1ra-1576/2021 — art. 264 alin. 3 lit. a CP

1ra-1576/2021 — art. 264 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1576/2021

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

27 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Plîngău Alexandru și de către

avocatul Nicolaev Ghenadie în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2021, în cauza penală

în privința lui

Bordea Iurie Xxxxx, născut la xxxx, originar din

or. Xxxxx, domiciliat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

15.01.2021 – 21.04.04.2021;

28.06.2021 – 27.10.2021.

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Iurie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3)

lit. a) Cod penal și în baza acestei legi a fost condamnat la 4 (patru) ani închisoare cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani.

Conform art. 90 Cod penal executarea pedepsei aplicată lui Bordea Iurie a fost

suspendată condiționat cu un termen de probă de 3 (trei) ani, obligându-1 pe Bordea

Iurie să nu-și schimbe domiciliul și/sau viza de reședință fără consimțământul

organului competent.

Au fost acceptate în principiu cerințele părții vătămate referitor la acțiunea civilă

înaintată către Bordea Iurie privind încasarea prejudiciului material și moral, urmând

ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

fiind deținător al permisului de conducere al mijlocului de transport de categoria

1

A.B.C, la data de 14 aprilie 2015, aproximativ la orele 09:20, conducînd automobilul

de model „BMW x 5” cu n/î xxxx, și deplasîndu-se pe str. Mateevici din direcția str.

B. Bodoni spre str. Pușkin, mun. Chișinău, exprimînd neatenție față de trafic și

încredere exagerată în sine, a încălcat ceințele Regulamentului Circulației Rutiere și

anume prevederile pct. 3 al RCR în conformitate cu care „participanții la trafic sunt

obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor și prin acțiunile lor

să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului”; pct.42

al.4) al RCR în conformitate cu care ,, pe drumurile cu circulație dublu sens care au

trei benzi pentru circulație delimitate prin marcajul longitudinal (cu excepția

marcajului 1.9) banda din mijloc este destinată circulației în ambele sensuri, dar

intrarea pe această bandă este permisă numai pentru efectuarea manevrelor de ocolire,

depășire, preselectare pentru virare la stînga sau întoarcere. Intrarea pe banda extremă

stînga destinată circulației în sens opus este interzisă”; prevederile pct.45 al RCR, în

conformitate cu care ,,conducătorul trebuie să conducă vehiculul cu limita de viteză

stabilită, ținînd permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce

influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere, care i-ar permite să prevadă

situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d)

situația rutieră, în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate

de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească pentru a nu pune în

pericol siguranța traficului”; pct. 46) lit.b) al RCR, în conformitate cu care

,,conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită și, în caz de necesitate

să reducă viteza pînă la limita care i-ar garanta siguranța traficului sau chiar să

oprească, în cazurile în care se deplasează pe lîngă: microbuze și autobuze în staționare,

iar drept consecință, nu a manifestat prudență sporită la deplasarea pe lîngă microbuze

ce staționau, ieșind pe banda destinată circulației transportului din sens opus, nu s-a

isprăvit cu conducerea mijlocului de transport, tamponînd pietonul Cernîșeva Liubovi,

care traversa carosabilul str. A. Mateevici de la dreapta la stînga relativ deplasării

autoturismului „BMW x 5” cu n/î xxxx.

În consecință, în urma impactului, pietonului Cernîșeva Liubovi, i-au fost cauzate

din imprudență, conform Raportului de expertiză medico-legală nr. xxxx din 15 iulie

2015 ,,leziuni corporale sub formă de: fractură deschisă a ambelor oase a gambei stîngi,

plagă contuză în regiunea fronto-temporală pe dreapta, care au fost produse prin

acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur sau la lovire de acesta, prezintă

pericol pentru viață și în baza acestui criteriu în comun, se califică ca vătămare gravă...”

(vol. II, f. d. 39-40).

Fapta constatată a fost calificată de prima instanță în baza art. 264 alin. (3), lit. a)

Cod penal, adică încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere de către

persoana care conducea mijlocul de transport încălcare ce a cauzat din imprudență o

vătămare gravă a integrității corporale și a sănătății.

3.1. procurorul în Procuratura municipiului Chișinău (oficiul Principal) Nedova

Elena, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței Judecătoriei mun. Chișinău,

2

sediul Centru din 12 martie 2019, cu pronunțarea unei hotărâri noi potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Bordea Iurie, recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal, să-i fie numită o pedeapsă

principală sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip deschis, și o pedeapsă complimentară sub formă de privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

În susținerea apelului, procurorul a invocat următoarele:

- infracțiunea de încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a

mijloacelor de transport de către o persoană care conduce mijlocul de transport,

încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale și a

sănătății, săvârșit de inculpatul Bordea Iurie, fapta prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. a)

Cod penal, atentează la relațiile sociale ce vizează respectarea de către conducătorii

mijloacelor de transport a regulilor circulației rutiere, obligația impusă fiecărui

conducător de transport, care este un mijloc de pericol social sporit pentru sănătatea și

viața nu numai a însuși șoferului, dar și a altor participanți la trafic;

- subsecvent, acuzarea a considerat neîntemeiată concluzia instanței de fond,

precum că, corijarea inculpatului ar fi posibilă prin aplicarea art. 90 Cod penal;

- modalitatea de executare a pedepsei aleasă în privința inculpatului - și anume

executarea reală, este în acord cu principiul proporționalității, luându-se în vedere fapta

comisă și urmările grave produse, cât și comportamentul său în cadrul cercetării

judecătorești;

- astfel, inculpatul a dat dovadă că nu a perceput gravitatea faptelor sale cât și

consecințele acestora, în nici un fel nu și-a manifestat regretul privind accidentul ce a

avut loc, nici nu a suportat cheltuielile pentru tratamentul părții vătămate;

- procurorul a menționat că aceste circumstanțe urmează a fi apreciate de către

instanța de judecată în cumul, ce permit stabilirea unei pedepse cu închisoare, fără

suspendarea condiționată a executării ei.

3.2. avocatul Nicolaev Ghenadie în numele inculpatului, prin care a solicitat

casarea integrală a sentinței Judecătoriei Chișinău din 12 martie 2019, prin care Bordea

Iurie a fost condamnat în temeiul art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal la pedeapsa penală

sub formă de 4 (patru) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 3 (trei) ani, cu dispunerea suspendării condiționate a

executării pedepsei pe un termen de 3 (trei) ani în baza art.90 Cod penal, cu pronunțarea

unei noi hotărâri prin care Bordea Iurie să fie achitat, pe motivul că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii incriminate.

În susținerea apelului, avocatul a invocat:

- locul tamponării este just indicat în schița accidentului rutier (f.d.17) și tabelul

foto (f.d.22) care reprezintă o parte componentă a procesului verbal de cercetare a

locului accidentului rutier din 14.04.2015 (f.d.15-25);

- schițele care au fost întocmite în baza declarațiilor depuse de către partea

vătămată Cernîșova Liuba (f.d.62) și martorul Nastas Nicolai, urmează a fi analizate

3

critic și respinse din motivul că sunt contradictorii și sunt dezbătute prin probe directe

cum ar fi urmele depistate pe carosabil;

- faptul că tamponarea a avut loc pe a doua bandă a carosabilului se confirmă și

prin declarațiile martorului acuzării Botnarenco Ovidiu, care au fost date citire în baza

art.371 Cod de procedură penală la demersul acuzatorului de stat în ședința de judecată

din 20.11.2018 (f.d.48);

- martorul apărării Cereseu Alexandra în ședința de judecată din 20.11.2018 la fel

a declarat că o doamnă se afla după accidentul rutier pe a doua bandă;

- partea vătămată Cernîșova L. în ședința de judecată din 20.11.2018, după ce au

fost cercetate prin citire în baza art. 371 Cod de procedură penală, declarațiile ultimei

de la urmărire penală (f.d. 45), a declarat că susține aceste declarații (înregistrările

audio din 20.11.2018, min. 16 sec, 56 - min. 20 sec. 50);

- în cadrul urmăririi penale pe data de 20 iulie 2015, partea vătămată a declarat:

„...am ieșit din microbuz și prin fața microbuzului intenționam să traversez

carosabilul. Ocolind microbuzul m-am oprit pe marcajul rutier pe partea stângă a

microbuzului. Privind în partea dreapta am observat două automobile care se

apropiau de semafor unde era conectat semnalul roșu pentru automobile. La pas grăbit

am făcut aproximativ 3-4 pași și apoi am pierdut cunoștința...” (f.d. 45);

- probele analizate confirmă declarațiile depuse de către inculpatul Bordea Iurie

în ședința de judecată din 20.11.2018. În aceste declarații ultimul afirmă că partea

vătămată Cernîșova L. brusc a ieșit prin fața microbuzului care staționa, lovindu- se de

partea laterală a vehiculului din dreapta, el imediat a frânat cotind brusc la stânga.

Manevra dată a efectuat-o ca o reacție spontană de a evita tamponarea;

- apelantul a menționat că declarațiile lui Bordea Iurie depuse în ședința de

judecată sunt identice cu declarațiile depuse de către ultimul în ziua producerii

accidentului rutier la data de 14.04.2018 (f. d. 27) care au fost date citire de către

instanța de judecată pe data 17.12.2018;

- declarațiile inculpatului se confirmă prin deteriorările care s-au stabilit de către

agenții constatatori în urma examinării a autoturismul BMW X5 și care au fost fixate

în procesul verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 14.04.2015 (f.d. 16) și

prin poza din tabelul foto (f.d. 24) din care clar se vede că a fost deteriorată oglinda

retrovizoare dreapta, aripa dreaptă față strânsă și ușa dreaptă față zgârieturi și

adâncituri;

- din probele care au fost cercetate s-a constatat cu certitudine că inculpatul

Bordea Iurie nu avea posibilitatea de a evita impactul cu pietonul Cernîșova Liubovi și

nu a încălcat careva reguli de circulație rutieră care în consecință ar fi provocat

tamponarea pietonului Cernîșova Liubovi;

- prin urmare, avocatul a considerat că inculpatul Bordea Iurie urmează a fi achitat

în baza art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, din motivul că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii.

4

a fost respins ca fiind nefondat, apelul declarat de avocatul Nicolaev Ghenadie, în

numele inculpatului.

A fost admis apelul declarat de procurorul în Procuratura municipiului Chișinău

(oficiul Principal) Nedova Elena, casată sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Centru)

din 12 martie 2019 privindu-l pe Bordea Iurie, parțial, în partea acțiunii civile și a fost

pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru primă instanță, în partea

respectivă:

S-a admis acțiunea civilă înaintată în procesul penal și s-a încasat de la inculpatul

Bordea Iurie în beneficiul părții vătămate Cernîșeva Liubovi - 9893,13 (nouă mii opt

sute nouăzeci și trei) lei și (treisprezece) bani, cu titlul de reparare a prejudiciului

material ce constituie cheltuieli de tratament medical și 10 000 (zece mii) lei, cu titlul

de reparare a prejudiciului moral produs prin infracțiune.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a verificat declarațiile și probele

materiale examinate în ședința de judecată în primă instanță, și anume:

- declarațiile părții vătămate Cernîșeva Liubovi (vol. II, f.d. 13-15); declarațiile

martorului Gorincioi Marian (vol. II, f.d. 16-17), declarațiile martorului Nastas Nicolai

(vol. II, f.d. 18); declarațiile martorului Cereseu Alexandru (vol. II, f.d. 19); procesul-

verbal de consemnare a circumstanțelor constatate din 21.04.2015 (vol. I, f.d. 11);

raportul inspectorului principal al Serviciului Documentare Accidente Rutiere al SST

și CR al DP mun. Chișinău Scurtu N. din 15.04.2015 (vol. I, f.d. 12); certificatul de

vizită nr. 28394 din 14.04.2015 (vol. I, f.d. 14); procesul-verbal de cercetare a locului

accidentului rutier din 14.04.2015, schița accidentului rutier, tabelul fotografic (vol. I,

f.d. 15-25); declarațiile inculpatului Bordea I., date la organul de urmărire penală (vol.

I, f.d. 27); raportul de expertiză medico-legală nr. xxxx din 15.07.2015 (vol. I, f.d. 35-

36); registrul de evidență a apelurilor parvenite la serviciul „902”, volumul 21 (vol. I,

f.d. 43); procesul-verbal de audiere a părții vătămate Cernîșeva Liubovi din 20.07.2015

(vol. I, f.d. 45); procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii, cu

participarea părții vătămate Cernîșeva Liubovi, cu anexarea schiței accidentului rutier

și a tabelului fotografic din 17.09.2015 (vol. I, f. d. 61-64); procesul-verbal de

verificare a declarațiilor la locul infracțiunii, cu participarea martorului Nastas Nicolai,

cu anexarea schiței accidentului rutier și a tabelului fotografic, în conformitate cu care

a fost stabilit locul impactului pe banda a treia de circulație din 17.09.2015 (vol. I,

f.d.65-68); acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Cernîșeva L. în procesul penal,

cu anexarea copiilor de pe materialele ce confirmă cuantumul prejudiciului material și

moral produs prin infracțiune (vol. I, f.d. 102-130); cererea privind dispunerea

efectuării expertizei judiciare auto-tehnice (vol. II, f.d. 82-84); încheierea Colegiului

penal al Curții de apel Chișinău din 18.06.2019, prin care a fost admisă cererea înaintată

de avocatul Nicolaev G., în numele inculpatului cu privire la efectuarea expertizei auto

tehnice (vol. II, f.d. 89-90, 91-93); scrisoarea nr. xxx din 26.06.2019, prin care se

confirmă faptul că dosarul penal privindu-l pe Bordea Iurie a fost remis în adresa

5

Centrului Național de Expertize Judiciare (vol.II, f.d.94); înștiințarea nr. xxx din

01.07.2019 (vol. II, f.d. 95-96);copia avizului de plată nr. xxxx din 11.07.2019 (vol. II,

f.d. 97-98); demersul nr. xxx din 26.07.2019, înaintat de expertul judiciar tehnic-auto

Lența Gh., prin care se solicită prezentarea materialelor suplimentare nominalizate în

demers (vol. II, f.d. 99-100); răspunsul nr. xxxx din 01.09.2019, expediat în adresa

Centrului Național de Expertize Judiciare, domnului Lența Gh., expert judiciar tehnic-

auto, conform căruia expertiza judiciară dispusă prin încheierea Colegiul penal al Curții

de Apel Chișinău din 18.06.2019 urmează a fi efectuată în baza materialului probator

cuprins în dosarul penal enunțat, expediat și pus la dispoziția expertului (vol. II, f.d.

101); răspunsul nr. 1575 din 09.08.2019, expediat în adresa instanței de apel, prezentat

de directorul Centrului National de Expertize Judiciare Cataraga Olga, prin care a fost

exprimat refuzul efectuării expertizei judiciare cu remiterea dosarului în adresa

instanței de apel, fără executare (vol. II, f.d. 102).

Instanța de apel a menționat că apelul avocatului, în numele inculpatului, este

nefondat din următoarele considerente:

Urmărirea penală și judecata în primă instanță s-au desfășurat în strictă

conformitate cu procedura prevăzută de lege și, respectiv, nu se constată încălcări care

atrag nulitatea probelor administrate și a actelor procedurale efectuate.

Starea de fapt și de drept stabilită prin sentință concordă cu probele administrate

și apreciate de prima instanță.

Instanța de apel a reținut că probele prezentate în ședința de judecată și puse la

baza sentinței, fiind obținute legal, sânt admisibile conform prevederilor articolului 95

Cod de procedură penală și sânt apreciate conform prevederilor articolului 101 Cod de

procedură penală.

În viziunea instanței de apel sentința cuprinde elementele definitorii condamnării

prevăzute de articolul 394 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, astfel este descrisă

fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, forma și gradul de vinovăție a

inculpatului, motivele și consecințele infracțiunii săvârșite, probele pe care se

întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care sunt respinse

argumentele părții apărării.

Instanța de apel a menționat că în contextul evaluării activității primei instanțe cu

privire la aprecierea probelor administrate în cauză, nu există temei pentru a da o nouă

apreciere probelor respective, instanța de apel fiind solidară cu concluziile cuprinse în

sentință, dat fiind că sunt motivate temeinic și legal, sub aspectul că vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate este dovedită prin probatoriul

administrat în cadrul procesului penal.

În atare situație instanța de apel a reținut că este corectă concluzia primei instanțe

privind calificarea infracțiunii prin determinarea și constatarea juridică a corespunderii

exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței

de infracțiune prevăzută la articolul 264 alin. (3) lit. a) Cod penal: încălcarea regulilor

de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către

6

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o

vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății.

Instanța de apel a menționat că versiunea inculpatului Bordea I. nu are acoperire

probatorie, ci se combate complet prin împrejurările stabilite și probele administrate în

cauză.

Nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu achitarea inculpatului Bordea I., de

vreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, cercetate și apreciate în modul

cuvenit, au demonstrat cu certitudine participarea acestuia la săvârșirea infracțiunii

imputate.

Corespunzător, inculpatul Bordea I. nu a manifestat atenția și reacția care urma să

o posede, tamponând pietonul Cernîșeva L., astfel, cauzându-i părții vătămate din

imprudență - vătămare corporală gravă, fapt confirmat și prin raportul de expertiză

medico-legală nr. xxxx din 15 iulie 2015.

Instanța de apel a conchis că, potrivit schiței accidentului rutier care constituie

anexă a procesului verbal de cercetare la fata locului din 14 aprilie 2015, cu planșele

fotografice (vol. I, f.d. 15-25), precum și conform procesului - verbal de verificare a

declarațiilor la locul infracțiunii, cu participarea părții vătămate Cernîșeva L., cu

anexarea schiței accidentului rutier și a tabelului fotografic din 17 septembrie 2015

(vol. I, f.d. 61-64) și procesului - verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii,

cu participarea martorului Nastas N., cu anexarea schiței accidentului rutier și a

tabelului fotografic s-a constatat că, automobilul de model „BMW X 5” cu n/î xxxx,

deplasându-se pe strada Alexei Mateevici din direcția străzii Bănulescu Bodoni spre

strada Pușkin, municipiul Chișinău a tamponat pietonul Cernîșeva L. pe banda a treia

de circulație, provocându-i acesteia vătămări corporale grave.

De asemenea s-au stabilit deteriorări exterioare ale automobilului de model

„BMW X 5” care prezintă urme de deteriorare a oglinzii retrovizoare dreaptă, aripa

dreaptă față, ușa dreaptă față (zgârieturi și adâncituri).

Afirmația inculpatului Bordea I. care a indicat că, se deplasa regulamentar, iar

evitarea tamponării pietonului nu a fost posibilă, deoarece aceasta a ieșit brusc după

microbus, nu a fost reținută. Conducătorul mijlocului de transport are obligația să

conducă vehiculul ținând permanent seama de situațiile periculoase, în cazul în care în

limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să

reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului. La

fel, urmează să manifeste prudență sporită și, în caz de necesitate, să reducă viteza până

la limita care i-ar garanta siguranța traficului sau chiar să oprească, în cazurile în care

se deplasează pe lîngă, copii, persoane de vârstă înaintată, precum și persoane cu semne

evidente de invaliditate. Astfel probele cauzei penale stabilesc cu certitudine ignorarea

acestor cerințe ale Regulamentului Circulației Rutiere.

În atare situație, instanța de apel a conchis că Bordea I. a încălcat regulile de

securitate a circulației rutieră prin ignorarea acestora, admițînd, prin imprudență,

vătămarea integrității corporale a părții vătămate Cernîșeva L., fapt ce confirmă

legătura de cauzalitate dintre acțiunea prejudiciabilă și rezultatul infracțional produs.

7

În context, s-a considerat corectă soluționată chestiunea privind pedeapsa aplicată

inculpatului, aceasta fiind în limitele legii.

Prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor din articolele 7, 8, 10, 61,

75 și 90 Cod penal, în sentință fiind cuprinse datele privind persoana inculpatului,

gravitatea infracțiunii săvârșite și circumstanțele care influențează asupra pedepsei.

Instanța de judecată a considerat că scopul educativ și preventiv al pedepsei

aplicate în cauza penală dată în privința lui Bordea Iurie nu este rațional ca acesta să

execute real pedeapsa închisorii, or în privința lui, în conformitate cu art.90 Cod penal

a fost dispusă condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei,

stabilindu-i-se un termen de probă, pe parcursul cărui condamnatul va fi obligat să nu-

și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent.

Pe această linie de idei, s-a ținut cont de gravitatea și motivul infracțiunii săvârșite,

de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, de scopul de

a reeduca și corecta inculpatul, precum și cel de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni.

Or, prima instanță corect a concluzionat că atingerea scopului pedepsei se v-a asigura

prin aplicarea închisorii cu suspendarea condiționată a executării pedepsei inculpatului

pe termenul de probațiune fixat, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 3 (trei) ani.

Instanța de apel a menționat că în conformitate cu prevederile art.16 alin. (4) Cod

penal infracțiunea săvârșită se clasifică ca fiind gravă, circumstanțe agravante nu s-au

stabilit.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că nu este fondat motivul invocat de

procuror, precum că pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă, or soluția cu

închisoare și suspendare condiționată în termenul fixat este în limitele legii.

Or, executarea pedepsei cu închisoare ar cauza inculpatului suferințe fizice, ceea

ce, potrivit prevederilor art. 61 alin. (2) Cod penal, este inadmisibil.

În atare situație, prima instanță motivat a stabilit categoria și măsura de pedeapsă

și, în așa mod, corect a concluzionat că atingerea scopului pedepsei se v-a obține prin

aplicarea pedepsei cu închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

În context, s-a observat că prima instanță corect a aplicat prevederile articolelor 8

și 10 alin. (1) Cod penal, or, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta

se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

Cu privire la motivele invocate de procuror referitor la faptul că inculpatul Bordea

I., nu a suportat cheltuielile pentru tratamentul părții vătămate, au fost apreciate ca fiind

fondate.

Analizând conținutul sentinței atacate, s-a observat că prima instanță nu s-a expus

motivat asupra acțiunii civile, în partea cuantumului prejudiciului material și moral

produs prin infracțiune.

În sentință nu se regăsește cazul excepțional când, pentru a stabili exact suma

despăgubirilor cuvenite părții vătămate Cernîșeva L., ar trebui amânată judecarea

8

cauzei, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța

civilă.

În atare situație, erorile judiciare enunțate au fost corectate de instanța de apel,

motiv pentru care s-a impus casarea sentinței atacate, în partea acțiunii civile privind

repararea prejudiciului material și moral produs prin infracțiune și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, în partea respectivă.

Instanța de apel a menționat că soluționând acțiunea civilă, în partea prejudiciului

material și moral produs prin infracțiune, se aplică prevederile articolelor 219 aliniatele

(3) pct. 1) și (4), 220 și 387 alin. (1) Cod de procedură penală și, pe această linie de

idei, s-au apreciat că sunt dovedite temeiurile și mărimea acestui prejudiciu.

Conform acțiunii civile înaintate în procesul penal de către partea vătămată

Cernîșeva L., bazată pe raportul de expertiză medico-legală nr. xxxx din 15 iulie 2015,

extrasul din fișa medicală a bolnavului de staționar nr. 6578 din 14 aprilie 2015,

certificatul de dizabilitate și capacitate de muncă nr. xxxx din 10 august 2015, bonurile

fiscale în original (vol. I, f.d. 104-106) pretențiile materiale ale părții vătămate către

inculpat sunt de 9893 (nouă mii opt sute nouăzeci și trei) lei, 13 (treisprezece) bani

legați de tratamentul părții vătămate și îngrijirea acesteia.

Prin urmare, în atare situație, s-a încasat de la inculpat în beneficiul părții vătămate

Cernîșev L. - 9893 (nouă mii opt sute nouăzeci și trei) lei, 13 (treisprezece) bani, cu

titlu de reparare a prejudiciului material produs prin infracțiune.

Totodată, din lucrările cauzei, cu certitudine s-a constatat că în rezultatul

infracțiunii săvârșite de inculpat, părții vătămate Cernîșeva L. i-au fost cauzate

suferințe psihice și fizice.

La evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral s-a luat

în considerație rezultatele infracționale, care au influențat considerabil starea psihică a

părții vătămate, precum și starea sănătății, prin însăși faptul că partea vătămată

Cernîșeva L., în rezultatul infracțiunii, și-a pierdut capacitatea de a munci (vol. I, f.d.

107).

Prin urmare, cuantumul prejudiciului moral produs prin infracțiune, în proporțiile

corespunzătoare, s-a încasat separat de la inculpat în beneficiul părții vătămate

Cernîșeva Liubovi.

5.1. procurorul Sâli Radu, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art. 427

alin.(1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a considerat decizia neîntemeiată în partea

stabilirii pedepsei inculpatului, solicitînd casarea deciziei instanței de apel, cu

remiterea cauzei spre rejudecare într-un alt complet, pe motiv că instanța nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În motivarea cererii de recurs procurorul a indicat următoarele motive :

- pedeapsa stabilită nu a fost apreciată în coroborare cu fapta comisă și

consecințele acesteia, nu s-a ținut cont de personalitatea inculpatului, de caracterul și

gradul de pericol social al infracțiunii comise, fiind ignorate prevederile art. 75 Cod

penal;

9

- instanța de fond cât și cea de apel nu au ținut cont de gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de comportamentul inculpatului în momentul comiterii

infracțiunii și după consumarea ei, de personalitatea lui, pronunțând hotărâri

neîntemeiate, în partea aplicării în privința inculpatului a prevederilor art.90 Cod penal,

considerînd, contrar prevederilor art.394 alin.(2) pct.3) Cod de procedură penală,

deoarece ea nu cuprinde motivele de aplicare a pedepsei mai ușoară și motivele de

aplicare a pedepsei cu suspendare condiționată a executării ei.

5.2. avocatul Nicolaev Ghenadie în numele inculpatului, prin care indicînd

temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea

hotărârilor judecătorești, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă

achitarea lui Bordea Iurie în baza art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, din

motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea cererii de recurs avocatul a indicat următoarele motive :

- în conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de prima instanță și instanța de apel în cazul când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care

a afectat soluția instanței;

- condamnarea lui Bordea Iurie se bazează pe faptul că ultimul, conducând

automobilul, a ieșit pe a treia banda destinată circulației transportului din sens opus,

unde a tamponat pietonul care traversa carosabilul str. Mateevici de la dreapta la stânga

relativ deplasării autoturismului;

- obiectul probațiunii, adică faptele principale care urmează a fi soluționate în

speța dată sunt următoarele circumstanțe: unde a avut loc tamponarea pe a doua bandă

sau pe a treia bandă relativ deplasării autoturismului BMWX5; dacă pietonul brusc a

ieșit prin fata microbuzului care staționa, lovindu-se de partea laterală a vehiculului din

dreapta; dacă Bordea Iurie a avut posibilitatea tehnică de a evita impactul cu pietonul

Cernîșova Liubovi;

- locul tamponării este just indicat în schița accidentului rutier (f.d. 17) și tabelul

foto (f.d. 22) care reprezintă o parte componentă a procesului verbal de cercetare a

locului accidentului rutier din 14.04.2015 (f.d. 15-25);

- schițele care au fost întocmite în baza declarațiilor depuse de către partea

vătămată Cernîșova Liuba (f. d. 62) și martorul Nastas Nicolai, urmează a fi analizate

critic și respinse din motivul că sunt contradictorii și sunt dezbătute prin probe directe

cum ar fi urmele depistate pe carosabil;

- faptul că tamponarea a avut loc pe a doua bandă a carosabilului se confirmă și

prin declarațiile martorului acuzării Botnarenco Ovidiu, care au fost date citire în baza

art. 371 Cod de procedură penală la demersul acuzatorului de stat în ședința de judecată

din 20.11.2018 (f.d. 48);

- martorul apărării Cereseu Alexandra în ședința de judecată din 20.11.2018 la fel

a declarat că o doamnă se afla după accidentul rutier pe a doua bandă;

10

- partea vătămată Cernîșova L. în ședința de judecată din 20.11.2018, după ce au

fost cercetate prin citire în baza art. 371 Cod de procedură penală, declarațiile ultimei

de la urmărire penală (f.d. 45), a declarat că susține aceste declarații (înregistrările

audio din 20.11.2018, min. 16 sec, 56 - min. 20 sec. 50);

- în cadrul urmăririi penale pe data de 20 iulie 2015, partea vătămată a declarat:

„...am ieșit din microbuz și prin fața microbuzului intenționam să traversez

carosabilul. Ocolind microbuzul m-am oprit pe marcajul rutier pe partea stângă a

microbuzului. Privind în partea dreapta am observat două automobile care se

apropiau de semafor unde era conectat semnalul roșu pentru automobile. La pas grăbit

am făcut aproximativ 3-4 pași și apoi am pierdut cunoștința...” (f.d. 45);

- probele analizate confirmă declarațiile depuse de către inculpatul Bordea Iurie

în ședința de judecată din 20.11.2018. În aceste declarații ultimul afirmă că partea

vătămată Cernîșova L. brusc a ieșit prin fața microbuzului care staționa, lovindu- se de

partea laterală a vehiculului din dreapta, el imediat a frânat cotind brusc la stânga.

Manevra dată a efectuat-o ca o reacție spontană de a evita tamponarea;

- apelantul a menționat că declarațiile lui Bordea Iurie depuse în ședința de

judecată sunt identice cu declarațiile depuse de către ultimul în ziua producerii

accidentului rutier la data de 14.04.2018 (f.d. 27) care au fost date citire de către

instanța de judecată pe data 17.12.2018;

- declarațiile inculpatului se confirmă prin deteriorările care s-au stabilit de către

agenții constatatori în urma examinării a autoturismul BMW X5 și care au fost fixate

în procesul verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 14.04.2015 (f.d. 16) și

prin poza din tabelul foto (f.d. 24) din care clar se vede că a fost deteriorată oglinda

retrovizoare dreapta, aripa dreaptă față strânsă și ușa dreaptă față zgârieturi și

adâncituri;

- din probele care au fost cercetate s-a constatat cu certitudine că inculpatul

Bordea Iurie nu avea posibilitatea de a evita impactul cu pietonul Cernîșova Liubovi și

nu a încălcat careva reguli de circulație rutieră care în consecință ar fi provocat

tamponarea pietonului Cernîșova Liubovi;

- instanța de apel a ignorat de a analiza motivul invocat precum că procesul verbal

de cercetare a locului accidentului rutier din 14.04.2015 reflectă obiectiv realitatea

înconjurătoare, stabilind real locul unde au fost identificate urmele, a fost întocmit la

scurt timp după comiterea accidentului și în strictă conformitate cu legislația în vigoare

de către agenții constatatori, care dispun de o instruire și experiență specială;

- schițele care au fost întocmite în baza declarațiilor depuse de către partea

vătămată Cernîșova Liuba și martorul Nastas Nicolai, urmează a fi analizate critic și

respinse din motivul că sunt contradictorii și sunt dezbătute prin probe directe, cum ar

fi urmele depistate pe carosabil;

- prima instanță a cercetat procesul verbal de cercetare a locului accidentului rutier

care a fost întocmit la data de 14.04.2015, fără a reflecta acest fapt în partea descriptivă

a sentinței prin care a fost condamnat Bordea Iurie și fără a fi apreciată aceasta probă;

11

- instanța de apel, având obligația în conformitate cu prevederile art. 409 alin. (2)

Cod de procedură penală de a corecta eroarea admisă de prima instanță, trebuia să

analizeze aceste mijloace de probe și să argumenteze din care motive a ajuns la

concluzia de a pune la baza hotărârii sale schițele care au fost întocmite în baza

declarațiilor depuse de către partea vătămată Cernîșova Liuba (Vol. I, f.d. 62) și

martorul Nastas Nicolai (Vol. I, f.d. 66), indicând totodată motivele pentru care a

respins procesul verbal de cercetare a locului accidentului rutier întocmit la data de

14.04.2015 de către agentul constatator (Vol. I, f.d. 15-25), însă instanța de apel a

neglijat încălcarea admisă de către prima instanță a prevederilor art.394 Cod de

procedură penală;

- prin urmare, avocatul a considerat că inculpatul Bordea Iurie urmează a fi achitat

în baza art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, din motivul că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii.

au fost admise recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Sâli Radu și de către avocatul Nicolaev Ghenadie în numele

inculpatului Bordea Iurie, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 12 septembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Bordea Iurie, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

6.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de recurs a menționat că, verificând

criticile expuse în recursul declarat de avocatul Nicolaev Ghenadie în numele

inculpatului, în raport cu actele cauzei, a constatat că acestea sânt întemeiate, deoarece

instanța de apel la judecarea cauzei nu a examinat-o sub toate aspectele și nu a adus

motive pertinente pe care s-ar întemeia soluția, n-a combătut versiunea apărării, lăsând

fără răspuns argumentele principale ale apărării.

Instanța de recurs a statuat asupra acestor concluzii în urma analizei hotărârilor

judecătorești contestate, în raport cu motivele invocate în apel și recurs de către

avocatul Nicolaev Ghenadie în numele inculpatului în apel (f.d. 57-66, vol. II), or, la

caz s-a constatat că, argumentele relevante privind nevinovăția inculpatului, versiunea

apărării referitor la locul și circumstanțele comiterii accidentului au rămas fără răspuns,

iar decizia instanței de apel conține constatări contradictorii.

Astfel, prin sentința Judecătoriei Chișinău din 12 martie 2019, menținută prin

decizia Curții de apel, Bordea Iurie a fost condamnat pentru faptul că la data de

14.04.2015, aproximativ orele 09:20 conducea automobilul de model BMW X5 n/î

xxxx și deplasându-se pe str. Mateevici din direcția str. B. Bodoni, spre str. A. Pușkin,

mun. Chișinău, care are trei benzi pentru circulație cu direcție dublu sens, a ieșit pe a

treia bandă destinată circulației transportului din sens opus, unde a tamponat pietonul

Cernîșeva Liubovi, care traversa carosabilul str. Mateevici de la dreapta la stânga

relativ deplasării autoturismului BMW X5 numărul de înmatriculare 1008 BXY. În

consecință, în urma impactului, pietonului Cernîșeva Liubovi, i-au fost cauzate leziuni

corporale grave.

12

Apărarea critică soluția instanțelor inferioare, motivând, că eronat, contrar

prevederilor art. 101 Cod procedură penală a fost stabilit, că „coliziunea a avut loc pe

a treia banda destinată circulației transportului din sens opus, pe cînd apărarea insistă

că ciocnirea cu pietonul a avut loc pe a doua bandă – automobilul n-a ieșit pe banda

cu sens opus, pietonul brusc a ieșit prin fața microbuzului care staționa, lovindu-se de

partea laterală a vehiculului din dreapta, Bordea Iurii n-a avut posibilitatea tehnică

de a evita impactul cu pietonul Cernîșova Liubovi, acuzatorul de stat nu a prezentat în

instanța de judecată nici un argument convingător care ar pune la îndoială legalitatea

sau veridicitatea procesului verbal de cercetare a locului accidentului rutier din

14.04.2018”, critici, la care nu se regăsește răspuns motivat în decizia ce se contestă.

Instanța de recurs a reținut că, instanța de apel nu și-a argumentat soluția de

respingere a argumentelor apărării și nu și-a motivat soluția admiterii unor probe și

respingerii altora, contrar prevederilor art. 101 Cod procedură penală, și în special:

- declarațiilor depuse de către partea vătămată Cernîșova Liuba și martorul Nastas

Nicolai, date la urmărirea penală și în instanța de judecată, (vol.I, f.d.62, 66,), schițele

întocmite atît din spusele inculpatului, cît și cele întocmite din spusele părții vătămate

și martorului Nastas N. la data de 17 septembrie 2015, adică peste șase luni după

accident;

- declarațiilor martorului acuzării Botnarenco Ovidiu care au fost date citire în

baza art. 371 Cod de procedură penală la demersul acuzatorului de stat în ședința de

judecată din 20.11.2018, care a declarat că: „...pe carosabilul pe banda destinată

sensului opus de circulație staționa BMV X5. Pe carosabil aproximativ între prima și

a doua bandă de circulație se afla o doamnă însângerată...” (Vol. I, f.d. 48);

- declarațiilor martorului apărării Cereseu Alexandra, care în ședința de judecată

din 20.11.2018 la fel a declarat că „o doamnă se afla după accidentul rutier pe a doua

bandă” (Vol. I, f.d. 19).

La fel, a reținut că, instanțele de fond n-au înlăturat divergențele apărute, privind

locul comiterii accidentului rutier, în raport cu materialele cauzei, declarațiile părții

vătămate Cernîșova L., care în ședința de judecată din 20.11.2018, după ce au fost

cercetate prin citire în baza art. 371 Cod de procedură penală, declarațiile ultimei de la

urmărirea penală (Vol. I, f.d. 45), a declarat că susține aceste declarații (Vol. II, f.d.

15).

Astfel, în cadrul urmăririi penale pe data de 20 iulie 2015 partea vătămată a

declarat: „...am ieșit din microbuz și prin fața microbuzului intenționam să traversez

carosabilul. Ocolind microbuzul m-am oprit pe marcajul rutier pe partea stângă a

microbuzului. Privind în partea dreapta am observat două automobile care se

apropiau de semafor unde era conectat semnalul roșu pentru automobile. La pas grăbit

am făcut aproximativ 3-4 pași și apoi am pierdut cunoștința...” (Vol. I, f.d. 45).

Din materialele cauzei a rezultat că, în ședința de judecată din 17 decembrie 2018

la solicitarea apărătorului inculpatului, care s-a condus de prevederile art. 373 alin. (1)

Cod de procedură penală, prima instanță a cercetat procesul-verbal de cercetare a

locului accidentului rutier, care a fost întocmit la data de 14.04.2015 de către agentul

13

constatator, inspector principal, căpitan de poliție Scurtu Nicolae (Vol. I, f.d. 15-25)

care include schița accidentului rutier (Vol. I, f.d. 17) și tabelul foto (Vol. I, f.d. 18-

25), însă a omis să reflecte acest fapt în partea descriptivă a sentinței prin care a fost

condamnat Bordea Iurie și fără să aprecieze aceasta probă, argumente, care nici instanța

de apel nu le-a elucidat.

La fel, în ședința de judecată din 20 noiembrie 2018 la demersul apărătorului (Vol.

I, f.d. 197-198) a fost anexată la materialele cauzei și cercetată o schiță (Vol. I, f.d.

199), care reprezintă schița întocmită de către agentul constatator Scurtu Nicolae (Vol.

I. f.d. 17) în care au fost încorporate schițele care au fost întocmite în baza declarațiilor

depuse de către partea vătămată Cernîșova Liuba (Vol. I, f.d. 62) și martorul Nastas

Nicolai (Vol. I, f.d. 66) în care sunt evidențiate divergențele, însă instanța nu s-a expus

asupra acestui înscris.

În opinia instanței de recuurs, motivele enunțate mai sus constituie fondul apelului

avocatului și asupra cărora instanța de apel nu s-a pronunțat, sau s-a pronunțat

superficial fără o motivare adecvată.

Nu a putut fi menținută motivarea instanței de apel (f.d. 123, vol. II), referindu-se

la faptul că „potrivit schiței accidentului rutier care constituie anexa a procesului

verbal de cercetare la fața locului din 14 aprilie 2015, cu planșele fotografice (Vol. 1,

f.d.15-25), precum și conform procesului verbal de verificare a declarațiilor la locul

infracțiunii, cu participarea părții vătămate Cernîșeva L., cu anexarea schiței

accidentului rutier și a tabelului, fotografic din 17 septembrie 2015 (Vol, 1, f.d. 61-64)

și procesului verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii cu participarea

martorului Nastas N., cu anexarea schiței accidentului rutier și a tabelului fotografic

se constată că, automobilul de model „BMW X5” cu n/î xxxx, deplasându-se pe strada

Alexei Mateevici din direcția străzii Bănulescu Bodoni spre strada Pușkin, mun.

Chișinău a tamponat pietonul Cernîșeva L. pe banda a treia de circulație, provocându-

i acesteia vătămări corporale grave”, în acest caz, a menționează că instanța de apel a

denaturat probele care au o importanță deosebită pentru soluționarea justă a prezentei

cauze.

Or, instanța de apel pune la baza menținerii sentinței de condamnare două acte

procesuale care conțin date divergente, fără a-și motiva concluzia, privind stabilirea

locul comiterii accidentului rutier - pe a 2-a, dar nu pe a 3-a bandă, după cum indică

apărarea.

Prin urmare, instanța de apel a respins toate argumentele apelului declarat de

apărare prin fraze generale, precum că acestea sunt neîntemeiate și se combat prin

probele cercetate în cadrul examinării apelului, contrar prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală. Astfel, la pag. 9 din decizie, în partea descriptivă, instanța de apel

prin 5 aliniate scurte a enumerat și descris analiza probelor, fără a le da apreciere, după

regulile art. 101 Cod de procedură penală și fără a-și argumenta soluția admiterii unora

și respingerii altora, fără a le da un răspuns detaliat, neexpunîndu-se instanța de apel

dacă sunt veridice sau neveridice, fără a fi înlăturate contradicțiile dintre declarațiile

inculpatului, părții vătămate și a martorului Nastas Nicolai.

14

La fel s-a constatat că, instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului precum

că procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 14.04.2015 reflectă

obiectiv realitatea înconjurătoare, stabilind real locul unde au fost identificate urmele,

a fost întocmit la scurt timp după comiterea accidentului și în strictă conformitate cu

legislația în vigoare de către agenții constatatori, care dispun de o instruire și experiență

specială.

Prima instanță a cercetat procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier,

care a fost întocmit la data de 14.04.2015, fără a reflecta acest fapt în partea descriptivă

a sentinței prin care a fost condamnat Bordea Iurie și fără a fi apreciată aceasta probă.

Instanța de recurs ordinar a reținut că, toată motivarea instanței de apel privind

vinovăția inculpatului Bordea Iurie constă în trimiterea la toate actele din dosar și

enumerarea acestora fără a face o analiză a admisibilității acestora. Astfel, este vădit

neîntemeiată aprecierea unilaterală a declarațiilor martorilor acuzării fără a aprecia în

ansamblu toate probele.

Prin urmare, instanța de recurs a menționat că, la examinarea cauzei, instanța de

apel nu a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 26, 27, 99-101 Cod de

procedură penală, nu a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de apărare, nu

le-a verificat minuțios, prin prisma pertinenței, concludenței, iar în ansamblul din punct

de vedere al coroborării lor, nu a apreciat fiecare probă separate, și toate în coroborare,

aduse de apelant în susținerea apărării și nu s-au expus în mod convingător de ce

resping aceste probe.

fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Sâli Radu și de către avocatul Nicolaev Ghenadie în numele

inculpatului Bordea Iurie, cu menținerea sentinței.

7.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a menționat că, în urma

evaluării probelor, judecând cauza penală respectivă, instanța de fond a verificat

complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor

administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor,

corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Bordea Iurie în baza art.

264 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Deși, inculpatul Bordea Iurie vina în învinuirea adusă a negat-o, faptul comiterii

acțiunilor infracționale imputate ultimului a fost dovedită prin următoarele mijloace

de probă: declarațiile inculpatului Bordea Iurie, a martorilor Cereseu Alexandra,

Gorincioi Marian, Nastas Nicolai, procesul-verbal de consemnare a circumstanțelor

constatate din 21.04.2015; raportul inspectorului principal al Serviciului Documentare

Accidente Rutiere al DP mun. Chișinău din 15.04.2015; certificatul de vizită nr. xxxx

din 14.04.2015; raportul de expertiză Medico-Legală nr. xxxx din 15.07.2015;

registrul de evidența apelurilor parvenite la serviciul „902”; procesul-verbal de audiere

a părții vătămate Cemîșeva Liubovi din 20.07.2015; procesul-verbal de verificare a

declarațiilor la locul infracțiunii cu participarea părții vătămate Cemîșeva Liubovi din

15

17.09.2015 cu anexarea schiței accidentului rutier și a tabelului fotografic în

conformitate cu care a fost stabilit locul impactului pe banda a treia de circulație;

procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii, cu participarea

martorului Nastas Nicolai din 17.09.2015, cu anexarea schiței accidentului ritier și a

tabelului fotografic în conformitate cu care a fost stabilit locul impactului pe banda a

treia de circulație.

Potrivit textului de apel formulat de către avocatul Nicolaev Ghenadie în numele

inculpatului rezultă că partea apărării solicită pronunțarea unei sentințe de achitare în

privința inculpatului Bordea Iurie învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

264 alin. (3) lit. a) Cod penal, pe motivul că, acțiunile inculpatului nu întrunesc

elementele infracțiunii.

Raportînd motivele invocate în cererea de apel la materialele cauzei penale,

instanța de apel a conchis că, argumentele invocate de partea apărării nu își găsesc

confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru care instanța de

apel l-a respins ca fiind nefondat.

În speță, instanța de fond a stabilit că, inculpatul Bordea Iurie a încălcat

următoarele reguli de securitate a circulației prevăzute de Regulamentul Circulației

Rutiere, și anume în cadrul ședinței a fost demonstrat în totalmente că, inculpatul se

deplasa pe banda estremă stingă, iar potrivit pct. 42 alin. 4) al RCR, intrarea pe banda

extremă stângă, destinată circulației în sens opus este interzisă, or, încălcarea dată de

către conducătorul auto Bordea Iurie se și află în legătură cauzală directă cu

consecințele survenite, provocarea accidentului rutier și survenirea leziunilor

corporale grave părții vătămate Cemîșevă Liubovi. La fel, instanța a concluzionat că,

inculpatul Bordea Iurie, potrivit pct. 46 al RCR observând staționarea microbuzului,

era obligat să manifeste prudență sporită, prevedere neglijată de către inculpat, care

ieșind pe banda destinată circulației transportului din sens opus, nu s-a isprăvit cu

conducerea mijlocului de transport, tamponînd astfel pietonul Cemîșeva Liubovi, care

traversa carosabilul str. Mateevici de la dreapta la stânga relativ deplasării

automobilului de model „BMW X5” cu n/î xxxx. Astfel, luînd în considerație faptul

că, mijlocul de transport este o sursă de pericol sporit, care în cazul unei exploatări

neconforme poate genera un prejudiciu de o gravitate înaltă, inculpați Bordea Iurie

fiind conducătorul vehiculului de model „BMW X5” urma să respecte cu strictețe

regulile Regulamentului Circulației Rutiere.

Totodată inculpatului i s-a incriminat încălcarea pct. 46 lit. b) din Regulamentul

Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009,

potrivit căruia ,,conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită și, în caz

de necesitate să reducă viteza pînă la limita care i-ar garanta siguranța traficului sau

chiar să oprească, în cazurile în care se deplasează pe lîngă: microbuze și autobaze în

staționare”.

Instanța de apel a stabilit că vinovăția inculpatului Bordea Iurie în comiterea faptei

prejudiciabile a fost demonstrată prin declarațiile părții vătămate Cernîșova Liuba și a

martorului Nastas Nicolai, care a întocmit schița accidentului rutier și care a indicat

16

că, locul impactului a fost pe banda a treia de circulație.

Totodată, instanța de apel a atestat că, locul impactului pe banda a treia de

circulație se confirmă și prin declarațiile martorului Garincioi Marian care a comunicat

că ,,s-a uitat în oglinda stângă și a observat că în spatele său pe banda a 3-a, stătea un

autoturism de marca „BMW” aproximativ de marca X5 culoarea aproximativ sur. A

oprit automobilul, a ieșit din mașină, și a văzut o femeie stătea jos după cum a înțeles

era tamponată de mașină”.

Respectiv, instanța de apel apreciind declarațiile martorilor audiați în cadrul

cercetării judecătorești din punct de vedere al coroborării cât și procesul-verbal de

verificare a declarațiilor la locul infracțiunii, cu participarea părții vătămate Cernîșeva

Liubovi din 17 septembrie 2015 cu anexarea schiței accidentului rutier și a tabelului

fotografic (f.d 61-64), procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii,

cu participarea martorului Nastas Nicolai din 17 septembrie 2015 cu anexarea schiței

accidentului rutier și a tabelului fotografic ( f.d 65-68), cât și schițele accidentului

rutier întocmite din spusele inculpatului a constatat că, locul impactului pe banda a

treia de circulație.

Or, instanța de apel nu a putut reține procesul-verbal de cercetare la fața locului

din 14.04.2015 (f.d 15), inițial perfectat de către agentul constatator care l-a perfectat

doar din cuvintele învinuitului Bordea Iurie, care avea poziție cointeresată, de a-și

atenua vina. Acest proces-verbal de cercetare la fața locului a fost semnat doar de

învinuit, nefiind confirmat de martori, motiv pentru care nu poate fi reținut ca probă.

Astfel, cele consemnate în procesul-verbal de verificare la locul infracțiunii au fost

confirmate și prin declarațiile martorilor oculari: Nastas Nicolai, Gorincioi Mariana

precum și declarațiile părții vătămate Cemîșeva Liubovi, respectiv, declarațiile

acestora sunt identice, și coroborează între ele.

Totodată, instanța de apel a reținut că, inculpatul se deplasa pe banda extremă

stângă, iar conform pct. 42 alin. (4) al RCR, intrarea pe banda extremă stângă, destinată

circulației în sens opus este interzisă. Or, în acest sens instanța de apel a reținut

declarațiile martorului Botnarenco Oviciu care a declarat că ,,un autoturism de model

„BMW X5” cu numere de înmatriculare străine, ce staționa pe banda destinată sensului

opus de circulație, adică pe banda extremă stânga, îndreptat spre str. Pușkin ”.

Prin urmare, în circumstanțele specificate, luând în calcul faptele reținute în urma

aprecierii probelor administrate la dosar, instanța de apel a conchis că în acțiunile

inculpatului Bordea Iurie sunt întrunite toate semnele și elementele constitutive ale

componenței de infracțiune prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Cu referire la apelul declarat de procuror, instanța de apel a notat că, sentința a fost

contestată în partea individualizării pedepsei penale.

Cu referire la chestiunea individualizării pedepsei penale în privința inculpatului

Bordea Iurie, instanța de apel a constatat că instanța de fond a acordat deplină eficiență

prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75, 90 Cod penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra

17

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

8.1. procurorul Plîngău Alexandru, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art.

427 alin.(1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei

instanței de apel, în partea stabilirii pedepsei, cu remiterea cauzei la rejudecare în

această parte, în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs procurorul indică următoarele aspecte:

- instanța de apel a admis erori de drept privind aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal - condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare,

eroare de drept, cuprinsă de pct. 10) alin. (1) art. 427 CPP - s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale;

- consideră greșite concluziile instanței de apel în partea individualizării pedepsei

stabilite inculpatului Bordea Iurie și în contradicție cu probatoriul administrat la etapa

urmăririi penale și cercetării judiciare, neconforme scopului legii penale și principiului

individualizării răspunderii penale și pedepsei penale, în situația în care incuipatul nu

a recunoscut vinovăția, nu se căiește de fapta comisă, a săvârșit o infracțiune gravă,

soldată cu vătămarea gravă a integrității corporale a victimei, precum și nu a recuperat

prejudiciui cauzat prin infracțiune.

Or, altfel fiind audiată, partea vătămată Cemîșeva Liubovi a declarat, că

procedurile de tratament au fost costisitoare, însă inculpatul material nu a ajutat-o cu

nimic (pag. 8 a deciziei instanței de apel);

- la aplicarea prevederiior art. 90 Cod penal, instanța de apel superficial și-a

motivat soluția doar prin faptul, că inculpatul nu se află la evidența medicului narcolog

și psihiatru, este angajat în câmpul muncii și că are loc permanent de trai, ceea ce

constituie un lucru firesc într-o societate democratică.

8.2. avocatul Nicolaev Ghenadie, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art.

427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a deciziei instanței

de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel în alt complet de

judecată.

În motivarea cererii de recurs partea apărării indică următoarele aspecte:

- concluzia instanței de apel precum că, procesul-verbal de cercetare la fața locului

din 14.04.2015 a fost perfectat doar din cuvintele învinuitului Bordea Iurie, nefiind

confirmat de martori, este una declarativă și nu poate fi reținută, fîindcă nu se bazează

pe prevederile din Codul de procedură penală.

Astfel, pe data de 14 aprilie 2015, după primirea apelurilor telefonice prin care a

fost sesizat Serviciul „902” precum că pe strada A. Mateevici, 79 s-a produs accidentul

rutier, echipajul de poliție imediat s-a deplasat la locul accidentului.

Colaboratorii afacerilor interne, având competența procesuală în baza art. 273 din

Codul de procedură penală, au efectuat cercetările la locul accidentului rutier.

În urma acțiunilor procesuale efectuate cu respectarea art. 118 din Codul de

procedură penală, agentul constatator examinând locul accidentului rutier a întocmit

18

procesul-verbal în care a indicat urmele depistate la fața locului.

Remarcăm în mod deosebit că, agentul constatator se conduce de Codul de

procedură penala la efectuarea acțiunilor procesuale și nu este legat de poziția

acuzatului sau de faptul cine din participanți a semnat procesul-verbal.

Dacă se admite ipoteza că, agentul constatator a întocmit procesul-verbal de

cercetare a locului accidentului rutier din 14.04.2015, doar din cuvintele învinuitului

Bordea Iurie, aceasta ar însemna că, Scurtu Nicolae a încălcat procedura prevazută în

art. 118 din Codul de procedură penală, în consecință, a comis un abuz la efectuarea

acțiunilor procesuale.

Însă, dimpotrivă în instanța de judecată nu au fost prezentate probe, care ar

demonstra că lucrătorii de poliție au comis careva abuzuri sau au admis constatări

eronate la efectuarea cercetărilor la fata locului;

- este greu de perceput din care motive instanțele de fond constată că, locul

impactului a fost pe banda a treia, adică locul indicat de partea vătămată Cernîșova

Liuba (vol. I, f.d. 61-64) și de martorul Nastas Nicolai (vol. I, f.d. 65-68), fiindcă locul

indicat de aceștia se află la o distanță de 23-28 metri în sensul deplasării automobilului

BMW X5 de la locul unde au fost depistate pe carosabil cioburi de plastic și pete de

sânge. Cu alte cuvinte, cioburile de plastic și petele de sânge au fost depistate la o

distanță de 23-28 metri până la locul tamponării;

- concluziile instanței de apel că, locul impactului se confirmă și prin declarațiile

martorului Garincioi Marian și martorului Botnarenco Ovidiu, care au explicat că un

automobil de model „BMV X5” staționa pe a 3 bandă destinată sensului opus de

circulație, sunt irelevante, fiindcă au fost rupte din context și prin urmare, au fost

denaturate.

Astfel, într-adevăr martorii nominalizați au declarat că, automobilul de model

„BMV X5” staționa pe a 3 bandă, însă ei au declarat că au observat automobilul dat

după producerea accidentului rutier, momentul și locul impactului ei nu 1-au văzut. În

plus, declarațiile acestor martori confirmă depozițiile inculpatului referitor la

circumstanțele cauzei;

- referitor la latura civilă, prima instanță în dispozitivul sentinței pronunțate a

indicat că se acceptă în principiu cerințele părții vătămate referitor la acțiunea civilă

privind încasarea prejudiciului material și moral, urmînd ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Soluția primei instanțe prin care s-a rezolvat latura civilă în prezenta cauză penală,

menținută de instanța de apel este neîntemeiată și ilegală din următoarele motive.

Acțiunea civilă și probele anexate în confirmarea solicitărilor privind cuantumul

prejudiciului material nu au fost cercetate în ședința de judecată nici de prima instanță,

nici de instanța de apel, fiind astfel, încălcate prevederile art. 314 CPP și dreptul la un

proces echitabil.

La fel, instanțele de fond nu au avut nici un temei de a aplica prevederile art. 387

alin. (3) din Codul de procedură penală, deoarece la materialele cauzei au fot anexate

toate înscrisurile necesare, care confirmă cheltuielile legate de tratamentul părții

19

vătămate după incidentul întâmplat (Vol. I, f.d. 102-130).

Instanța de apel în cadrul rejudecării apelului în interesele inculpatului Bordea

Iurie, care a avut loc ca urmare a admiterii recursului exercitat de condamnat, trebuia

în mod obligatoriu să soluționeze acțiunea civilă, fără a agrava soluția aplicată acestuia

anterior de către instanța de apel în latura civilă.

Subliniem că, soluționarea acțiunii civile cu privire la cuantumul prejudiciului

cauzat, ar permite inculpatului Bordea Iurie de a beneficia de prevederile art. 107 din

Codul penal și în special de prevederile Legii nr. 210 din 29.07.2016 „Privind amnistia

în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova”;

- instanța de apel la rejudecarea apelului depus în numele inculpatului, nu a

examinat-o sub toate aspectele și nu a adus motive pertinente pe care și-ar întemeia

soluția, n-a combătut versiunea apărării, lăsând fără răspuns argumentele principale

ale apărării;

- instanța de apel prin încheierea din 18.06.2019 a dispus efectuarea expertizei

judiciare tehnice auto la solicitarea parții apărării, în cadrul căruia expertul urma să

constate dacă conducătorul automobilului de model BMW X5 cu n/î xxxx, a avut

posibilitatea tehnică de a evita impactul cu pietonul Cernîșeva Liubovi.

Centrul Național de Expertize Judiciare pentru efectuarea expertizei judiciare 1-a

desemnat în calitate de expert judiciar pe Gheorghe Levința din Laboratorul de

expertize judiciare tehnice auto.

Expertul judiciar Gheorghe Levința a constatat că, pentru efectuarea expertizei

sunt necesare date inițiale care pot fi obținute prin efectuarea unui experiment în baza

declarațiilor participanților și martorilor oculari, restituind materialele cauzei penale

fără a efectua expertiza care a fost solicitată de către instanța de apel.

De menționat, că experimentul în conformitate cu prevederile art. 123 CPP poate

fi efectuat numai în faza de urmărire penală și numai la inițiativa organului de urmărire

penală.

Prin urmare, procurorul (organul de urmărire penală) în cadrul efectuării urmăririi

penale nu a respectat prevederile art. 19 CPP, nu a verificat și precizat datele ce au

importanță pentru cauza penală în situația când datele din procesul-verbal de cercetare

a locului accidentului rutier, care a fost întocmit la data de 14.04.2015, de către agentul

constatator (Vol. I, f.d. 15-25) și declarațiile parții vătămate și martorului Nastas N.

referitor la faptul unde a avut loc tamponarea, sunt diametral opuse.

În consecință, acuzatorul de stat, în speța dată nu a prezentat probe incontestabile

care ar confirma vinovăția lui Bordea Iu. La fel, nu au fost dezbătute prin argumentele

plauzibile afirmațiile părții apărării.

Colegiul penal concluzionează asupra inadmisibilității acestora, din considerentele ce

urmează:

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

20

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să

judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților, iar la

rândul său art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că, hotărârile instanței

de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal

sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă

s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au

fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

10.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către partea acuzării, Colegiul

penal reține invocarea incidenței la caz a prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10)

Cod de procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelul procurorului și că a fost aplicată pedeapsă

individualizată contrar prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal atestă că

motivele și temeiurile de recurs invocate de către partea acuzării, nu și-au găsit

confirmarea, în speță nefiind constatate erorile de drept invocate.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat de recurent, și prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 6) și pct. 10) Cod de procedură penală, în sensul că „instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului; s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale”, Colegiul penal constată că

instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin.

(1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea emisă a examinat toate

argumentele invocate de către partea acuzării și în soluția pronunțată a dat răspuns

acestora în mod motivat, din care considerente instanța de recurs ordinar nu identifică

temeiuri de a interveni în decizia atacată, sub aspectele indicate.

În acest sens Colegiul penal ține să menționeze cu privire la temeiul prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, că alegațiile părții acuzării sunt

declarative și neîntemeiate, deoarece instanța de apel a conchis asupra corectitudinii

soluției primei instanțe cu privire la individualizarea pedepsei stabilite inculpatului.

Astfel Colegiul penal atestă că prima instanță și instanța de apel corect au aplicat

prevederile art. 61, 75, 90 Cod penal, ținând cont de toate circumstanțele comiterii

infracțiunii și de practica judiciară constantă la acest capitol.

Instanța de recurs subliniază că instanțele inferioare au indicat cu referire la modul

de executare a pedepsei, că potrivit prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal, dacă, la

stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile

săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență,

instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat,

va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea

21

poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului,

indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a

executării pedepsei și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă.

La caz prin sentință Bordea Iurie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, la 3 ani închisoare cu dispunerea suspendării

executării pedepsei în temeiul art. 90 Cod penal pentru un termen de probațiune de 3

(trei) ani.

Colegiul penal consideră că alegațiile procurorului cu privire la individualizarea

pedepsei contrar prevederilor legale sunt declarative, deoarece art. 90 Cod penal

acordă dreptul decisiv a instanței de judecată de a aplica suspendarea executării

pedepsei cu închisoare inculpatului cu respectarea rigorilor de motivare, respectate în

speță de către instanțele judecătorești, iar o altă opinie a participanților la proces asupra

acestei soluții în lipsa unei motivări corespunzătoare nu poate constitui în sine un temei

de casare a deciziei.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că argumentarea expusă de către partea

acuzării în susținerea temeiurilor invocate, este declarativă și neîntemeiată, iar decizia

instanței de apel cuprinde atât expuneri asupra motivelor apelului procurorului cât și

motive clare pe care se întemeiază soluția, astfel impunându-se concluzia dispunerii

inadmisibilității recursului ordinar declarat de către procuror, ca fiind vădit

neîntemeiat.

10.2. Din recursul ordinar declarat de către partea apărării, Colegiul penal reține

invocarea incidenței la caz, a prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de

procedură penală, în sensul că instanțele de fond au admis o eroare gravă de fapt care

afectează soluțiile și că nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Analizând argumentele părții apărării, Colegiul penal atestă că în susținerea

temeiului de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

recurentul a indicat comiterea unei erori grave de fapt prin constatarea eronată a

legăturii de cauzalitate între acțiunile inculpatului Bordea Iurie și consecințele

survenite.

De asemenea, Colegiul penal atestă că aceleași argumente în esență sunt

menționate și la invocarea temeiului de recurs stipulat la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, prin urmare, instanța de recurs ordinar se va expune asupra

acestui argument doar în sensul respectivului temei.

Din analiza deciziei recurate Colegiul penal a stabilit că erorile de drept invocate

în recursul apărării nu și-au găsit confirmare, dat fiind faptul că, argumentele indicate

au constituit obiect de discuție în instanța de apel, care la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea

adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții apărării,

aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția de menținere a sentinței, așa

cum este indicat în pct. 7.1. al prezentei decizii, motivare pe care instanța de recurs

ordinar o însușește integral reieșind din temeinicia acesteia, acțiune ce este conformă

practicii CtEDO, expuse inclusiv în pct. 37 a hotărârii Albert c. România din

22

16.02.2010.

În continuare, Colegiul penal atestă că recurentul primordial își manifestă

dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel și prima instanță, care în

opinia lui nu confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate,

opinie ce nu poate fi acceptată, din considerentul că aceste probe au fost apreciate prin

coroborare între ele atât de către prima instanță cât și de instanța de apel, astfel fiind

demonstrată pe deplin vinovăția inculpatului, iar obiecțiile recurentului reprezintă doar

opinia lui subiectivă greșită, or instanța de recurs ordinar nu identifică vreun temei de

a interveni prin prisma argumentelor invocate de recurent în decizia instanței de apel,

care este legală și întemeiată.

La fel, din conținutul recursului ordinar declarat, reiese că recurentul face o proprie

apreciere a probelor în temeiul cărora prima instanță și instanța de apel și-au întemeiat

soluțiile, argumentându-și astfel propria versiune privind circumstanțele cauzei,

susținând că probele administrate nu demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii incriminate, iar instanța de recurs ordinar la acest capitol invocă că nu pot

fi acceptate aceste versiuni, or contravin constatărilor corecte a instanței de apel în

prezenta speță, prin care au fost respinse argumentele apelantului, concluzii ce au fost

întemeiate just pe cumulul de probe descrise și apreciate de prima instanță în sentință

și de instanța de apel în decizia sa.

Astfel, Colegiul penal statuează că, instanțele de fond corect au constatat că,

potrivit materialelor cauzei a fost demonstrat în totalmente că, inculpatul se deplasa pe

banda extremă stângă, iar potrivit pct. 42 alin. (4) al RCR, intrarea pe banda extremă

stângă, destinată circulației în sens opus este interzisă, fapt ce denotă că încălcarea

admisă de către conducătorul auto Bordea Iurie se află în legătură cauzală directă cu

consecințele survenite, provocarea accidentului rutier și survenirea leziunilor

corporale grave părții vătămate Cernîșevă Liubovi.

Or, inculpatul Bordea Iurie, potrivit pct. 46 al RCR observând staționarea

microbuzului, era obligat să manifeste prudență sporită, prevedere neglijată de către

inculpat, care ieșind pe banda destinată circulației transportului din sens opus, nu s-a

isprăvit cu conducerea mijlocului de transport, tamponînd astfel pietonul Cernîșeva

Liubovi, care traversa carosabilul de pe str. Mateevici de la dreapta la stânga relativ

deplasării automobilului de model „BMW X5” cu n/î xxxx. Luînd în considerație

faptul că, mijlocul de transport este o sursă de pericol sporit, care în cazul unei

exploatări neconforme poate genera un prejudiciu de o gravitate înaltă, inculpatul

Bordea Iurie fiind conducătorul vehiculului de model „BMW X5” urma să respecte cu

strictețe regulile Regulamentului Circulației Rutiere, inclusiv și a celor consemnate în

pct. 46 lit. b) din RCR, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009,

potrivit căruia ,,conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită și, în

caz de necesitate să reducă viteza până la limita care i-ar garanta siguranța traficului

sau chiar să oprească, în cazurile în care se deplasează pe lângă: microbuze și

autobaze în staționare”.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal a ajuns la concluzia, că în speță nu

23

s-a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârile

atacate, soluțiile instanțelor de fond în cauza prezentă sunt legale și întemeiate, astfel

că recursurile ordinare urmează a fi declarate inadmisibile ca fiind vădit neîntemeiate.

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău Plîngău Alexandru și de către avocatul Nicolaev Ghenadie

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 21 aprilie 2021, în cauza penală în privința lui Bordea Iurie Xxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 30 noiembrie 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Guzun Ion

Catan Liliana

24