1re-54/2018 — Art. 264-1 alin. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central din 17 martie 2017, Petrașișin Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(3) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 12 000 lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 3 ani.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că la 17 septembrie 2016 ora 23:00, având scopul nerespectării interdicției impuse conducătorilor mijloacelor de transport să conducă în stare de ebrietate reglementate de legislația în vigoare, deținând permisul de conducere nr.165403601, categoria „B” eliberat la 1 08.04.2016, conducând automobilul Dacia Logan cu n/î C QV 709, pe traseul M-14, în apropierea s. Brătușenii-Noi r-nul Edineț, nu s-a isprăvit cu conducerea automobilul și a derapat de pe traseu în șanț. Deplasându-se la fața locul SPSCR și AR a IP Edineț, căpitanului de poliție D. Gutium, i-a apărut suspecții precum că Petrașișin Serghei a consumat alcool, ultimului fiindu-i propus să treacă testarea cu alcootestul „Drager” în vederea stabilirii concentrației vaporilor de alcool în aerul expirat și preluarea probelor de sânge, ceea ce Petrașișin Serghei a refuzat. Pe baza stării de fapt expuse, prima instanță a reținut că în drept, acțiunile inculpatului Petrașișin Serghei se încadrează în baza art.2641 alin.(3) Cod penal, și anume refuzul conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcooscopică, examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei și de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical.

Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, avocatul Chisnencu Alexandru a contestat-o cu recurs, prin care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare. În motivarea recursului, avocatul a menționat că sentința este bazată pe presupuneri, argumentele și probele administrate sunt impertinente, care nu demonstrează vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate. Astfel, recurentul a indicat că la 17 septembrie 2016, până la producerea accidentului rutier, inculpatul a fost agresat și lovit cu un cuțit de către o persoană necunoscută, în rezultatul căruia i-au fost cauzate leziuni corporale, iar inculpatul a fost în stare de șoc, slăbit, inconștient, suferind dureri majore și în stare de imposibilitate de a se deplasa. Respirația era îngreunată, din care motiv nu a avut posibilitatea de a efectua testarea alcootestului „Drager”. Poziția inculpatului se confirmă prin declarațiile martorilor Maistruc Irina, Iavorschi Andrei și Burlacu Iurie. De asemenea, apelantul a menționat că probele administrate la etapa cercetării judecătorești referitor la declarațiile martorilor, inclusiv a martorului Maistruc Serghei (fiind prioritare conform art.384 Cod de procedură penală), apreciate în coroborarea lor (art.101 Cod de procedură penală)

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 octombrie 2017, recursul declarat a fost respins cu menținerea hotărârii atacate.

În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a reținut că Petrașișin Serghei este învinuit de refuzul conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcooscopică, examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei și de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical, în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei, și de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical. Vinovăția inculpatului se confirmă prin declarațiile nemijlocit a inculpatului care confirmă faptul că a refuzat trecerea testări „Drager” și prelevarea probei de sânge. 2 Inculpatul își argumentează refuzul prin faptul că în urma a trei lovituri primite cu cuțitul, două în spate și una în mâna dreaptă, fiind în stare de șoc, s-a urcat în automobil cu scopul de a ajunge la Spitalul r-nul Edineț dar din cauza hemoragiei a pierdut cunoștința și a comis un accident rutier. Acest argument instanța l-a apreciat ca fiind critic, cu scop de evitare a răspunderii penale, deoarece Petrașișin Serghei conștient s-a urcat la volanul automobilului conștientizând că nu se va descurca cu conducerea automobilului, fapt care i-a permis să prevadă situațiile periculoase pentru a nu pune în pericol siguranța traficului. Acesta urma să apeleze serviciile medicale specializate de urgență, pentru acordarea primului ajutor medical. Respectiv, în corespundere cu art.385 alin.(1) pct.pct.1), 2), 3) și 4) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței pe caz, prima instanță urma să constate dacă a avut loc fapta de comiterea cărei Petrașișin Serghei este învinuit și dacă această faptă a fost săvârșită de el, întrunind elementele infracțiunii prevăzută de legea penală, constatându-i vinovăția de comiterea ei. În corespundere cu prevederile art.389 alin.(1) Cod procedură penală, instanța urma să dispună condamnarea acestuia numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate și apreciate în sensul art.art.100-101 Cod procedură penală. Astfel, raportând aspectele de fapt ale cauzei penale la normele de drept expuse mai sus, instanța de recurs a conchis că prima instanță la judecarea cauzei a acordat deplină eficiență prevederilor legale ce reglementează procedura, modalitatea întocmirii și cuprinsul unei sentințe de condamnare, justificat adoptând în cauza dată o hotărâre de condamnare a inculpatului Petrașișin Serghei pe art.2641 alin.(3) Cod penal. Or, tocmai concluziile făcute de către prima instanță se întemeiază pe probele acumulate la etapa urmăririi penale ce au servit obiect de cerceta judecătorească. Respectiv, vinovăția inculpatului Petrașișin Serghei în refuzul de testarea alcooloscopică și recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei și-a găsit pe deplin confirmare prin depozițiile colaboratorului de politie Gutium Dmitri, potrivit căror în ziua de 17.09.2016 aflându-se în serviciu datoriei de serviciu a grupei operative a Inspectoratului de Poliție Edineț, de către polițistul de sector Oboroc Roman, telefonic a fost informat că pe traseul M-14, în apropierea sat. Brătușenii Noi r-nul Edineț s-a comis un accident rutier, deplasându-se la fața locului a depistat automobilul de model „Dacia Logan” de culoare albă cu n/î CQV 709 care se afla în șanț. La documentarea accidentului rutier și din discuția cu șoferul Petrașișin Serghei, i-a apărut suspecție că acesta se află în stare de ebrietate, fiindu-i propus să fie testat cu aparatul „Drager” în vederea stabilirii stării de ebrietate în timpul conduceri mijlocului de transport. Șoferul a refuzat categoric de a fi testat la fața locului, ulterior fiind condus la Inspectoratul de Poliție Edineț unde în mod repetat i-a fost propus să treacă testarea, la ce Petrașișin Serghei a refuzat. După aceasta a fost condus la Spitalul Raional Edineț 3 pentru a-i fi prelevată proba de sânge, dar în prezența medicului de serviciu a refuzat săi fie prelevată proba de sânge. Tot atunci în privința lui Petrașișin Serghei a fost întocmit actul nr.187 din data de 18.09.2016 cu privire la refuzul de a fi testat în vederea stabilirii stării de ebrietate. Potrivit procesului verbal de audiere a martorului Maistruc Sergiu, la etapa urmăririi penale, din data de 06 octombrie 2016 (f.d.13), acesta a declarat, că la data de 17.09.2016 se afla în centrul s. Brătușenii Noi r-nul Edineț, unde cu niște prieteni a consumat băuturi alcoolice. La un moment dat în centrul satului a venit și Petrașișin Serghei, care era la volanul automobilului său de model „DACIA- LOGAN” cu n/î C QV 709, de culoare albă. Cu el în automobil a venit și Caț Alexandr care era în stare de ebrietate. Ulterior, Maistriuc Serghei s-a apropiat de Petrașișin Serghei și Caț Alexandr, pe care i-a servit cu băuturi spirtoase și ultimii au consumat împreună cu acesta alcool. În atare circumstanțe, instanța de recurs a decis în urma cercetării probelor administrate, condamnarea lui Petrașișin Serghei în baza infracțiunii incriminate prin rechizitoriu.

Avocatul Chisnencu Alexandru a contestat decizia instanței de recurs cu recurs în anulare, și a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare în privința lui Petrașișin Serghei. În motivarea recursului în anulare, avocatul a indicat că instanța de recurs eronat a apreciat cumulul de probe administrat și greșit a ajuns la concluzia că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost demonstrată pe deplin.

Asupra recursului în anulare declarat de avocatul Chisnencu Alexandru în numele condamnatului, a depus referință procurorul, solicitând declararea acestuia ca inadmisibil, deoarece nu corespunde cerințelor de formă și conținut.

Examinând admisibilitatea în principiul a recursului în anulare în raport cu materialele cauzei și prevederile legii de procedură penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Colegiul penal atestă că, potrivit prevederilor art.452 alin. (1) Cod de procedură penală, în raport cu prevederile art.455, pot fi atacate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, sentințele irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor de atac. După cum rezultă din actele cauzei, sentința Judecătoriei Edineț din 17 martie 2017, pronunțată în privința lui Petrașișin Serghei, a fost contestată cu recurs la Curtea de Apel Bălți, care, prin decizia din 11 octombrie 2017, a menținut sentința primei instanțe, prin care a Petrașișin Serghei a fost condamnat în baza art.2641 alin.(3) Cod penal, la o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale și cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. Hotărârea în cauză a devenit irevocabilă de la momentul pronunțării. Potrivit art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea, în 4 cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul RM despre depunea cererii. Potrivit art.art.6 pct.44) și 453 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se consideră încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Însă, conform art.art.453 alin.(2), 455 alin.(2) pct.7) Cod de procedură penală, recursul în anulare este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe motivele prevăzute în art.453 Cod de procedură penală, nu cuprinde menționarea acestor cazuri și argumentarea ilegalității hotărârilor atacate. Totodată, în conformitate cu aceste prevederi legale, în recursul declarat de către avocatul Chisnencu Alexandru nu sunt invocate care circumstanțe sunt considerate a fi un viciu fundamental, cu indicarea normelor legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate, denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la normele procesual - penale și la alte legi naționale, convenții și tratate internaționale, modul și măsura în care încălcările presupuse ar fi afectat hotărârea atacată, omițând-se și argumentarea ilegalității hotărârii contestate, cu indicarea unor erori de drept concrete. De asemenea, Colegiul penal reține faptul că, criticile formulate de recurent în recursul în anulare declarat, au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale în privința lui Petrașișin Serghei în ordine de recurs, asupra cărora instanța de recurs s-a expus printr-o hotărâre motivată și argumentată. Așadar, reieșind din cele menționate, se impune și precizare că, potrivit dispozițiilor art. 4 § 2 din Protocolul 7 al CțEDO, redeschiderea procesului, conform legii și procedurii penale a statului respectiv, poate fi efectuată dacă fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată. Prin urmare, Colegiul penal conchide că recurenta nu invocă care circumstanțe concrete, sunt relevante pentru dispunere rejudecării cauzei și nu motivează în nici un mod necesitatea redeschiderii procesului penal. Din aceste considerente, recursul în anulare declarat nu întrunește condițiile de conținut prevăzute în articolele nominalizate supra, iar instanța de recurs în anulare nu este competentă să completeze din oficiu recursul în anulare declarat cu circumstanțe de fapt și de drept, care l-ar justifica, or, conform art.24 alin.(2) Cod de procedură penală, 5 instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. În concluzie, Colegiul penal conchide că recursul în anulare declarat de către avocatul Chisnencu Alexandru în numele condamnatului Petrașișin Serghei nu îndeplinește cerințele legale de formă și conținut, de aceea urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art.art.456, 432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Chisnencu Alexandru în numele condamnatului Petrașișin Serghei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 octombrie 2017, deoarece nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art.455 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 21 iunie 2017. Președinte Toma Nadejda Judecători Țurcan Anatolie Timofti Vladimir 6