1ra-1285/2016 — art. 264 al. 3 lit. b CP

1ra-1285/2016 — art. 264 al. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1285/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

09 august 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Gordilă Nicolae,

Judecători – Guzun Ion, Covalenco Elena, Catan Liliana și Diaconu Iurie,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de

către avocatul Gonța Fiodor în numele inculpatului Rotari Serghei și procurorul

în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Constantin Miron, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 22 decembrie

2015 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2016, în

cauza penală privindu-l pe

Rotari Serghei Mina, născut la 24 septembrie 1959,

originar din s. Mereni, r-l Anenii Noi, domiciliat în mun.

Chișinău, str. Independenței 50, ap. 116.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T AT:

Rotari Serghei a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 5 ani

închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 4 ani.

Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare a fost suspendată, pe un

termen de probă de 4 ani, cu obligarea inculpatului să nu-și schimbe domiciliul

fără acordul organului competent, pe parcursul termenului de probă.

jurul orelor 23:30, cet. Rotari Serghei, conducînd automobilul de model „Fiat

Scudo” cu n/î K AF 767, se deplasa pe bd. Dacia din direcția str. Cuza-Vodă spre

direcția bd. Decebal mun. Chișinău.

În timpul deplasării, Rotari Serghei exprimînd neatenție față de trafic și

încredere exagerată în sine, a încălcat cerințele Regulamentului Circulației Rutiere,

și anume prevederile pct. 45 al RCR, în conformitate cu care „conducătorul trebuie

să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd

permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează

atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

1

periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d)

situația rutieră; în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi

observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească pentru

a nu pune în pericol siguranța traficului”; prevederile pct. 20 alin. (7) lit. a) al RCR,

în conformitate cu care, „ La apariția semnalului verde (săgeata care permite

circulația spre stînga), conducătorii de vehicule: a) pot să înceapă deplasarea

numai după ce s-au asigurat că prin aceasta nu creează obstacole vehiculelor

antrenate deja în trecerea intersecției, indiferent de direcția lor de mers, precum și

pietonilor care finalizează traversarea carosabilului ”, și ca urmare șoferul Rotari

Serghei a comis tamponarea pietonului Maruha Denis Grigore a.n. 1978 care

traversa bd. Dacia la culoarea roșie a semaforului pentru pietoni de la stînga la

dreapta relativ deplasării autovehiculului.

În rezultatul accidentului rutier pietonului Maruha Denis, conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 25 D/302 din 01.06.2015, i-au fost cauzate

leziunii corporale grave periculoase pentru viață, în rezultatul cărora cet. Maruha

Denis la data de 03.02.2015 a decedat în secția de reanimare a Institutului de

Medicină Urgentă.

3.1. Procuror, care a contestat sentința în partea stabilirii pedepsei inculpatului

și anume în partea aplicării art. 90 Cod penal, menționînd că în cadrul cercetării

judecătorești nu au fost stabilite circumstanțe privind aplicarea față de inculpat a

prevederilor art. 90 Cod penal.

Infracțiunea de încălcare a regulilor de securitate a circulației de către

persoana care conduce mijlocul de transport, ce s-a soldat cu decesul unei

persoane, săvîrșite de către inculpatul Rotari Serghei, atentează la relațiile sociale

ce vizează respectarea de către conducătorii mijloacelor de transport a regulilor

circulației rutiere, obligație impusă fiecărui conducător de transport, care este

mijloc de pericol social sporit pentru viața și sănătatea nu numai a însuși șoferului,

dar și a altor participanți la trafic.

A solicitat casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei cu pronunțarea unei

noi hotărîri în această parte prin care inculpatului să-i fie stabilită pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de

tip deschis și privarea dreptului de a conduce mijloace de transport pe un termen

de 4 ani.

3.2. Avocatul Fiodor Gonța în numele inculpatului Rotari Serghei, prin care a

criticat sentința sub aspectul ilegalității acesteia, menționînd că urmărirea penală

a fost pornită cu grave încălcări si erori, luînd ca bază încălcările prevăzute de pct.

20 alin. (7) lit. a) al RCR “La apariția semnalului verde săgeata care permite

circulația spre stingă...’’(corect era spre dreapta).

Fapte, ce demonstrează respectarea pct. 45 al RCR de către inculpatul.

,,Starea psihofiziologică ce influințează atenția și reacția” - La volanul

autoturismului se simțea în stare fizică normală, băuturi alcoolice s-au alte

substanțe interzise conducerii n-a consumat...” fapt confirmat prin expertiza.

2

,,Dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase” -„Aflîndu-se la o distanta de aproximativ 20 metri pîna la semafor a

observat cum de la stinga la dreapta relativ deplasării sale la fuga traversează

strada doi tineri. A urmărit acești doi pietoni pîna la finisarea traversării

carosabilului...” Fapt demonstrat prin DVD video.

,,Starea tehnică a vehiculului si particularitățile încărcăturii”, automobilul se

afla în stare tehnică bună, cum sistemul de frînare așa si de conducere.” Testarea

tehnică, asigurarea, este în regulă. Verificate de colaboratori PR.

,,Situația rutieră, în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole, care pot

fi observate de conducător, el trebuie sa reducă viteza sau chiar sa oprească pentru

a nu pune in pericol siguranța traficului”.

Inculpatul este învinuit de către Procuror că nu a aplicat frîna pîna la trecerea

de pietoni și în același timp viteza automobilului a fost redusă de la 50km/h la

40km/h cu aplicarea altor metode de frînare, cum ar fi cutia de viteză în cazul, cînd

doi pietoni au traversat, și șoferul i-a observat, si le-a permis traversarea străzii de

către 2 pietoni pe care i-a observat... Si a continuat deplasarea la culoarea verde a

semaforului pentru banda nr. 1. În cazul dat nu a fost necesară aplicarea frînei.

Accidentul de fapt a avut loc la distanta 30m de la semafor, si după marcajul

pietonal mai mult de 20m.

Inculpatul conform prevederilor RCR pct. 45 d) a evitat tamponarea

obstacolelor observate (pietonii), continuîndu-si mișcarea cu viteza redusa fără a

observa alte obstacole, care ulterior, în loc nepermis au apărut pe neașteptate în

fața automobilului. Fapt, care demonstrează nevinovăția inculpatului.

Rotari Serghie, deplasîndu-se prin intersecție cu circulație dirijată, la culoarea

verde al semaforului, a comis tamponarea pietonului Maruha Denis, care traversa

în alergare, neregulamentar bd. Dacia prin intersecție, în afara trecerilor de

pietoni, care sunt prevăzute la aceasta intersecție, și se află la o distanță de 20-30

metri de la locul accidentului. Astfel, a apărut pe neașteptate în fața automobilului

inculpatului. Mai mult, pietonul era absolut distrat, ascultînd muzica.

Instanța de judecată a dat apreciere Raportului de constatare tehnico-științific

nr. 644 din 11.02.2015, conform căruia s-a stabilit că pentru viteza de 50 km/ora a

automobilului de model Fiat Scudo cu nr. KAF 767, în condițiile comiterii

accidentului rutier dat, distanța necesară pentru oprire în siguranța a fost de 26

metri. Conform datelor inițiale prezentate, din punct de vedere tehnic,

conducătorul automobilului de model Fiat Scudo cu nr. KAF 767, deplasîndu-se

cu viteza de 40km/ora, dispunea de posibilitatea tehnică de evitare a tamponării

obstacolului (pietonului) folosind frînarea.

Această concluzie nu poate fi aplicabilă inculpatului deoarece expertul nu a

luat în considerație condițiile în care s-a comis accidentul, si anume:

Distanța de la trecerea de pietoni pînă la locul accidentului (peste 20m).

Vizibilitatea în timp de noapte (23.30), faptul că iluminația stradalei și la

camerele video sub semafoare, sunt concentrate PERJMETRAL, și la trecerea de

pietoni iluminația este reflectată de marcaj, este mai accentuată. În cazul dat, locul

3

de unde s-a deplasat pietonul este cel mai puțin iluminat, la o distanta de peste 20

metri după trecerea de pietoni, din direcția cărui a apărut pietonul care traversa

bd. Dacia din stinga în dreapta, din locul cel mai puțin iluminat, mai mult pietonul

nu avea semne reflectoare pe el, fiind îmbrăcat în haine de culori întunecate.

A solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit ordinii

stabilite pentru prima instanță, prin care inculpatul Rotari Serghei Mina să fie

achitat.

a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către Avocatul Fiodor Gonța în

numele inculpatului Rotari Serghei.

Admis apelul declarat de către procurorul Liliana Verdeș, casată parțial

sentința judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 22 decembrie 2015, în partea

stabilirii pedepsei și pronunță o nouă hotărîre în această parte, potrivit modului

stabilit, pentru prima instanță în această parte după cum urmează:

Inculpatului Rotari Serghei Mina, recunoscut vinovat în săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, i s-a stabilit o pedeapsă

sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 3 ani.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea deciziei sale instanța de apel, a menționat că, la

pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt

și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Rotari Serghei a săvîrșit

infracțiunea imputată lui.

Vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii încriminate rezultă din

coroborarea tuturor probelor testimoniale și scrise atașate dosarului, administrate

nemijlocit în faza de urmărire penală, cercetate în cadrul instanței de fond și

suplimentar în cea de apel, și anume:

- declarațiile succesorului părții vătămate Maruha Tamara;

- declarațiile martorului Rotari Tamara.

Respectiv, declarațiile martorilor fiind apreciate prin prisma prevederilor

art. 100-101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al concludenții,

utilității, veridicității și coroborării cu celelalte probe administrate în cadrul

urmăririi penale s-a conchis că, ele se confirmă și prin următoarele materiale

examinate suplimentar în cadrul ședinței de apel:

- procesul-verbal de cercetare la fața locului cu schema accidentului rutier

din 27.01.2015 și tabelul foto anexă la proces verbal unde este indicat locul

comiterii accidentului rutier pe bd. Dacia, mun. Chișinău (f.d. 10-17);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 25D/302 din 01.06.2015 i-a fost

cauzat: decesul cet. Maruha Denis survenit în rezultatul angajării trunchiului

cerebral apărute ca urmare a traumei cranio-cerebrale;

- raportul de constatare tehnico-științific nr. 644 din 11.02.2015 (f.d. 45-47);

4

- disc „DVD” cu capacitatea totală de 4,7 GB pe care este înscrisă o

înregistrare video de la camerele de supraveghere a circulației rutiere înregistrată

pe timp de noapte de camera de înregistrare cu nr. T18-Dacia-Decebal E to W între

orele 23:30:01 - 23:34:59 (f.d.22);

- proces-verbal de examinare a obiectului din 05.02.2015 (f.d. 24).

În contextul relevării și analizei juridice a probelor sus menționate, nu există

temei pentru a da o nouă apreciere, instanța de apel fiind solidară cu concluziile

primei instanțe privind aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare

în privința lui Rotari Serghei privind încălcarea regulilor de securitate a circulației

sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce

mijlocul de transport, încălcare, care a provocat decesul unei persoane și, în așa

mod, a înlăturat apărările avocatului și inculpatului în sensul cerinței de achitare

a inculpatului Rotari Serghei.

Faptul că inculpatul Rotari Serghei a încălcat prevederile pct. 45 al

Regulamentului Circulației Rutiere, este confirmat însăși de către inculpat care a

declarat că, n-a observat cum a apărut un pieton, nu l-a văzut traversând

carosabilul, s-a produs tamponarea apoi a frînat. El nu s-a uitat în stânga, el a

urmărit numai primii doi pietoni care au traversat la pas grăbit carosabilul.

În speță a fost reținută legătura cauzală între fapta săvîrșită de către inculpat

și leziunile corporale primite de către Maruha Denis care au dus la decesul

acestuia.

Legătura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediată este

dovedită cu certitudine de probatoriul administrat în cauză, în sensul că intre

leziunile traumatice și accidentul produs de către inculpat exista legătura directă,

neînterpunîndu-se nici o condiție sau cauză care ar fi putut întrerupe cursul

cauzal.

instanța de apel a reținut că fapta a fost comisă din imprudență ca urmare a

nerespectării dispozițiilor legale privind circulația pe drumurile publice, iar

urmările constau în vătămarea integrității corporale și a sănătății victimei prin

leziunile care au dus la decesul persoanei.

Cu privire la pedeapsa penală, care fiind obiectul apelului acuzatorului de

stat, instanța de apel a considerat fondate criticile apelantului referitor la

blîndețea pedepsei în privința inculpatului Rotari S. și aplicarea în privința

acestuia a unei pedepsei mai aspre decît cea stabilită de instanța de fond, în

această parte sentința fiind casată și pronunțată o nouă hotărîre.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, instanța de apel

a luat în considerație gradul de pericol social al faptei săvîrșite, că infracțiunea

imputată inculpatului este una gravă comisă din imprudență, personalitatea celui

vinovat care la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, anterior nu a

fost condamnat, lipsa circumstanțelor atenuate și agravante, dar și de faptul că

regulile circulație rutiere au fost încălcate și de către pătimit.

Toate aspectele expuse, a justificat aplicarea pedepsei privative de libertate

în limita minimă sancțiunii prevăzută de norma legii penale - de 2 ani închisoare

5

cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 3 ani,

deoarece pedeapsa penală așa cum este cuantificată de către instanța de apel este

aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul pedepsei penale.

Referitor la modalitatea de executare, contrar soluției instanței de fond,

instanța de apel a considerat că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 90

Cod penal, care reglementează condamnarea cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei, soluția instanței în această parte fiind una neîntemeiată.

5.1. Procuror, care invocînd temeiurile prevăzute de art. 427 pct. 6) și 10) Cod

de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel în partea stabilirii

pedepsei, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de

judecată.

Procurorul în susținerea recursului declarat a invocat că, instanța de apel

considerînd rațional ca inculpatului Rotari Serghei să-i fie aplicată pedeapsă cu

închisoare, cu care acuzarea este de acord, totuși la stabilirea termenului de

închisoare Colegiul penal greșit a individualizat pedeapsa aplicîndu-i pedeapsă

sub limita minima prevăzută de sancțiunea articolului incriminat, or, art. 264 alin.

(3) lit. b) Cod penal, prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 7 ani cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de pînă la 4 ani.

Careva motive care i-ar fi permis instanței de apel să stabilească o pedeapsă

de 2 ani închisoare, adică sub limita minima prevăzută de sancțiunea articolului

pentru care a fost condamnat, în speță nu s-au constatat, cum ar fi circumstanțe

excepționale (art. 79 CP) sau încălcarea drepturilor inculpatului (art. 385 al. (4)

CPP), adică a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

5.2. Avocatul Gonța Fiodor în numele inculpatului Rotari Serghei, prin care

solicită casarea hotărîrilor judecătorești, cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit

ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care inculpatul Rotari Serghei Mina

să fie achitat, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

În argumentarea recursului declarat a invocat că de către pietonul Maruha

Denis nu au fost respectate regulile de circulație ce i se impun pietonului, acesta

provocînd de fapt accidentul rutier prin deplasarea sub formă de alergare în zonă

interzisă de trecere de pietoni, în imediata apropiere fiind trecere dirijată pentru

pietoni, și la trecerea neregulamentară nu s-a asigurat că nu se apropie nici un

vehicul. Respectiv obstacolul de circulație a fost creat de pieton, ultimul nefiind

observat de inculpatul Rotari Serghei, iar de partea acuzării, de instanța de fond

și de apel nu a fost probat în nici un fel faptul că de conducătorul auto Rotari

Serghei reieșind din circumstanțele cauzei urma să fie observat acel pieton, prin

urmare în acțiunile inculpatului Rotari Serghei lipsesc semnele componenței de

infracțiune.

În rest a invocat argumente similare ca și în cererea de apel.

și motivele invocate, Colegiul penal consideră că acestea urmează a fi admise, din

următoarele considerente.

6

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța admite recursul, casează, parțial sau total, hotărîrea

atacată și dispune rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Analizînd decizia atacată, Colegiul lărgit constată că atît prima instanță, cît și

instanța de apel în cauza dată n-au individualizat pedeapsa potrivit prevederilor

art. 61, 75 Cod penal și a practicii judiciare constante, ce a dus la stabilirea unei

pedepse neechitabile și se consideră eroare de drept prevăzută de art. 427 alin. (1)

pct. 10) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara o eroare de drept, comisă de aceasta,

atunci cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Astfel, analizînd conținutul recursului declarat, Colegiul constată că partea

acuzării consideră decizia instanței de apel adoptată pe caz neîntemeiată, invocînd

aprecierea eronată de către aceasta a principiilor legale și a criteriilor de

individualizare a pedepsei, prin aplicarea unei pedepse prea blînde, neechitabile

în coraport cu fapta comisă și consecințele survenite, astfel, în privința încadrării

juridice a acțiunilor inculpatului în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, instanța

de recurs nu se va expune.

Invocînd doctrina penală, Colegiul remarcă că prin criteriile de

individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele de care instanța de judecată este

obligată să se conducă în procesul stabilirii pedepsei și la aplicarea ei persoanei

vinovate de săvîrșirea infracțiunii.

Individualizarea pedepsei constă în obligațiunea instanței de a stabili

infractorului măsura pedepsei necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor

legii penale și pedepsei penale.

Legea penală fixează cadrul legal în limitele căruia instanța de judecată

efectuează operația de stabilire și aplicare a pedepsei infractorului. Astfel, instanța

de judecată stabilește tipul sau cuantumul pedepsei în limitele prevăzute de

sancțiunea normei penale din Partea Specială a Codului penal în baza căreia a fost

calificată fapta ca infracțiune.

La individualizarea pedepsei, conform criteriilor generale de individualizare

a pedepsei instanța de judecată trebuie să respecte toate cerințele prevăzute de

legea penală ce asigură aplicarea față de inculpat a unei pedepse echitabile, legale

și individualizate. Neglijarea unora din aceste criterii, la stabilirea pedepsei,

constituie temei pentru casarea hotărîrii de către instanța ierarhic superioară în

procedura prevăzută de legea procesual penală pentru căile de atac.

La caz, sancțiunea art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, prevede pedeapsa

închisorii de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport

pe un termen de pînă la 4 ani.

Din dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel se constată că,

inculpatului Rotari S., i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 2 ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un

termen de 3 ani, adică sub limita minimă prevăzută de sancțiunea articolului

7

pentru care inculpatul a fost condamnat.

În acest sens, Colegiul penal lărgit ține să remarce că, potrivit pct. 11 al

Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 8 din 11.11.2013 „Cu privire la

unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale”, este menționat că -

În conformitate cu art. 79 Cod penal, stabilirea pedepsei sub limita minimă sau a

unei pedepse mai blînde, care nu este prevăzută în sancțiunea articolului

corespunzător din Codul penal, în baza căruia este încadrată infracțiunea, se

admite luînd numai în considerare personalitatea vinovatului în cazul existenței

circumstanțelor excepționale, legate de scopul, motivele, rolul vinovatului și

comportamentul acestuia pînă la săvîrșirea infracțiunii, în timpul și după

săvîrșirea infracțiunii.

În spiritul acestei norme penale, se înțelege că trebuie să existe ori în

împrejurările în care s-a derulat fapta infracțională, ori în datele privind

personalitatea infractorului, circumstanțe, împrejurări, particularități, situații sau

stări de lucruri, care constituie excepție de la starea obișnuită a lor ori a

personalității inculpatului. Împrejurările obișnuite sînt cele care predomină și

caracterizează majoritatea cetățenilor și nu pot fi considerate excepționale.

Ca excepționale, instanța urmează să stabilească astfel de împrejurări care

micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și date privind

personalitatea făptuitorului (grad de invaliditate – I, II (persoana cu dizabilități

severe și accentuate), merite deosebite față de societate, alte circumstanțe de

importanță majoră).

În cazul stabilirii unor asemenea împrejurări, instanța de judecată este

obligată să indice în sentință care anume circumstanțe ale cauzei sunt considerate

excepționale și în corelație cu care date despre persoana vinovatului ele servesc

drept temei pentru aplicarea art. 79 Cod penal.

Astfel, lecturînd textul deciziei recurate, Colegiul constată că, de către

instanța de apel nu au fost reținute careva situații excepționale prevăzute la art. 79

Cod de procedură penală sau să se fi constatat încălcarea cărorva drepturi ale

inculpatului prevăzute la art. 385 alin. (4) al normei menționate.

În aceiași ordine de idei, instanța de recurs ține să menționeze că, pedeapsa

este echitabilă cînd ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui

proporționale cu gravitatea infracțiunii săvîrșite și este suficientă pentru

restabilirea echității sociale, adică a drepturilor intereselor victimei, statului și

întregii societăți, perturbate prin infracțiune, și cînd este capabilă să contribuie la

realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și

prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît de condamnat, cît și de alte persoane.

Categoria și termenul (limita) de pedeapsă ce urmează a fi stabilit este în

dependență de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de art. 76-77 Cod

penal.

Termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvîrșite, se stabilește

avînd în vedere persoana celui vinovat, iar limitele termenelor de pedeapsă,

prevăzute în partea specială, sînt determinate de încadrarea juridică a faptei și

8

reflectă gravitatea infracțiunii săvîrșite, care constă în modul și mijloacele de

săvîrșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă,

de urmările produse sau care s-ar fi putut produce.

Din motiv că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor argumentelor

menționate în apelul apărătorului, expuse la pct. 3.2. al prezentei decizii, similare

celor invocate în cererea de recurs, Colegiul penal lărgit admite și recursul

apărătorului inculpatului, urmînd ca instanța de apel să judece apelul cu

respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală.

Astfel, cercetînd decizia atacată, Colegiul penal lărgit constată, că instanța de

apel nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat arbitrar în ce privește încălcarea de către

inculpat a regulilor circulației rutiere, și anume în partea în care, recurentul

consideră că nu au fost admise careva încălcări, invocate de acuzator, în pct. 20

alin. (7) lit. a) și pct. 45 al RCR.

Din considerentele menționate, Colegiul penal lărgit conchide că soluția

adoptată de către instanța de apel este contrară prevederilor legale, astfel instanța

de apel, judecînd cauza dată, a comis eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin.

(1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, la care se face referință, deci există

temeiul de casare a soluției adoptate: pedeapsa aplicată inculpatului a fost

individualizată contrar prevederilor legale și nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, eroare, care nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Reieșind din aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit consideră necesar a

casa decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de

apel în partea stabilirii pedepsei în baza învinuirii pe art. 264 alin. (3) lit. b) Cod

penal, în strictă conformitate cu prevederile legii.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să țină seama de motivele indicate în prezenta decizie, precum și de cele

invocate în recursurile declarate de partea acuzării și partea apărării, care au servit

temei de casare a soluției adoptate, să verifice minuțios legalitatea și temeinicia

hotărîrii atacate, să judece apelurile din punct de vedere al stării de fapt și de drept

și să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.

417 Cod de procedură penală.

Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Gonța Fiodor în

numele inculpatului Rotari Serghei și procurorul în Procuratura de nivelul Curții

de Apel Chișinău, Constantin Miron, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2016, în cauză penală în privința lui Rotari

Serghei Mina și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt

9

complet de judecată.

Se dispune eliberarea lui Rotari Serghei Mina, din penitenciar în caz dacă nu

se deține în baza unei alte hotărîri de condamnare sau măsuri de reprimare.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Pronunțarea integrală la 24 august 2016.

Președinte: Gordilă Nicolae

Judecători: Guzun Ion

Covalenco Elena

Catan Liliana

Diaconu Iurie

10