1ra-993/2017 — art.264-1 alin.1, art.264 alin.4 CP

1ra-993/2017 — art.264-1 alin.1, art.264 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-993/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

26 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte Ursache Petru

judecători Toma Nadejda

Timofti Vladimir

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

procurorul Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru și de avocatul

Josu Liuba în numele inculpatului Tomița Serghei, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Cahul din 11 ianuarie 2017 și deciziei Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 16 martie 2017, în cauza penală în privința lui

Tomița Serghei Victor, născut XXXXXX,

originar și domiciliat XXXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă:

probelor administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de art. 364/1 Cod de

procedură penală, Tomița Serghei Victor a fost recunoscut vinovat și condamnat în

baza art. 264 alin. (4) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe termen de 5 (cinci) ani.

Prin aceiași sentință a fost încetat procesul penal de învinuirea lui Tomița

Serghei Victor în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264/1 alin. (1) Cod penal.

Victor, la data de 24 august 2016, aproximativ în jurul orelor 03:00 - 03:30, fiind

deținătorul permisului de conducere XXXXXX, pentru categoriile „B, C”, încălcând

prevederile pct. 14, lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, potrivit căruia „conducătorul de

vehicul îl este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate”, pct. 10 alin. (1) lit.

b) al Regulamentului Circulației Rutiere, potrivit căruia, „persoana care conduce un

vehicul trebuie să posede cunoștințe și să execute cerințele prezentului Regulament,

1

precum și să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe

drum”; pct. 45, alin. (1), lit. a), b), c), d), conform căruia, „conducătorul trebuie să

conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită ținând seama de

următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b)

dexteritatea în conducere ce i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea

tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră”; pct. 47, alin.

(1), lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, care stabilește limitele maxime de

viteză a vehiculelor pe drumurile publice în localități de 50 km/h, inculpatul Tomița

Serghei Victor a condus automobilul de model XXXXXX, cu numerele de

înmatriculare XXXXXX, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat - cu

concentrație alcoolului etilic în sânge prelevat de 1,66 mg/l și deplasându-se pe

traseul central din s. Cociulia, r-nul Cantemir cu o viteză de 82 km/h, avându-l în

calitate de pasager Batîr Dumitru Leonid, nu s-a isprăvit cu conducerea

automobilului, a derapat de pe traseu, tamponându-se în doi copaci de pe

acostament, în rezultatul cărui fapt pasagerului Batîr Dumitru Leonid i-au fost

cauzate în complex vătămări corporale grave periculoase pentru viață, în urma

cărora, la data de 24 august 2016, victima a decedat la Spitalul raional Cantemir.

Acțiunile inculpatului Tomița Serghei Victor au fost încadrate de către prima

instanță în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, conform indicilor, „încălcarea regulilor

de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către

persoana care conduce mijlocul de transport, fiind în stare de ebrietate, care a

provocat decesul victimei”, considerând că încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal - conducerea mijlocului de transport

de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, de

către organul de urmărire penală, duce la dubla incriminare, menționând că,

conducerea în stare de ebrietate constituie un semn calificativ (agravant) al

componenței infracțiunii prevăzute de art.264 alin. (4) Cod penal.

numele inculpatului Tomița Serghei.

3.1. Procurorul a solicitat casarea sentinței în partea încetării procesului

penal pe art. 2641 alin. (1) Cod penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Tomița Serghei

să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1)

Cod penal și stabilită pedeapsa sub formă de 133 ore muncă neremunerată în

folosul comunității, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un

termen de 3 ani. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1), (2), art. 87 Cod

penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili pedeapsa definitivă sub

formă de închisoare pe un termen de 4 ani 1 lună, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 5 ani.

În susținerea solicitării sale procurorul a invocat că, instanța de judecată la

judecarea cauzei penale pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală în

procedura simplificată prevăzută de art. 364/1 alin. (1) Cod de procedură penală, a

reținut o altă situație și o altă încadrare juridică, decât cea constatată în rechizitoriu,

2

prin ce neîntemeiat a încetat procesul penal pe art. 2641 alin. (1) Cod penal,

considerând că a avut loc vicierea procedurii simplificate privind examinarea cauzei

penale și încălcarea normei imperative prevăzute de art. 3641 Cod de procedură

penală.

Acuzatorul de stat a menționat că, inculpatul Tomița Serghei, la 06 decembrie

2016, prin cerere a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată,

deci a recunoscut în totalitate situația de fapt descrisă în rechizitoriu, inclusiv nu a

contestat încadrarea juridică a faptelor comise prevăzute de art. 2641 alin. (1) și

art. 264 alin. (4) Cod penal, nu a solicitat administrarea probelor noi.

Totodată, a invocat, că situația de fapt constatată în ședința de judecată nu a

constituit impediment în aplicarea dispozițiilor art. 364/1 Cod de procedură penală

de instanța de judecată față de inculpat, chiar dacă apărătorul inculpatului nu a fost

de acord în totalitate cu situația de fapt descrisă în rechizitoriu, solicitând încetarea

procesului penal pe capătul de învinuire încadrat conform prevederilor art. 2641

alin. (1) Cod penal.

Apelantul a menționat că, instanța de judecată nu a luat în considerație

argumentele acuzatorului de stat privind necesitatea condamnării inculpatului

pentru concurs de infracțiuni, indicând că latura subiectivă a infracțiunii prevăzute

de art. 264 alin. (4) Cod penal este vinovăția sub formă de imprudență, iar latura

subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal este determinată

de vinovăția sub formă de intenție directă, circumstanță din care consideră că, este

posibilă calificarea separată a faptelor infracționale comise conform prevederilor

art. 264 alin. (4) Cod penal și art. 2641 alin. (1) Cod penal. La caz există probe

pertinente și concludente care dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului de

săvârșirea infracțiunilor incriminate de procuror, or, instanța de judecată ilegal a

admis cererea inculpatului privind examinarea cauzei penale în procedură

simplificată. Astfel, considerând incorectă încetarea procesului penal pe art. 2641

alin. (1) Cod penal, deoarece în acțiunile inculpatului, fiind prezente semnele

calificative ale infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal.

3.2. Avocatul Baran Victor în numele inculpatului a solicitat casarea

sentinței în partea stabilirii pedepsei penale, cu pronunțarea unei hotărârii de

condamnare a inculpatului Tomița Serghei în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, cu

aplicarea art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală, la pedeapsă penală sub

formă de 2 (doi) ani 8 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de

5 ani, iar în baza art. 90 Cod penal de-a fi suspendată condiționat executarea

pedepsei cu stabilirea termenului de probă.

În susținerea solicitării a invocat ilegalitatea pedepsei stabilite de către

instanța de fond, considerând-o prea aspră, fiindcă instanța nu a ținut cont de faptul

că, inculpatul Tomița Serghei în cadrul ședinței de judecată a recunoscut vina sa, s-a

căit sincer de cele comise, declarațiile acestuia fiind acceptate ca veridice.

La fel a considerat că, este neîntemeiată, generalizată și subiectiv

discriminativă concluzia instanței de fond, precum că inculpatul Tomița Serghei nu

îndeplinește condițiile stipulate la art. 90 Cod penal, pentru dispunerea suspendării

3

condiționate a executării pedepsei aplicate, deoarece, în viziunea instanței, ar fi o

soluție de pedeapsă prea blândă, inechitabilă, inadecvată și disproporțională în

raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite și a scopului pedepsei penale

sub aspectul stabilirii echității sociale, corectării inculpatului, prevenirii de noi

infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane.

Apărarea, în această ordine de idei, a menționat că, motivația în cauză

contrazice principiile generale ale individualizării pedepsei, precum și contrazice

prevederilor art. 90 Cod penal, indicând că, Tomița Serghei nu este anterior

condamnat, se caracterizează pozitiv la locul de trai, activează oficial în câmpul

muncii, succesorul părții vătămate nu dorește să înainteze pretenții față de inculpat,

iar proprietarii automobilului și a bordurii au scris cereri, prin care au confirmat

împăcarea cu inculpatul, iar examinarea cauzei într-o procedură mai restrânsă,

confirmă atitudinea conștiincioasă față de societate, motiv din care a considerat că

reeducarea inculpatului este posibilă fără a fi supus executării reale a pedepsei cu

închisoarea.

Totodată, a susținut că, acuzatorul de stat a solicitat aplicarea unei pedepse

mai blânde decât a decis instanța de judecată, și cerința executării reale a avut-o

doar din considerentele că, în opinia acestuia, Tomița Serghei a săvârșit două

infracțiuni, și anume cea prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal și de art. 2641

alin. (1) Cod penal. Astfel că, concluzia despre executarea reală, chiar și pentru un

termen mai mic, este una greșită.

au fost respinse ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea hotărârii atacate.

cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, în corespundere cu prevederile art. 364/1 Cod de procedură

penală, probele fiind apreciate corect prin prisma art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor,

prima instanță corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Tomița Serghei

Victor de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal, precum și

încetarea procesului penal de învinuire a lui Tomița Serghei Victor în baza

art. 264/1 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a menționat că, cercetarea judecătorească s-a efectuat în

procedură simplificată în baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

astfel legalitatea sentinței atacate a fost verificată sub aspectele de drept: dacă

există erori procesuale și dacă măsura de pedeapsă este stabilită în limitele legii.

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, până la începerea

cercetării judecătorești, inculpatul, prin cerere a solicitat examinarea cauzei în baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, recunoscând săvârșirea faptelor

indicate în rechizitoriu (f. d. 152), iar instanța de fond prin încheierea protocolară a

dispus examinarea cauzei în procedură simplificată, în baza art. 364/1 Cod de

procedură penală.

5.1. Cu referire la apelul declarat de către procuror, instanța de apel, analizând

criticele expuse în cererea de apel, suprapunându-le cu circumstanțele speței

4

judecate, a specificat că, în cadrul judecării cauzei s-a stabilit că, la momentul

producerii accidentului rutier inculpatul se afla în stare de ebrietate alcoolică cu

grad avansat, fapt probat prin rezultatul de alcoolemie, în proba biologică, care

indică că concentrația alcoolului etilic în sângele prelevat de la Tomița Serghei

reprezintă 1,66 g/l (f. d. 65).

Instanța de apel a considerat că, în speța judecată nu este posibil concursul

dintre infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal și infracțiunea

prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal, deoarece urmarea prejudiciabilă - decesul

persoanei, prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal se află în legătură cauzală cu

încălcarea regulilor de securitate a circulației, concretizată inclusiv și în conducerea

mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat. Adică, la caz, nu este prezentă doar fapta de conducere a

mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat, ci respectivele acțiuni infracționale sunt depășite de

inculpat, la caz fiind constatate, prezente și alte încălcări a regulilor de securitate a

circulației, care se află în legătură cauzală, și care au dus la provocarea urmărilor

prejudiciabile prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal.

Instanța de apel a mai notat și faptul că, Tomița Serghei, consumând băuturi

spirtoase a condus mijlocul de transport până la momentul producerii accidentului

rutier soldat cu decesul unei persoane, astfel că fapta infracțională a derulat

continuu în timp, fără întreruperi, pentru a putea fi delimitată infracțiunea -

încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul

de transport în stare de ebrietate, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei

persoane, de infracțiunea - conducerea mijlocului de transport de către o persoană

care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Astfel, fapta inculpatului

corect a fost calificată de instanța de fond doar în baza art. 264 alin. (4) Cod penal,

fără a fi necesară calificarea suplimentară în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect a aplicat

prevederile art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, indicând că în cazul în care,

pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în

art. art. 275 pct. (4-9), 285 alin. (2) pct. 1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute

în art. art. 53-60 din Codul penal, instanța, prin sentință motivată, încetează

procesul penal în cauza respectivă.

Din aceste considerente și pentru a nu se admite aplicarea de două ori a

răspunderii pentru aceiași încălcare a regulilor de circulație și de conducere a

mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat, instanța de fond întemeiat a considerat că procesul penal

pornit în privința lui Tomița Serghei în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal urmează a

fi încetat, din motivul că există circumstanțe care exclud pornirea urmăririi penale și

tragerii la răspundere penală a inculpatului Tomița Serghei.

În ce privește critica procurorului, precum că instanța de fond, pronunțând

sentința în procedură simplificată, a reținut o altă situație de fapt și o altă încadrare

juridică decât cea descrisă în rechizitoriu, instanța de apel a considerat-o

neîntemeiată, deoarece conținutul faptelor incriminate lui Tomița Serghei în

5

rechizitoriu se regăsesc în plin volum în sentința de condamnare, iar cu referință la

încadrarea juridică, instanța de fond corect a încetat procesul penal pe un capăt din

învinuire, astfel excluzând aplicarea dublă a răspunderii pentru aceiași încălcare a

regulilor de circulație și de conducere a mijlocului de transport de către o persoană

care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

La fel, instanța de apel nu a reținut nici argumentul acuzatorului de stat,

precum că încetarea procesului penal pornit în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal a

avut loc cu devieri de la prevederile art. 364/1 Cod de procedură penală, iar instanța

de fond în cazul dat trebuia să respingă cererea inculpatului cu privire la

examinarea cauzei în procedură simplificată.

În sensul dat, instanța de apel a reiterat că, inculpatul Tomița Serghei prin

înscris autentic și-a expus caracterul neechivoc al recunoașterii învinuirilor reținute

prin rechizitoriu, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în

cursul urmăririi penale, precizând cunoașterea și însușirea probelor colectate de

procuror în cadrul urmăririi penale, precum și a renunțat la administrarea altor

probe.

Mai mult ca atât, instanța de apel a menționat prevederile art. 364/1 alin. (7)

Cod de procedură penală, din conținutul cărora se desprinde că, după încheierea

dezbaterilor, respectând ordinea de soluționare a cauzei potrivit art. 338 Cod de

procedură penală, instanța purcede la deliberare și adoptarea sentinței în

conformitate cu prevederile art. 382 - 398 Cod de procedură penală, avându-se în

vedere că poate fi adoptată atât sentința de condamnare, cât și de încetare a

procesului penal. În procedura simplificată, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură

penală, instanța poate pronunța o soluție de încetare a procesului penal în cazurile

prevăzute în art. 285 alin. (2) Cod de procedură penală.

Prima instanță, constatând că există circumstanțe prevăzute de lege, care

condiționează excluderea urmăririi penale a numitului Tomița Serghei în limitele

art. 2641 alin. (1) Cod penal și nu este posibil concursul dintre infracțiunea

prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal și infracțiunea prevăzută de art. 2641

alin. (1) Cod penal pe motivele expuse mai sus, întemeiat a decis încetarea

procesului penal în privința lui Tomița Serghei Victor de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal.

5.2. Cu referire la cererea de apel declarată de avocatul Baran Victor în

numele inculpatului și alegațiile avocatului Josu Liuba expuse în instanța de apel, au

fost considerate nefondate de către instanța de apel, menționând că criticile

invocate de către apărători și inculpat referitoare la dezacordul cu condamnarea

inculpatului la închisoare fără a suspenda condiționat executarea pedepsei, au

constituit obiect de examinare în prima instanță și asupra acestora instanța și-a

expus considerentele, bazate pe cumulul de circumstanțe analizate în corespundere

cu prevederile art. 75 Cod penal.

Astfel, instanța de apel a reținut că, prima instanță la stabilirea pedepsei

inculpatului a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, și

anume, pe de o parte, că inculpatul nu are antecedente penale, însă pe de altă parte,

a ținut seama de pericolul social concret extrem de ridicat al faptelor de care este

6

învinuit inculpatul (de prejudiciile fizice cauzate victimei, care în final a decedat,

conducerea automobilului în stare de ebrietate), de gravitatea infracțiunii săvârșite,

de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează (căința sinceră),

și agravează răspunderea (nu au fost stabilite), de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și faptul că, prin

comportamentul său procesual, inculpatul a dovedit că a regretat comiterea faptei

ilegale și i s-a redus limitele pedepselor cu 1/3.

Cu referire la argumentele invocate de către avocatul Baran Victor și avocatul

Josu Liuba, precum că în privința inculpatului pot fi aplicate prevederile art. 90 Cod

penal, instanța de apel a reținut că, la individualizarea pedepsei, instanța de fond

corect a concluzionat despre imposibilitatea aplicării inculpatului Tomița Serghei

prevederile art. 90 Cod penal, indicând că caracterul preventiv al pedepsei aplicate

necesită să-și provoace efectul, or, conducerea mijlocului de transport în stare de

ebrietate alcoolică soldată cu decesul victimei este o situație gravă cu consecințe

grave, astfel că, pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să descurajeze inculpatul pe

viitor, precum și alte persoane de a conduce mijlocul de transport în stare de

ebrietate. În caz contrar în societate se poate forma o opinie greșită, că conducerea

mijlocului de transport în stare de ebrietate soldată cu decesul unei persoane este o

faptă mai puțin periculoasă, cu o pedeapsă destul de blândă.

Mai mult ca atât, circumstanțele cauzei și persoana celui vinovat, nu a format

instanței o fermă încredere că nu este rațional ca inculpatul Tomița Serghei să

execute pedeapsa cu închisoarea, astfel considerând ca fiind imposibilă suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului.

atacată, la 04 mai 2017, cu recurs ordinar de procuror și la data de 28 aprilie 2017,

de avocatul Josu Liuba în numele inculpatului.

6.1. Procurorul, invocând prevederile art.427 alin. (1) pct. 6), 12), 16) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei de către

instanța de apel, indicând aceleași motive ca și în cererea de apel (pct.3.1 din

prezenta decizie), considerând că instanța de apel contrar prevederilor art. 364/1

Cod de procedură penală și practica judiciară stabilită a menținut hotărârea primei

instanțe.

6.2. Avocatul Josu Liuba în numele inculpatului, invocând prevederile art. 427

alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a acesteia,

precum și a hotărârii primei instanțe, în ce privește pedeapsa stabilită inculpatului,

indicând aceleași motive ca și în cererea de apel.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestora din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

7

Colegiul penal, analizând conținutul recursurilor declarate de acuzatorul de

stat și de partea apărării, consideră, că alegațiile acestora sunt nefondate și în acest

sens se reiterează că, judecarea cauzei penale vizate în recursurile ordinare a avut

loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, și la judecarea

apelurilor declarate de procuror și partea apărării, instanța de apel a verificat

îndeplinirea de către prima instanță a cerințelor dispozițiilor art. 364/1 alin. (1) și

(4) Cod de procedură penală, constatând că opțiunea primei instanțe privind

judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate nu a fost viciată și respectând

prevederile pct. (8) al acestui articol, ținând cont de criteriile generale de

individualizare a pedepsei, inculpatului i-a fost stabilită o pedeapsă privativă de

libertate, echitabilă pentru infracțiunea săvârșită.

Totodată, menționând că, prima instanță corect a concluzionat asupra încetării

procesului penal de învinuire a lui Tomița Serghei Victor în baza art. 264/1 alin. (1)

Cod penal, aplicând prevederile art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, precum

și recunoașterea inculpatului Tomița Serghei Victor vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal.

Analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de apel legal și

întemeiat a menținut hotărârea primei instanțe, deoarece la judecarea apelurilor

declarate de procuror și partea apărării în numele inculpatului, a verificat

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414

alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând

motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 5, 5.1.

și 5.2. din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și

reiterarea căreia nu o consideră necesară.

Mai mult ca atât, instanța de recurs reține faptul, că argumentele invocate de

recurenți, au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în prima instanță și

instanța de apel, și asupra acestora instanțele judecătorești s-au expus argumentat

în hotărârile pronunțate.

Referitor la temeiul de drept prescris în pct. 16) alin. (1) al art. 427 Cod de

procedură penală, potrivit căruia norma de drept aplicată în hotărârea atacată

contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea

Supremă de Justiție, invocat de către recurent cu indicarea deciziei instanței de

recurs, Colegiul penal consideră că nu este relevantă cauzei date.

În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența

în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de

art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursurile ordinare, declarate de

procuror și de avocatul Josu Liuba în numele inculpatului Tomița Serghei se declară

inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

8

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul Procuraturii de

circumscripție Cahul, Calendari Dumitru și de avocatul Josu Liuba în numele

inculpatului Tomița Serghei împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel

Cahul din 16 martie 2017, în cauza penală în privința lui Tomița Serghei Victor, ca

fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 24 august 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecător Toma Nadejda

Judecător Timofti Vladimir

9