1ra-506/2020 — art. 264 alin. 3 lit. a CP

1ra-506/2020 — art. 264 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-506/2020

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

19 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu și de către avocatul

Nicolaev Ghenadie în numele inculpatului Bordea Iurie, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 martie 2019 și a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2019, în cauza penală

privindu-l pe

Bordea Iurie Xxxxx, născut la xxxxx, originar

din Xxxxx și domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Iurie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.

(3) lit. a) Cod penal și în baza acestei legi a fost condamnat la 4 (patru) ani închisoare

cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei)

ani.

Conform art. 90 Cod penal executarea pedepsei aplicată lui Bordea Iurie a fost

suspendată condiționat cu un termen de probă de 3 (trei) ani, obligîndu-1 pe Bordea

Iurie să nu-și schimbe domiciliul și/sau viza de reședință fără consimțământul

organului competent.

Au fost acceptate în principiu cerințele părții vătămate referitor la acțiunea

civilă înaintată către Bordea Iurie privind încasarea prejudiciului material și moral,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

fiind deținător al permisului de conducere al mijlocului de transport de categoria

A.B.C, la data de 14 aprilie 2015, aproximativ la orele 09:20, conducînd automobilul

de model „Xxxxx” cu n/î Xxxxx, și deplasîndu-se pe str. Mateevici din direcția str.

B.Bodoni spre str. Pușkin, mun. Chișinău, exprimînd neatenție față de trafic și

1

încredere exagerată în sine, a încălcat ceințele Regulamentului Circulației Rutiere și

anume prevederile pct.3 al RCR în conformitate cu care „participanții la trafic sunt

obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor și prin acțiunile

lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului”;

pct.42 al.4) al RCR în conformitate cu care ,, pe drumurile cu circulație dublu sens

care au trei benzi pentru circulație delimitate prin marcajul longitudinal (cu excepția

marcajului 1.9) banda din mijloc este destinată circulației în ambele sensuri, dar

intrarea pe această bandă este permisă numai pentru efectuarea manevrelor de

ocolire, depășire, preselectare pentru virare la stînga sau întoarcere. Intrarea pe

banda extremă stînga destinată circulației în sens opus este interzisă”; prevederile

pct.45 al RCR, în conformitate cu care ,,conducătorul trebuie să conducă vehiculul

cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de următorii factori: a) starea

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere, care

i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și

particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră, în cazul în care în limita vizibilității

apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau

chiar să oprească pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”; pct. 46) lit.b) al

RCR, în conformitate cu care ,,conducătorul de vehicul trebuie să manifeste

prudență sporită și, în caz de necesitate să reducă viteza pînă la limita care i-ar

garanta siguranța traficului sau chiar să oprească, în cazurile în care se deplasează

pe lîngă: microbuze și autobuze în staționare, iar drept consecință, nu a manifestat

prudență sporită la deplasarea pe lîngă microbuze ce staționau, ieșind pe banda

destinată circulației transportului din sens opus, nu s-a isprăvit cu conducerea

mijlocului de transport, tamponînd pietonul Cernîșeva Liubovi, care traversa

carosabilul str. A. Mateevici de la dreapta la stînga relativ deplasării autoturismului

„Xxxxx” cu n/î Xxxxx.

În consecință, în urma impactului, pietonului Cernîșeva Liubovi, i-au fost

cauzate din imprudență, conform Raportului de expertiză medico-legală nr.l540/D

din 15 iulie 2015 ,,leziuni corporale sub formă de: fractură deschisă a ambelor oase

a gambei stîngi, plagă contuză în regiunea fronto-temporală pe dreapta, care au fost

produse prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur sau la lovire de acesta,

prezintă pericol pentru viață și în baza acestui criteriu în comun, se califică ca

vătămare gravă...” (vol. II, f. d. 39-40).

Fapta constatată a fost calificată de prima instanță în baza art. 264 alin. (3), lit.

a) Cod penal, adică încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere de către

persoana care conducea mijlocul de transport încălcare ce a cauzat din imprudență

o vătămare gravă a integrității corporale și a sănătății.

3.1. procurorul în Procuratura municipiului Chișinău (oficiul Principal)

Nedova Elena, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței Judecătoriei mun.

Chișinău, sediul Centru din 12 martie 2019, cu pronunțarea unei hotărâri noi potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Bordea Iurie, recunoscut vinovat de

2

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal, să-i fie numită

o pedeapsă principală sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip deschis, și o pedeapsă complimentară sub formă de

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

În susținerea apelului, procurorul a invocat următoarele:

- infracțiunea de încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare

a mijloacelor de transport de către o persoană care conduce mijlocul de transport,

încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale și a

sănătății, săvârșit de inculpatul Bordea Iurie, fapta prevăzută de art. 264 alin. (3) lit.

a) Cod penal, atentează la relațiile sociale ce vizează respectarea de către

conducătorii mijloacelor de transport a regulilor circulației rutiere, obligația impusă

fiecărui conducător de transport, care este un mijloc de pericol social sporit pentru

sănătatea și viața nu numai a însuși șoferului, dar și a altor participanți la trafic;

- subsecvent, acuzarea a considerat neîntemeiată concluzia instanței de fond,

precum că, corijarea inculpatului ar fi posibilă prin aplicarea art. 90 Cod penal;

- modalitatea de executare a pedepsei aleasă în privința inculpatului - și anume

executarea reală, este în acord cu principiul proporționalității, luându-se în vedere

fapta comisă și urmările grave produse, cât și comportamentul său în cadrul

cercetării judecătorești;

- astfel, inculpatul a dat dovadă că nu a perceput gravitatea faptelor sale cât și

consecințele acestora, în nici un fel nu și-a manifestat regretul privind accidentul ce

a avut loc, nici nu a suportat cheltuielile pentru tratamentul părții vătămate;

- procurorul a menționat că aceste circumstanțe urmează a fi apreciate de către

instanța de judecată în cumul, ce permit stabilirea unei pedepse cu închisoare, fără

suspendarea condiționată a executării ei.

3.2. avocatul Nicolaev Ghenadie în numele inculpatului, prin care a solicitat

casarea integrală a sentinței Judecătoriei Chișinău din 12 martie 2019, prin care

Bordea Iurie a fost condamnat în temeiul art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal la

pedeapsa penală sub formă de 4 (patru) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani, cu dispunerea suspendării

condiționate a executării pedepsei pe un termen de 3 (trei) ani în baza art.90 Cod

penal, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Bordea Iurie să fie achitat, pe

motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii incriminate.

În susținerea apelului, avocatul a invocat:

- locul tamponării este just indicat în schița accidentului rutier (f.d.17) și tabelul

foto (f.d.22) care reprezintă o parte componentă a procesului verbal de cercetare a

locului accidentului rutier din 14.04.2015 (f.d.15-25);

- schițele care au fost întocmite în baza declarațiilor depuse de către partea

vătămată Cernîșova Liuba (f.d.62) și martorul Nastas Nicolai, urmează a fi analizate

critic și respinse din motivul că sunt contradictorii și sunt dezbătute prin probe

directe cum ar fi urmele depistate pe carosabil;

3

- faptul că tamponarea a avut loc pe a doua bandă a carosabilului se confirmă

și prin declarațiile martorului acuzării Botnarenco Ovidiu, care au fost date citire în

baza art.371 Cod de procedură penală la demersul acuzatorului de stat în ședința de

judecată din 20.11.2018 (f.d.48);

- martorul apărării Cereseu Alexandra în ședința de judecată din 20.11.2018 la

fel a declarat că o doamnă se afla după accidentul rutier pe a doua bandă;

- partea vătămată Cernîșova L. în ședința de judecată din 20.11.2018, după ce

au fost cercetate prin citire în baza art. 371 Cod de procedură penală, declarațiile

ultimei de la urmărire penală (f.d. 45), a declarat că susține aceste declarații

(înregistrările audio din 20.11.2018, min. 16 sec, 56 - min. 20 sec. 50);

- în cadrul urmăririi penale pe data de 20 iulie 2015, partea vătămată a declarat:

„...am ieșit din microbuz și prin fața microbuzului intenționam să traversez

carosabilul. Ocolind microbuzul m-am oprit pe marcajul rutier pe partea stângă a

microbuzului. Privind în partea dreapta am observat două automobile care se

apropiau de semafor unde era conectat semnalul roșu pentru automobile. La pas

grăbit am făcut aproximativ 3-4 pași și apoi am pierdut cunoștința...” (f.d. 45);

- probele analizate confirmă declarațiile depuse de către inculpatul Bordea Iurie

în ședința de judecată din 20.11.2018. În aceste declarații ultimul afirmă că partea

vătămată Cernîșova L. brusc a ieșit prin fața microbuzului care staționa, lovindu- se

de partea laterală a vehiculului din dreapta, el imediat a frânat cotind brusc la stânga.

Manevra dată a efectuat-o ca o reacție spontană de a evita tamponarea;

- apelantul a menționat că declarațiile lui Bordea Iurie depuse în ședința de

judecată sunt identice cu declarațiile depuse de către ultimul în ziua producerii

accidentului rutier la data de 14.04.2018 (f. d. 27) care au fost date citire de către

instanța de judecată pe data 17.12.2018;

- declarațiile inculpatului se confirmă prin deteriorările care s-au stabilit de

către agenții constatatori în urma examinării a autoturismul XXXXX și care au fost

fixate în procesul verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 14.04.2015

(f.d. 16) și prin poza din tabelul foto (f.d. 24) din care clar se vede că a fost

deteriorată oglinda retrovizoare dreapta, aripa dreaptă față strânsă și ușa dreaptă față

zgârieturi și adâncituri;

- din probele care au fost cercetate s-a constatat cu certitudine că inculpatul

Bordea Iurie nu avea posibilitatea de a evita impactul cu pietonul Cernîșova Liubovi

și nu a încălcat careva reguli de circulație rutieră care în consecință ar fi provocat

tamponarea pietonului Cernîșova Liubovi;

- prin urmare, avocatul a considerat că inculpatul Bordea Iurie urmează a fi

achitat în baza art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, din motivul că fapta

nu întrunește elementele infracțiunii.

2019, a fost respins ca fiind nefondat, apelul declarat de avocatul Nicolaev

Ghenadie, în numele inculpatului.

4

A fost admis apelul declarat de procurorul în Procuratura municipiului Chișinău

(oficiul Principal) Nedova Elena, casată sentința Judecătoriei Chișinău (sediul

Centru) din 12 martie 2019 privindu-l pe Bordea Iurie, parțial, în partea acțiunii

civile și a fost pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru primă

instanță, în partea respectivă:

S-a admis acțiunea civilă înaintată în procesul penal și s-a încasat de la

inculpatul Bordea Iurie în beneficiul părții vătămate Cernîșeva Liubovi - 9893,13

(nouă mii opt sute nouăzeci și trei) lei și (treisprezece) bani, cu titlul de reparare a

prejudiciului material ce constituie cheltuieli de tratament medical și 10 000 (zece

mii) lei, cu titlul de reparare a prejudiciului moral produs prin infracțiune.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a verificat declarațiile și probele

materiale examinate în ședința de judecată în primă instanță, și anume:

- declarațiile părții vătămate Cernîșeva Liubovi (vol.II, f.d.13-15); declarațiile

martorului Gorincioi Marian (vol.II, f.d.16-17), declarațiile martorului Nastas

Nicolai (vol. II, f. d. 18); declarațiile martorului Cereseu Alexandru (vol. II, f. d.

19); procesul - verbal de consemnare a circumstanțelor constatate din 21 aprilie

2015 (vol. I, f. d. 11); raportul inspectorului principal al Serviciului Documentare

Accidente Rutiere al SST și CR al DP mun. Chișinău Scurtu N. din 15 aprilie 2015

(vol. I, f. d. 12); certificatul de vizită nr. 28394 din 14 aprilie 2015 (vol. I, f. d.

14); procesul - verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 14 aprilie 2015,

schița accidentului rutier, tabelul fotografic (vol. I, f. d. 15-25); declarațiile

inculpatului Bordea I., date la organul de urmărire penală (vol. I, f.d. 27);raportul de

expertiză medico-legală nr. 1540/D din 15 iulie 2015 (vol. I, f. d. 35¬36); registrul

de evidență a apelurilor parvenite la serviciul „902”, volumul 21 (vol. I,f. d. 43);

procesul - verbal de audiere a părții vătămate Cernîșeva Liubovi din 20 iulie 2015

(vol. I, f. d. 45); procesul - verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii, cu

participarea părții vătămate Cernîșeva Liubovi, cu anexarea schiței accidentului

rutier și a tabelului fotografic din 17 septembrie 2015 (vol. I, f. d. 61-64); procesul -

verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii, cu participarea martorului

Nastas Nicolai, cu anexarea schiței accidentului rutier și a tabelului fotografic, în

conformitate cu care a fost stabilit locul impactului pe banda a treia de circulație din

17 septembrie 2015 (vol.I, f.d.65-68); acțiunea civilă înaintată de partea vătămată

Cernîșeva L. în procesul penal, cu anexarea copiilor de pe materialele ce confirmă

cuantumul prejudiciului material și moral produs prin infracțiune (vol.I, f.d.102-

130); cererea privind dispunerea efectuării expertizei judiciare auto - tehnice (vol.

II, f.d.82-84); încheierea Colegiului penal al Curții de apel Chișinău din 18 iunie

2019, prin care a fost admisă cererea înaintată de avocatul Nicolaev G., în numele

inculpatului cu privire la efectuarea expertizei auto tehnice (vol. II, f. d. 89-90, 91-

93); scrisoarea nr. 1116 din 26 iunie 2019, prin care se confirmă faptul că dosarul

penal privindu-l pe Bordea Iurie a fost remis în adresa Centrului Național de

Expertize Judiciare (vol.II, f.d.94); înștiințarea nr. 1265 din 01 iulie 2019 (vol. II,

5

f.d.95 - 96);copia avizului de plată nr.1351 din 11 iulie 2019 (vol.II, f.d.97-98);

demersul nr.294d din 26 iulie 2019, înaintat de expertul judiciar tehnic-auto Lența

Gh., prin care se solicită prezentarea materialelor suplimentare nominalizate în

demers (vol.II, f. d.99-100); răspunsul nr. 4-35/2-1433 din 01 august 2019,

expediat în adresa Centrului Național de Expertize Judiciare, domnului Lența Gh.,

expert judiciar tehnic-auto, conform căruia expertiza judiciară dispusă prin

încheierea Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2019 urmează a fi

efectuată în baza materialului probator cuprins în dosarul penal enunțat, expediat și

pus la dispoziția expertului (vol.II, f.d.101); răspunsul nr. 1575 din 09 august 2019,

expediat în adresa instanței de apel, prezentat de directorul Centrului National de

Expertize Judiciare Cataraga Olga, prin care a fost exprimat refuzul efectuării

expertizei judiciare cu remiterea dosarului în adresa instanței de apel, fără executare

(vol. II, f. d. 102).

Instanța de apel a menționat că apelul avocatului, în numele inculpatului, este

nefondat din următoarele considerente:

Urmărirea penală și judecata în primă instanță s-au desfășurat în strictă

conformitate cu procedura prevăzută de lege și, respectiv, nu se constată încălcări

care atrag nulitatea probelor administrate și a actelor procedurale efectuate.

Starea de fapt și de drept stabilită prin sentință concordă cu probele administrate

și apreciate de prima instanță.

Instanța de apel a reținut că probele prezentate în ședința de judecată și puse la

baza sentinței, fiind obținute legal, sânt admisibile conform prevederilor articolului

95 Cod de procedură penală și sânt apreciate conform prevederilor articolului 101

Cod de procedură penală.

În viziunea instanței de apel sentința cuprinde elementele definitorii

condamnării prevăzute de articolul 394 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală,

astfel este descrisă fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, forma și gradul de

vinovăție a inculpatului, motivele și consecințele infracțiunii săvârșite, probele pe

care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care sunt

respinse argumentele părții apărării.

Instanța de apel a menționat că în contextul evaluării activității primei instanțe

cu privire la aprecierea probelor administrate în cauză, nu există temei pentru a da o

nouă apreciere probelor respective, instanța de apel fiind solidară cu concluziile

cuprinse în sentință, dat fiind că sunt motivate temeinic și legal, sub aspectul că

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate este dovedită prin

probatoriul administrat în cadrul procesului penal.

În atare situație instanța de apel a reținut că este corectă concluzia primei

instanțe privind calificarea infracțiunii prin determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpat și

semnele componenței de infracțiune prevăzută la articolul 264 alin. (3) lit. a) Cod

penal: încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a

mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport,

6

încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale sau

a sănătății.

Instanța de apel a menționat că versiunea inculpatului Bordea I. nu are acoperire

probatorie, ci se combate complet prin împrejurările stabilite și probele administrate

în cauză.

Nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu achitarea inculpatului Bordea I.,

de vreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, cercetate și apreciate în modul

cuvenit, au demonstrat cu certitudine participarea acestuia la săvârșirea infracțiunii

imputate.

Corespunzător, inculpatul Bordea I. nu a manifestat atenția și reacția care urma

să o posede, tamponând pietonul Cernîșeva L., astfel, cauzându-i părții vătămate din

imprudență - vătămare corporală gravă, fapt confirmat și prin raportul de expertiză

medico-legală nr. 1540/D din 15 iulie 2015.

Instanța de apel a conchis că, potrivit schiței accidentului rutier care constituie

anexă a procesului verbal de cercetare la fata locului din 14 aprilie 2015, cu planșele

fotografice (vol. I, f. d. 15-25), precum și conform procesului - verbal de verificare

a declarațiilor la locul infracțiunii, cu participarea părții vătămate Cernîșeva L., cu

anexarea schiței accidentului rutier și a tabelului fotografic din 17 septembrie 2015

(vol. I, f. d. 61-64) și procesului - verbal de verificare a declarațiilor la locul

infracțiunii, cu participarea martorului Nastas N., cu anexarea schiței accidentului

rutier și a tabelului fotografic s-a constatat că, automobilul de model „XXXXX” cu

n/î Xxxxx, deplasându-se pe strada Alexei Mateevici din direcția străzii Bănulescu

Bodoni spre strada Pușkin, municipiul Chișinău a tamponat pietonul Cernîșeva L.

pe banda a treia de circulație, provocându-i acesteia vătămări corporale grave.

De asemenea s-au stabilit deteriorări exterioare ale automobilului de model

„XXXXX” care prezintă urme de deteriorare a oglinzii retrovizoare dreaptă, aripa

dreaptă față, ușa dreaptă față (zgârieturi și adâncituri).

Afirmația inculpatului Bordea I. care a indicat că, se deplasa regulamentar, iar

evitarea tamponării pietonului nu a fost posibilă, deoarece aceasta a ieșit brusc după

microbus, nu a fost reținută. Conducătorul mijlocului de transport are obligația să

conducă vehiculul ținând permanent seama de situațiile periculoase, în cazul în care

în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să

reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului.

La fel, urmează să manifeste prudență sporită și, în caz de necesitate, să reducă viteza

până la limita care i-ar garanta siguranța traficului sau chiar să oprească, în cazurile

în care se deplasează pe lîngă, copii, persoane de vârstă înaintată, precum și persoane

cu semne evidente de invaliditate. Astfel probele cauzei penale stabilesc cu

certitudine ignorarea acestor cerințe ale Regulamentului Circulației Rutiere.

În atare situație, instanța de apel a conchis că Bordea I. a încălcat regulile de

securitate a circulației rutieră prin ignorarea acestora, admițînd, prin imprudență,

vătămarea integrității corporale a părții vătămate Cernîșeva L., fapt ce confirmă

legătura de cauzalitate dintre acțiunea prejudiciabilă și rezultatul infracțional produs.

7

În context, s-a considerat corectă soluționată chestiunea privind pedeapsa

aplicată inculpatului, aceasta fiind în limitele legii.

Prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor din articolele 7, 8, 10,

61, 75 și 90 Cod penal, în sentință fiind cuprinse datele privind persoana

inculpatului, gravitatea infracțiunii săvârșite și circumstanțele care influențează

asupra pedepsei.

Instanța de judecată a considerat că scopul educativ și preventiv al pedepsei

aplicate în cauza penală dată în privința lui Bordea Iurie nu este rațional ca acesta să

execute real pedeapsa închisorii, or în privința lui, în conformitate cu art.90 Cod

penal a fost dispusă condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei,

stabilindu-i-se un termen de probă, pe parcursul cărui condamnatul va fi obligat să

nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent.

Pe această linie de idei, s-a ținut cont de gravitatea și motivul infracțiunii

săvârșite, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului,

de scopul de a reeduca și corecta inculpatul, precum și cel de prevenire a săvârșirii

de noi infracțiuni. Or, prima instanță corect a concluzionat că atingerea scopului

pedepsei se v-a asigura prin aplicarea închisorii cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei inculpatului pe termenul de probațiune fixat, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani.

Instanța de apel a menționat că în conformitate cu prevederile art.16 alin. (4)

Cod penal infracțiunea săvârșită se clasifică ca fiind gravă, circumstanțe agravante

nu s-au stabilit.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că nu este fondat motivul invocat de

procuror, precum că pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă, or soluția cu

închisoare și suspendare condiționată în termenul fixat este în limitele legii.

Or, executarea pedepsei cu închisoare ar cauza inculpatului suferințe fizice,

ceea ce, potrivit prevederilor articolului 61 alin.(2) Cod penal, este inadmisibil.

În atare situație, prima instanță motivat a stabilit categoria și măsura de

pedeapsă și, în așa mod, corect a concluzionat că atingerea scopului pedepsei se v-a

obține prin aplicarea pedepsei cu închisoare, cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

În context, s-a observat că prima instanță corect a aplicat prevederile articolelor

8 și 10 alin. (1) Cod penal, or, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru

aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

Cu privire la motivele invocate de procuror referitor la faptul că inculpatul

Bordea I., nu a suportat cheltuielile pentru tratamentul părții vătămate, au fost

apreciate ca fiind fondate.

Analizând conținutul sentinței atacate, s-a observat că prima instanță nu s-a

expus motivat asupra acțiunii civile, în partea cuantumului prejudiciului material și

moral produs prin infracțiune.

În sentință nu se regăsește cazul excepțional când, pentru a stabili exact suma

despăgubirilor cuvenite părții vătămate Cernîșeva L., ar trebui amânată judecarea

8

cauzei, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța

civilă.

În atare situație, erorile judiciare enunțate au fost corectate de instanța de apel,

motiv pentru care s-a impus casarea sentinței atacate, în partea acțiunii civile privind

repararea prejudiciului material și moral produs prin infracțiune și pronunțarea unei

noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, în partea respectivă.

Instanța de apel a menționat că soluționând acțiunea civilă, în partea

prejudiciului material și moral produs prin infracțiune, se aplică prevederile

articolelor 219 aliniatele (3), pct. 1) și (4), 220 și 387 alin. (1) Cod de procedură

penală și, pe această linie de idei, s-au apreciat că sunt dovedite temeiurile și

mărimea acestui prejudiciu.

Conform acțiunii civile înaintate în procesul penal de către partea vătămată

Cernîșeva L., bazată pe raportul de expertiză medico-legală nr. 1540/D din 15 iulie

2015, extrasul din fișa medicală a bolnavului de staționar nr. 6578 din 14 aprilie

2015, certificatul de dizabilitate și capacitate de muncă nr.172539 din 10 august

2015, bonurile fiscale în original (vol.I, f.d.104-106) pretențiile materiale ale părții

vătămate către inculpat sunt de 9893 (nouă mii opt sute nouăzeci și trei) lei, 13

(treisprezece) bani legați de tratamentul părții vătămate și îngrijirea acesteia.

Prin urmare, în atare situație, s-a încasat de la inculpat în beneficiul părții

vătămate Cernîșev L. - 9893 (nouă mii opt sute nouăzeci și trei) lei, 13 (treisprezece)

bani, cu titlu de reparare a prejudiciului material produs prin infracțiune.

Totodată, din lucrările cauzei, cu certitudine s-a constatat că în rezultatul

infracțiunii săvârșite de inculpat, părții vătămate Cernîșeva L. i-au fost cauzate

suferințe psihice și fizice.

La evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral s-a

luat în considerație rezultatele infracționale, care au influențat considerabil starea

psihică a părții vătămate, precum și starea sănătății, prin însăși faptul că partea

vătămată Cernîșeva L., în rezultatul infracțiunii, și-a pierdut capacitatea de a munci

(vol. I, f. d. 107).

Prin urmare, cuantumul prejudiciului moral produs prin infracțiune, în

proporțiile corespunzătoare, s-a încasat separat de la inculpat în beneficiul părții

vătămate Cernîșeva Liubovi.

5.1. procurorul Sâli Radu, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art.427

alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, consideră decizia neîntemeiată în partea

stabilirii pedepsei inculpatului, solicitînd casarea deciziei instanței de apel, cu

remiterea cauzei spre rejudecare într-un alt complet, pe motiv că instanța nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În motivarea cererii de recurs procurorul a indicat următoarele motive :

- pedeapsa stabilită nu a fost apreciată în coroborare cu fapta comisă și

consecințele acesteia, nu s-a ținut cont de personalitatea inculpatului, de caracterul

și gradul de pericol social al infracțiunii comise, fiind ignorate prevederile art.75

9

Cod penal;

- instanța de fond cât și cea de apel nu au ținut cont de gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de comportamentul inculpatului în momentul comiterii

infracțiunii și după consumarea ei, de personalitatea lui, pronunțând hotărâri

neîntemeiate, în partea aplicării în privința inculpatului a prevederilor art.90 Cod

penal, considerînd, contrar prevederilor art.394 alin.(2) pct.3) Cod de procedură

penală, deoarece ea nu cuprinde motivele de aplicare a pedepsei mai ușoară și

motivele de aplicare a pedepsei cu suspendare condiționată a executării ei.

5.2. avocatul Nicolaev Ghenadie în numele inculpatului Bordea Iurie, prin

care indicînd temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

a solicitat casarea hotărîrilor judecătorești, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care

să fie dispusă achitarea lui Bordea Iurie în baza art.390 alin.(1) pct.3) Cod de

procedură penală, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii.

În motivarea cererii de recurs avocatul a indicat următoarele motive :

- în conformitate cu prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de prima instanță și instanța de apel în cazul când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței;

- condamnarea lui Bordea Iurie se bazează pe faptul că ultimul, conducând

automobilul, a ieșit pe a treia banda destinată circulației transportului din sens opus,

unde a tamponat pietonul care traversa carosabilul str. Mateevici de la dreapta la

stânga relativ deplasării autoturismului;

- obiectul probațiunii, adică faptele principale care urmează a fi soluționate în

speța dată sunt următoarele circumstanțe: unde a avut loc tamponarea pe a doua

bandă sau pe a treia bandă relativ deplasării autoturismului BMWX5; dacă pietonul

brusc a ieșit prin fata microbuzului care staționa, lovindu-se de partea laterală a

vehiculului din dreapta; dacă Bordea Iurie a avut posibilitatea tehnică de a evita

impactul cu pietonul Cernîșova Liubovi;

- locul tamponării este just indicat în schița accidentului rutier (f. d. 17) și

tabelul foto (f.d.22) care reprezintă o parte componentă a procesului verbal de

cercetare a locului accidentului rutier din 14.04.2015 (f. d. 15-25);

- schițele care au fost întocmite în baza declarațiilor depuse de către partea

vătămată Cernîșova Liuba (f. d. 62) și martorul Nastas Nicolai, urmează a fi analizate

critic și respinse din motivul că sunt contradictorii și sunt dezbătute prin probe

directe cum ar fi urmele depistate pe carosabil;

- faptul că tamponarea a avut loc pe a doua bandă a carosabilului se confirmă

și prin declarațiile martorului acuzării Botnarenco Ovidiu, care au fost date citire în

baza art. 371 Cod de procedură penală la demersul acuzatorului de stat în ședința de

judecată din 20.11.2018 (f.d. 48);

10

- martorul apărării Cereseu Alexandra în ședința de judecată din 20.11.2018 la

fel a declarat că o doamnă se afla după accidentul rutier pe a doua bandă;

- partea vătămată Cernîșova L. în ședința de judecată din 20.11.2018, după ce

au fost cercetate prin citire în baza art. 371 Cod de procedură penală, declarațiile

ultimei de la urmărire penală (f.d. 45), a declarat că susține aceste declarații

(înregistrările audio din 20.11.2018, min. 16 sec, 56 - min. 20 sec. 50);

- în cadrul urmăririi penale pe data de 20 iulie 2015, partea vătămată a declarat:

„...am ieșit din microbuz și prin fața microbuzului intenționam să traversez

carosabilul. Ocolind microbuzul m-am oprit pe marcajul rutier pe partea stângă a

microbuzului. Privind în partea dreapta am observat două automobile care se

apropiau de semafor unde era conectat semnalul roșu pentru automobile. La pas

grăbit am făcut aproximativ 3-4 pași și apoi am pierdut cunoștința...” (f.d. 45);

- probele analizate confirmă declarațiile depuse de către inculpatul Bordea Iurie

în ședința de judecată din 20.11.2018. În aceste declarații ultimul afirmă că partea

vătămată Cernîșova L. brusc a ieșit prin fața microbuzului care staționa, lovindu- se

de partea laterală a vehiculului din dreapta, el imediat a frânat cotind brusc la stânga.

Manevra dată a efectuat-o ca o reacție spontană de a evita tamponarea;

- apelantul a menționat că declarațiile lui Bordea Iurie depuse în ședința de

judecată sunt identice cu declarațiile depuse de către ultimul în ziua producerii

accidentului rutier la data de 14.04.2018 (f. d. 27) care au fost date citire de către

instanța de judecată pe data 17.12.2018;

- declarațiile inculpatului se confirmă prin deteriorările care s-au stabilit de

către agenții constatatori în urma examinării a autoturismul XXXXXși care au fost

fixate în procesul verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 14.04.2015

(f.d. 16) și prin poza din tabelul foto (f.d.24) din care clar se vede că a fost deteriorată

oglinda retrovizoare dreapta, aripa dreaptă față strânsă și ușa dreaptă față zgârieturi

și adâncituri;

- din probele care au fost cercetate s-a constatat cu certitudine că inculpatul

Bordea Iurie nu avea posibilitatea de a evita impactul cu pietonul Cernîșova Liubovi

și nu a încălcat careva reguli de circulație rutieră care în consecință ar fi provocat

tamponarea pietonului Cernîșova Liubovi;

- instanța de apel a ignorat de a analiza motivul invocat precum că procesul

verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 14.04.2015 reflectă obiectiv

realitatea înconjurătoare, stabilind real locul unde au fost identificate urmele, a fost

întocmit la scurt timp după comiterea accidentului și în strictă conformitate cu

legislația în vigoare de către agenții constatatori, care dispun de o instruire și

experiență specială;

- schițele care au fost întocmite în baza declarațiilor depuse de către partea

vătămată Cernîșova Liuba și martorul Nastas Nicolai, urmează a fi analizate critic și

respinse din motivul că sunt contradictorii și sunt dezbătute prin probe directe, cum

ar fi urmele depistate pe carosabil;

11

- prima instanță a cercetat procesul verbal de cercetare a locului accidentului

rutier care a fost întocmit la data de 14.04.2015, fără a reflecta acest fapt în partea

descriptivă a sentinței prin care a fost condamnat Bordea Iurie și fără a fi apreciată

aceasta probă;

- instanța de apel, având obligația în conformitate cu prevederile art. 409 alin.

(2) Cod de procedură penală de a corecta eroarea admisă de prima instanță, trebuia

să analizeze aceste mijloace de probe și să argumenteze din care motive a ajuns la

concluzia de a pune la baza hotărârii sale schițele care au fost întocmite în baza

declarațiilor depuse de către partea vătămată Cernîșova Liuba (Vol. I, f.d. 62) și

martorul Nastas Nicolai (Vol. I, f.d. 66), indicând totodată motivele pentru care a

respins procesul verbal de cercetare a locului accidentului rutier întocmit la data de

14.04.2015 de către agentul constatator (Vol. I, f.d. 15-25), însă instanța de apel a

neglijat încălcarea admisă de către prima instanță a prevederilor art.394 Cod de

procedură penală;

- prin urmare, avocatul a considerat că inculpatul Bordea Iurie urmează a fi

achitat în baza art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, din motivul că fapta

nu întrunește elementele infracțiunii.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admise reieșind

din următoarele considerente.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziei

pronunțate de instanța de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării

deciziei.

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursuri ordinare în termen.

Conform prevederilor art.435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe

probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de

judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori

numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului

de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

12

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărîrile pronunțate

de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atît în fapt, cît și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic

superioare de a verifica corespunderea hotărîrii pronunțate cu legea. Necesită a se

avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărîrii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare.

Revenind la textul recursurilor ordinare declarate de către procurorul Sâli Radu

se constată că acesta invocă temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1)

pct.6), 10) Cod de procedură penală, evidențiind faptul că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, au fost aplicate pedepse individualizate

contrar prevederilor legale, iar avocatul Nicolaev Ghenadie în numele inculpatului

Bordea Iurie invocă temeiul pentru recurs prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală, evidențiind faptul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței.

Verificând criticile expuse în recursul declarat de avocatul Nicolaev Ghenadie

în numele inculpatului Bordea Iurie, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit

constată, că acestea sânt întemeiate, deoarece instanța de apel la judecarea cauzei nu

a examinat-o sub toate aspectele și nu a adus motive pertinente pe care s-ar întemeia

soluția, n-a combătut versiunea apărării, lăsând fără răspuns argumentele principale

ale apărării.

Instanța de recurs a statuat asupra acestor concluzii în urma analizei hotărârilor

judecătorești contestate, în raport cu motivele invocate în apel și recurs de către

avocatul Nicolaev Ghenadie în numele inculpatului în apel (f.d.57-66, vol.II), or, la

caz se constată, că argumentele relevante privind nevinovăția inculpatului, versiunea

apărării referitor la locul și circumstanțele comiterii accidentului au rămas fără

răspuns, iar decizia instanței de apel conține constatări contradictorii.

Astfel, prin sentința Judecătoriei Chișinău din 12 martie 2019, menținută prin

decizia Curții de apel, Bordea Iurie a fost condamnat pentru faptul că la data de

14.04.2015, aproximativ orele 09:20 conducea automobilul de model XXXXXn/î

Xxxxx și deplasându-se pe str. Mateevici din direcția str. B. Bodoni, spre str. A.

Pușkin, mun. Chișinău, care are trei benzi pentru circulație cu direcție dublu sens, a

ieșit pe a treia bandă destinată circulației transportului din sens opus, unde a

tamponat pietonul Cernîșeva Liubovi, care traversa carosabilul str. Mateevici de la

dreapta la stânga relativ deplasării autoturismului XXXXXnumărul de înmatriculare

13

Xxxxx. În consecință, în urma impactului, pietonului Cernîșeva Liubovi, i-au fost

cauzate leziuni corporale grave.

Apărarea critică soluția instanțelor inferioare, motivând, că eronat, contrar

prevederilor art.101 Cod procedură penală a fost stabilit, că „coliziunea a avut loc

pe a treia banda destinată circulației transportului din sens opus, pe cînd apărarea

insistă că ciocnirea cu pietonul a avut loc pe a doua bandă – automobilul n-a ieșit

pe banda cu sens opus, pietonul brusc a ieșit prin fața microbuzului care staționa,

lovindu-se de partea laterală a vehiculului din dreapta, Bordea Iurii n-a avut

posibilitatea tehnică de a evita impactul cu pietonul Cernîșova Liubovi, acuzatorul

de stat nu a prezentat în instanța de judecată nici un argument convingător care ar

pune la îndoială legalitatea sau veridicitatea procesului verbal de cercetare a

locului accidentului rutier din 14.04.2018”, critici, la care nu se regăsește răspuns

motivat în decizia ce se contestă.

Colegiul penal lărgit reține, că instanța de apel nu și-a argumentat soluția de

respingere a argumentelor apărării și nu și-a motivat soluția admiterii unor probe și

respingerii altora, contrar prevederilor art.101 Cod procedură penală, și în special:

- declarațiilor depuse de către partea vătămată Cernîșova Liuba și martorul

Nastas Nicolai, date la urmărirea penală și în instanța de judecată, (vol.I, f.d.62,

66,), schițele întocmite atît din spusele inculpatului, cît și cele întocmite din spusele

părții vătămate și martorului Nastas N. la data de 17 septembrie 2015, adică peste

șase luni după accident;

- declarațiilor martorului acuzării Botnarenco Ovidiu care au fost date citire în

baza art.371 Cod de procedură penală la demersul acuzatorului de stat în ședința de

judecată din 20.11.2018, care a declarat că: „...pe carosabilul pe banda destinată

sensului opus de circulație staționa BMV X5. Pe carosabil aproximativ între prima

și a doua bandă de circulație se afla o doamnă însângerată...” (Vol. I, f.d. 48);

- declarațiilor martorului apărării Cereseu Alexandra, care în ședința de

judecată din 20.11.2018 la fel a declarat că „o doamnă se afla după accidentul rutier

pe a doua bandă” (Vol. I, f.d. 19).

La fel, se reține, că instanțele de fond n-au înlăturat divergențele apărute,

privind locul comiterii accidentului rutier, în raport cu materialele cauzei,

declarațiile părții vătămate Cernîșova L., care în ședința de judecată din 20.11.2018,

după ce au fost cercetate prin citire în baza art. 371 Cod de procedură penală,

declarațiile ultimei de la urmărirea penală (Vol. I, f.d. 45), a declarat că susține aceste

declarații (Vol II, f.d.15).

Astfel, în cadrul urmăririi penale pe data de 20 iulie 2015 partea vătămată a

declarat: „...am ieșit din microbuz și prin fața microbuzului intenționam să traversez

carosabilul. Ocolind microbuzul m-am oprit pe marcajul rutier pe partea stângă a

microbuzului. Privind în partea dreapta am observat două automobile care se

apropiau de semafor unde era conectat semnalul roșu pentru automobile. La pas

grăbit am făcut aproximativ 3-4 pași și apoi am pierdut cunoștința...” (Vol. I, f.d.

45).

14

Din materialele cauzei rezultă, că în ședința de judecată din 17 decembrie 2018

la solicitarea apărătorului inculpatului, care s-a condus de prevederile art. 373 alin.

(1) Cod de procedură penală, prima instanță a cercetat procesul verbal de cercetare

a locului accidentului rutier, care a fost întocmit la data de 14.04.2015 de către

agentul constatator, inspector principal, căpitan de poliție Scurtu Nicolae (Vol. I, f.d.

15-25) care include schița accidentului rutier (Vol. I, f.d. 17) și tabelul foto (Vol. I,

f.d. 18-25), însă a omis să reflecte acest fapt în partea descriptivă a sentinței prin

care a fost condamnat Bordea Iurie și fără să aprecieze aceasta probă, argumente,

care nici instanța de apel nu le-a elucidat.

La fel, în ședința de judecată din 20 noiembrie 2018 la demersul apărătorului

(Vol. I, f.d.197-198) a fost anexată la materialele cauzei și cercetată o schiță (Vol. I,

f.d. 199), care reprezintă schița întocmită de către agentul constatator Scurtu Nicolae

(Vol. I. f.d. 17) în care au fost încorporate schițele care au fost întocmite în baza

declarațiilor depuse de către partea vătămată Cernîșova Liuba (Vol. I, f.d. 62) și

martorul Nastas Nicolai (Vol. I, f.d. 66) în care sunt evidențiate divergențele, însă

instanța nu s-a expus asupra acestui înscris.

În opinia Colegiului penal lărgit, motivele enunțate mai sus constituie fondul

apelului avocatului și asupra cărora instanța de apel nu s-a pronunțat, sau s-a

pronunțat superficial fără o motivare adecvată.

În aceiași ordine de idei, instanța de recurs reiterează că obligația instanței de

a-și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui

proces echitabil, iar potrivit considerentelor CEDO, expuse în cazurile aplicării art.

6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost

auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznețov și

alții c. Rusiei (2007) § 85).

Deci, Colegiul penal lărgit notează, pentru a demonstra că părțile au fost auzite

în prezenta cauză, instanța de apel urma să dea răspunsuri argumentate în hotărârea

sa asupra motivelor decisive invocate de avocatul Nicolaev Ghenadie în apel și nu

este suficient doar a prelua motivele hotărârii primei instanțe, sau a răspunde

superficial la motive, dar și a efectua propriile completări în sensul aprecierii

temeiniciei acestei hotărâri, prin prisma criticilor invocate de părți, care în viziunea

lor ar putea afecta într-o măsură oarecare legalitatea soluției adoptate la caz.

Așadar, în decizia sa instanța de apel urma să analizeze argumentele importante

invocate de apărător în apel și menționate mai sus, motivându-și temeiurile de fapt

și de drept, ce conduc la admiterea sau la respingerea fiecăruia din aceste motive

invocate de avocatul Nicolaev Ghenadie. Nepronunțarea instanței de apel asupra

tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest

caz, decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în instanța de apel, așa cum

cer prevederile art.435 Cod de procedură penală, întrucât o asemenea eroare

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța de

apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale și nu a dat

15

răspuns la motivele din apelul apărătorului, alegațiilor de bază invocate de către

acesta, care în opinia lui au importanță în cauză, prin ce a admis eroarea de drept

prevăzută de pct.6) alin. (1) art.427 Cod de procedură penală.

Instanța de judecată este obligată la examinarea probelor care confirmă

vinovăția sau nevinovăția persoanei, să argumenteze motivele admiterii sau

respingerii probelor atît de învinuire, cât și cele de apărare. În orice caz se supun

analizei toate probele, indiferent de faptul că sunt cuprinse în dosarul penal sau

prezentate de către părți în ședință.

Nu poate fi menținută motivarea instanței de apel (f.d.123, vol.II), referindu-se

la faptul că „potrivit schiței accidentului rutier care constituie anexa a procesului

verbal de cercetare la fața locului din 14 aprilie 2015, cu planșele fotografice (Vol.

1, f.d.15-25), precum și conform procesului verbal de verificare a declarațiilor la

locul infracțiunii, cu participarea părții vătămate Cernîșeva L., cu anexarea schiței

accidentului rutier și a tabelului, fotografic din 17 septembrie 2015 (Vol, 1, f.d. 61-

64) și procesului verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii cu

participarea martorului Nastas N., cu anexarea schiței accidentului rutier și a

tabelului fotografic se constată că, automobilul de model „BMW X5” cu n/î Xxxxx,

deplasându-se pe strada Alexei Mateevici din direcția străzii Bănulescu Bodoni spre

strada Pușkin, mun. Chișinău a tamponat pietonul Cernîșeva L. pe banda a treia de

circulație, provocându-i acesteia vătămări corporale grave.”. În acest caz, Colegiul

penal lărgit menționează că instanța de apel a denaturat probele care au o importanță

deosebită pentru soluționarea justă a prezentei cauze.

Or, instanța de apel pune la baza menținerii sentinței de condamnare două acte

procesuale care conțin date divergente, fără a-și motiva concluzia, privind stabilirea

locul comiterii accidentului rutier - pe a 2-a, dar nu pe a 3-a bandă, după cum indică

apărarea.

Prin urmare, instanța de apel a respins toate argumentele apelului declarat de

apărare prin fraze generale, precum că acestea sunt neîntemeiate și se combat prin

probele cercetate în cadrul examinării apelului, contrar prevederilor art.101 Cod de

procedură penală. Astfel, la pag.9 din decizie, în partea descriptivă, instanța de apel

prin 5 aliniate scurte a enumerat și descris analiza probelor, fără a le da apreciere,

după regulile art.101 Cod de procedură penală și fără a-și argumenta soluția

admiterii unora și respingerii altora, fără a le da un răspuns detaliat, neexpunîndu-se

instanța de apel dacă sunt veridice sau neveridice, fără a fi înlăturate contradicțiile

dintre declarațiile inculpatului, părții vătămate și a martorului Nastas Nicolai.

La fel se constată, că instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului precum

că procesul verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 14.04.2015 reflectă

obiectiv realitatea înconjurătoare, stabilind real locul unde au fost identificate

urmele, a fost întocmit la scurt timp după comiterea accidentului și în strictă

conformitate cu legislația în vigoare de către agenții constatatori, care dispun de o

instruire și experiență specială.

Prima instanță a cercetat procesul verbal de cercetare a locului accidentului

16

rutier, care a fost întocmit la data de 14.04.2015, fără a reflecta acest fapt în partea

descriptivă a sentinței prin care a fost condamnat Bordea Iurie și fără a fi apreciată

aceasta probă.

Instanța de recurs ordinar reține că toată motivarea instanței de apel privind

vinovăția inculpatului Bordea Iurie constă în trimiterea la toate actele din dosar și

enumerarea acestora fără a face o analiză a admisibilității acestora. Astfel, este vădit

neîntemeiată aprecierea unilaterală a declarațiilor martorilor acuzării fără a aprecia

în ansamblu toate probele.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit menționează că la examinarea cauzei,

instanța de apel nu a ținut seama în deplină măsură de prevederile art.26, 27, 99-101

Cod de procedură penală, nu a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de

apărare, nu le-a verificat minuțios, prin prisma pertinenței, concludenței, iar în

ansamblul din punct de vedere al coroborării lor, nu a apreciat fiecare probă separate,

și toate în coroborare, aduse de apelant în susținerea apărării și nu s-au expus în mod

convingător de ce resping aceste probe.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei

de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță,

învinuirea adusă inculpatului și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte

evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii nemotivate.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței de

apel în cauza dată urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile comise de către

această instanță, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură,

neavând atribuții de a judeca cauza pe fond și substitui instanța ce a judecat apelurile

cu încălcarea prevederilor procesual penale.

În atare circumstanțe, instanța de recurs conchide de a admite și recursul

ordinar declarat de procurorul Sâli Radu, instanța de apel la rejudecare urmînd să se

expună și asupra acestuia, în caz de constatare a vinovăției sau a nevinovăției

inculpatului Bordea Iurie, cu stabilirea pedepsei prevăzute de art. 264 alin. (3) lit.

a) Cod penal.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare

și limitele acesteia; să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile legii procesual - penale asupra motivelor esențiale invocate în apeluri,

nominalizate și în prezenta decizie, precum și în măsura competenței asupra

argumentelor invocate în cererile de recurs; să cerceteze amănunțit aspectele

învinuirii înaintate; să verifice și să aprecieze profund probele administrate și

examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii; să le dea apreciere

cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe

examinate; să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa elementelor infracțiunii

imputate; să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a

cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, și ținând

17

cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu,

precum și de practica relevantă a CEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată,

în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Sâli Radu și de către avocatul Nicolaev Ghenadie în numele

inculpatului Bordea Iurie, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 12 septembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Bordea Iurie

Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 09 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

18