1ra-1489/2016 — Art. 264 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 30 noiembrie 2015, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Țurcan Serghei Vasile a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an 6 luni cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei s-a suspendat condiționat pe un termen de probă de 2 ( doi) ani. Acțiunea civilă în cauza penală înaintată de către partea vătămată Lazari Mihail împotriva lui Țurcan Serghei Vasile, privind recuperarea prejudiciului moral și material cauzat prin infracțiune, în baza art. 225 Cod de procedură penală s-a admis în principiu urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. 1

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, inculpatul Țurcan Serghei Vasile a fost condamnat pentru faptul că, dânsul la data de 22 aprilie 2015, aproximativ la ora 23:50 min., în timpul deplasării cu automobilul personal model „Volkswagen Transporter” cu număr de înmatriculare CRE 172, pe str. Calea Ieșilor,12 din direcția str. Ion Creangă spre str. Ghidighici din mun. Chișinău, nerespectând regulile de securitate a circulației rutiere, nu a manifestat prudență sporită la trafic, ignorând cerințele indicatorului 5.50.1- 5.50.2 din Regulamentul Circulației Rutiere „trecere pentru pietoni”, pct. l), lit. f), pct. 45.1) și 2) a Regulamentului Circulației Rutiere care prevede, că conducătorul de vehicul, înainte de plecare și în timpul deplasării, este obligat să cedeze trecerea pietonilor la trecerile pentru pietoni cu circulația nedirijată. În cazul în care înaintea trecerii pentru pietoni s-a oprit sau a redus viteza vreun vehicul, conducătorii altor vehicule, care se deplasează pe benzile alăturate pot continua deplasarea numai asigurându-se că în fața vehiculului menționat nu sunt pietoni, precum și pct.45.1) și 2) al Regulamentului Circulației Rutiere, că conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră, iar în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului și în rezultatul impactului a tamponat pietonul Lazari Mihail Serghei, a.n.10.10.1987, care traversa regulamentar partea carosabilă din partea stângă spre dreapta, relativ deplasării autovehiculului. În rezultatul impactului, conform raportului de expertiză medico-legală nr.1212/D din 02.06.2015 lui Lazari Mihail Serghei, conform datelor din documentele medicale prezentate, de către expertul judiciar medico-legal Vicol Aurel, a fost constatat: fractura patelei pe stânga fără deplasarea fragmentelor; hemartroză articulației genunchiului stâng, leziunea ligamentului colateral medial a genunchiului drept; plăgi contuze a ambilor genunchi; traumatism cranio-cerebral închis manifestat comoție cerebrală; plagă contuză și excoriații multiple la nivelul feței și ambelor mâini, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur sau lovire de acesta, care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, în comun, se califică ca vătămare medie.

Sentința menționată a fost atacată cu apeluri de către : 3.1. - avocatul Ivanov Oxana în numele părții vătămate Lazari Mihail, prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi decizii în privința inculpatului Țurcan Serghei, prin care a-i aplica inculpatului pedeapsa închisorii cu executarea reală a ei. A considerat că, prima instanță, stabilindu-i pedeapsa închisorii și suspendând-o conform prevederilor art. 90 Cod penal, i-a acordat inculpatului o șansă de corijare și care în opinia avocatului Ivanov Oxana este absolut neechitabilă în comparație cu partea 2 vătămată și nemijlocit cu societatea. De asemenea apelantul a considerat că, prima instanță i-a încălcat părții vătămate dreptul la un proces echitabil prin admiterea în principiu a acțiunii civile înaintate; 3.2. - inculpatul Țurcan Serghei, prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi decizii în privința lui și stabilirea unei pedepse mai blânde, ținând cont de prezența circumstanțelor atenuante și lipsa celor agravante; 3.3. - avocatul Sarsaman Grigore în numele inculpatului Țurcan Serghei Vasile, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Țurcan Serghei Vasile să-i fie exclusă pedeapsa complementară de privare de dreptul de a conduce mijloace de transport. În motivarea cererii de apel avocatul a invocat că, pedeapsa complementară stabilită de prima instanță a fost una nemotivată și care nu necesită a fi aplicată datorită persoanei inculpatului. Mai mult ca atît, pînă la cazul dat inculpatul Țurcan Serghei a fost și este un conducător auto cu comportament ireproșabil, nu a avut niciodată careva încălcări ale Regulamentului Circulației Rutiere și nu există nici o motivație faptică de a fi lipsit de dreptul de a conduce mijloace de transport.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2016, au fost respinse, ca nefondate apelurile inculpatului Țurcan Serghei Vasile și a avocatului Sarsaman Grigore în numele inculpatului Țurcan Serghei Vasile. A fost admis parțial apelul avocatului Ivanov Oxana în numele părții vătămate Lazari Mihail, a fost casată această sentință în partea civilă privitor la încasarea daunei morale și a cheltuielilor judiciare și pronunțată, în această parte, o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată și civilă Lazari Mihail privitor la încasarea daunei morale și a cheltuielilor judiciare și a fost încasată de la Țurcan Serghei Vasile în beneficiul părții vătămate și civile Lazari Mihail dauna morală în sumă de 10 000 (zece mii) lei și cheltuielile judiciare în mărime de 10 200 (zece mii două sute) lei. În rest, sentința a fost menținută. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, la pronunțarea sentinței prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că Țurcan Serghei a săvârșit infracțiunea imputată lui. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, instanța de apel a menționat că vina inculpatului Țurcan Serghei se dovedește integral prin declarațiile inculpatului Țurcan Serghei, declarațiile martorilor Rusu Denis (f. d. 30) și Bodarev Vasile (f. d. 31); procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier produs la 22 aprilie 2015 pe str. Calea Ieșilor, 12, cu implicarea unității de 3 transport de model „Volkswagen Transporter” cu numărul de înmatriculare CRE 172, condus de Țurcan Serghei, în rezultatul căruia a fost tamponat pietonul Lazari Mihail Serghei, a. n. 10.10.1987 (f. d. 6); schița accidentului rutier întocmit la 22 aprilie 2015 pe str. Calea Ieșilor, 12, cu implicarea unității de transport de model „Volkswagen Transporter” cu numărul de înmatriculare CRE 172, condus de Țurcan Serghei, în rezultatul căruia a fost tamponat pietonul Lazari Mihail Serghei, a.n. 10.10.1987 (f. d. 7); tabelul fotografic anexa la procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier produs la 22 aprilie 2015 pe str. Calea Ieșilor, 12, cu implicarea unității de transport de model „Volkswagen Transporter” cu numărul de înmatriculare CRE 172, condus de Țurcan Serghei, în rezultatul căruia a fost tamponat pietonul Lazari Mihail Serghei, a. n. 10.10.1987 (f. d. 8,9); raportul de expertiză medico-legală nr. 1212/D din 02.06.2015 a lui Lazari Mihail Serghei, conform datelor din documentele medicale prezentate, de către expertul judiciar medico-legal Vicol Aurel, i-a fost constatat: fractura patelei pe stânga fără deplasarea fragmentelor; hemartroza articulației genunchiului stâng, leziunea ligamentului colateral medial a genunchiului drept; plăgi contuze a ambilor genunchi; traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală; plagă contuză și excoriații multiple la nivelul feței și ambelor mâini, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur sau la lovire de acesta, care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, în comun, se califică ca vătămare medie (f. d. 19-20). Totodată, potrivit materialelor cauzei, inculpatul Țurcan Serghei, în cadrul examinării cauzei în instanța de fond a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, cauza fiind examinată în instanța de fond în procedură simplificată, conform art. 3641 Cod de procedură penală. Astfel, instanța de apel analizând probele cercetate atât la urmărirea penală, în prima instanță, cât și în cadrul instanței de apel a ajuns la concluzia că inculpatul Țurcan Serghei, prin acțiunile sale a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 264 alin.(l) Cod penal, după semnele calificative - încălcarea regulilor de securitate a circulației, comisă de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare care a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății. Potrivit art.219 alin. (2) pct. 1), 4) Cod de procedură penală, persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală pot înainta o acțiune civilă privitor la despăgubire, prin restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală, precum și repararea prejudiciului moral. Astfel, instanța de apel a considerat nefondată sentința atacată, privind respingerea cererii părții vătămate cu privire la încasarea daunei morale or, incontestabil Lazari Mihail a avut mari retrăiri sufletești în urma prejudiciului cauzat în privința sa de către inculpat prin infracțiune. Totuși, instanța de apel a considerat ca fiind exagerată suma de 150000 (o sută 4 cinzeci mii lei) pretinsă de partea vătămată Lazari Mihail cu titlu de prejudiciu moral și a considerat necesar de a încasa suma prejudiciului moral în mărime de 10 000 (zece mii) lei, din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate Lazari Mihail, ținând cont de practica CEDO privitor la modul de încasare a prejudiciului moral (Opinia comună privind satisfacția echitabilă //Buletinul CSJ a RM 8-9/24, 2012), cât și de prevederile art. 1423 Cod civil, conform căruia, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța judecătorească reieșind din caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, (dacă vinovăția este condiție a răspunderii), și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța judecătorească, luând în considerație circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul (locul, timpul, vârsta etc.), precum și statutul social al persoanei vătămate. Mărimea prejudiciului moral nu depinde de mărimea prejudiciului material. În speță, dauna morală se exprimă prin faptul că Lazari Mihail a suportat mari suferințe morale și dureri fizice, în urma prejudiciului cauzat prin infracțiune de către inculpatul Țurcan Serghei, s-a aflat la tratament, a avut suferințe morale. De asemenea, instanța de apel a considerat necesar de a admite acțiunea civilă în partea încasării din contul inculpatului Țurcan Serghei în contul părții vătămate Lazari Mihail a sumei 10 200 (zece mii două sute) lei ca cheltuieli judiciare, deoarece conform bonurilor de plată (f. d. 180), cu certitudine s-a constatat că partea vătămată Lazari Mihail a suportat cheltuieli în mărime de 10 200 (zece mii două sute) lei, în urma încheierii contractului de asistență juridică cu avocatul Ivanov Oxana. Privitor la încasarea daunei materiale, instanța de apel a menționat următoarele : conform art.225 alin.(3) Cod de procedură penală, dacă la soluționarea acțiunii civile, pentru a stabili suma despăgubirilor cuvenite părții civile, apare necesitatea de a amâna judecarea cauzei pentru a se administra probe suplimentare, instanța poate să admită în principiu acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. Instanța de apel a constatat că de către partea vătămată Lazari Mihail și reprezentantul său, avocatul Ivanov Oxana nu au fost prezentate careva probe incontestabile pentru stabilirea cuantumului concret a prejudiciului material, în ce mărime anume, și aceasta nu este posibil de constatat fără a amâna judecarea cauzei, și astfel, reieșind din prevederile art. 225 alin. (3) Cod de procedură penală, a considerat că prima instanță corect a ajuns la concluzia de a admite în principiu acțiunea civilă a părții vătămate, privitor la încasarea daunei materiale, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. Referitor la stabilirea pedepsei penale, instanța de apel a considerat argumentele apelanților ca nefondate și a conchis că instanța de fond la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de 5 personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Astfel, conform art. 16 alin. (2) Cod penal, infracțiunea săvârșită de către Țurcan Serghei, în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil, se atribuie la categoria infracțiunilor celor ușoare. De asemenea, corect au fost reținute următoarele circumstanțe atenuante: recunoașterea pe deplin a vinei, căința sinceră de cele comise, comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni ușoare, caracteristica pozitivă a inculpatului. Circumstanțe agravante - nu au fost stabilite. Reieșind din totalitatea circumstanțelor stabilite, din comportamentul inculpatului Țurcan Serghei în timpul și după săvârșirea infracțiunii, din faptul că n-a întreprins careva acțiuni în vederea restituirii prejudiciul cauzat prin infracțiune părții vătămate, instanța de apel a conchis că instanța de fond corect a considerat că inculpatul Țurcan Serghei corect a fost condamnat pe art. 264 alin. (1) Cod penal, numindu-i pedeapsa cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, sub formă de închisoare pe un termen de 1 an 6 luni, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 (doi) ani, suspendându-i condiționat în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare pe un termen de probă de 2 (doi) ani, or conform prevederilor art. 90 alin. (l) Cod penal condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei poate fi aplicată doar în cazul aplicării unei pedepse cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție. Instanța de apel a menționat că este nefondată solicitarea avocatului Sarsaman Grigore în numele inculpatului Țurcan Serghei Vasile referitor la neaplicarea pedepsei complementare în privința inculpatului, pe motiv că Țurcan Serghei a fost și este un conducător auto cu comportament ireproșabil, nu a avut niciodată careva încălcări ale RCR, or, argumentul dat vine în contradicție cu materialele cauzei și anume potrivit cazierului contravențional (f. d. 181), Țurcan Serghei Vasile, în perioada de timp 30.05.2015 - 14.03.2016 a încălcat de 5 ori Regulamentul Circulației Rutiere acumulând în total 13 puncte de penalizare. De asemenea, instanța de apel a considerat că în cazul dat nu sunt aplicabile prevederile art. 79 Cod penal, în conformitate cu care instanța de judecată poate să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie deoarece, conform prevederilor art. 79 Cod penal, pot fi recunoscute circumstanțe excepționale ale cauzei, acele circumstanțe, legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în săvârșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și de contribuirea activă a participantului unei infracțiuni săvârșite în grup la descoperirea acesteia. În speță asemenea circumstanțe n-au fost constatate, or, aceleași circumstanțe apreciate de către instanța de judecată ca atenuante, nu mai pot fi considerate și ca excepționale și că este posibil de anulat pedeapsa complementară nu sunt fondate și au fost respinse, or, aceste circumstanțe sunt niște circumstanțe atenuante obișnuite și nu 6 careva excepționale. Astfel, instanța de apel a statuat că așa circumstanțe, cum ar fi recunoașterea vinei și căința sinceră, sunt niște circumstanțe atenuante obișnuite, care nu prevăd ceva excepțional și nu pot fi considerate excepționale. De aceea, instanța de apel a considerat că pedeapsa aplicată inculpatului Țurcan Serghei Vasile este legală și întemeiată, proporțională faptelor comise, cât și circumstanțelor reale și personale, corect constatate de către instanța de fond, sentința fiind legală și întemeiată în această parte.

Hotărîrile judecătorești sunt atacate cu recursuri ordinare de către avocatul Sarsaman Grigore în numele inculpatului Țurcan Serghei, depuse la 10 iunie 2106 și la 01 iulie 2016, prin care, în temeiul art. 427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acestora, în partea stabilirii pedepsei complementare, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie exclusă pedeapsa complementară. 5.1. În recursul depus la data de 10 iunie 2016, recurentul a invocat temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6 Cod de procedură penală, fără a specifica în ce constă eroarea de drept și fără a argumenta dezacordul său cu hotărîrile atacate. 5.2. În cererea de recurs suplimentară depusă la 01 iulie 2016, recurentul a invocat că nu este corectă concluzia instanței de apel precum că, potrivit cazierului contravențional Țurcan Serghei Vasile în perioada de timp 30.05.2015-14.03.2016 a încălcat de 5 ori Regulamentul Circulației Rutiere, or, potrivit conținutului acestui cazier nu este o dovadă că le-a comis și a executat sancțiunea contravențională.

Procurorul în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate de către avocatul Sarsaman Grigore în numele inculpatului Țurcan Serghei, invocînd că acestea urmează a fi declarate inadmisibile, deoarece avocatul Sarsaman Grigore în recursul depus la 10 iunie 2016, contrar cerințelor obligatorii stipulate în art.430 alin.(l) pct.5) Cod de procedură penală, nu a argumentat ilegalitățile hotărării atacate și nu a invocat în ce constă problema de drept de importanță generală abordată pe cauza în speță, iar recursul declarat de către avocatul Sarsaman Grigore la 01 iulie 2016 este depus tardiv, deoarece conform dispoziției art.422 Cod de procedură penală, termenul de declarare a recursului este de 30 zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit materialelor cauzei, dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat la 12.04.2016, comunicîndu-le inculpatului Țurcan Serghei și avocatului acestuia Sarsaman Grigore, că decizia motivată v-a fi pronunțată în ședința publică la data de 10 mai 2016. Astfel, în ziua de 10 mai 2016 hotărîrea instanței de apel a fost pronunțată integral, fapt despre care inculpatul Țurcan Serghei și avocatul acestuia Sarsaman Grigore cunoșteau (f.d. 183-186), iar recursul ordinar motivat a fost declarat la 01.07.2016 (f.d.211), adică peste termenul stabilit de lege.

Verificînd argumentele recursurilor ordinare declarate în raport cu materialele cauzei, ținînd seama de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal consideră, că acestea urmează a fi declarate inadmisibile, din următoarele considerente. 7 7.1. Cu privire la recursul ordinar declarat de către avocatul Sarsaman Grigore în numele inculpatului Țurcan Serghei la data de 10 iunie 2016. Potrivit art. 432 alin. (4) Cod de procedură penală, recursul se consideră admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art. 427 Cod de procedură penală – în cazul în care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență. În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală recursul trebuie să fie motivat, iar art. 430 Cod de procedură penală indică expres cerințele cărora trebuie să corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărîrii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicînd care este eroarea comisă de instanță. În acest sens se reține, că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede 16 temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci ea este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală să motiveze recursul și să arate eroarea ce s-a comis în coraport cu cel puțin unul din temeiurile normei menționate. Prin urmare, criticile formulate de recurent nu conțin indicii unor erori de drept și respectiv nu sunt motivate sub aspectul casării hotărîrii recurate, ca fiind ilegale. În cazul în care autorul nu invocă concret în recurs temeiul sau eroarea pe care se bazează din cele reglementate de norma procesuală penală, un asemenea recurs se consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele prevăzute de pct. 5) art. 430 Cod de procedură penală și urmează a fi declarat ca inadmisibil. Astfel, Colegiul penal constată, că recursul ordinar declarat de avocatul Sarsaman Grigore în numele inculpatului Țurcan Serghei nu întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze recursurile cu circumstanțe în fapt și în drept care le-ar justifica sub acest aspect, întrucît potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. În speță, recurentul la întocmirea recursului nu a îndeplinit dispozițiile prevăzute la art.430 Cod penal, și nu a indicat concret temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală și esența problemei de drept de importanță generală abordată în cauza dată, criticînd aplicarea pedepsei complementară. Conform art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrilor, este în 8 drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 430 Cod de procedură penală. În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de către avocatul Sarsaman Grigore în numele inculpatului Țurcan Serghei la data de 10 iunie 2016 și potrivit legii se impune inadmisibilitatea lui, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut. 7.2. Cu privire la recursul ordinar declarat de către avocatul Sarsaman Grigore în numele inculpatului Țurcan Serghei la data de 01 iulie 2016. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Instanța de recurs, potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este declarat peste termen. În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală (în red. 05.04.2012), termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Conform materialelor dosarului, la data de 12 aprilie 2016 la pronunțarea dispozitivului deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2016, inculpatul Țurcan Serghei și avocatul acestuia – Sarsaman Grigore au fost prezenți și totodată au fost informați că pronunțarea deciziei motivate v-a avea loc pe data de 10 mai 2016, aceștia neprezentîndu-se la data aceasta (f. d. 183-186). Mai mult ca atît, în cererea de recurs depusă anterior la 10.06.2016, el însuși menționează că va expune detaliat motivele recursului pînă la data de 15.06.2016, fapt nerealizat de către acesta, cu toate că data menționată era deja depășită. În atare împrejurări, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel pronunțate la 10 mai 2016 a expirat la 10 iunie 2016. Aceste momente certifică faptul că termenul de 30 zile de contestare cu recurs ordinar a deciziei instanței de apel, stabilit de art. 422 Cod de procedură penală nu a fost respectat, deoarece recursul declarat de avocatul Sarsaman Grigore a fost declarat la 01 iulie 2016, adică peste 51 de zile de la data pronunțării deciziei instanței de apel. Astfel, termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual- penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. Reieșind din aceste circumstanțe se constată, că termenul de 30 zile de atac cu recurs ordinar a deciziei instanței de apel, stabilit de art. 422 Cod de procedură penală nu a fost respectat de avocatul Sarsaman Grigore, deoarece recursul în cauză a fost 9 declarat de el la 01 iulie 2016, prin urmare, Colegiul penal consideră că recursul în cauză a fost depus peste termenul prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală. Mai mult, recurentul nici nu a solicitat repunerea în termen a recursului ordinar. În această ordine de idei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră, că recursul ordinar declarat la 01 iulie 2016 de avocatul Sarsaman Grigore este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen. 7.3. În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Sarsaman Grigore în numele inculpatului Țurcan Serghei și potrivit legii se impune inadmisibilitatea lor, deoarece recursul din 10 iunie 2016 nu îndeplinește cerințele de conținut, iar recursul din 01 iulie 2016 este declarat peste termen.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1), 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2016, în cauza penală privindu-l pe Țurcan Serghei Vasile, de către avocatul Sarsaman Grigore în numele inculpatului Țurcan Serghei : - din data de 10 iunie 2016, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute de art. 430 Cod de procedură penală; - din data de 01 iulie 2016, deoarece este declarat peste termen. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 15 decembrie 2016. Președinte Ursache Petru Judecătorii Timofti Vladimir Alerguș Constantin 10