1ra-675/2017 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 3 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6, 8 CPP , art. 6 CEDO
1ra-675/2017 — art. 264 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr.1ra-675/2017
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
06 iunie 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte - Ursache Petru,
Judecători - Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Nicolaev Ghenadie, Moraru
Petru
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către
inculpatul Rotari Serghei, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016, în cauza penală privindu-l pe
Rotari Serghei XXXX, născut la XXXX, originar
din s. XXXX, r-nul XXXX, domiciliat în mun.
XXXX, str. XXXX XX, ap. XX.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
08.07.2015 – 22.12.2015 (prima instanță);
02.02.2016 – 21.03.2016 (instanța de apel);
27.05.2016 – 09.08.2016 (instanța de recurs ordinar);
07.09.2016 – 27.10.2016 (instanța de apel);
20.02.2017 – 06.06.2017 (instanța de recurs ordinar).
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al
Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 22 decembrie 2015,
Rotari Serghei a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 5 ani
închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a conduce
mijloace de transport pe un termen de 4 ani.
Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare a fost suspendată, pe un
termen de probațiune de 4 ani.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că la 27.01.2015 în
jurul orelor 23:30, Rotari Serghei, conducând automobilul de model „Fiat Scudo”
cu n/î K AF 767, se deplasa pe bd. Dacia din direcția str. Cuza-Vodă spre direcția
bd. Decebal, mun. Chișinău.
În timpul deplasării, Rotari Serghei exprimând neatenție față de trafic și
încredere exagerată în sine, a încălcat cerințele Regulamentului circulației rutiere, și
anume prevederile pct. 45 al RCR, în conformitate cu care „conducătorul trebuie să
conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent
seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și
reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile
1
periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d)
situația rutieră; în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi
observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească pentru a
nu pune în pericol siguranța traficului”; prevederile pct. 20 alin. (7) lit. a) al RCR,
în conformitate cu care, „ La apariția semnalului verde (săgeata care permite
circulația spre stânga), conducătorii de vehicule: a) pot să înceapă deplasarea
numai după ce s-au asigurat că prin aceasta nu creează obstacole vehiculelor
antrenate deja în trecerea intersecției, indiferent de direcția lor de mers, precum și
pietonilor care finalizează traversarea carosabilului ”, și ca urmare șoferul Rotari
Serghei a comis tamponarea pietonului Maruha Denis XXXX a.n. XXX, care
traversa bd. Dacia la culoarea roșie a semaforului pentru pietoni, de la stânga la
dreapta relativ deplasării autovehiculului.
În rezultatul accidentului rutier, pietonului Maruha Denis, conform raportului
de expertiză medico-legală nr. 25 D/302 din 01.06.2015, i-au fost cauzate leziuni
corporale grave periculoase pentru viață, în rezultatul cărora Maruha Denis la data
de 03.02.2015 a decedat în secția de reanimare a Institutului de Medicină Urgentă.
Acțiunile inculpatului Rotari Serghei au fost calificate de prima instanță în
baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, adică încălcarea regulilor de securitate a
circulației sau de exploatare a meijloacelor de transport de către persoana care
conduce mijlocul de transport, încălcare, care a provocat decesul unei persoane.
Sentința a fost atacată cu apeluri de către:
3.1. Procurorul Verdeș Liliana, solicitând casarea acesteia în partea stabilirii
pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărîri în această parte, prin care inculpatului
Rotari Serghei să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5
ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis, și privarea dreptului de a
conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, menționând că:
- în cadrul cercetării judecătorești nu au fost stabilite circumstanțe privind
aplicarea față de inculpat a prevederilor art. 90 Cod penal;
- infracțiunea de încălcare a regulilor de securitate a circulației de către
persoana care conduce mijlocul de transport, ce s-a soldat cu decesul unei persoane,
săvârșite de către inculpatul Rotari Serghei, atentează la relațiile sociale ce vizează
respectarea de către conducătorii mijloacelor de transport a regulilor circulației
rutiere, obligație impusă fiecărui conducător de transport, care este mijloc de pericol
social sporit pentru viața și sănătatea nu numai a însuși șoferului, dar și a altor
participanți la trafic.
3.2. Avocatul Gonța Fiodor în numele inculpatului Rotari Serghei, prin care a
solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, cu dispunerea achitării
incupatului, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, invocând că:
2
- urmărirea penală a fost pornită cu grave încălcări și erori, luând ca bază
încălcările prevăzute de pct. 20 alin. (7) lit. a) al RCR “La apariția semnalului verde
săgeata care permite circulația spre stânga...’’(corect era spre dreapta);
- fapte, ce demonstrează respectarea pct. 45 al RCR de către inculpat:
,,Starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția” - La volanul
autoturismului se simțea în stare fizică normală, băuturi alcoolice s-au alte substanțe
interzise conducerii n-a consumat...” fapt confirmat prin expertiză.
,,Dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase”
„Aflându-se la o distanță de aproximativ 20 metri până la semafor a observat cum
de la stânga la dreapta relativ deplasării sale la fuga traversează strada doi tineri. A
urmărit acești doi pietoni până la finisarea traversării carosabilului...” Fapt
demonstrat prin DVD video.
,,Starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii”, automobilul se
afla în stare tehnică bună, cum sistemul de frânare așa și de conducere.” Testarea
tehnică, asigurarea, este în regulă. Verificate de colaboratori PR.
,,Situația rutieră, în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole, care pot
fi observate de conducător, el trebuie sa reducă viteza sau chiar sa oprească pentru a
nu pune în pericol siguranța traficului”.
Inculpatul este învinuit de către Procuror că nu a aplicat frîna pîna la trecerea
de pietoni și în același timp viteza automobilului a fost redusă de la 50 km/h la 40
km/h cu aplicarea altor metode de frânare, cum ar fi cutia de viteză în cazul, când
doi pietoni au traversat, și șoferul i-a observat, și le-a permis traversarea străzii de
către 2 pietoni, pe care i-a observat... Și a continuat deplasarea la culoarea verde a
semaforului pentru banda nr. 1. În cazul dat nu a fost necesară aplicarea frânei.
Accidentul de fapt a avut loc la distanța de 30 m de la semafor, și după marcajul
pietonal mai mult de 20 m;
- inculpatul conform prevederilor RCR pct. 45 d) a evitat tamponarea
obstacolelor observate (pietonii), continuându-și mișcarea cu viteza redusă fără a
observa alte obstacole, care ulterior, în loc nepermis au apărut pe neașteptate în fața
automobilului. Fapt, care demonstrează nevinovăția inculpatului;
- Rotari Serghei, deplasându-se prin intersecție cu circulație dirijată, la
culoarea verde a semaforului, a comis tamponarea pietonului Maruha Denis, care
traversa în alergare, neregulamentar bd. Dacia prin intersecție, în afara trecerilor de
pietoni, care sunt prevăzute la aceasta intersecție, și se afla la o distanță de 20-30 m
de la locul accidentului. Astfel, a apărut pe neașteptate în fața automobilului
inculpatului. Mai mult, pietonul era absolut distrat, ascultând muzică;
- instanța de judecată a dat apreciere Raportului de constatare tehnico-științific
nr. 644 din 11.02.2015, conform căruia s-a stabilit că pentru viteza de 50 km/ora a
automobilului de model Fiat Scudo cu nr. K AF 767, în condițiile comiterii
accidentului rutier dat, distanța necesară pentru oprire în siguranță a fost de 26 metri.
3
Conform datelor inițiale prezentate, din punct de vedere tehnic, conducătorul
automobilului de model Fiat Scudo cu nr. K AF 767, deplasându-se cu viteza de 40
km/ora, dispunea de posibilitatea tehnică de evitare a tamponării obstacolului
(pietonului) folosind frânarea. Această concluzie nu poate fi aplicabilă inculpatului
deoarece expertul nu a luat în considerare condițiile în care s-a comis accidentul, și
anume: Distanța de la trecerea de pietoni pînă la locul accidentului (peste 20 m).
Vizibilitatea în timp de noapte (23:30), faptul că iluminația stradală și la camerele
video sub semafoare, sunt concentrate perimetral, și la trecerea de pietoni iluminația
este reflectată de marcaj, este mai accentuată. În cazul dat, locul de unde s-a deplasat
pietonul este cel mai puțin iluminat, la o distanță de peste 20 metri după trecerea de
pietoni, din direcția căruia a apărut pietonul care traversa bd. Dacia din stânga în
dreapta, din locul cel mai puțin iluminat, mai mult pietonul nu avea semne
reflectoare pe el, fiind îmbrăcat în haine de culori întunecate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2016,
a fost respins ca nefondat apelul declarat de către avocat în numele inculpatului
Rotari Serghei și admis apelul declarat de către procurorul Verdeș Liliana, casată
parțial sentința în partea stabilirii pedepsei și pronunțată o nouă hotărâre în această
parte, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Rotari Serghei, a fost
recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod
penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce
mijloace de transport pe un termen de 3 ani.
În rest sentința a fost menținută.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că la pronunțarea sentinței
instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just ajungând
la concluzia că inculpatul Rotari Serghei a săvârșit infracțiunea imputată lui.
La fel, instanța de apel a indicat că vinovăția inculpatului în săvârșirea
infracțiunii încriminate rezultă din coroborarea tuturor probelor testimoniale și
scrise, atașate dosarului, administrate nemijlocit în faza de urmărire penală, cercetate
în cadrul primei instanțe și suplimentar în cea de apel.
Cu privire la pedeapsă, care fiind obiectul apelului acuzatorului de stat,
instanța de apel a considerat fondate criticile acestuia referitor la blândețea pedepsei
în privința inculpatului Rotari Serghei.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, instanța de apel a
luat în considerare gradul de pericol social al faptei săvârșite, că infracțiunea
imputată inculpatului este una gravă, comisă din imprudență, personalitatea celui
vinovat care la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, anterior nu a fost
condamnat, lipsa circumstanțelor atenuate și agravante, dar și de faptul că regulile
circulației rutiere au fost încălcate și de către partea vătămată.
4
Referitor la modalitatea de executare, contrar soluției primei instanțe, instanța
de apel a considerat că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 90 Cod penal,
care reglementează condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei,
considerând că soluția primei instanțe în această parte este una neîntemeiată.
Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2016, a
fost contestată cu recursuri ordinare de către:
6.1. Procurorul Miron Constantin, care indicând temeiurile de recurs
prevăzute de art. 427 pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea
deciziei instanței de apel în partea stabilirii pedepsei, cu remiterea cauzei la
rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată, invocând că:
- instanța de apel considerând rațional ca inculpatului Rotari Serghei să-i fie
aplicată pedeapsă cu închisoare, la stabilirea termenului de închisoare greșit a
individualizat pedeapsa aplicându-i pedeapsă sub limita minimă prevăzută de
sancțiunea articolului incriminat, or, art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, prevede
pedeapsa închisorii de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de
transport pe un termen de până la 4 ani.
- careva motive care i-ar fi permis instanței de apel să stabilească o pedeapsă
de 2 ani închisoare, sub limita minima prevăzută de sancțiunea articolului pentru
care a fost condamnat, în speță nu s-au constatat, cum ar fi circumstanțe excepționale
(art. 79 Cod penal) sau încălcarea drepturilor inculpatului (art. 385 al. (4) Cod de
procedură penală), aplicând pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
6.2. Avocatul Gonța Fiodor în numele inculpatului Rotari Serghei, prin care a
solicitat casarea hotărârilor judecătorești, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Rotari Serghei să fie
achitat de sub învinuirea imputată, din motiv că fapta nu întrunește elementele
infracțiunii, invocând că:
- de către pietonul Maruha Denis nu au fost respectate regulile de circulație ce
i se impun pietonului, acesta provocând de fapt accidentul rutier prin deplasarea sub
formă de alergare în zonă interzisă de trecere de pietoni, în imediata apropiere fiind
trecere dirijată pentru pietoni, și la trecerea neregulamentară nu s-a asigurat că nu se
apropie nici un vehicul. Respectiv obstacolul de circulație a fost creat de pieton,
ultimul nefiind observat de inculpatul Rotari Serghei, iar de partea acuzării, de
instanța de fond și de apel, nu a fost probat în nici un fel, faptul că de conducătorul
auto Rotari Serghei, reieșind din circumstanțele cauzei urma să fie observat acel
pieton, prin urmare în acțiunile inculpatului Rotari Serghei lipsesc semnele
componenței de infracțiune.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 09
august 2016, au fost admise recursurile ordinare declarate, casată total decizia
instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt
complet de judecată.
5
Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar analizând decizia atacată,
a conchis că atât prima instanță, cât și instanța de apel în cauza dată n-au
individualizat pedeapsa potrivit prevederilor art. 61, 75 Cod penal și a practicii
judiciare constante, ce a dus la stabilirea unei pedepse neechitabile și se consideră
eroare de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care
stipulează că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara o
eroare de drept, comisă de aceasta, atunci când s-au aplicat pedepse individualizate
contrar prevederilor legale.
Astfel, instanța de recurs ordinar a menționat că inculpatului Rotari Serghei,
de instanța de apel i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen
de 2 ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de
3 ani, adică sub limita minimă prevăzută de sancțiunea articolului pentru care
inculpatul a fost condamnat.
În această ordine de idei, instanța de recurs ordinar a stabilit că de către
instanța de apel nu au fost reținute careva situații excepționale prevăzute la art. 79
Cod penal sau să se fi constatată încălcarea cărorva drepturi ale inculpatului
prevăzute la art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală.
Totodată, instanța de recurs ordinar a mai indicat că instanța de apel nu s-a
expus asupra tuturor argumentelor menționate în apelul apărătorului, similare celor
invocate în cererea de recurs, anume în partea în care, recurentul a considerat că nu
au fost admise careva încălcări, invocate de acuzator, în pct. 20 alin. (7) lit. a) și pct.
45 al RCR, motiv din care a admis și recursul apărătorului inculpatului.
În consecință, instanța de recurs ordinar a stabilit că soluția adoptată de către
instanța de apel este contrară prevederilor legale, astfel instanța de apel, judecând
cauza dată, a comis eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod
de procedură penală.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie
2016, a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocat în numele inculpatului și
a fost admis apelul declarat de către procuror, casată sentința și pronunțată o nouă
hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Rotari Serghei a
fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit.
b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 5 ani închisoare, cu executare
în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de
transport pe un termen de 3 ani.
În rest sentința a fost menținută.
Pentru a decide astfel, rejudecând cauza, instanța de apel analizând și
apreciind probele administrate și cercetate prin prisma prevederilor art. 101 alin. (1)
Cod procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții,
utilității și veridicității, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor,
a reținut că vina inculpatului Rotari Serghei în cele incriminate a fost pe deplin
6
dovedită și acțiunile lui corect au fost calificate în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod
penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor
de transport - de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare, care a
provocat decesul unei persoane.
La fel, instanța de apel a menționat că deși inculpatul Rotari Serghei nu-și
recunoaște vinovăția, aceasta este dovedită prin:
- declarațiile martorului Rotari Tamara din prima instanță și a succesorului
Maruha Tamara din prima instanță și din instanța de apel;
- procesul - verbal de cercetare la fața locului cu schema accidentului rutier
din 27.01.2015 și tabelul foto anexă la procesul-verbal, unde este indicat locul
comiterii accidentului rutier pe bd. Dacia, mun. Chișinău, și însuși impactul în
coraport cu partea carosabilă și marcajele rutiere cu indicatoarele rutiere, caracterul
carosabilului (orizontal, asfaltat, drept), marcajele rutiere (trecere pentru pietoni),
lipsa urmei de frânare, plasarea automobilului după accident rutier, deteriorări
exterioare stabilite la mijlocul de transport care sunt caracteristice tamponării
pietonului (f.d. 10-17);
- raportul de expertiză medico-legală nr. 25D/302 din 01.06.2015 (f.d.59-60);
- raportul de constatare tehnico-științific nr. 644 din 11.02.2015, conform
căruia s-a stabilit că pentru viteza de 50 km/h a automobilului de model „Fiat Scudo”
cu n/î K AF 787 în condițiile comiterii accidentului rutier dat, distanța necesară
pentru oprire în siguranță a fost de 26 metri. Conform datelor inițiale prezentate, din
punct de vedere tehnic, conducătorul automobilului de model „Fiat Scudo” cu n/î K
AF 787, deplasându-se cu viteza de 40 km/h, dispunea de posibilitatea tehnică de
evitare a tamponării obstacolului (pietonului) folosind frânarea (f.d.45-47);
- discul „DVD” cu capacitatea totală de 4,7 GB pe care este înscrisă o
înregistrare video de la camerele de supraveghere a circulației rutiere înregistrată pe
timp de noapte de camera de înregistrare cu nr. TI8-Dacia-Decebal E to W între orele
23:30:01 - 23:34:59. Din înregistrarea video cercetată în ședința de judecată rezultă
cert că automobilului de model „Fiat Scudo” cu n/î K AF 787 deplasându-se pe bd.
Dacia, nu a frânat înainte de trecerea de pietoni și nici nu a frânat în momentul
apariției obstacolului pietonului Maruha Denis, automobilul a frânat doar după
tamponarea pietonului (f.d.22);
- procesul-verbal de examinare a obiectului din 05.02.2015, prin care s-a
constatat că obiectul examinării îl constituie „DVD” cu capacitatea totală de 4,7 GB
pe care este înscrisă o înregistrare video de la camerele de supraveghere a circulației
rutiere, fiind deschisă înregistrarea s-a constatat că durata totală a înregistrării este
de 04:59 min, înregistrarea este efectuată pe timp de noapte de camera de înregistrări
cu nr. T18-Dacia - Decebal E to W, conform înregistrării s-a început la ora 23:30:01,
data de 27.01.2015, în înregistrare apare str. Dacia intersecția cu bd. Decebal din
mun. Chișinău, înregistrarea se încheie la ora 23:34:59. Carosabilul are 4 benzi de
7
circulație dintre care prima bandă este destinată circulației spre bd. Decebal, la
dreapta, la 23:30:30 se conectează semafoarele la culoarea roșie pentru toate 4 benzi.
Respectiv se conectează semaforul pentru pietoni la culoarea verde, la ora 23:31:09
se conectează semaforul la culoarea verde pentru banda 1, astfel autoturismul aflat
la linia „stop” începe deplasarea pe celelalte benzi fiind interzisă circulația, precum
și pentru pietoni, la care este culoarea roșie a semaforului la 23:31:24 pe partea
carosabilului apar două persoane care traversează carosabilul, la 23:31:38 apare în
cadru o persoană din partea stângă care la fel continuă traversarea carosabilului la
23:31:30 pe banda 1 în vizorul camerei apare un autocamion de tip furgon, care
continuă deplasarea la culoarea verde a semaforului și la 23:31:32 comite
tamponarea pietonului (f. d. 24).
Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Rotari Serghei și le-
a calificat drept o metodă de apărare aleasă de acesta în scopul de a se eschiva de la
răspunderea penală pentru fapta comisă, ori, ele sunt combătute prin probele
susmenționate, în primul rând prin declarațiile martorilor.
Astfel, instanța de apel a respins argumentele apărării precum că Rotari
Serghei a condus automobilul cu respectarea regulilor circulației rutiere și nu avea o
viteză excesivă, pentru care motive apărarea consideră că în acțiunile lui Rotari
Serghei nu sunt întrunite elementele constitutive a infracțiunii, menționând că din
materialele cauzei inclusiv din înregistrarea video a momentului accidentului, cum
și din declarațiile martorului Rotari Tamara, precum și din declarațiile inculpatului
Rotari Serghei, a rezultat cert că apropiindu-se de trecerea de pietoni Rotari Serghei
nu a frânat și nu s-a asigurat dacă mai sunt pietoni pe carosabil, deoarece în
momentul când trecea cu automobilul pe trecerea de pietoni, s-a uitat în partea
dreapta a carosabilului și a urmărit alți doi pietoni care deja au traversat trecerea de
pietoni, din care considerente nu a fost atent și nu s-a asigurat dacă din partea stângă
a automobilului său mai traversau pietoni.
Totodată, instanța de apel a notat că prima instanță a ținut cont la stabilirea
pedepsei de prevederile art. 61 Cod penal, însă fără a-și justifica concluzia cu privire
la necesitatea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, prima instanță nu a ținut cont
de circumstanțele comiterii infracțiunii, de consecințele survenite, de atitudinea
inculpatului după comiterea infracțiunii, alte circumstanțe care în ansamblu ar fi
permis ca inculpatul să fie izolat de societate.
În același context, instanța de apel a reținut că inculpatul a comis o infracțiune
care face parte din categoria celor grave, nu se află la evidența medicului psihiatru
și narcolog, nu se caracterizează negaitv.
Astfel, instanța de apel a reținut că infracțiunea de încălcare a regulilor de
securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, ce s-a
soldat cu decesul unei persoane, săvârșită de către inculpatul Rotari Serghei,
atentează la relațiile sociale ce vizează respectarea de către conducătorii mijloacelor
8
de transport a regulilor circulației rutiere, obligație impusă fiecărui conducător de
transport, care este mijloc de pericol social sporit pentru viața și sănătatea nu numai
a însuși șoferului, dar și a altor participanți la trafic.
Pentru aceste motive, conducându-se de scopul pedepsei penale, de influența
acesteia asupra corectării și reeducării celui vinovat, instanța de apel a constatat că
pedeapsa aplicată inculpatului de către prima instanță nu-și va atinge scopul corijării
ultimului, pentru care motive, a admis apelul acuzatorului de stat cu stabilirea unei
pedepse pentru Rotari Serghei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani cu
executare în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace
de transport pe un termen de 3 ani.
Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016
este atacată cu recurs ordinar de către inculpatul Rotari Serghei, care indică
temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură
penală și prevederile art. 6 și 13 CEDO, solicitând casarea acesteia și a sentinței
primei instanțe, rejudecarea cauzei cu dispunerea achitării sale, din motiv că fapta
nu întrunește elementele infracțiunii, invocând că:
- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel
sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori
motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau
instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;
- nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre
de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub
învinuire;
- a fost aplicat greșit pct. 20 alin. (7) lit. a) al RCR - La apariția semnalului
verde săgeata care permite circulația spre stânga, conducătorii de vehicule: a) pot sa
înceapă deplasarea numai dupa ce s-au asigurat că prin aceasta nu se creează
obstacole vehiculelor antrenate deja în trecerea intersecției, indiferent de direcția lor
de mers, precum și pietonilor care finalizează traversarea carosabilului nu poate fi
aplicat din motiv că: în cazul dat, referirea o putem face doar așa -pct.20 al 3)
Semnalul de culoare verde permite trecerea. Semnalul verde intermitent de
asemenea permite trecerea, informând că timpul rezervat acestui semnal expiră și în
curând va fi pus în funcțiune semnalul galben. În cazul în care timpul semnalului
verde este cronometrat, pentru a evita frânarea bruscă sau alte situații de urgență,
participanții la trafic trebuie să urmărească indicațiile cronometrului și din timp,
înainte de a intra în intersecție, să decidă privind continuarea deplasării sau
efectuarea opririi. Fapt ce se confirma prin DVD Video anexat, menționat in
Rechizitoriu;
- la stabilirea faptei, precum și în motivarea sentinței, a fost făcută referire la
prevederile pct. 45 al RCR, însă respectarea pct. 45 al RCR de căte inculpat se
demonstrează prin faptul că la volanul autoturismului se simțea în stare fizica
9
normală, băuturi alcoolice s-au alte substanțe interzise conducerii n-a consumat, fapt
confirmat prin expertiză, aflându-se la o distanță de aproximativ 20 metri până la
semafor a observat cum de la stânga la dreapta relativ deplasării sale la fuga
traversează strada doi tineri. A urmărit acești doi pietoni pina la finisarea traversării
carosabilului, fapt demonstrat prin DVD video, automobilul se afla în stare tehnică
bună cum sistemul de frînare așa și de conducere, iar testarea tehnică a
autovehiculului a fost verificată de colaboratori PR;
- acuzațiile înaintate de partea acuzării precum, că viteza nu a fost redusă pînă
la marcaj pentru pietoni nu sunt întemeiate, deoarece din punct de vedere tehnic
automobilul permite șoferului sa reducă viteza prin schimbarea vitezei la automobile
cu cutie manuală. Fapt ce a făcut și șoferul. În cazuri, când viteza se reduce prin
schimbarea vitezei la cutia de viteză manuală, indecatoarele STOP nu se aprind;
- șoferul este învinuit pe de o parte de către ofițerul de urmărire penală,
conform încălcărilor RCR nesăvârșite, că fiind în trafic, la culoarea verde ce îi
permite sa continue deplasarea, și a redus viteza pînă la de 40 km/h prin altă metodă
decăt frâna de picior, în cazul, când doi pietoni au traversat, și șoferul i-a observat...
Nu se observă logica în cazul intrării sub semafor, chiar în intersecție și în cazul
accidentului, care de fapt a avut loc dupa semafor cu 30 m, și după marcajul pietonal
mai mult de 20 m;
- obstacolele, care au putut fi observate au fost evitate. Fapt, care
demonstrează nevinovăția inculpatului;
- în locul accidentului nu este nici semafor pentru pietoni, și nici marcaj pentru
pietoni. Accidentul s-a întâmplat la o distanță de peste 20 metri de la marcajul pentru
pietoni, chiar în intersecție, dar de la cel mai apropiat semafor până la locul
accidentului sunt peste 30 metri;
- argumentele apărării, precum ca Rotari Serghei a condus automobilul cu
respectarea regulilor circulației nu au fost apreciate obiectiv nici de procuror și nici
de instanța de judecată;
- nu s-a dat apreciere la următoarele circumstanțe și înscrisuri în dosar care
indicau univoc și cu vehemență la nevinovăția lui Rotari Serghei și anume la raportul
de constatare tehnico-științifică nr. 644 din 11.02.2015, schema accidentului rutier;
- procurorul s-a condus de faptul că din înregistrarea video nu se stabilește că
șoferul a frânat înainte de trecerea de pietoni. Dar această afirmație nu este pasibilă
de a fi reținută dat fiind că pietonul nu traversa strada la trecerea de pietoni, dar în
afara lor. De asemenea este de menționat că RCR nu conține norme imperative de a
frâna la culoarea verde a semaforului, atunci când trecerea de pietoni este liberă.
Insistăm că autovehiculul circula regulamentar la culoarea verde pentru șoferi, și la
trecerea de pietoni a cedat trecerea altor doi pietoni, care au traversat bulevardul la
culoarea roșie a semaforului pentru pietoni. Trecerea s-a cedat celor, care traversau
strada în loc iluminat, atunci, cînd erau vizibili;
10
- de asemenea, organul de urmărire penală și instanțele de judecată nu au luat
în considerare încălcările Regulamentului Circulației Rutiere admise de partea-
vătămată care de fapt a provocat accidentul;
- materialele și probele dosarului nu au fost analizate obiectiv și multe-
aspectual, încălcările fiind invocate eronat, detalii de fapt expuse doar de partea
acuzării, cu grave încălcări;
- în motivarea sentinței nu se face un echilibru între cele invocate în
rechizitoriu din partea acuzării în coraport cu partea apărării. Or, Judecătorul ar
trebui să fie imparțial în administrarea probelor evaluînd argumentele părților din
proces;
- nu există latura obiectivă, dat fiind faptul că se prezumă că Rotari Serghei ar
fi comis o infracțiune din domeniul securității în traficul de transport și anume
accident rutier care s-a soldat cu decesul victimei. Mai mult ca atât organul de
urmărire penală nu a demonstrat în nici un mod că Rotari Serghei a săvârșit fapta
incriminată;
- contrar prevederilor art. 252, 19 alin. (3), 254 alin. (1) Cod de procedură
penală, organul de urmărire a derapat de la misiunea și sarcinile sale și a trimis în
instanță o cauză penală în lipsa unei persoane vinovate;
- fiind înaintată învinuirea unei persoane nevinovate, procurorul a admis o
gravă eroare profesională și procedurală, admițând în asemenea mod un viciu
fundamental al drepturilor omului stipulate atât în Codul de procedură penală cât și
în Convenția Europeană pentru Drepturile Omului;
- fapta imputată urma să fie săvârșită cu vinovăție, adică să fie prezente
formele vinovăției intenția sau neglijența, fapt ce nu a fost prezent în cazul de față,
deoerece toate circumstanțele cazului indică că a avut loc o întîmplare, cazul
determinat de însăși partea vătămată, care a încălcat flagrant normele
Regulamentului circulației rutiere, traversând neregulamentar carosabilul în loc
interzis de traversare;
- organul de urmărire penală și procuroul nu au administrat suficiente dovezi
care ar fi indicat cu vehemență asupra faptului că Rotari Serghei ar fi comis vre-o
infracțiune și în speță accidentul rutier, care s-a soldat cu decesul victimei implicate
în accident;
- rechizitoriul se limitează la o expunere succesivă a probelor, anume a
depozițiilor părții vătămate și a martorilor și documentelor anexate, fără a se indica
care anume probe dovedesc elementele din latura obiectivă a infracțiunii, anume
modalitatea concretă de comitere a infracțiunii incriminate inculpatului;
- în cazul în care, persoana nu este informată corect cu privire la învinuirea
înaintată, aceasta este lipsită de dreptul de a-și asigura posibilitatea pregătirii și
exercitării apărării, fiind afectate grav principiile generale ale procesului penal:
asigurarea dreptului la apărare și contradictorialității în procesul penal;
11
- raportând circumstanțele stabilite în cauză la prevederile tratatelor
internaționale în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale ale omului la care
R. Moldova este parte, la normele constituționale și cele ale legislației procesual-
penale, sub aspectul asigurării garanțiilor unui proces echitabil în privința
inculpatului vizat, rezultă că organul de urmărire penală i-a limitat lui Rotari Serghei
drepturile prevăzute în art. 66 Cod de procedură penală, printre care se evidențiază
și dreptul să știe pentru ce fapta este învinuit, garantat și de art. 6 CEDO;
- probele, examinate în cadrul ședinței de judecată, nu dovedesc săvârșirea de
către Rotari Serghei a infracțiunii incriminate, și că în acțiunile acestuia, lipsesc
componentele constitutive ale cărorva infracțiuni, inclusiv celei prevăzute la art. 264
alin. (3) lit. b) Cod penal, ceea ce a fost demonstrat cert în procesul examinării
acestui caz în ședința de judecată de către apărare, fapt neglijat totalmente de către
instanțele de judecată;
- vinovăția inculpatului nu a fost confirmată prin probe pertinente, iar sentința
de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, dubiile în probarea învinuirii
urmând a fi interpretate în favoarea inculpatului;
- Rotari Serghei a fost condamnat într-o cauză în care a lipsit faptul infracțiunii
și vinovăția ca element de bază a unei fapte prejudiciabile, prin ce categoric Rotari
Serghei a fost privat de dreptul la un proces echitabil, iar instanța de apel la lezat
categoric în dreptul la un recurs efectiv garantat prin articolul 13 CEDO.
La recursul ordinar declarat în conformitate cu prevederile art. 431 alin.
(1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat
pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece instanța de
apel judecând cauza, just a constatat circumstanțele de fapt și de drept și
corespunzător a încadrat corect acțiunile făptuitorului.
Totodată, mai indică că recurentul își motivează recursul prin dezacordul cu
modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a materialului
probator nu se conțin în temeiurile pentru recurs, prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod
de procedură penală.
La fel, menționează că instanța de apel a apreciat fiecare probă prin prisma
art. 101 Cod de procedură penală și s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
apelantului, iar motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate.
Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar și opiniei expuse în
refertință, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele
considerente.
Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,
judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze total
hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit
admis.
12
Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent,
fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația
condamnaților. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile
instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de
procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de
prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi
prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor
invocate în apel.
În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate
de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în
corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere că nu
numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau motivarea în termeni
vagi-evazivi, reprezintă motiv de casare.
Colegiul penal lărgit menționează că recurentul, drept temeiuri pentru
declararea recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de
procedură penală și anume că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hoărârii sau acesta
este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția
instanței și nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o
hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost
pus sub învinuire.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal
lărgit reține că temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură
penală, nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, însă în urma
cercetării materialelor cauzei, instanța de recurs ordinar identifică incidența
temeiului prevăzut de art. 6 CEDO, dreptul la un proces echitabil, sub aspectul
individualizării greșite a pedepsei și anume în partea motivării instanței de apel
privind soluția de admitere a apelului declarat de procuror cu casarea sentinței primei
instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului Rotari Serghei, în
baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare
cu executare în penitenciar de tip deschis, fără aplicarea prevederilor art. 90 Cod
penal și fără ca instanța de apel să țină cont pe deplin de toate circumstanțele cauzei,
respectiv greșit individualizând pedeapsa stabilită, precum și modul de executare a
13
acesteia, motiv din care decizia instanței de apel din 27 octombrie 2016, nu poate fi
menținută.
Astfel, Colegiul penal lărgit notează că prima instanță a apreciat obiectiv
cumulul de probe administrat la urmărirea penală și examinat în ședința de judecată
a primei instanțe, descrise și în sentință (f.d. 126-127), prin prisma art.101 Cod de
procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și
coroborării lor, și corect a adoptat soluția de condamnare a lui Rotari Serghei, în
baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, conform indicilor calificativi - încălcarea
regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de
către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare, care a provocat decesul
unei persoane, cu stabilirea în baza acestui articol, a unei pedepse echitabile sub
formă de 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport
pe un termen de 4 ani, executarea pedepsei cu închisoarea fiind suspendată
condiționată în temeiul art. 90 Cod penal, pe o perioadă de probațiune de 4 ani.
În această ordine de idei, se atestă că circumstanțele reținute în partea
descriptivă a sentinței (f.d. 126), descrise în pct. 2 din prezenta decizie, au fost
constatate corect de prima instanță, care a apreciat veridic circumstanțele de fapt și
de drept privind învinuirea înaintată inculpatului Rotari Serghei și a efectuat
încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale ultimului, în strictă
conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept
material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar.
În aceste condiții, instanța de recurs ordinar susține poziția primei instanțe
relatată în sentință (f.d. 126-127), prin care aceasta respinge argumentele apărării
precum că în acțiunile inculpatului Rotari Serghei nu se întrunesc elementele
infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, și indică că: „din
materialele cauzei, inclusiv din înregistrarea video a momentului accidentului,
precum și din declarațiile martorului Rotari Tamara, inculpatului Rotari Serghei,
rezultă cert că apropiindu-se de trecerea de pietori, Rotari Serghei nu a frânat și nu
s-a asigurat dacă mai sunt pietoni pe carosabil, deoarece în momentul cînd trecea
cu automobilul pe trecerea de pietoni, s-a uitat în partea dreaptă a carosabilului și
a urmărit alți doi pietoni care deja au travesat trecerea de pietoni, din care
considerent nu a fost atent și nu s-a asigurat dacă din partea stângă a automobilului
său, mai traversau pietoni”, or, această soluție a fost întemeiată de prima instanță,
corect pe cumulul de probe administrat și cercetat de prima instanță.
Astfel, alegațiile invocate în recurs, privind lipsa în acțiunile inculpatului
Rotari Serghei a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod
penal, din motiv că acesta a condus mijlocul de transport regulamentar, fără
încălcări, iar accidentul rutier s-a produs din vina părții vătămate, care traversa
carosbilului, într-un loc interzis, după 20 m de la trecerea de pietoni, la culoarea
roșie a semaforului, Colegiul penal lărgit le respinge, deoarece acestea constituie
14
opinia subiectivă a recurentului, or încălcarea pct. 45 și pct. 20 alin. (7) lit. a) al
Regulamentului circulației rutiere, de către inculpatul Rotari Serghei, după cum s-a
constatat în sentința primei instanțe, s-a manifestat anume prin faptul că, deși pe
banda, în direcția de deplasare a inculpatului era conectat semnalul de culoare verde
a semaforului, acesta după ce a observat cei doi pietoni care traversau carosabilul pe
trecerea de pietoni la culoare roșie, urma să frâneze, să fie atent și să se asigure dacă
nu sunt angajați și alți pietoni în trecerea chiar și neregulamentară a carosabilului,
având în vedere faptul că fapta constatată de prima instanță, a avut loc pe teritoriul
unei localități – mun. Chișinău, bd. Dacia intesecția cu bd. Decebal, pe timp de
noapte, ora 23:30, în condiții de vizibilitate redusă, circumstanțe în care inculpatul
Rotari Serghei, conform pct. 45 alin. (1) lit. b) al Regulamentului circulației rutiere,
urma să reducă viteza de deplasare ținând seama de dexteritatea în conducere
necesară în circumstanțele expuse supra, care i-ar fi permis să prevadă situațiile
periculoase, însă din cele relatate anterior, precum și din constatările primei instanțe,
rezultă că inculpatul Rotari Serghei nu a dat dovadă de o asemenea dexteritate în
conducerea mijlocului de transport, nu a redus viteza ce i-ar fi permis să reacționeze
prompt la apariția situației periculoase și nu s-a uitat spre stânga, respectiv nu a
observat, că în traversarea carosabilului, deși neregulamentar mai era angajat încă
un pieton, atenția inculpatului fiind orientată spre cei doi pietoni care traversaseră
deja carosabilul, fapt ce pe lângă vinovăția părții vătămate a dus la cauzarea
accidentului rutier, care este în legătură de cauzalitate cu urmarea prejudiciabilă
survenită după accidentul rutier - decesul părții vătămate Maruha Denis.
Subsidiar la cele expuse, Colegiul penal lărgit atestă că criticile recurentului
expuse în recursul declarat, constituie o opinie subiectivă asupra circumstanțelor în
care s-au desfășurat evenimentele din speță, ce nu poate fi acceptată de instanța de
recurs ordinar, or acestea contravin probelor cercetate de prima instanță, plus însuși
faptul că a restituit daunele confirmă vinovăția inculpatului, iar faptul că de
producerea accidentului rutier este vinovată și partea vătămată (pieton) care a
încălcat regulile de circulație rutieră, nu poate fi temei pentru eliberarea
conducătorului auto de răspundere penală, deoarece în temeiul celor expuse supra,
fiind înlăturate toate dubiile privind vinovăția inculpatului, just s-a reținut de prima
instanță că în acțiunile inculpatului Rotari Serghei există componența infracțiunii
prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, însă circumstanța privind faptul că
accidentul a avut loc și din cauza acțiunilor părții vătămate, se va lua de instanța de
recurs în considerare la individualizarea pedepsei, precum și la modul de executare
a acesteia.
La fel, în privința motivelor recurentului, precum că „rechizitoriul s-a limitat
la o expunere succesivă a probelor, fără a se indica care anume probe dovedesc
elementele din latura obiectivă a infracțiunii, anume modalitatea concretă de
comitere a infracțiunii incriminate inculpatului, prin ce organul de urmărire penală
15
i-a limitat inculpatului Rotari Serghei drepturile prevăzute de art. 66 Cod de
procedură penală, precum și dreptul de a cunoaște pentru ce faptă este învinuit,
garantat în art. 6 CEDO”, Colegiul penal atestă că sunt neîntemeiate, deoarece din
conținutul rechizitoriului (f.d. 91-94), rezultă cert că acesta a fost întocmit cu
respectarea cerințelor art. 296 Cod de procedură penală, iar careva erori irelevante
care chiar dacă au fost admise, nu au afectat legalitatea actului, în ansamblu
rechizitoriul fiind clar și precis, fiind respectate toate drepturile procesuale prevăzute
de normele naționale și internaționale, a inculpatului Rotari Serghei la toate etapele
procesului penal.
În același context, instanța de recurs ordinar notează că în ședința de judecată
a primei instanțe (f.d. 120), conform art. 358 alin. (2) Cod de procedură penală, a
fost verificat de președințele ședinței dacă inculpatului Rotari Serghei i-a fost
înmânată informația privind drepturile și obligațiile sale, copia de pe rechizitoriu și
dacă îi sunt clare aceste documente, și s-a reținut că acestea îi sunt clare, fapt ce se
confirmă și prin semnăturile acestuia pe informația privind drepturile și obligațiile
sale(f.d. 84, verso), precum și din procesul-verbal de informare a învinuitului și
apărătorului despre terminarea urmăririi penale (f.d. 86-87), unde careva obiecții cu
privire la claritatea actelor întocmite în cadrul urmăririi penale, nu au fost înaintate,
iar ulterior în ședința de judecată a primei instanțe (f.d. 120, verso), după expunerea
de către procuror a învinuirii formulate, conform dispozițiilor art. 366 alin. (2), (3)
Cod de procedură penală, inculpatul Rotari Serghei în prezența apărătorului a indicat
că învinuirea îi este clară, acceptă să facă declarații și să răspundă la întrebări.
Totodată, se reține că instanța de apel, la soluția sa de admitere a apelului
declarat de procuror, prin care a stabilit inculpatului Rotari Serghei o pedeapsă de 5
ani închisoare cu executare în penitenciar de tip deschis, greșit a exclus aplicarea
suspendării condiționate a executării pedepsei cu închisoarea, stabilită în temeiul art.
90 Cod penal de către prima instanță, fără a ține cont pe deplin de circumstanțele
cauzei enunțate supra și persoana celui vinovat.
În acest sens, Colegiul penal lărgit stabilește că instanța de apel la adoptarea
acestei soluții, nejustificat nu a ținut cont de faptul că inculpatul Rotari Serghei se
caracterizează pozitiv, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, anterior
nu a fost atras la răspundere penală, a recuperat binevol prejudiciul material și moral
cauzat succesorului părții vătămate, care nu are pretenții față de inculpat, precum și
că accidentul rutier s-a produs inclusiv din vina părții vătămate care a traversat
corosabilul neregulamentar, la semnalul roșu al semaforului, iar circumstanțe
agravante nu au fost constatate, și greșit a admis apelul declarat de procuror, motive
din care, instanța de recurs ordinar remarcă că decizia instanței de apel nu poate fi
menținută, or prima instanță a pronunțat o sentință legală și întemeiată, stabilindu-i
o pedeapsă echitabilă cu suspendarea executării acesteia, care își va atinge scopurile
pedepsei penale, or o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de
16
nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe
contrare scopului urmărit.
Totodată, Colegiul penal lărgit mai menționează că Curtea Europeană în
jurisprudența sa, s-a pronunțat în favoarea folosirii măsurilor neprivative de libertate
(cauza Varga și alții v. Ungaria, hotărârea din 10 martie 2015, § 104; cauza Norbert
Sikorski v. Polonia, hotărârea din 22 octombrie 2009, §158), statuând că trebuie să
se ia în considerare alternativele disponibile detenției, și nu aplicarea automată a
pedepsei închisorii (cauza Kyprianou v. Cipru, hotărârea din 15 decembrie 2005,
). Or, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru
săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă,
din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.
În consecință, Colegiul penal lărgit constată că recursul declarat urmează
a fi admis, cu casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 27 octombrie 2016 ca fiind neîntemeiată, cu menținerea sentinței Judecătoriei
Botanica, mun. Chișinău din 22 decembrie 2015, în privința lui Rotari Serghei,
fiindcă s-a confirmat temeiul pentru recurs, prevăzut de art. 6 CEDO, în sensul că s-
a motivat și aplicat o pedeapsă inechitabilă, individualizată contrar prevederilor
legale.
Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de către inculpatul Rotari Serghei, casează
total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016, cu
menținerea sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 22 decembrie 2015,
prin care Rotari Serghei XXX a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod
penal la 5 (cinci) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de
transport pe un termen de 4 (patru) ani, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal,
adică cu suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea, stabilindu-i
perioada de probațiune de 4 (patru) ani.
Inculpatul Rotari Serghei XXXX urmează a fi eliberat imediat din penitenciar
dacă nu are de executat arest preventiv sau pedeapsa închisorii în baza altor hotărâri
judecătorești.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 06 iulie 2017.
Președinte Ursache Petru
Judecători Timofti Vladimir
Alerguș Constantin
Nicolaev Ghenadie
Moraru Petru
17