1ra-1285/2016 — Art. 264 al. 3 lit. b CP

Instanța de fond: 08.07.2015 – 22.12.2015;

Instanța de apel: 02.02.2016 – 21.03.2016;

Instanța de recurs: 27.05.2016 – 09.08.2016. ACONSTAT AT: 1. Prin sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 22 decembrie 2015, Rotari Serghei a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 5 ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani. Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare a fost suspendată, pe un termen de probă de 4 ani, cu obligarea inculpatului să nu-și schimbe domiciliul fără acordul organului competent, pe parcursul termenului de probă. 2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, la 27.01.2015 în jurul orelor 23:30, cet. Rotari Serghei, conducînd automobilul de model „Fiat Scudo” cu n/î K AF 767, se deplasa pe bd. Dacia din direcția str. Cuza-Vodă spre direcția bd. Decebal mun. Chișinău. În timpul deplasării, Rotari Serghei exprimînd neatenție față de trafic și încredere exagerată în sine, a încălcat cerințele Regulamentului Circulației Rutiere, și anume prevederile pct. 45 al RCR, în conformitate cu care „conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile 1 periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră; în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”; prevederile pct. 20 alin. (7) lit. a) al RCR, în conformitate cu care, „ La apariția semnalului verde (săgeata care permite circulația spre stînga), conducătorii de vehicule: a) pot să înceapă deplasarea numai după ce s-au asigurat că prin aceasta nu creează obstacole vehiculelor antrenate deja în trecerea intersecției, indiferent de direcția lor de mers, precum și pietonilor care finalizează traversarea carosabilului ”, și ca urmare șoferul Rotari Serghei a comis tamponarea pietonului Maruha Denis Grigore a.n. 1978 care traversa bd. Dacia la culoarea roșie a semaforului pentru pietoni de la stînga la dreapta relativ deplasării autovehiculului. În rezultatul accidentului rutier pietonului Maruha Denis, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 25 D/302 din 01.06.2015, i-au fost cauzate leziunii corporale grave periculoase pentru viață, în rezultatul cărora cet. Maruha Denis la data de 03.02.2015 a decedat în secția de reanimare a Institutului de Medicină Urgentă. 3. Sentința a fost atacată cu apel de către: 3.1. Procuror, care a contestat sentința în partea stabilirii pedepsei inculpatului și anume în partea aplicării art. 90 Cod penal, menționînd că în cadrul cercetării judecătorești nu au fost stabilite circumstanțe privind aplicarea față de inculpat a prevederilor art. 90 Cod penal. Infracțiunea de încălcare a regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, ce s-a soldat cu decesul unei persoane, săvîrșite de către inculpatul Rotari Serghei, atentează la relațiile sociale ce vizează respectarea de către conducătorii mijloacelor de transport a regulilor circulației rutiere, obligație impusă fiecărui conducător de transport, care este mijloc de pericol social sporit pentru viața și sănătatea nu numai a însuși șoferului, dar și a altor participanți la trafic. A solicitat casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei cu pronunțarea unei noi hotărîri în această parte prin care inculpatului să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis și privarea dreptului de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani. 3.2. Avocatul Fiodor Gonța în numele inculpatului Rotari Serghei, prin care a criticat sentința sub aspectul ilegalității acesteia, menționînd că urmărirea penală a fost pornită cu grave încălcări si erori, luînd ca bază încălcările prevăzute de pct. 20 alin. (7) lit. a) al RCR “La apariția semnalului verde săgeata care permite circulația spre stingă...’’(corect era spre dreapta). Fapte, ce demonstrează respectarea pct. 45 al RCR de către inculpatul. ,,Starea psihofiziologică ce influințează atenția și reacția” - La volanul autoturismului se simțea în stare fizică normală, băuturi alcoolice s-au alte substanțe interzise conducerii n-a consumat...” fapt confirmat prin expertiza. 2 ,,Dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase” -„Aflîndu-se la o distanta de aproximativ 20 metri pîna la semafor a observat cum de la stinga la dreapta relativ deplasării sale la fuga traversează strada doi tineri. A urmărit acești doi pietoni pîna la finisarea traversării carosabilului...” Fapt demonstrat prin DVD video. ,,Starea tehnică a vehiculului si particularitățile încărcăturii”, automobilul se afla în stare tehnică bună, cum sistemul de frînare așa si de conducere.” Testarea tehnică, asigurarea, este în regulă. Verificate de colaboratori PR. ,,Situația rutieră, în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole, care pot fi observate de conducător, el trebuie sa reducă viteza sau chiar sa oprească pentru a nu pune in pericol siguranța traficului”. Inculpatul este învinuit de către Procuror că nu a aplicat frîna pîna la trecerea de pietoni și în același timp viteza automobilului a fost redusă de la 50km/h la 40km/h cu aplicarea altor metode de frînare, cum ar fi cutia de viteză în cazul, cînd doi pietoni au traversat, și șoferul i-a observat, si le-a permis traversarea străzii de către 2 pietoni pe care i-a observat... Si a continuat deplasarea la culoarea verde a semaforului pentru banda nr. 1. În cazul dat nu a fost necesară aplicarea frînei. Accidentul de fapt a avut loc la distanta 30m de la semafor, si după marcajul pietonal mai mult de 20m. Inculpatul conform prevederilor RCR pct. 45 d) a evitat tamponarea obstacolelor observate (pietonii), continuîndu-si mișcarea cu viteza redusa fără a observa alte obstacole, care ulterior, în loc nepermis au apărut pe neașteptate în fața automobilului. Fapt, care demonstrează nevinovăția inculpatului. Rotari Serghie, deplasîndu-se prin intersecție cu circulație dirijată, la culoarea verde al semaforului, a comis tamponarea pietonului Maruha Denis, care traversa în alergare, neregulamentar bd. Dacia prin intersecție, în afara trecerilor de pietoni, care sunt prevăzute la aceasta intersecție, și se află la o distanță de 20-30 metri de la locul accidentului. Astfel, a apărut pe neașteptate în fața automobilului inculpatului. Mai mult, pietonul era absolut distrat, ascultînd muzica. Instanța de judecată a dat apreciere Raportului de constatare tehnico-științific nr. 644 din 11.02.2015, conform căruia s-a stabilit că pentru viteza de 50 km/ora a automobilului de model Fiat Scudo cu nr. KAF 767, în condițiile comiterii accidentului rutier dat, distanța necesară pentru oprire în siguranța a fost de 26 metri. Conform datelor inițiale prezentate, din punct de vedere tehnic, conducătorul automobilului de model Fiat Scudo cu nr. KAF 767, deplasîndu-se cu viteza de 40km/ora, dispunea de posibilitatea tehnică de evitare a tamponării obstacolului (pietonului) folosind frînarea. Această concluzie nu poate fi aplicabilă inculpatului deoarece expertul nu a luat în considerație condițiile în care s-a comis accidentul, si anume: Distanța de la trecerea de pietoni pînă la locul accidentului (peste 20m). Vizibilitatea în timp de noapte (23.30), faptul că iluminația stradalei și la camerele video sub semafoare, sunt concentrate PERJMETRAL, și la trecerea de pietoni iluminația este reflectată de marcaj, este mai accentuată. În cazul dat, locul 3 de unde s-a deplasat pietonul este cel mai puțin iluminat, la o distanta de peste 20 metri după trecerea de pietoni, din direcția cărui a apărut pietonul care traversa bd. Dacia din stinga în dreapta, din locul cel mai puțin iluminat, mai mult pietonul nu avea semne reflectoare pe el, fiind îmbrăcat în haine de culori întunecate. A solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care inculpatul Rotari Serghei Mina să fie achitat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2016, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către Avocatul Fiodor Gonța în numele inculpatului Rotari Serghei. Admis apelul declarat de către procurorul Liliana Verdeș, casată parțial sentința judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 22 decembrie 2015, în partea stabilirii pedepsei și pronunță o nouă hotărîre în această parte, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță în această parte după cum urmează: Inculpatului Rotari Serghei Mina, recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. În rest sentința a fost menținută. 4.1. În motivarea deciziei sale instanța de apel, a menționat că, la pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Rotari Serghei a săvîrșit infracțiunea imputată lui. Vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii încriminate rezultă din coroborarea tuturor probelor testimoniale și scrise atașate dosarului, administrate nemijlocit în faza de urmărire penală, cercetate în cadrul instanței de fond și suplimentar în cea de apel, și anume: - declarațiile succesorului părții vătămate Maruha Tamara; - declarațiile martorului Rotari Tamara. Respectiv, declarațiile martorilor fiind apreciate prin prisma prevederilor art. 100-101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al concludenții, utilității, veridicității și coroborării cu celelalte probe administrate în cadrul urmăririi penale s-a conchis că, ele se confirmă și prin următoarele materiale examinate suplimentar în cadrul ședinței de apel: - procesul-verbal de cercetare la fața locului cu schema accidentului rutier din 27.01.2015 și tabelul foto anexă la proces verbal unde este indicat locul comiterii accidentului rutier pe bd. Dacia, mun. Chișinău (f.d. 10-17); - raportul de expertiză medico-legală nr. 25D/302 din 01.06.2015 i-a fost cauzat: decesul cet. Maruha Denis survenit în rezultatul angajării trunchiului cerebral apărute ca urmare a traumei cranio-cerebrale; - raportul de constatare tehnico-științific nr. 644 din 11.02.2015 (f.d. 45-47); 4 - disc „DVD” cu capacitatea totală de 4,7 GB pe care este înscrisă o înregistrare video de la camerele de supraveghere a circulației rutiere înregistrată pe timp de noapte de camera de înregistrare cu nr. T18-Dacia-Decebal E to W între orele 23:30:01 - 23:34:59 (f.d.22); - proces-verbal de examinare a obiectului din 05.02.2015 (f.d. 24). În contextul relevării și analizei juridice a probelor sus menționate, nu există temei pentru a da o nouă apreciere, instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare în privința lui Rotari Serghei privind încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare, care a provocat decesul unei persoane și, în așa mod, a înlăturat apărările avocatului și inculpatului în sensul cerinței de achitare a inculpatului Rotari Serghei. Faptul că inculpatul Rotari Serghei a încălcat prevederile pct. 45 al Regulamentului Circulației Rutiere, este confirmat însăși de către inculpat care a declarat că, n-a observat cum a apărut un pieton, nu l-a văzut traversând carosabilul, s-a produs tamponarea apoi a frînat. El nu s-a uitat în stânga, el a urmărit numai primii doi pietoni care au traversat la pas grăbit carosabilul. În speță a fost reținută legătura cauzală între fapta săvîrșită de către inculpat și leziunile corporale primite de către Maruha Denis care au dus la decesul acestuia. Legătura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediată este dovedită cu certitudine de probatoriul administrat în cauză, în sensul că intre leziunile traumatice și accidentul produs de către inculpat exista legătura directă, neînterpunîndu-se nici o condiție sau cauză care ar fi putut întrerupe cursul cauzal. instanța de apel a reținut că fapta a fost comisă din imprudență ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale privind circulația pe drumurile publice, iar urmările constau în vătămarea integrității corporale și a sănătății victimei prin leziunile care au dus la decesul persoanei. Cu privire la pedeapsa penală, care fiind obiectul apelului acuzatorului de stat, instanța de apel a considerat fondate criticile apelantului referitor la blîndețea pedepsei în privința inculpatului Rotari S. și aplicarea în privința acestuia a unei pedepsei mai aspre decît cea stabilită de instanța de fond, în această parte sentința fiind casată și pronunțată o nouă hotărîre. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, instanța de apel a luat în considerație gradul de pericol social al faptei săvîrșite, că infracțiunea imputată inculpatului este una gravă comisă din imprudență, personalitatea celui vinovat care la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, anterior nu a fost condamnat, lipsa circumstanțelor atenuate și agravante, dar și de faptul că regulile circulație rutiere au fost încălcate și de către pătimit. Toate aspectele expuse, a justificat aplicarea pedepsei privative de libertate în limita minimă sancțiunii prevăzută de norma legii penale - de 2 ani închisoare 5 cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 3 ani, deoarece pedeapsa penală așa cum este cuantificată de către instanța de apel este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul pedepsei penale. Referitor la modalitatea de executare, contrar soluției instanței de fond, instanța de apel a considerat că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 90 Cod penal, care reglementează condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, soluția instanței în această parte fiind una neîntemeiată.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Procuror, care invocînd temeiurile prevăzute de art. 427 pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel în partea stabilirii pedepsei, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. Procurorul în susținerea recursului declarat a invocat că, instanța de apel considerînd rațional ca inculpatului Rotari Serghei să-i fie aplicată pedeapsă cu închisoare, cu care acuzarea este de acord, totuși la stabilirea termenului de închisoare Colegiul penal greșit a individualizat pedeapsa aplicîndu-i pedeapsă sub limita minima prevăzută de sancțiunea articolului incriminat, or, art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de pînă la 4 ani. Careva motive care i-ar fi permis instanței de apel să stabilească o pedeapsă de 2 ani închisoare, adică sub limita minima prevăzută de sancțiunea articolului pentru care a fost condamnat, în speță nu s-au constatat, cum ar fi circumstanțe excepționale (art. 79 CP) sau încălcarea drepturilor inculpatului (art. 385 al. (4) CPP), adică a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. 5.2. Avocatul Gonța Fiodor în numele inculpatului Rotari Serghei, prin care solicită casarea hotărîrilor judecătorești, cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care inculpatul Rotari Serghei Mina să fie achitat, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În argumentarea recursului declarat a invocat că de către pietonul Maruha Denis nu au fost respectate regulile de circulație ce i se impun pietonului, acesta provocînd de fapt accidentul rutier prin deplasarea sub formă de alergare în zonă interzisă de trecere de pietoni, în imediata apropiere fiind trecere dirijată pentru pietoni, și la trecerea neregulamentară nu s-a asigurat că nu se apropie nici un vehicul. Respectiv obstacolul de circulație a fost creat de pieton, ultimul nefiind observat de inculpatul Rotari Serghei, iar de partea acuzării, de instanța de fond și de apel nu a fost probat în nici un fel faptul că de conducătorul auto Rotari Serghei reieșind din circumstanțele cauzei urma să fie observat acel pieton, prin urmare în acțiunile inculpatului Rotari Serghei lipsesc semnele componenței de infracțiune. În rest a invocat argumente similare ca și în cererea de apel.

Judecînd recursurile ordinare declarate în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal consideră că acestea urmează a fi admise, din următoarele considerente. 6 Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța admite recursul, casează, parțial sau total, hotărîrea atacată și dispune rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Analizînd decizia atacată, Colegiul lărgit constată că atît prima instanță, cît și instanța de apel în cauza dată n-au individualizat pedeapsa potrivit prevederilor art. 61, 75 Cod penal și a practicii judiciare constante, ce a dus la stabilirea unei pedepse neechitabile și se consideră eroare de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara o eroare de drept, comisă de aceasta, atunci cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Astfel, analizînd conținutul recursului declarat, Colegiul constată că partea acuzării consideră decizia instanței de apel adoptată pe caz neîntemeiată, invocînd aprecierea eronată de către aceasta a principiilor legale și a criteriilor de individualizare a pedepsei, prin aplicarea unei pedepse prea blînde, neechitabile în coraport cu fapta comisă și consecințele survenite, astfel, în privința încadrării juridice a acțiunilor inculpatului în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, instanța de recurs nu se va expune. Invocînd doctrina penală, Colegiul remarcă că prin criteriile de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele de care instanța de judecată este obligată să se conducă în procesul stabilirii pedepsei și la aplicarea ei persoanei vinovate de săvîrșirea infracțiunii. Individualizarea pedepsei constă în obligațiunea instanței de a stabili infractorului măsura pedepsei necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale. Legea penală fixează cadrul legal în limitele căruia instanța de judecată efectuează operația de stabilire și aplicare a pedepsei infractorului. Astfel, instanța de judecată stabilește tipul sau cuantumul pedepsei în limitele prevăzute de sancțiunea normei penale din Partea Specială a Codului penal în baza căreia a fost calificată fapta ca infracțiune. La individualizarea pedepsei, conform criteriilor generale de individualizare a pedepsei instanța de judecată trebuie să respecte toate cerințele prevăzute de legea penală ce asigură aplicarea față de inculpat a unei pedepse echitabile, legale și individualizate. Neglijarea unora din aceste criterii, la stabilirea pedepsei, constituie temei pentru casarea hotărîrii de către instanța ierarhic superioară în procedura prevăzută de legea procesual penală pentru căile de atac. La caz, sancțiunea art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de pînă la 4 ani. Din dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel se constată că, inculpatului Rotari S., i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, adică sub limita minimă prevăzută de sancțiunea articolului 7 pentru care inculpatul a fost condamnat. În acest sens, Colegiul penal lărgit ține să remarce că, potrivit pct. 11 al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 8 din 11.11.2013 „Cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale”, este menționat că - În conformitate cu art. 79 Cod penal, stabilirea pedepsei sub limita minimă sau a unei pedepse mai blînde, care nu este prevăzută în sancțiunea articolului corespunzător din Codul penal, în baza căruia este încadrată infracțiunea, se admite luînd numai în considerare personalitatea vinovatului în cazul existenței circumstanțelor excepționale, legate de scopul, motivele, rolul vinovatului și comportamentul acestuia pînă la săvîrșirea infracțiunii, în timpul și după săvîrșirea infracțiunii. În spiritul acestei norme penale, se înțelege că trebuie să existe ori în împrejurările în care s-a derulat fapta infracțională, ori în datele privind personalitatea infractorului, circumstanțe, împrejurări, particularități, situații sau stări de lucruri, care constituie excepție de la starea obișnuită a lor ori a personalității inculpatului. Împrejurările obișnuite sînt cele care predomină și caracterizează majoritatea cetățenilor și nu pot fi considerate excepționale. Ca excepționale, instanța urmează să stabilească astfel de împrejurări care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și date privind personalitatea făptuitorului (grad de invaliditate – I, II (persoana cu dizabilități severe și accentuate), merite deosebite față de societate, alte circumstanțe de importanță majoră). În cazul stabilirii unor asemenea împrejurări, instanța de judecată este obligată să indice în sentință care anume circumstanțe ale cauzei sunt considerate excepționale și în corelație cu care date despre persoana vinovatului ele servesc drept temei pentru aplicarea art. 79 Cod penal. Astfel, lecturînd textul deciziei recurate, Colegiul constată că, de către instanța de apel nu au fost reținute careva situații excepționale prevăzute la art. 79 Cod de procedură penală sau să se fi constatat încălcarea cărorva drepturi ale inculpatului prevăzute la art. 385 alin. (4) al normei menționate. În aceiași ordine de idei, instanța de recurs ține să menționeze că, pedeapsa este echitabilă cînd ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu gravitatea infracțiunii săvîrșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune, și cînd este capabilă să contribuie la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît de condamnat, cît și de alte persoane. Categoria și termenul (limita) de pedeapsă ce urmează a fi stabilit este în dependență de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de art. 76-77 Cod penal. Termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvîrșite, se stabilește avînd în vedere persoana celui vinovat, iar limitele termenelor de pedeapsă, prevăzute în partea specială, sînt determinate de încadrarea juridică a faptei și 8 reflectă gravitatea infracțiunii săvîrșite, care constă în modul și mijloacele de săvîrșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmările produse sau care s-ar fi putut produce. Din motiv că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor argumentelor menționate în apelul apărătorului, expuse la pct. 3.2. al prezentei decizii, similare celor invocate în cererea de recurs, Colegiul penal lărgit admite și recursul apărătorului inculpatului, urmînd ca instanța de apel să judece apelul cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală. Astfel, cercetînd decizia atacată, Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat arbitrar în ce privește încălcarea de către inculpat a regulilor circulației rutiere, și anume în partea în care, recurentul consideră că nu au fost admise careva încălcări, invocate de acuzator, în pct. 20 alin. (7) lit. a) și pct. 45 al RCR. Din considerentele menționate, Colegiul penal lărgit conchide că soluția adoptată de către instanța de apel este contrară prevederilor legale, astfel instanța de apel, judecînd cauza dată, a comis eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, la care se face referință, deci există temeiul de casare a soluției adoptate: pedeapsa aplicată inculpatului a fost individualizată contrar prevederilor legale și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, eroare, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Reieșind din aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit consideră necesar a casa decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel în partea stabilirii pedepsei în baza învinuirii pe art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, în strictă conformitate cu prevederile legii. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să țină seama de motivele indicate în prezenta decizie, precum și de cele invocate în recursurile declarate de partea acuzării și partea apărării, care au servit temei de casare a soluției adoptate, să verifice minuțios legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate, să judece apelurile din punct de vedere al stării de fapt și de drept și să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2), lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Gonța Fiodor în numele inculpatului Rotari Serghei și procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Constantin Miron, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2016, în cauză penală în privința lui Rotari Serghei Mina și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt 9 complet de judecată. Se dispune eliberarea lui Rotari Serghei Mina, din penitenciar în caz dacă nu se deține în baza unei alte hotărîri de condamnare sau măsuri de reprimare. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Pronunțarea integrală la 24 august 2016. Președinte: Gordilă Nicolae Judecători: Guzun Ion Covalenco Elena Catan Liliana Diaconu Iurie 10