L., în rezultatul infracțiunii, și-a pierdut capacitatea de a munci (vol. I, f.d. 107). Prin urmare, cuantumul prejudiciului moral produs prin infracțiune, în proporțiile corespunzătoare, s-a încasat separat de la inculpat în beneficiul părții vătămate Cernîșeva Liubovi.

Împotriva hotărârilor judecătorești au declarat recursuri ordinare: 5.1. procurorul Sâli Radu, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a considerat decizia neîntemeiată în partea stabilirii pedepsei inculpatului, solicitînd casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare într-un alt complet, pe motiv că instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. În motivarea cererii de recurs procurorul a indicat următoarele motive : - pedeapsa stabilită nu a fost apreciată în coroborare cu fapta comisă și consecințele acesteia, nu s-a ținut cont de personalitatea inculpatului, de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii comise, fiind ignorate prevederile art. 75 Cod penal; 9 - instanța de fond cât și cea de apel nu au ținut cont de gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de comportamentul inculpatului în momentul comiterii infracțiunii și după consumarea ei, de personalitatea lui, pronunțând hotărâri neîntemeiate, în partea aplicării în privința inculpatului a prevederilor art.90 Cod penal, considerînd, contrar prevederilor art.394 alin.(2) pct.3) Cod de procedură penală, deoarece ea nu cuprinde motivele de aplicare a pedepsei mai ușoară și motivele de aplicare a pedepsei cu suspendare condiționată a executării ei. 5.2. avocatul Nicolaev Ghenadie în numele inculpatului, prin care indicînd temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărârilor judecătorești, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă achitarea lui Bordea Iurie în baza art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea cererii de recurs avocatul a indicat următoarele motive : - în conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de prima instanță și instanța de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - condamnarea lui Bordea Iurie se bazează pe faptul că ultimul, conducând automobilul, a ieșit pe a treia banda destinată circulației transportului din sens opus, unde a tamponat pietonul care traversa carosabilul str. Mateevici de la dreapta la stânga relativ deplasării autoturismului; - obiectul probațiunii, adică faptele principale care urmează a fi soluționate în speța dată sunt următoarele circumstanțe: unde a avut loc tamponarea pe a doua bandă sau pe a treia bandă relativ deplasării autoturismului BMWX5; dacă pietonul brusc a ieșit prin fata microbuzului care staționa, lovindu-se de partea laterală a vehiculului din dreapta; dacă Bordea Iurie a avut posibilitatea tehnică de a evita impactul cu pietonul Cernîșova Liubovi; - locul tamponării este just indicat în schița accidentului rutier (f.d. 17) și tabelul foto (f.d. 22) care reprezintă o parte componentă a procesului verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 14.04.2015 (f.d. 15-25); - schițele care au fost întocmite în baza declarațiilor depuse de către partea vătămată Cernîșova Liuba (f. d. 62) și martorul Nastas Nicolai, urmează a fi analizate critic și respinse din motivul că sunt contradictorii și sunt dezbătute prin probe directe cum ar fi urmele depistate pe carosabil; - faptul că tamponarea a avut loc pe a doua bandă a carosabilului se confirmă și prin declarațiile martorului acuzării Botnarenco Ovidiu, care au fost date citire în baza art. 371 Cod de procedură penală la demersul acuzatorului de stat în ședința de judecată din 20.11.2018 (f.d. 48); - martorul apărării Cereseu Alexandra în ședința de judecată din 20.11.2018 la fel a declarat că o doamnă se afla după accidentul rutier pe a doua bandă; 10 - partea vătămată Cernîșova L. în ședința de judecată din 20.11.2018, după ce au fost cercetate prin citire în baza art. 371 Cod de procedură penală, declarațiile ultimei de la urmărire penală (f.d. 45), a declarat că susține aceste declarații (înregistrările audio din 20.11.2018, min. 16 sec, 56 - min. 20 sec. 50); - în cadrul urmăririi penale pe data de 20 iulie 2015, partea vătămată a declarat: „...am ieșit din microbuz și prin fața microbuzului intenționam să traversez carosabilul. Ocolind microbuzul m-am oprit pe marcajul rutier pe partea stângă a microbuzului. Privind în partea dreapta am observat două automobile care se apropiau de semafor unde era conectat semnalul roșu pentru automobile. La pas grăbit am făcut aproximativ 3-4 pași și apoi am pierdut cunoștința...” (f.d. 45); - probele analizate confirmă declarațiile depuse de către inculpatul Bordea Iurie în ședința de judecată din 20.11.2018. În aceste declarații ultimul afirmă că partea vătămată Cernîșova L. brusc a ieșit prin fața microbuzului care staționa, lovindu- se de partea laterală a vehiculului din dreapta, el imediat a frânat cotind brusc la stânga. Manevra dată a efectuat-o ca o reacție spontană de a evita tamponarea; - apelantul a menționat că declarațiile lui Bordea Iurie depuse în ședința de judecată sunt identice cu declarațiile depuse de către ultimul în ziua producerii accidentului rutier la data de 14.04.2018 (f.d. 27) care au fost date citire de către instanța de judecată pe data 17.12.2018; - declarațiile inculpatului se confirmă prin deteriorările care s-au stabilit de către agenții constatatori în urma examinării a autoturismul BMW X5 și care au fost fixate în procesul verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 14.04.2015 (f.d. 16) și prin poza din tabelul foto (f.d. 24) din care clar se vede că a fost deteriorată oglinda retrovizoare dreapta, aripa dreaptă față strânsă și ușa dreaptă față zgârieturi și adâncituri; - din probele care au fost cercetate s-a constatat cu certitudine că inculpatul Bordea Iurie nu avea posibilitatea de a evita impactul cu pietonul Cernîșova Liubovi și nu a încălcat careva reguli de circulație rutieră care în consecință ar fi provocat tamponarea pietonului Cernîșova Liubovi; - instanța de apel a ignorat de a analiza motivul invocat precum că procesul verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 14.04.2015 reflectă obiectiv realitatea înconjurătoare, stabilind real locul unde au fost identificate urmele, a fost întocmit la scurt timp după comiterea accidentului și în strictă conformitate cu legislația în vigoare de către agenții constatatori, care dispun de o instruire și experiență specială; - schițele care au fost întocmite în baza declarațiilor depuse de către partea vătămată Cernîșova Liuba și martorul Nastas Nicolai, urmează a fi analizate critic și respinse din motivul că sunt contradictorii și sunt dezbătute prin probe directe, cum ar fi urmele depistate pe carosabil; - prima instanță a cercetat procesul verbal de cercetare a locului accidentului rutier care a fost întocmit la data de 14.04.2015, fără a reflecta acest fapt în partea descriptivă a sentinței prin care a fost condamnat Bordea Iurie și fără a fi apreciată aceasta probă; 11 - instanța de apel, având obligația în conformitate cu prevederile art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală de a corecta eroarea admisă de prima instanță, trebuia să analizeze aceste mijloace de probe și să argumenteze din care motive a ajuns la concluzia de a pune la baza hotărârii sale schițele care au fost întocmite în baza declarațiilor depuse de către partea vătămată Cernîșova Liuba (Vol. I, f.d. 62) și martorul Nastas Nicolai (Vol. I, f.d. 66), indicând totodată motivele pentru care a respins procesul verbal de cercetare a locului accidentului rutier întocmit la data de 14.04.2015 de către agentul constatator (Vol. I, f.d. 15-25), însă instanța de apel a neglijat încălcarea admisă de către prima instanță a prevederilor art.394 Cod de procedură penală; - prin urmare, avocatul a considerat că inculpatul Bordea Iurie urmează a fi achitat în baza art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 19 mai 2020, au fost admise recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu și de către avocatul Nicolaev Ghenadie în numele inculpatului Bordea Iurie, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Bordea Iurie, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. 6.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de recurs a menționat că, verificând criticile expuse în recursul declarat de avocatul Nicolaev Ghenadie în numele inculpatului, în raport cu actele cauzei, a constatat că acestea sânt întemeiate, deoarece instanța de apel la judecarea cauzei nu a examinat-o sub toate aspectele și nu a adus motive pertinente pe care s-ar întemeia soluția, n-a combătut versiunea apărării, lăsând fără răspuns argumentele principale ale apărării. Instanța de recurs a statuat asupra acestor concluzii în urma analizei hotărârilor judecătorești contestate, în raport cu motivele invocate în apel și recurs de către avocatul Nicolaev Ghenadie în numele inculpatului în apel (f.d. 57-66, vol. II), or, la caz s-a constatat că, argumentele relevante privind nevinovăția inculpatului, versiunea apărării referitor la locul și circumstanțele comiterii accidentului au rămas fără răspuns, iar decizia instanței de apel conține constatări contradictorii. Astfel, prin sentința Judecătoriei Chișinău din 12 martie 2019, menținută prin decizia Curții de apel, Bordea Iurie a fost condamnat pentru faptul că la data de 14.04.2015, aproximativ orele 09:20 conducea automobilul de model BMW X5 n/î xxxx și deplasându-se pe str. Mateevici din direcția str. B. Bodoni, spre str. A. Pușkin, mun. Chișinău, care are trei benzi pentru circulație cu direcție dublu sens, a ieșit pe a treia bandă destinată circulației transportului din sens opus, unde a tamponat pietonul Cernîșeva Liubovi, care traversa carosabilul str. Mateevici de la dreapta la stânga relativ deplasării autoturismului BMW X5 numărul de înmatriculare 1008 BXY. În consecință, în urma impactului, pietonului Cernîșeva Liubovi, i-au fost cauzate leziuni corporale grave. 12 Apărarea critică soluția instanțelor inferioare, motivând, că eronat, contrar prevederilor art. 101 Cod procedură penală a fost stabilit, că „coliziunea a avut loc pe a treia banda destinată circulației transportului din sens opus, pe cînd apărarea insistă că ciocnirea cu pietonul a avut loc pe a doua bandă – automobilul n-a ieșit pe banda cu sens opus, pietonul brusc a ieșit prin fața microbuzului care staționa, lovindu-se de partea laterală a vehiculului din dreapta, Bordea Iurii n-a avut posibilitatea tehnică de a evita impactul cu pietonul Cernîșova Liubovi, acuzatorul de stat nu a prezentat în instanța de judecată nici un argument convingător care ar pune la îndoială legalitatea sau veridicitatea procesului verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 14.04.2018”, critici, la care nu se regăsește răspuns motivat în decizia ce se contestă. Instanța de recurs a reținut că, instanța de apel nu și-a argumentat soluția de respingere a argumentelor apărării și nu și-a motivat soluția admiterii unor probe și respingerii altora, contrar prevederilor art. 101 Cod procedură penală, și în special: - declarațiilor depuse de către partea vătămată Cernîșova Liuba și martorul Nastas Nicolai, date la urmărirea penală și în instanța de judecată, (vol.I, f.d.62, 66,), schițele întocmite atît din spusele inculpatului, cît și cele întocmite din spusele părții vătămate și martorului Nastas N. la data de 17 septembrie 2015, adică peste șase luni după accident; - declarațiilor martorului acuzării Botnarenco Ovidiu care au fost date citire în baza art. 371 Cod de procedură penală la demersul acuzatorului de stat în ședința de judecată din 20.11.2018, care a declarat că: „...pe carosabilul pe banda destinată sensului opus de circulație staționa BMV X5. Pe carosabil aproximativ între prima și a doua bandă de circulație se afla o doamnă însângerată...” (Vol. I, f.d. 48); - declarațiilor martorului apărării Cereseu Alexandra, care în ședința de judecată din 20.11.2018 la fel a declarat că „o doamnă se afla după accidentul rutier pe a doua bandă” (Vol. I, f.d. 19). La fel, a reținut că, instanțele de fond n-au înlăturat divergențele apărute, privind locul comiterii accidentului rutier, în raport cu materialele cauzei, declarațiile părții vătămate Cernîșova L., care în ședința de judecată din 20.11.2018, după ce au fost cercetate prin citire în baza art. 371 Cod de procedură penală, declarațiile ultimei de la urmărirea penală (Vol. I, f.d. 45), a declarat că susține aceste declarații (Vol. II, f.d. 15). Astfel, în cadrul urmăririi penale pe data de 20 iulie 2015 partea vătămată a declarat: „...am ieșit din microbuz și prin fața microbuzului intenționam să traversez carosabilul. Ocolind microbuzul m-am oprit pe marcajul rutier pe partea stângă a microbuzului. Privind în partea dreapta am observat două automobile care se apropiau de semafor unde era conectat semnalul roșu pentru automobile. La pas grăbit am făcut aproximativ 3-4 pași și apoi am pierdut cunoștința...” (Vol. I, f.d. 45). Din materialele cauzei a rezultat că, în ședința de judecată din 17 decembrie 2018 la solicitarea apărătorului inculpatului, care s-a condus de prevederile art. 373 alin. (1) Cod de procedură penală, prima instanță a cercetat procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier, care a fost întocmit la data de 14.04.2015 de către agentul 13 constatator, inspector principal, căpitan de poliție Scurtu Nicolae (Vol. I, f.d. 15-25) care include schița accidentului rutier (Vol. I, f.d. 17) și tabelul foto (Vol. I, f.d. 18- 25), însă a omis să reflecte acest fapt în partea descriptivă a sentinței prin care a fost condamnat Bordea Iurie și fără să aprecieze aceasta probă, argumente, care nici instanța de apel nu le-a elucidat. La fel, în ședința de judecată din 20 noiembrie 2018 la demersul apărătorului (Vol. I, f.d. 197-198) a fost anexată la materialele cauzei și cercetată o schiță (Vol. I, f.d. 199), care reprezintă schița întocmită de către agentul constatator Scurtu Nicolae (Vol. I. f.d. 17) în care au fost încorporate schițele care au fost întocmite în baza declarațiilor depuse de către partea vătămată Cernîșova Liuba (Vol. I, f.d. 62) și martorul Nastas Nicolai (Vol. I, f.d. 66) în care sunt evidențiate divergențele, însă instanța nu s-a expus asupra acestui înscris. În opinia instanței de recuurs, motivele enunțate mai sus constituie fondul apelului avocatului și asupra cărora instanța de apel nu s-a pronunțat, sau s-a pronunțat superficial fără o motivare adecvată. Nu a putut fi menținută motivarea instanței de apel (f.d. 123, vol. II), referindu-se la faptul că „potrivit schiței accidentului rutier care constituie anexa a procesului verbal de cercetare la fața locului din 14 aprilie 2015, cu planșele fotografice (Vol. 1, f.d.15-25), precum și conform procesului verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii, cu participarea părții vătămate Cernîșeva L., cu anexarea schiței accidentului rutier și a tabelului, fotografic din 17 septembrie 2015 (Vol, 1, f.d. 61-64) și procesului verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii cu participarea martorului Nastas N., cu anexarea schiței accidentului rutier și a tabelului fotografic se constată că, automobilul de model „BMW X5” cu n/î xxxx, deplasându-se pe strada Alexei Mateevici din direcția străzii Bănulescu Bodoni spre strada Pușkin, mun. Chișinău a tamponat pietonul Cernîșeva L. pe banda a treia de circulație, provocându- i acesteia vătămări corporale grave”, în acest caz, a menționează că instanța de apel a denaturat probele care au o importanță deosebită pentru soluționarea justă a prezentei cauze. Or, instanța de apel pune la baza menținerii sentinței de condamnare două acte procesuale care conțin date divergente, fără a-și motiva concluzia, privind stabilirea locul comiterii accidentului rutier - pe a 2-a, dar nu pe a 3-a bandă, după cum indică apărarea. Prin urmare, instanța de apel a respins toate argumentele apelului declarat de apărare prin fraze generale, precum că acestea sunt neîntemeiate și se combat prin probele cercetate în cadrul examinării apelului, contrar prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. Astfel, la pag. 9 din decizie, în partea descriptivă, instanța de apel prin 5 aliniate scurte a enumerat și descris analiza probelor, fără a le da apreciere, după regulile art. 101 Cod de procedură penală și fără a-și argumenta soluția admiterii unora și respingerii altora, fără a le da un răspuns detaliat, neexpunîndu-se instanța de apel dacă sunt veridice sau neveridice, fără a fi înlăturate contradicțiile dintre declarațiile inculpatului, părții vătămate și a martorului Nastas Nicolai. 14 La fel s-a constatat că, instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului precum că procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 14.04.2015 reflectă obiectiv realitatea înconjurătoare, stabilind real locul unde au fost identificate urmele, a fost întocmit la scurt timp după comiterea accidentului și în strictă conformitate cu legislația în vigoare de către agenții constatatori, care dispun de o instruire și experiență specială. Prima instanță a cercetat procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier, care a fost întocmit la data de 14.04.2015, fără a reflecta acest fapt în partea descriptivă a sentinței prin care a fost condamnat Bordea Iurie și fără a fi apreciată aceasta probă. Instanța de recurs ordinar a reținut că, toată motivarea instanței de apel privind vinovăția inculpatului Bordea Iurie constă în trimiterea la toate actele din dosar și enumerarea acestora fără a face o analiză a admisibilității acestora. Astfel, este vădit neîntemeiată aprecierea unilaterală a declarațiilor martorilor acuzării fără a aprecia în ansamblu toate probele. Prin urmare, instanța de recurs a menționat că, la examinarea cauzei, instanța de apel nu a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 26, 27, 99-101 Cod de procedură penală, nu a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de apărare, nu le-a verificat minuțios, prin prisma pertinenței, concludenței, iar în ansamblul din punct de vedere al coroborării lor, nu a apreciat fiecare probă separate, și toate în coroborare, aduse de apelant în susținerea apărării și nu s-au expus în mod convingător de ce resping aceste probe.

Prin decizia Colegiului penala al Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2021, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu și de către avocatul Nicolaev Ghenadie în numele inculpatului Bordea Iurie, cu menținerea sentinței. 7.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a menționat că, în urma evaluării probelor, judecând cauza penală respectivă, instanța de fond a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Bordea Iurie în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal. Deși, inculpatul Bordea Iurie vina în învinuirea adusă a negat-o, faptul comiterii acțiunilor infracționale imputate ultimului a fost dovedită prin următoarele mijloace de probă: declarațiile inculpatului Bordea Iurie, a martorilor Cereseu Alexandra, Gorincioi Marian, Nastas Nicolai, procesul-verbal de consemnare a circumstanțelor constatate din 21.04.2015; raportul inspectorului principal al Serviciului Documentare Accidente Rutiere al DP mun. Chișinău din 15.04.2015; certificatul de vizită nr. xxxx din 14.04.2015; raportul de expertiză Medico-Legală nr. xxxx din 15.07.2015; registrul de evidența apelurilor parvenite la serviciul „902”; procesul-verbal de audiere a părții vătămate Cemîșeva Liubovi din 20.07.2015; procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii cu participarea părții vătămate Cemîșeva Liubovi din 15 17.09.2015 cu anexarea schiței accidentului rutier și a tabelului fotografic în conformitate cu care a fost stabilit locul impactului pe banda a treia de circulație; procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii, cu participarea martorului Nastas Nicolai din 17.09.2015, cu anexarea schiței accidentului ritier și a tabelului fotografic în conformitate cu care a fost stabilit locul impactului pe banda a treia de circulație. Potrivit textului de apel formulat de către avocatul Nicolaev Ghenadie în numele inculpatului rezultă că partea apărării solicită pronunțarea unei sentințe de achitare în privința inculpatului Bordea Iurie învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, pe motivul că, acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii. Raportînd motivele invocate în cererea de apel la materialele cauzei penale, instanța de apel a conchis că, argumentele invocate de partea apărării nu își găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru care instanța de apel l-a respins ca fiind nefondat. În speță, instanța de fond a stabilit că, inculpatul Bordea Iurie a încălcat următoarele reguli de securitate a circulației prevăzute de Regulamentul Circulației Rutiere, și anume în cadrul ședinței a fost demonstrat în totalmente că, inculpatul se deplasa pe banda estremă stingă, iar potrivit pct. 42 alin. 4) al RCR, intrarea pe banda extremă stângă, destinată circulației în sens opus este interzisă, or, încălcarea dată de către conducătorul auto Bordea Iurie se și află în legătură cauzală directă cu consecințele survenite, provocarea accidentului rutier și survenirea leziunilor corporale grave părții vătămate Cemîșevă Liubovi. La fel, instanța a concluzionat că, inculpatul Bordea Iurie, potrivit pct. 46 al RCR observând staționarea microbuzului, era obligat să manifeste prudență sporită, prevedere neglijată de către inculpat, care ieșind pe banda destinată circulației transportului din sens opus, nu s-a isprăvit cu conducerea mijlocului de transport, tamponînd astfel pietonul Cemîșeva Liubovi, care traversa carosabilul str. Mateevici de la dreapta la stânga relativ deplasării automobilului de model „BMW X5” cu n/î xxxx. Astfel, luînd în considerație faptul că, mijlocul de transport este o sursă de pericol sporit, care în cazul unei exploatări neconforme poate genera un prejudiciu de o gravitate înaltă, inculpați Bordea Iurie fiind conducătorul vehiculului de model „BMW X5” urma să respecte cu strictețe regulile Regulamentului Circulației Rutiere. Totodată inculpatului i s-a incriminat încălcarea pct. 46 lit. b) din Regulamentul Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, potrivit căruia ,,conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită și, în caz de necesitate să reducă viteza pînă la limita care i-ar garanta siguranța traficului sau chiar să oprească, în cazurile în care se deplasează pe lîngă: microbuze și autobaze în staționare”. Instanța de apel a stabilit că vinovăția inculpatului Bordea Iurie în comiterea faptei prejudiciabile a fost demonstrată prin declarațiile părții vătămate Cernîșova Liuba și a martorului Nastas Nicolai, care a întocmit schița accidentului rutier și care a indicat 16 că, locul impactului a fost pe banda a treia de circulație. Totodată, instanța de apel a atestat că, locul impactului pe banda a treia de circulație se confirmă și prin declarațiile martorului Garincioi Marian care a comunicat că ,,s-a uitat în oglinda stângă și a observat că în spatele său pe banda a 3-a, stătea un autoturism de marca „BMW” aproximativ de marca X5 culoarea aproximativ sur. A oprit automobilul, a ieșit din mașină, și a văzut o femeie stătea jos după cum a înțeles era tamponată de mașină”. Respectiv, instanța de apel apreciind declarațiile martorilor audiați în cadrul cercetării judecătorești din punct de vedere al coroborării cât și procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii, cu participarea părții vătămate Cernîșeva Liubovi din 17 septembrie 2015 cu anexarea schiței accidentului rutier și a tabelului fotografic (f.d 61-64), procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii, cu participarea martorului Nastas Nicolai din 17 septembrie 2015 cu anexarea schiței accidentului rutier și a tabelului fotografic ( f.d 65-68), cât și schițele accidentului rutier întocmite din spusele inculpatului a constatat că, locul impactului pe banda a treia de circulație. Or, instanța de apel nu a putut reține procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14.04.2015 (f.d 15), inițial perfectat de către agentul constatator care l-a perfectat doar din cuvintele învinuitului Bordea Iurie, care avea poziție cointeresată, de a-și atenua vina. Acest proces-verbal de cercetare la fața locului a fost semnat doar de învinuit, nefiind confirmat de martori, motiv pentru care nu poate fi reținut ca probă. Astfel, cele consemnate în procesul-verbal de verificare la locul infracțiunii au fost confirmate și prin declarațiile martorilor oculari: Nastas Nicolai, Gorincioi Mariana precum și declarațiile părții vătămate Cemîșeva Liubovi, respectiv, declarațiile acestora sunt identice, și coroborează între ele. Totodată, instanța de apel a reținut că, inculpatul se deplasa pe banda extremă stângă, iar conform pct. 42 alin. (4) al RCR, intrarea pe banda extremă stângă, destinată circulației în sens opus este interzisă. Or, în acest sens instanța de apel a reținut declarațiile martorului Botnarenco Oviciu care a declarat că ,,un autoturism de model „BMW X5” cu numere de înmatriculare străine, ce staționa pe banda destinată sensului opus de circulație, adică pe banda extremă stânga, îndreptat spre str. Pușkin ”. Prin urmare, în circumstanțele specificate, luând în calcul faptele reținute în urma aprecierii probelor administrate la dosar, instanța de apel a conchis că în acțiunile inculpatului Bordea Iurie sunt întrunite toate semnele și elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal. Cu referire la apelul declarat de procuror, instanța de apel a notat că, sentința a fost contestată în partea individualizării pedepsei penale. Cu referire la chestiunea individualizării pedepsei penale în privința inculpatului Bordea Iurie, instanța de apel a constatat că instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75, 90 Cod penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra 17 corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Împotriva hotărârilor judecătorești au declarat recursuri ordinare: 8.1. procurorul Plîngău Alexandru, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea stabilirii pedepsei, cu remiterea cauzei la rejudecare în această parte, în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată. În motivarea cererii de recurs procurorul indică următoarele aspecte: - instanța de apel a admis erori de drept privind aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal - condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare, eroare de drept, cuprinsă de pct. 10) alin. (1) art. 427 CPP - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; - consideră greșite concluziile instanței de apel în partea individualizării pedepsei stabilite inculpatului Bordea Iurie și în contradicție cu probatoriul administrat la etapa urmăririi penale și cercetării judiciare, neconforme scopului legii penale și principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale, în situația în care incuipatul nu a recunoscut vinovăția, nu se căiește de fapta comisă, a săvârșit o infracțiune gravă, soldată cu vătămarea gravă a integrității corporale a victimei, precum și nu a recuperat prejudiciui cauzat prin infracțiune. Or, altfel fiind audiată, partea vătămată Cemîșeva Liubovi a declarat, că procedurile de tratament au fost costisitoare, însă inculpatul material nu a ajutat-o cu nimic (pag. 8 a deciziei instanței de apel); - la aplicarea prevederiior art. 90 Cod penal, instanța de apel superficial și-a motivat soluția doar prin faptul, că inculpatul nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, este angajat în câmpul muncii și că are loc permanent de trai, ceea ce constituie un lucru firesc într-o societate democratică. 8.2. avocatul Nicolaev Ghenadie, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată. În motivarea cererii de recurs partea apărării indică următoarele aspecte: - concluzia instanței de apel precum că, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14.04.2015 a fost perfectat doar din cuvintele învinuitului Bordea Iurie, nefiind confirmat de martori, este una declarativă și nu poate fi reținută, fîindcă nu se bazează pe prevederile din Codul de procedură penală. Astfel, pe data de 14 aprilie 2015, după primirea apelurilor telefonice prin care a fost sesizat Serviciul „902” precum că pe strada A. Mateevici, 79 s-a produs accidentul rutier, echipajul de poliție imediat s-a deplasat la locul accidentului. Colaboratorii afacerilor interne, având competența procesuală în baza art. 273 din Codul de procedură penală, au efectuat cercetările la locul accidentului rutier. În urma acțiunilor procesuale efectuate cu respectarea art. 118 din Codul de procedură penală, agentul constatator examinând locul accidentului rutier a întocmit 18 procesul-verbal în care a indicat urmele depistate la fața locului. Remarcăm în mod deosebit că, agentul constatator se conduce de Codul de procedură penala la efectuarea acțiunilor procesuale și nu este legat de poziția acuzatului sau de faptul cine din participanți a semnat procesul-verbal. Dacă se admite ipoteza că, agentul constatator a întocmit procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 14.04.2015, doar din cuvintele învinuitului Bordea Iurie, aceasta ar însemna că, Scurtu Nicolae a încălcat procedura prevazută în art. 118 din Codul de procedură penală, în consecință, a comis un abuz la efectuarea acțiunilor procesuale. Însă, dimpotrivă în instanța de judecată nu au fost prezentate probe, care ar demonstra că lucrătorii de poliție au comis careva abuzuri sau au admis constatări eronate la efectuarea cercetărilor la fata locului; - este greu de perceput din care motive instanțele de fond constată că, locul impactului a fost pe banda a treia, adică locul indicat de partea vătămată Cernîșova Liuba (vol. I, f.d. 61-64) și de martorul Nastas Nicolai (vol. I, f.d. 65-68), fiindcă locul indicat de aceștia se află la o distanță de 23-28 metri în sensul deplasării automobilului BMW X5 de la locul unde au fost depistate pe carosabil cioburi de plastic și pete de sânge. Cu alte cuvinte, cioburile de plastic și petele de sânge au fost depistate la o distanță de 23-28 metri până la locul tamponării; - concluziile instanței de apel că, locul impactului se confirmă și prin declarațiile martorului Garincioi Marian și martorului Botnarenco Ovidiu, care au explicat că un automobil de model „BMV X5” staționa pe a 3 bandă destinată sensului opus de circulație, sunt irelevante, fiindcă au fost rupte din context și prin urmare, au fost denaturate. Astfel, într-adevăr martorii nominalizați au declarat că, automobilul de model „BMV X5” staționa pe a 3 bandă, însă ei au declarat că au observat automobilul dat după producerea accidentului rutier, momentul și locul impactului ei nu 1-au văzut. În plus, declarațiile acestor martori confirmă depozițiile inculpatului referitor la circumstanțele cauzei; - referitor la latura civilă, prima instanță în dispozitivul sentinței pronunțate a indicat că se acceptă în principiu cerințele părții vătămate referitor la acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului material și moral, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. Soluția primei instanțe prin care s-a rezolvat latura civilă în prezenta cauză penală, menținută de instanța de apel este neîntemeiată și ilegală din următoarele motive. Acțiunea civilă și probele anexate în confirmarea solicitărilor privind cuantumul prejudiciului material nu au fost cercetate în ședința de judecată nici de prima instanță, nici de instanța de apel, fiind astfel, încălcate prevederile art. 314 CPP și dreptul la un proces echitabil. La fel, instanțele de fond nu au avut nici un temei de a aplica prevederile art. 387 alin. (3) din Codul de procedură penală, deoarece la materialele cauzei au fot anexate toate înscrisurile necesare, care confirmă cheltuielile legate de tratamentul părții 19 vătămate după incidentul întâmplat (Vol. I, f.d. 102-130). Instanța de apel în cadrul rejudecării apelului în interesele inculpatului Bordea Iurie, care a avut loc ca urmare a admiterii recursului exercitat de condamnat, trebuia în mod obligatoriu să soluționeze acțiunea civilă, fără a agrava soluția aplicată acestuia anterior de către instanța de apel în latura civilă. Subliniem că, soluționarea acțiunii civile cu privire la cuantumul prejudiciului cauzat, ar permite inculpatului Bordea Iurie de a beneficia de prevederile art. 107 din Codul penal și în special de prevederile Legii nr. 210 din 29.07.2016 „Privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova”; - instanța de apel la rejudecarea apelului depus în numele inculpatului, nu a examinat-o sub toate aspectele și nu a adus motive pertinente pe care și-ar întemeia soluția, n-a combătut versiunea apărării, lăsând fără răspuns argumentele principale ale apărării; - instanța de apel prin încheierea din 18.06.2019 a dispus efectuarea expertizei judiciare tehnice auto la solicitarea parții apărării, în cadrul căruia expertul urma să constate dacă conducătorul automobilului de model BMW X5 cu n/î xxxx, a avut posibilitatea tehnică de a evita impactul cu pietonul Cernîșeva Liubovi. Centrul Național de Expertize Judiciare pentru efectuarea expertizei judiciare 1-a desemnat în calitate de expert judiciar pe Gheorghe Levința din Laboratorul de expertize judiciare tehnice auto. Expertul judiciar Gheorghe Levința a constatat că, pentru efectuarea expertizei sunt necesare date inițiale care pot fi obținute prin efectuarea unui experiment în baza declarațiilor participanților și martorilor oculari, restituind materialele cauzei penale fără a efectua expertiza care a fost solicitată de către instanța de apel. De menționat, că experimentul în conformitate cu prevederile art. 123 CPP poate fi efectuat numai în faza de urmărire penală și numai la inițiativa organului de urmărire penală. Prin urmare, procurorul (organul de urmărire penală) în cadrul efectuării urmăririi penale nu a respectat prevederile art. 19 CPP, nu a verificat și precizat datele ce au importanță pentru cauza penală în situația când datele din procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier, care a fost întocmit la data de 14.04.2015, de către agentul constatator (Vol. I, f.d. 15-25) și declarațiile parții vătămate și martorului Nastas N. referitor la faptul unde a avut loc tamponarea, sunt diametral opuse. În consecință, acuzatorul de stat, în speța dată nu a prezentat probe incontestabile care ar confirma vinovăția lui Bordea Iu. La fel, nu au fost dezbătute prin argumentele plauzibile afirmațiile părții apărării.

Verificând argumentele recursurilor declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează asupra inadmisibilității acestora, din considerentele ce urmează: Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii 20 instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților, iar la rândul său art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că, hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. 10.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către partea acuzării, Colegiul penal reține invocarea incidenței la caz a prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului și că a fost aplicată pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal atestă că motivele și temeiurile de recurs invocate de către partea acuzării, nu și-au găsit confirmarea, în speță nefiind constatate erorile de drept invocate. Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat de recurent, și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) și pct. 10) Cod de procedură penală, în sensul că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului; s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”, Colegiul penal constată că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea emisă a examinat toate argumentele invocate de către partea acuzării și în soluția pronunțată a dat răspuns acestora în mod motivat, din care considerente instanța de recurs ordinar nu identifică temeiuri de a interveni în decizia atacată, sub aspectele indicate. În acest sens Colegiul penal ține să menționeze cu privire la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, că alegațiile părții acuzării sunt declarative și neîntemeiate, deoarece instanța de apel a conchis asupra corectitudinii soluției primei instanțe cu privire la individualizarea pedepsei stabilite inculpatului. Astfel Colegiul penal atestă că prima instanță și instanța de apel corect au aplicat prevederile art. 61, 75, 90 Cod penal, ținând cont de toate circumstanțele comiterii infracțiunii și de practica judiciară constantă la acest capitol. Instanța de recurs subliniază că instanțele inferioare au indicat cu referire la modul de executare a pedepsei, că potrivit prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea 21 poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă. La caz prin sentință Bordea Iurie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, la 3 ani închisoare cu dispunerea suspendării executării pedepsei în temeiul art. 90 Cod penal pentru un termen de probațiune de 3 (trei) ani. Colegiul penal consideră că alegațiile procurorului cu privire la individualizarea pedepsei contrar prevederilor legale sunt declarative, deoarece art. 90 Cod penal acordă dreptul decisiv a instanței de judecată de a aplica suspendarea executării pedepsei cu închisoare inculpatului cu respectarea rigorilor de motivare, respectate în speță de către instanțele judecătorești, iar o altă opinie a participanților la proces asupra acestei soluții în lipsa unei motivări corespunzătoare nu poate constitui în sine un temei de casare a deciziei. Prin urmare, Colegiul penal conchide că argumentarea expusă de către partea acuzării în susținerea temeiurilor invocate, este declarativă și neîntemeiată, iar decizia instanței de apel cuprinde atât expuneri asupra motivelor apelului procurorului cât și motive clare pe care se întemeiază soluția, astfel impunându-se concluzia dispunerii inadmisibilității recursului ordinar declarat de către procuror, ca fiind vădit neîntemeiat. 10.2. Din recursul ordinar declarat de către partea apărării, Colegiul penal reține invocarea incidenței la caz, a prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, în sensul că instanțele de fond au admis o eroare gravă de fapt care afectează soluțiile și că nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Analizând argumentele părții apărării, Colegiul penal atestă că în susținerea temeiului de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, recurentul a indicat comiterea unei erori grave de fapt prin constatarea eronată a legăturii de cauzalitate între acțiunile inculpatului Bordea Iurie și consecințele survenite. De asemenea, Colegiul penal atestă că aceleași argumente în esență sunt menționate și la invocarea temeiului de recurs stipulat la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, prin urmare, instanța de recurs ordinar se va expune asupra acestui argument doar în sensul respectivului temei. Din analiza deciziei recurate Colegiul penal a stabilit că erorile de drept invocate în recursul apărării nu și-au găsit confirmare, dat fiind faptul că, argumentele indicate au constituit obiect de discuție în instanța de apel, care la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția de menținere a sentinței, așa cum este indicat în pct. 7.1. al prezentei decizii, motivare pe care instanța de recurs ordinar o însușește integral reieșind din temeinicia acesteia, acțiune ce este conformă practicii CtEDO, expuse inclusiv în pct. 37 a hotărârii Albert c. România din 22 16.02.2010. În continuare, Colegiul penal atestă că recurentul primordial își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel și prima instanță, care în opinia lui nu confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, opinie ce nu poate fi acceptată, din considerentul că aceste probe au fost apreciate prin coroborare între ele atât de către prima instanță cât și de instanța de apel, astfel fiind demonstrată pe deplin vinovăția inculpatului, iar obiecțiile recurentului reprezintă doar opinia lui subiectivă greșită, or instanța de recurs ordinar nu identifică vreun temei de a interveni prin prisma argumentelor invocate de recurent în decizia instanței de apel, care este legală și întemeiată. La fel, din conținutul recursului ordinar declarat, reiese că recurentul face o proprie apreciere a probelor în temeiul cărora prima instanță și instanța de apel și-au întemeiat soluțiile, argumentându-și astfel propria versiune privind circumstanțele cauzei, susținând că probele administrate nu demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, iar instanța de recurs ordinar la acest capitol invocă că nu pot fi acceptate aceste versiuni, or contravin constatărilor corecte a instanței de apel în prezenta speță, prin care au fost respinse argumentele apelantului, concluzii ce au fost întemeiate just pe cumulul de probe descrise și apreciate de prima instanță în sentință și de instanța de apel în decizia sa. Astfel, Colegiul penal statuează că, instanțele de fond corect au constatat că, potrivit materialelor cauzei a fost demonstrat în totalmente că, inculpatul se deplasa pe banda extremă stângă, iar potrivit pct. 42 alin. (4) al RCR, intrarea pe banda extremă stângă, destinată circulației în sens opus este interzisă, fapt ce denotă că încălcarea admisă de către conducătorul auto Bordea Iurie se află în legătură cauzală directă cu consecințele survenite, provocarea accidentului rutier și survenirea leziunilor corporale grave părții vătămate Cernîșevă Liubovi. Or, inculpatul Bordea Iurie, potrivit pct. 46 al RCR observând staționarea microbuzului, era obligat să manifeste prudență sporită, prevedere neglijată de către inculpat, care ieșind pe banda destinată circulației transportului din sens opus, nu s-a isprăvit cu conducerea mijlocului de transport, tamponînd astfel pietonul Cernîșeva Liubovi, care traversa carosabilul de pe str. Mateevici de la dreapta la stânga relativ deplasării automobilului de model „BMW X5” cu n/î xxxx. Luînd în considerație faptul că, mijlocul de transport este o sursă de pericol sporit, care în cazul unei exploatări neconforme poate genera un prejudiciu de o gravitate înaltă, inculpatul Bordea Iurie fiind conducătorul vehiculului de model „BMW X5” urma să respecte cu strictețe regulile Regulamentului Circulației Rutiere, inclusiv și a celor consemnate în pct. 46 lit. b) din RCR, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, potrivit căruia ,,conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită și, în caz de necesitate să reducă viteza până la limita care i-ar garanta siguranța traficului sau chiar să oprească, în cazurile în care se deplasează pe lângă: microbuze și autobaze în staționare”. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal a ajuns la concluzia, că în speță nu 23 s-a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârile atacate, soluțiile instanțelor de fond în cauza prezentă sunt legale și întemeiate, astfel că recursurile ordinare urmează a fi declarate inadmisibile ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Plîngău Alexandru și de către avocatul Nicolaev Ghenadie în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2021, în cauza penală în privința lui Bordea Iurie Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 30 noiembrie 2021. Președinte Diaconu Iurie Judecători Guzun Ion Catan Liliana 24