1ra-1210/2019 — art.264 alin.4 CP

1ra-1210/2019 — art.264 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1210/2019

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

10 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Rotaru Vitalie în numele inculpatului Durnea Serghei, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Bălți din 28 decembrie 2015 și a deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 06 martie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Durnea Serghei Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din Xxxxx, domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

condamnat în baza art.264 alin.(4) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, iar conform art.90

Cod penal, pedeapsa aplicată acestuia a fost suspendată condiționat pe un termen de

probă de 4 ani.

de conducere cu categoria „B”, la 22 aprilie 2014, în jurul orei 22:45, fiind în stare

de ebrietate alcoolică, conducând automobilul de model Xxxxx, cu n/î XXXXX, și

deplasându-se pe partea carosabilă a str.31 August, din direcția str. Independenței

spre str. Ștefan cel Mare, mun. Bălți, având viteza de deplasare de aproximativ 50

km/oră, în regiunea intersecției cu str. Voluntarilor, mun. Bălți, exprimând neatenție

față de trafic și încredere exagerată în sine, a încălcat cerințele Regulamentului

Circulației Rutiere, și anume: - pct.10 alin.(l) lit.b), potrivit căruia, persoana care

conduce un vehicul trebuie să posede cunoștințe și să execute cerințele prezentului

Regulament, precum și să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță

1

vehiculul pe drum; pct.45 subpct.(1) și (2), potrivit cărora, „1) Conducătorul trebuie

să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent

seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și

reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația

rutieră, 2) în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate

de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în

pericol siguranța traficului”, nu a ținut cont de condițiile climaterice, deplasându-se

pe timp de noapte, în rezultatul cărui fapt nu s-a isprăvit cu conducerea mijlocului

de transport, incorect a apreciat situația de trafic, tamponând cu partea din față a

automobilului doi pietoni, Ciuperca Marin și Cotruța Rita, care traversau partea

carosabilă a str.31 August, cu pas normal, de la stânga la dreapta după direcția de

deplasare a automobilului dat, în urma cărui fapt, pietonul Ciuperca Marin a decedat

la fața locului, ca rezultat a vătămărilor corporale grave incompatibile cu viața, care

le-a primit sub formă de traumatism cranio-cerebral deschis, hemoragii în țesuturile

moi ale capului temporal pe dreapta și occipital pe centru-dreapta, fracturi multiple

a oaselor bazei craniene, fracturi închise a ambelor oase a gambei stângi, fracturi

multiple coaste pe dreapta cu lezarea pleurei și țesutului pulmonar, excoriații a

membrelor și regiunii lombare, iar Cotruța Rita s-a ales cu vătămări corporale medii

sub formă de ruptură simfizei pubia, fractura marginală os astragal pe dreapta,

fractură dublă peroneu pe stînga cu deplasare neînsemnată, echimoze periorbitale pe

stânga, escoriații pe frunte, brațul stâng, regiunea lombară pe stînga, plagă

superficială ochi stîng, edem neînsemnat țesuturi moi regiunea frontală și nasului cu

excoriații superficiale, excoriație vastă în regiunea lombară și aripii os iliac pe stînga.

Conform raportului de constatare medico-legal toxicologică cu nr.216 din

25.04.2014, în sîngele lui Durnea Serghei, s-a depistat alcool etilic în cantitate de

2,29 %, echivalent a 2,29 g/l (ora prelevării 01.50, data de 23.04.2014). Ținînd cont

de faptul că în organismul uman alcoolul etilic se elimină în mod fiziologic în

cantitate medie de circa 0,13 % pe oră, Durnea Serghei la momentul comiterii

accidentului rutier, orele 22:45, data de 22.04.2014, putea avea o concentrație de

alcool etilic în sânge de circa 2.69%, echivalent a 2,69 g/l.

3.1. - procurorul, care a solicitat casarea acesteia în latura stabilirii pedepsei,

argumentând că pedeapsa stabilită de prima instanță este prea blândă și nu v-a

asigura atingerea scopului pedepsei, deoarece instanța contrar prevederilor art.75

Cod penal, nu a luat în considerație principiul individualizării pedepsei, gravitatea

faptei săvârșite de inculpat, care potrivit prevederilor art.16 Cod penal, face parte

din categoria infracțiunilor grave, de faptul că inculpatul nu și-a recunoscut vina și

nu s-a căit sincer de cele comise, deși în rezultatul acțiunilor sale a survenit decesul

unei persoane, iar partea vătămată R. Cotruța s-a ales cu leziuni corporale medii,

2

astfel că aplicarea față de ultimul a pedepsei neprivative de libertate contravine

prevederilor art.61 alin.(2) Cod penal;

3.2. - avocatul L. Brînzari, în numele reprezentantului legal al părții vătămate T.

Ciupercă și a părții vătămate R. Cotruță, care a solicitat casarea sentinței în latura

penală, și anume în partea stabilirii pedepsei, considerând că instanța în mod ilegal

a aplicat prevederile art.90 Cod penal în privința inculpatului, astfel că incorect a

individualizat pedeapsa stabilită acestuia, contrar prevederilor art.61, 75 Cod penal,

de rând ce inculpatul nu și-a recunoscut vina, precum și nu a apreciat

comportamentul inculpatului de până și după accident, care fiind colaborator al

organelor de drept, urma să aibă un nivel sporit de responsabilitate și nu urma a urca

la volan în stare de ebrietate avansată, că a oprit automobilul mult mai departe de

locul accidentului, neputând explica coerent motivul, încercând să obstrucționeze

acțiunile persoanelor responsabile în vederea determinării stării sale de ebrietate, nu

a colaborat cu organul de urmărire penală, a tergiversat examinarea cauzei penale în

judecată, încercând să învinovățească și alte persoane, ce demonstrează că inculpatul

nu a conștientizat gravitatea faptelor sale, precum și consecințele acestora;

3.3. - inculpatul, care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri, prin

care să fie achitat, pe motiv că instanța, neîntemeiat a conchis că în acțiunile lui sunt

prezente semnele componenței a infracțiunii imputate; - probele administrate

confirmă doar faptul că a avut loc accidentul rutier soldat cu decesul unei persoane,

însă nicidecum nu probează că el a încălcat careva reguli ale securității circulației

rutiere, care ar fi în legătură cauzală cu consecințele accidentului rutier - decesul

victimei; organul de urmărire penală a admis încălcări de procedură, ce duc la

nulitatea probelor prezentate de acuzare, deoarece pornirea urmăririi penale s-a

efectuat cu încălcarea prevederilor art.262 și 274 Cod de procedură penală, în lipsa

unei sesizări înaintate în ordinea art.262 sau a unui raport de autosesizare a

procurorului, în care să fie expuse circumstanțele depistate și să se dispună

înregistrarea infracțiunii, pe caz nu este adoptată o hotărâre pe marginea procesului

penal înregistrat cu nr.20140400810 din 23.04.2014, privitor la accidentul ce a avut

loc, de rînd ce în baza art.262 Cod de procedură penală, organul de urmărire penală

urma să pornească urmărirea penală și, constatând că nu este competentă să o

exercite, urma să transmită cauza procurorului pentru a o transmite organului

competent; - raportul de expertiză toxicologică nr.216 din 25.04.2016 nu poate fi

admis ca probă, urmând a fi constatată nulitatea lui în condițiile art.94 alin.(1), 251

alin.(1), (3) Cod de procedură penală, deoarece a fost efectuat cu derogare de la

prevederile Hotărârii Guvernului R.Moldova nr.296 din 16.04.2009 cu privire la

aprobarea Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinarea

medico-legală pentru stabilirea stării de ebrietate și natura ei și a Ordinului MS nr.80

din 20.03.2009 cu privire la recoltarea și analiza probelor biologice, pentru stabilirea

alcoolemiei, consumului de droguri și de alte substanțe psihotrope, de medicamente

cu efecte similar acestora, în care se indică modul de recoltare a sângelui și păstrarea

3

acestuia, ce la caz nu a avut loc, fiindcă personal nu a asistat la sigilarea mostrelor

de sânge prelevate de la el și de a se încredința despre autenticitatea lor; - procesele-

verbale de experiment în procedura de urmărire penală și raportul de expertiză

autotehnică nr.1216 din 04.07.2014, la fel nu demonstrează vinovăția sa, deoarece

experimentul a avut loc în lipsa lui, iar expertul efectuând raportul de expertiză

autotehnică s-a bazat nu pe datele inițiale prezentate de partea acuzării, dar a folosit

în calitate de parametri viteza de deplasare a autoturismului de 40-50 km/oră, viteză

ce nu corespunde circumstanțelor accidentului rutier; - la efectuarea de către organul

de urmărire penală a cercetării autorurismului la 23.04.2014, nu au fost respectate

dispozițiile art.118 și 301 Cod de procedură penală, deoarece cercetarea a fost

efectuată în lipsa lui și fără acordul scris al proprietarului, în lipsa ordonanței

procurorului; - nevinovăția sa a fost dovedită pe deplin prin declarațiile sale, prin

care se confirmă că dânsul a încercat să evite accidentul rutier, dar nu a reușit, din

motiv că persoanele au apărut pe neașteptate în fața automobilului, el a reacționat

frânând, însă nu a putut evita tamponarea, declarații ce au fost confirmate și de către

martorii V.Pascaru, I.Svecla și A.Craveț; - decesul unei persoane și vătămarea medie

a integrității corporale și sănătății altei persoane, s-au datorat comportării

imprudente a victimelor, care au neglijat cerințele regulamentului circulației rutiere;

- accidentul rutier, deși prezintă o faptă prejudiciabilă, este lipsit de temeiul juridic

al răspunderii penale, deoarece nu întrunește latura subiectivă și obiectivă a

componenței de infracțiune, și anume lipsa încălcării regulilor de circulație de către

dânsul și vinovăția sa, deoarece nu î-și dădea seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei prejudiciabile și

conform circumstanțelor cauzei, nu putea să le prevadă, ceea ce potrivit prevederilor

art.20 Cod penal (cazul fortuit), art.275 pct.3) Cod de procedură penală, constituie o

circumstanță care exclude tragerea lui la răspundere penală.

fost admisă cererea avocatului L.Bînzari, care reprezintă interesele reprezentantului

legal al părții vătămate T. Ciuperca și a părții vătămate R. Cotruța privind retragerea

apelului declarat împotriva sentinței în cauza penală în privința lui S. Durnea, cu

încetarea procedurii de apel.

A fost respins, ca nefondat, apelul declarat de procuror și admis apelul declarat

de inculpat, casată sentința, din alte motive decât cele invocate, rejudecată cauza și

pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

în privința lui S. Durnea, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, s-a dispus încetarea procesului penal în temeiul

art.2 al Legii nr.210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-

a de la proclamarea independenței R. Moldova.

4.1. Instanța de apel a constatat că Durnea Serghei, fiind deținător al permisului

de conducere cu categoria „B”, la 22 aprilie 2014, în jurul orei 22:45, conducând

automobilul de model Xxxxx, cu n/î XXXXX, deplasându-se pe partea carosabilă a

4

str.31 August, din direcția str. Independenței spre str. Ștefan cel Mare, mun. Bălți,

având viteza de deplasare de aproximativ 50 km/oră, în regiunea intersecției cu

str.Voluntarilor, mun. Bălți, exprimând neatenție față de trafic și încredere exagerată

în sine, grav a încălcat cerințele Regulamentului Circulației Rutiere, și anume: -

pct.10 alin.(l) lit.b), potrivit căruia „Persoana care conduce un vehicul trebuie să

posede cunoștințe și să execute cerințele prezentului Regulament, precum și să

posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum pct.45

subpct.(l), (2), potrivit cărora „1) Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de următorii

factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în

conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a

vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră; 2) în cazul în care în

limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să

reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”,

nu a ținut cont de condițiile climaterice, deplasându-se pe timp de noapte, în

rezultatul cărui fapt nu s-a isprăvit cu conducerea mijlocului de transport, incorect a

apreciat situația de trafic, tamponând cu partea din față a automobilului doi pietoni

- Ciuperca Marin și Cotruța Rita, care traversau partea carosabilă a str.31 August, cu

pas normal, de la stânga la dreapta după direcția de deplasare a automobilului dat, în

urma cărui fapt, pietonul Ciuperca Marin a decedat la fața locului, ca rezultat a

vătămărilor corporale grave incompatibile cu viața, care le-a primit sub formă de

traumatism cranio-cerebral deschis, hemoragii în țesuturile moi ale capului temporal

pe dreapta și occipital pe centru-dreapta, fracturi multiple a oaselor bazei craniene,

fracturi închise a ambelor oase a gambei stîngi, fracturi multiple coaste pe dreapta

cu lezarea pleurei și țesutului pulmonar, excoriații a membrelor și regiunii lombare,

iar cet.Cotruța Rița i-au fost cauzate vătămări corporale medii sub formă de ruptură

simfizei pubia, fractura marginală os astragal pe dreapta, fractură dublă peroneu pe

stânga cu deplasare neînsemnată, echimoze periorbitale pe stânga, escoriații pe

frunte, brațul stâng, regiunea lombară pe stânga, plagă superficială ochi stâng, edem

neînsemnat țesuturi moi regiunea frontală și nasului cu excoriații superficiale,

excoriație vastă în regiunea lombară și aripii os iliac pe stânga.

Instanța de apel, verificând probele acumulate în cadrul urmăririi penale,

examinate și apreciate de prima instanță, cât suplimentar și de către instanța de apel,

a constatat că baza probantă administrată în cauză demonstrează cu certitudine

vinovăția inculpatului, acțiunile căruia corect urmează a fi încadrate în baza art.264

alin.(3) lit. b) Cod penal.

Concluzia dată instanța și-a bazat-o pe declarațiile reprezentantului legal al părții

vătămate T. Ciuperca, a părții vătămate R. Cotruța, a martorilor D.Pogurschii,

V.Slabu, cât și probele scrise - informația telefonică „112” din 22.04.2014 referitor

la comiterea accidentului rutier; - procesul-verbal de cercetare a locului accidentului

rutier, cu schița acestuia și de cercetare la fața locului din 23.04.2014; de examinare

5

și verificare a stării tehnice a unității de transport din 22.04.2014; de cercetare a unui

fail din polietilenă de culoare deschisă din 24.04.2014; de ridicare din 07.05.2014 a

înregistrărilor video din 22.02.2014 din incinta magazinului alimentar „Leocast

Plus”, situat pe str.31 August, mun. Bălți; raportul de expertiză nr.1216 din

04.07.2014, prin care s-a constatat că conducătorul automobilului de model

„Xxxxx”, cu n/î XXXXX, în momentul apariției pietonilor pe partea carosabilă, ca

obstacol de circulație, a dispus de posibilitate tehnică să evite tamponarea prin

frînare, raportul de expertiză medico-legală 192/D din 08.05.2014, potrivit căruia s-

a constatat că moartea lui M.Ciuperca a survenit în scurt timp după provocarea

vătămărilor în urma accidentului rutier și între leziunile depistate și deces există

legătura de cauzalitate; raportul de expertiză medico-legală nr.190/D din

16.05.2014, potrivit căruia lui R. Cotruța i-au fost cauzate vătămări corporale medii;

procesele-verbale din 19.05.2014 de cercetare a imaginilor video a accidentului

rutier din 22.04.2014; de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din

20.05.2014, prin care martorul D.Podgurschii a indicat locul comiterii accidentului

rutier; de experiment în procedura de urmărire penală din 20.05.2014, prin care a

fost constatată viteza de deplasare a pietonilor și câmpul de vizibilitate a

conducătorului auto de la locul șoferului; raportul de expertiză medico-legală nr.272

din 07.06.2014, conform căruia la examinarea lui S.Durnea vătămări corporale

vizibile nu s-au depistat.

La fel, instanța de apel a conchis că, întru calificarea acțiunilor inculpatului

S.Durnea în baza art.264 alin.(4) Cod penal, s-au reținut așa probe ca ordonanța de

ridicare a două eprubete cu a câte 10 ml sânge fiecare, recoltate de la S.Durnea la

23.04.2014, raportul de expertiză medico-legală a sângelui lui S.Durnea cu nr.216

din 25.04.2014, potrivit căruia în sânge s-a depistat alcool etilic în cantitate de 2,29%

echivalent a 2,29g/l (ora prelevării 01.50, data 23.04.2014). Însă, în urma vizionării

suportului electronic cu inscripția „Disc 01 -02” și „Discul 03”, instanța de apel a

conchis că, colectarea mostrelor de sânge de la S.Durnea pentru constatarea

consumului de alcool, de către organul de constatare și organul de urmărire penală,

a fost efectuată contrar Hotărârii Guvernului R.Moldova nr.296 din 16.04.2009 cu

privire la aprobarea Regulamentului privind modul de testare alcooloscopică și

examinarea medico-legală pentru stabilirea stării de ebrietate și natura ei, și a

ordinului Ministerului Sănătății nr.80 din 20.03.2009 cu privire la recoltarea și

analiza probelor biologice pentru stabilirea alcoolemiei, consumului de droguri și de

alte substanțe psihitrope, de medicamente cu efecte similare acestora, prin care este

expres prevăzută modalitatea de recoltare a sângelui și păstrarea acestuia, deoarece

din înregistrarea video prezentată este vizibil numai momentul când lui S.Durnea i-

au fost prelevate probele biologice de sânge, după care ultimul a fost dus în alt birou,

iar după 10-15 minute, conform înregistrării, în biroul în care se afla S.Durnea au

fost aduse flacoanele-eprubetele pentru a pune semnătura, care deja erau sigilate în

lipsa inculpatului, din care motiv instanța de apel a concluzionat că acestea nu pot fi

6

admise ca probe, deoarece încălcarea dată atrage nulitatea actelor procedurale în

temeiul art.94 alin.(1), 251 alin.(1) și (3) Cod de procedură penală.

Cât privește restul argumentelor formulate de inculpat, cu privire la nevinovăția

sa, instanța de apel le-a respins, pe motiv că au fost obiect de discuție în prima

instanță, care corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului.

Referitor la apelul declarat de procuror, instanța de apel, a indicat că, la fel,

urmează a fi respins ca nefondat, pe motivele supra enunțate.

Totodată, instanța de apel a ajuns la concluzia că procesul penal în privința lui

S.Durnea urmează a fi încetat în legătură cu intervenirea Legii privind amnistia,

deoarece inculpatul întrunește cerințele stipulate în art.2 din Legea privind amnistia

în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței R.Moldova.

invocând temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei, pe motiv că instanța de

apel neîntemeiat a ajuns la concluzia de a reîncadra acțiunile inculpatului din

prevederile art.264 alin.(4) în cele ale art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal și încetarea

procesului penal în baza art.2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a

25-a de la proclamarea independenței R.Moldova, pe motiv că colectarea mostrelor

de sânge de la S.Durnea pentru constatarea consumului de alcool a avut loc cu

încălcări esențiale, ce a dus la nulitatea actelor procedurale, în condițiile art.94

alin.(1), 251 alin.(1), (3) Cod de procedură penală, însă instanța nu a dat apreciere

raportului de expertiză medico-legală toxicologică nr.216 din 25.04.2014, raportului

colaboratorului de poliție V.Secrieru privind comportamentul agresiv al

inculpatului, unde a relatat că în cadrul discuției S.Durnea avea semne vizibile de

stare de ebrietate alcoolică, dereglări de articulații, reacție încetinită, neadecvată la

întrebările adresate, din cavitatea bucală se simțea miros puternic de alcool, ceea ce

a dus la o bănuială rezonabilă de săvârșire a accidentului rutier în stare de ebrietate,

că pe procesul-verbal de ridicare a mostrelor pentru stabilirea stării de ebrietate

există semnătura lui S.Durnea, iar concluziile expertului nu au fost contestate în

termen de 3 zile de la data primirii concluziei; - în dispensarul narcologic, unde s-au

prelevat de la S. Durnea probele biologice de sânge în 2 eprubete, ultimul nu a

refuzat de la nici o acțiune de prelevare a probei, de unde rezultă că inculpatul, cât

și avocatul acestuia, nu au înaintat careva cereri până la prezentarea materialelor de

urmărire penală, prin care ar fi invocat ilegalitatea acțiunilor procesuale din cadrul

urmăririi penale; - instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor invocate de

partea acuzării în apel, și anume referitor la aplicarea unei pedepse mai aspre, față

de cea stabilită de prima instanță.

2017 a fost admis recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina, casată total decizia Colegiului penal al

7

Curții de Apel Bălți din 22 februarie 2017, și dispusă rejudecarea cauzei în aceiași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

6.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a menționat că potrivit

apelului declarat de procuror, unicul și cel mai de bază argument invocat a fost

referitor la pedeapsa stabilită lui S.Durnea în baza art.264 alin.(4) Cod penal,

considerând că pedeapsa aplicată inculpatului cu suspendarea condiționată a

executării ei pe termen de probă este greșită, deoarece instanța nu a luat în

considerație principiul individualizării pedepsei prevăzut de art.75 Cod penal,

gravitatea faptei, ce a dus la decesul unei persoane și cauzarea vătămărilor corporale

altei persoane, că inculpatul atât pe parcursul urmăririi penale, cât și în ședințele de

judecată nu și-a recunoscut vina și nu s-a căit sincer de cele săvârșite, astfel că

pedeapsa neprivativă de libertate aplicată inculpatului contravine prevederilor art.61

alin.(2) Cod penal, și nu va asigura atingerea scopului pedepsei penale.

Instanța de apel, prin decizia din 22.02.2017, a respins apelul declarat de

procuror, menționând că motivul respingerii a fost descris în decizie la pct.8-9, dar

făcând o retrospectivă a deciziei recurate, Colegiul penal a conchis că instanța de

apel, nu s-a expus asupra motivelor din apelul procurorului, astfel că argumentele

invocate de procuror în recurs își găsesc reflectare în starea reală a lucrurilor statuată

în cauză, inclusiv sub aspectul că, judecând apelul, instanța nu s-a pronunțat asupra

principiilor stipulate în art.61 alin.(2) și art.75 Cod penal și argumentelor invocate

în apelul declarat de procuror referitor la caracterul și gradul prejudiciabil al faptei

săvârșite de S.Durnea, că acesta săvârșind infracțiunea în stare de ebrietate nu și-a

recunoscut vina, nu s-a căit în cele comise, că infracțiunea comisă este una gravă,

asupra consecințelor ce au survenit în rezultatul accidentului rutier în urma căreia a

decedat o persoană, iar alta s-a ales cu vătămări corporale medii.

La fel, în recurs procurorul a invocat că, instanța de apel, neîntemeiat a reîncadrat

acțiunile inculpatului de la alin.(4) la alin.(3) art.264 Cod penal, nu a verificat dacă

inculpatul, cât și avocatul acestuia, au înaintat careva cereri până la prezentarea

materialelor de urmărire penală, prin care ar fi invocat ilegalitatea acțiunilor

procesuale din cadrul urmăririi penale, întru a duce la nulitatea actelor procedurale,

în condițiile art.94 alin.(1), 251 alin.(1), (3) Cod de procedură penală.

Mai mult, instanța în decizie a enumerat un șir de acte aflate în materialele cauze

de la volumul 1 pînă la volumul 3, fără a indica ce reprezintă și ce confirmă sau

infirmă acestea, fără a le da careva apreciere (f.d.17-19 v.4).

Totodată, Colegiul penal, având obligația de a judeca recursul în conformitate

cu prevederile art.434 alin.(1) Cod de procedură penală, verificînd legalitatea

hotrărârii atacate pe baza materialelor din dosar, a constatat că instanța de apel,

încadrând acțiunile inculpatului S.Durnea în baza art.264 alin.(3) lit.b) Cod penal, a

dispus încetarea procesului penal, în temeiul art.2 din Legea nr.210 din 29.07.2016

privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

R.Moldova.

8

În acest sens Colegiul penal a atestat că, într-adevăr la 29.07.2016, a fost

adoptată Legea nr.210 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței R. Moldova. Potrivit art.2 din Legea dată, în cazul în

care persoana, în privința căreia se judecă cauza penală, întrunește condițiile stabilite

de art.1 și nu cade sub incidența art.10, este pasibilă de a i se aplica actul amnistiei,

dacă infracțiunea a fost comisă până la data de 29.07.2016, pentru care Codul penal,

prevede, în calitate de pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât

pedeapsa cu închisoarea, pe un termen de 7 ani.

La caz, instanța de apel a considerat că S.Durnea este vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit.b) Cod penal, ce a avut loc în anul 2014,

săvârșirea căreia se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul

de a conduce mijloace de transport pe un termen de pînă la 4 ani.

Respectiv, la prima vedere circumstanțele de fapt ale cauzei se încadrează în

prescripțiile generale ale Legii nr.210 privind amnistia, însă aplicarea acestei legi

față de inculpat este reglementată de art.2, care stipulează expres că procesul penal

încetează la faza de judecare a cauzei, dacă inculpatul întrunește criteriile stabilite la

art.1 și nu cade sub incidența art.10, adică să manifeste căință activă autodenunțîndu-

se de bună voie sau prin contribuirea activă la descoperirea infracțiunii.

Totodată, în acest punct de analiză se evidențiază că, înainte de a aplica actul

amnistiei, instanța urmează să determine, dacă inculpatul a manifestat căința activă

față de fapta infracțională comisă, care se apreciază în conformitate cu criteriile

stabilite de art.57 Cod penal.

În cauza deferită judecății, Colegiul penal lărgit a constatat că, reieșind din

circumstanțele de fapt ale cauzei, instanța de apel nu a reținut rigorile care urmează

a fi respectate pentru aplicarea Legii privind amnistia, deoarece după cum rezultă

din procesul-verbal al ședinței de judecată, inculpatul nu a recunoscut vina, nu a

manifestat căință sinceră față de fapta comisă și nici nu a solicitat verbal ori în scris

aplicarea amnistiei.

respins ca nefondat apelul inculpatului Durnea Serghei, admis apelul procurorului

în procuratura mun. Bălți, Eduard Fistic, casată sentința parțial cu pronunțarea unei

noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Durnea Serghei a fost condamnat în baza art. 264 alin. (4) Cod penal la pedeapsa

sub formă de închisoare pe termen de 5 (cinci) ani cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe termen de 4 (patru) ani.

Pedeapsa închisorii a fost dispusă să fie executată în penitenciar de tip deschis.

În rest au fost menținute dispozițiile sentinței instanței de fond.

7.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a considerat că, judecînd cauza

penală, instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate

aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o

apreciere legală, respectîndu-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din

9

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele

în ansamblu-din punct de vedere al coroborării lor.

Astfel, instanța de fond corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului

Durnea Serghei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(4) Cod penal –

„încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce

mijlocul de transport, care a cauzat din imprudență decesul unei persoane, săvirșită

în stare de ebrietate”.

Soluția instanței de fond se bazează pe declarațiile inclusiv a inculpatului Durnea

Serghei, a reprezentantului legal al părții vătămate Ciuperca Tatiana, a părții

vătămate Coruța Rita, a martorilor Podgurschii Danil, Slabaru Vasile, Pașcani

Vitalie, Sfecla Ilia, Craveț Alexei precum și prin materialele cauzei: informația

telefonică „112” din 22.04.2014, ora 22:55, conform căreia pe str.31 August, mun.

Bălți, a fost comis un accident rutier; procesul-verbal de cercetare la locul

accidentului rutier împreună cu schița accidentului rutier din 22.04.2014; procesul-

verbal de cercetare la fața locului din 22.04.2014, prin care s-a examinai locul

accidentului rutier; procesul-verbal despre examinarea și verificarea stării tehnice a

unității de transport care a fost implicată în accidentul rutier din 22.04.2014;

procesul-verbal de cercetare a obiectului din 14.04.2014; raportul de expertiză

medico-legală nr.216 din 25.04.2014, conform căruia în sîngele lui Durnea Serghei

s-a depistat alcool etilic în cantitate de 2,29%, echivalent a 2,29g/l (ora prelevării

01.50, data 23.04.2014).

Colegiul penal a apreciat nerecunoașterea vinei de către inculpat, ca o metodă de

autoapărare, cu scopul de a se eschiva de răspunderea pentru cele comise, totodată

nerecunoașterea vinei nu echivalează cu achitarea acestuia, dat fiind că sînt prezente

destule probe care dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

imputate.

În asemenea circumstanțe, ținînd cont de cele constatate supra, Colegiul a

menționat că nu poate fi admisă solicitarea inculpatului privind recalificarea

acțiunilor inculpatului în baza art.264 alin.(3) Cod penal și încetarea procesului

penal în baza Legii cu privire la amnistie, or, prin probele cauzei penale, s-a

confirmat vina lui de comiterea infracțiunii prevăzută de art.264 alin.(4) Cod penal,

infracțiune pentru care nu sunt aplicabile prevederile Legii menționate.

Cu referire la apelul procurorului privind blîndețea pedepsei, Colegiul penal a

menționat că instanța de apel reține, că în sensul art.414 Cod de procedură penală

una din chestiunile de drept asupra căreia urmează să se pronunțe instanța de apel,

în cazul în care asupra ei nu s-a pronunțat, sau s-a pronunțat greșit instanța de fond.

este dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, încălcarea prevederilor

legale referitoare la chestiunea meenționată ducând la desființarea sentinței cu

rejudecarea cauzei.

Colegiul penal a reținut că, în latura pedepsei prima instanță incorect a

individualizat pedeapsa care urmează a fi aplicată inculpatului.

10

Astfel. Colegiul penal a considerat, că constatarea instanței de fond: „ținînd cont

de circumstanțele cauzei, gravitatea infracțiunii, persoana inculpatului, care nu are

antecedente penale, are la întreținere trei copii minori, cît și de faptul că inculpatul

nu a recunoscut vina, instanța consideră că scopul pedepsei definit de art.61 Cod

penal poate fi atins, aplicînd față de inculpat o pedeapsă neprivativă de libertate,

cu aplicarea art.90 Cod penal” este una neîntemeiată, formală și inadmisibilă în

speța dată în latura suspendării condiționate a executării pedepsei, deoarece potrivit

art. 90 Cod penal, instanța de judecată poate dispune suspendarea condiționată a

executării pedepsei aplicate inculpatului, indicând numaidecât în hotărîre motivele

condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Vitalie în numele inculpatului Durnea Serghei, la data de 11 aprilie 2019, prin care

indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea hotărîrilor atacate, cu rejudecarea cauzei și emiterea unei

noi decizii, prin care cet. Durnea Serghei să fie recunoscut culpabil de infracțiunea

prevăzută de art. 264 alin.(3) Cod penal, cu aplicarea legii nr.210 privind amnistia

în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova, cu încetarea procesului penal în temeiul art. 435 alin. (2) lit. (b) Cod de

procedură penală.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat :

- instanța de fond cît și cea de apel nu a luat în considerație că pornirea urmăririi

penale pe caz s-a efectuat cu esențiale încălcări a prevederilor art. art. 262 și 274

Cod de procedură penală și anume, în lipsa unei sesizări înaintate în ordinea art. 262

Cod de procedură penală, sau a unui raport de autosesizare a procurorului în care să

fie expuse circumstanțele depistate și să se impună înregistrarea infracțiunii;

- instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului invocat în cererea de apel a

inculpatului prin care se constată că la colectarea mostrelor de sînge de la Durnea

pentru constatarea consumului de alcool, de către organul de constatare și organul

de urmărire penală au fost admise mai multe încălcări esențiale de la prevederile

Hotârîrii Guvernului RM nr. 296 din 16.04.2009 „cu privire la aprobarea

Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinarea medico-legală

pentru stabilirea stării de ebrietate și natura ei” (MO nr. 80-81 din 24.04.2009) și a

Ordinului MS nr. 80 din 20.03.2009 „cu privire la recoltarea și analiza probelor

biologice pentru stabilirea alcoolemiei, consumului de droguri și de alte substanțe

psihotrope, de medicamente cu efecte similare acestora”;

- instanța de apel neîntemeiat nu a constatat o încălcare prin faptul că conform

înregistrării video cercetată în instanța de apel este vizibil faptul că la prezentarea

lui Durnea Serghei a ordonanței și procesului-verbal de ridicare a probelor pentru a

face cunoștință și a semna, Durnea Serghei face însemnări și obiecții pe una din

actele date, prin care își exprimă dezacordul său cu acțiunile date. Pe cînd în

11

materialele cauzei lipsește careva inscripții făcute de Durnea Serghei în ordonanța

nominalizată;

- în concluzie, încălcările depistate, alcătuind neglijare a garanțiilor consfințite

în Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului, Constituției și Codului de procedură penală, au dus la adoptarea unei

concluzii eronate a experților și, respectiv, fac admisibilă anularea ordonanței de

ridicare din 23.04.2014 și a raportului de expertiză medico-legală a sîngelui cet.

Durnea Serghei cu nr.216 din 24.04.2014 ca probă;

- instanța de apel nu a individualizat pedeapsa potrivit prevederilor art. 61, 75

Cod penal și a practicii judiciare constante, ce a dus la stabilirea unei pedepse

neechitabile și se consideră o eroare de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10)

Cod de procedură penală;

- instanța de apel nejustificat nu a ținut cont de faptul că inculpatul Durnea

Serghei se caracterizează pozitiv, are la întreținere nu trei dar patru copii minori, iar

în august 2019 urmează să aibă cinci copii minori la întreținere. Deține titluri și grade

speciale anterior fiind Colonel de poliție, la evidența medicului narcolog și psihiatru

nu se află, anterior nu a fost atras la răspundere penală, a recuperat binevol

prejudiciul material și cel moral, iar circumstanțe agravante nu au fost constatate, și

greșit a admis apelul declarat de procuror, astfel decizia instanței de apel nu poate fi

menținută.

Totodată, la materialele cauzei penale este depusă cererea inculpatului Durnea

Serghei cu privire la încetarea procesului penal în baza art.2-6 al Legii privind

amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

R.Moldova.

În cererea sa inculpatul menționează că vina în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 264 alin. (3) Cod penal o recunoaște integral, se căiește sincer de cele

întîmplate, paguba materială și morală a restituit-o integral.

inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de

procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat pentru inadmisibilitatea

recursului, ca fiind vădit neîntemeiat din motiv că în prezenta cauză penală nu se

constată erori de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, ce ar

permite instanței de recurs să intervină în hotărîrea adoptată.

cu materialele cauzei și motivele invocate, ținînd cont de opinia procurorului expusă

în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care se constată că este vădit neîntemeiat.

12

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva

deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la

data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Recurentul în textul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10)

Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărîrile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau au fost aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, invocînd în acest context următoarele.

Colegiul penal raportînd temeiurile invocate de recurent în recurs cu textul

deciziei instanței de apel consideră că în speța examinată de către instanța de apel n-

au fost admise erorile de drept sub aspectele invocate de recurent, care ar servi drept

temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece

argumentele expuse în recursul depus au constituit obiect de discuție în instanța de

apel și asupra tuturor argumentelor și motivelor relevante invocate inclusiv în

prezentul recurs instanța de apel s-a pronunțat clar în decizia atacată, motivarea

soluției corespunde cu dispozitivul hotărîrii. În fapt, decizia instanței de apel

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și

întemeiată, fără a fi identificate neclaritățile specificate de recurent, în legătură cu

ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

Colegiul penal consideră neîntemeiate și declarative argumentele invocate de

inculpat precum că „vina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3)

Cod penal o recunoaște integral, se căiește sincer de cele întîmplate, paguba

materială și morală a restituit-o integral și acțiunile lui urmează a fi recalificate în

baza art.264 alin.(3) Cod penal, pe motiv că acesta la momentul comiterii

infracțiunii nu era în stare de ebrietate” or, din conținutul raportului colaboratorului

de poliție Secrieru Vitalie, rezultă, că în timpul discuției cu Serghei Durnea, acesta

avea semne vizibile de stare de ebrietate alcoolică, dereglare de articulații, reacție

încetinită, neadecvată la întrebările adresate, din cavitatea bucală se simțea miros

puternic de alcool, declarațiile colaboratorului fiind pe deplin confirmate prin

raportul de expertiză medico-legală toxicologică nr.216 din 25.04.2014, conform

căruia în sîngele cet. Durnea Serghei, s-a depistat alcool etilic în cantitate de 2.29%,

13

echivalent a 2.29 g/l (ora prelevării 01.50, data 23.04.2014). Ținînd cont de faptul

că alcoolul din organismul uman în mod fiziologic se elimină în cantitate medie de

cca, 0.13 % pe oră, la momentul comiterii accidentului rutier, orele 22:45, data de

22.04.2014, cet. Durnea Serghei, putea avea o concentrație de alcool etilic în sînge

de cca.2,69 %, echivalent a 2,69 g/l (f.d.97-99 vol. I). Prin urmare, instanța de apel

corect a încadrat acțiunile inculpatului Durnea Serghei la alin. (4) art. 264 Cod penal,

după indicii calificativi - „încălcarea regulilor de securitate a circulației de către

persoana care conduce mijlocul de transport, care a cauzat din imprudență decesul

unei persoane, săvirșită în stare de ebrietate”, la caz existînd suficiente probe prin

care s-a confirmat vina lui de comiterea infracțiunii prevăzută de art.264 alin.(4) Cod

penal, astfel solicitarea inculpatului de a fi reîncadrate acțiunile lui în baza art.263

alin. (3) Cod penal sunt lipsite de temei.

La fel, și argumentele inculpatului precum că, „colectarea mostrelor de sânge,

a fost efectuată cu încălcări de procedură, iar procesul-verbal de cercetare la fața

locului nu indică corect lățimea carosabilului”, sunt nefondate, or, din materialele

cauzei rezultă, că atât procesul-verbal de ridicare a mostrelor de sânge din

23.04.2014, cât și procesul-verbal de cercetare la fața locului, au fost semnate de

inculpat, ultimul nu a avut careva obiecții, n-a contestat legalitatea acestora, iar

careva temei de a le declara nule la caz lipsește, instanța de apel întemeiat le-a pus

la baza soluției de condamnare a inculpatului (f.d.41, vol.I).

Cu privire la argumentul invocat de recurent că, „pornirea urmăririi penale pe

caz s-a efectuat cu încălcarea prevederilor art.262 și art.274 Cod de procedură

penală și anume, în lipsa unei sesizări înaintate în ordinea art.262 Cod de procedură

penală, sau a unui raport de autosesizare a procurorului în care să fie expuse

circumstanțele depistate și să se dispună înregistrarea infracțiunii”, se reține, că

acesta este unul la fel neîntemeiat, or, urmărirea penală a fost pornită în baza

materialelor acumulate în baza raportului ofițerului de urmărire penală a SUP IP

Bălți, în strictă conformitate cu normele enunțate în vigoare la data întocmirii

actului, la caz lipsind circumstanțe care exclud urmărirea penală, prevăzute la

art.275 Cod de procedură penală.

Astfel, potrivit alin.(1) pct.4 și alin.(3), art.262 Cod de procedură penală,

organul de urmărire penală poate fi sesizat despre săvîrșirea sau pregătirea pentru

săvîrșirea unei infracțiuni prevăzute de Codul penal prin : depistarea nemijlocit de

către organul de urmărire penală sau procuror a bănuielii rezonabile cu privire la

săvîrșirea unei infracțiuni.

În cazul depistării infracțiunii nemijlocit de către lucrătorul organului de

urmărire penală, acesta întocmește un raport în care expune circumstanțele depistate

și dispune înregistrarea infracțiunii.

Argumentul invocat de apărare, precum că „potrivit ordonanței de urmărire

penală din 23.04.2014, a fost pornită urmărirea penală numai pe faptul încălcării

regulilor de securitate a circulației rutiere de către persoana care conducea

14

mijlocul de transport, iar ulterior, în ordonanța de punere sub învinuire, i-a fost

incriminat încălcarea regulilor securității circulației rutiere soldate cu decesul unei

persoane, precum și cauzarea vătămărilor corporale medii altei părți vătămate, pe

acest fapt neexistând vre-o ordonanță, astfel, fiind pus sub învinuire pentru

comiterea unei infracțiuni în privința cărei nu a fost pornită urmărirea penală”, este

unul neântemeiat, instanța de apel corect s-a expus în decizia sa și anume că „atâta

timp cît urmărirea penală nu este finisată, ca rezultat al urmăririi penale, pot

surveni modificări în privința unor semne calificative ale învinuirii. Procurorul este

în drept de a recalifica fapta în sensul atenuării sau agravării ori poate pune

persoana sub învinuire pentru alte componențe de infracțiuni, dacă aceste concluzii

rezultă din materialele cauzei” (f.d.194, vol.IV), or, la caz nu se constată careva

încălcări procedurale ce ar răsturna soluția.

Astfel, art.283 alin.(1) Cod de procedură penală stipulează, că dacă, în cursul

urmăririi penale, apar temeiuri pentru schimbarea sau completarea acuzării înaintate

învinuitului, procurorul este obligat să înainteze învinuitului o nouă acuzare sau să

o completeze pe cea anterioară în conformitate cu prevederile articolelor respective

din prezentul cod.

Colegiul penal respinge ca neîntemeiate și argumentele invocate de avocat

precum că, „procesul-verbal de cercetare la fața locului din 23.04.2014, împreună

cu schița, procesul-verbal de cercetare a obiectului din 24.04.2014, raportul de

expertiză medico-legală toxicologic cu nr.216 din 25.04.2014, procesul-verbal de

experiment în procedura de urmărire penală din 20.05.2014, procesul-verbal de

experiment în procedura de urmărire penală din 20.05.2014, raportul de expertiză

autotehnică nr. 1216 din 04.07.2014, au fost administrate cu esențiale încălcări a

legislației procesual penale și a drepturilor legale ale sale, încălcări care atrag

nulitatea probelor date”, or, nici în cursul efectuării acțiunilor urmăririi penale și

nici la finisarea urmăririi penale, nu au fost înaintate careva obiecții în acest sens,

acestea fiind întocmite în corespundere cu normele procedurale relevante, iar temei

legal de a le declara nule lipsește. Toate actele procedurale, inclusiv și schița

accidentului rutier, sunt semnate personal de către inculpatul Durnea Serghei, iar

invocarea precum că nu este de acord cu aceste înscrisuri, este una declarativă, fiind

combătută prin materialele cauzei, care cu certitudine dovedesc vinovăția

inculpatului de infracțiunea comisă, iar cele indicate de recurent, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute în art.427 Cod de procedură penală.

10.1. În continuare, Colegiul penal reține, că nici temeiul pentru recurs prevăzut în

art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, nu s-a confirmat în cauză, întrucît

instanța de apel i-a aplicat inculpatului Durnea Serghei în baza art.264 alin.(4) Cod

penal, pedeapsa echitabilă sub formă de 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip deschis.

De asemenea, se constată, că instanța de apel a efectuat o temeinică

15

individualizare a pedepsei aplicate inculpatului Durnea Serghei, atît sub aspectul

naturii cît și al cuantumului acesteia, fiind respectate criteriile generale prevăzute în

art.75 Cod penal.

Colegiul penal remarcă că prin criteriile de individualizare a pedepsei se înțeleg

cerințele de care instanța de judecată este obligată să se conducă în procesul stabilirii

pedepsei și la aplicarea ei persoanei vinovate de săvîrșirea infracțiunii.

Individualizarea pedepsei constă din obligațiunea instanței de a stabili măsura

pedepsei concrete infractorului, necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor

legii penale și pedepsei penale. Legea penală fixează cadrul legal în limitele căruia

instanța de judecată efectuează operația de stabilire și aplicare a pedepsei

infractorului. Astfel, instanța de judecată stabilește termenul sau mărimea pedepsei

în limitele prevăzute de sancțiunea normei penale din Partea Specială a Codului

penal, în baza căreia a fost calificată fapta ca infracțiune.

Astfel, la caz se atestă că instanța de apel a efectuat o corectă individualizare a

pedepsei stabilite sub formă de închisoare de 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul

de a conduce mijloace de transport în termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip deschis, apelul declarat de inculpat fiind corect respins ca

nefondat, totodată instanța de apel corect a ajuns la concluzia de a nu aplica în

privința inculpatului Durnea Serghei prevederile art.90 Cod penal.

Instanța de apel corect a menționat că inculpatul deși anterior nu a fost în conflict

cu legea, totuși infracțiunea de care se face vinovat - art.264 alin.(4) Cod penal

potrivit prevederilor art.16 Cod penal face parte din categoria celor grave,

infracțiune comisă în stare de ebrietate, care, din imprudență, s-a soldat cu decesul

unei persoane și cauzarea leziunilor corporale medii altei persoane, la fel s-a ținut

cont și de personalitatea inculpatului, care a recunoscut parțial vina, comportamentul

acestuia după comiterea infracțiunii, circumstanțe care relevă faptul, că în cazul

suspendării condiționate a pedepsei cu închisoare, inculpatul nu va conștientiza

seriozitatea și caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, existînd riscul că Durnea

Serghei nu va trage concluziile cuvenite și nu se va corecta.

Solicitarea recurentului privind aplicarea prevederilor art.2-6 al Legii privind

amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

R.Moldova cu încetarea procesului penal în privința acestuia, Colegiul o consideră

neîntemeiată și menționează în acest sens că, la 29.07.2016, a fost adoptată Legea

nr.210 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței R. Moldova. Potrivit art.2 din Legea dată, în cazul în care persoana,

în privința căreia se judecă cauza penală, întrunește condițiile stabilite de art.1 și nu

cade sub incidența art.10, este pasibilă de a i se aplica actul amnistiei, dacă

infracțiunea a fost comisă până la data de 29.07.2016, pentru care Codul penal,

prevede, în calitate de pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât

pedeapsa cu închisoarea, pe un termen de 7 ani. Totodată, art.10 lit. d) stabilește clar

16

că prevederile art.1-9 nu se aplică persoanei bănuite, învinuite, inculpate sau

condamnate pentru infracțiunea prevăzută la art. 264 alin. (4) - (6) Cod penal.

La caz, se constată că Durnea Serghei este vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.264 alin.(4) Cod penal, respectiv, circumstanțele de fapt ale cauzei

nu se încadrează în prescripțiile generale de aplicare ale Legii nr.210 privind

amnistia, existînd interdicția de a fi aplicată această lege la art.10 lit.d), iar

solicitările inculpatului de a fi reîncadrate acțiunile acestuia în baza alin. (3) art.264

Cod penal, fiind nefondate, nu pot fi reținute, cirsumstanțe ce condiționează

respingerea recursului.

Colegiul penal nu acceptă nici motivele invocate în recursul ordinar cu privire la

încălcarea prevederilor art. 6 CEDO cu referire la ignorarea jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului, considerîndu-le declarative și irelevante pentru

speța dată, fiindcă cauzele Varga și alții vs Ungaria din 10.03.2015, Norbert Sikorski

vs Polonia din 22.10.2009 și Kyprianov vs Cipru din 15.12.2005 nu sunt aplicabile

cazului dat, decizia instanței de apel fiind legală și motivată.

Reieșind din cele enunțate, instanța de recurs, conchide că temeiurile indicate de

recurent nu sînt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar

fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul rejudecării hotărîrii judecătorești

și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Rotaru Vitalie în

numele inculpatului Durnea Serghei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 06 martie 2019, în cauza penală privindu-l pe Durnea Serghei

Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 22 august 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

17