ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 16.11.2016

1ra-1489/2016 — art. 264 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE
16.11.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264 alin. 1 CP
Temei legal
fara a invoca vreun temei prevazut de art. 427 al.1 CPP
Citează această cauză
1ra-1489/2016 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1489/2016

Curtea Supremă de Justiție

16 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

judecători - Timofti Vladimir și Alerguș Constantin,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Sarsaman Grigore în numele inculpatului Țurcan Serghei, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2016, în cauza

penală privindu-l pe

Țurcan Serghei Vasile, născut la 30 iunie 1987,

originar din sat. Buda, raion Călărași, domiciliat în mun.

Chișinău, str. Albișoara 86/2, ap.33.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

Asupra admisibilității recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

al Curții Supreme de Justiție,

procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Țurcan Serghei Vasile a fost

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal și

i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an 6 luni cu privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip deschis.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei s-a suspendat condiționat pe un

termen de probă de 2 ( doi) ani.

Acțiunea civilă în cauza penală înaintată de către partea vătămată Lazari Mihail

împotriva lui Țurcan Serghei Vasile, privind recuperarea prejudiciului moral și material

cauzat prin infracțiune, în baza art. 225 Cod de procedură penală s-a admis în principiu

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea

procedurii civile.

1

Serghei Vasile a fost condamnat pentru faptul că, dânsul la data de 22 aprilie 2015,

aproximativ la ora 23:50 min., în timpul deplasării cu automobilul personal model

„Volkswagen Transporter” cu număr de înmatriculare CRE 172, pe str. Calea Ieșilor,12

din direcția str. Ion Creangă spre str. Ghidighici din mun. Chișinău, nerespectând

regulile de securitate a circulației rutiere, nu a manifestat prudență sporită la trafic,

ignorând cerințele indicatorului 5.50.1- 5.50.2 din Regulamentul Circulației Rutiere

„trecere pentru pietoni”, pct. l), lit. f), pct. 45.1) și 2) a Regulamentului Circulației

Rutiere care prevede, că conducătorul de vehicul, înainte de plecare și în timpul

deplasării, este obligat să cedeze trecerea pietonilor la trecerile pentru pietoni cu

circulația nedirijată. În cazul în care înaintea trecerii pentru pietoni s-a oprit sau a redus

viteza vreun vehicul, conducătorii altor vehicule, care se deplasează pe benzile alăturate

pot continua deplasarea numai asigurându-se că în fața vehiculului menționat nu sunt

pietoni, precum și pct.45.1) și 2) al Regulamentului Circulației Rutiere, că conducătorul

trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând

permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția

și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase;

c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră, iar în

cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el

trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța

traficului și în rezultatul impactului a tamponat pietonul Lazari Mihail Serghei,

a.n.10.10.1987, care traversa regulamentar partea carosabilă din partea stângă spre

dreapta, relativ deplasării autovehiculului.

În rezultatul impactului, conform raportului de expertiză medico-legală nr.1212/D

din 02.06.2015 lui Lazari Mihail Serghei, conform datelor din documentele medicale

prezentate, de către expertul judiciar medico-legal Vicol Aurel, a fost constatat: fractura

patelei pe stânga fără deplasarea fragmentelor; hemartroză articulației genunchiului

stâng, leziunea ligamentului colateral medial a genunchiului drept; plăgi contuze a

ambilor genunchi; traumatism cranio-cerebral închis manifestat comoție cerebrală;

plagă contuză și excoriații multiple la nivelul feței și ambelor mâini, care au fost cauzate

prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur sau lovire de acesta, care

condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, în comun,

se califică ca vătămare medie.

3.1. - avocatul Ivanov Oxana în numele părții vătămate Lazari Mihail, prin care a

solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi decizii în privința inculpatului Țurcan

Serghei, prin care a-i aplica inculpatului pedeapsa închisorii cu executarea reală a ei. A

considerat că, prima instanță, stabilindu-i pedeapsa închisorii și suspendând-o conform

prevederilor art. 90 Cod penal, i-a acordat inculpatului o șansă de corijare și care în

opinia avocatului Ivanov Oxana este absolut neechitabilă în comparație cu partea

2

vătămată și nemijlocit cu societatea.

De asemenea apelantul a considerat că, prima instanță i-a încălcat părții vătămate

dreptul la un proces echitabil prin admiterea în principiu a acțiunii civile înaintate;

3.2. - inculpatul Țurcan Serghei, prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea

unei noi decizii în privința lui și stabilirea unei pedepse mai blânde, ținând cont de

prezența circumstanțelor atenuante și lipsa celor agravante;

3.3. - avocatul Sarsaman Grigore în numele inculpatului Țurcan Serghei Vasile, prin

care a solicitat casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Țurcan Serghei Vasile să-i fie

exclusă pedeapsa complementară de privare de dreptul de a conduce mijloace de

transport.

În motivarea cererii de apel avocatul a invocat că, pedeapsa complementară stabilită

de prima instanță a fost una nemotivată și care nu necesită a fi aplicată datorită persoanei

inculpatului. Mai mult ca atît, pînă la cazul dat inculpatul Țurcan Serghei a fost și este

un conducător auto cu comportament ireproșabil, nu a avut niciodată careva încălcări

ale Regulamentului Circulației Rutiere și nu există nici o motivație faptică de a fi lipsit

de dreptul de a conduce mijloace de transport.

fost respinse, ca nefondate apelurile inculpatului Țurcan Serghei Vasile și a avocatului

Sarsaman Grigore în numele inculpatului Țurcan Serghei Vasile.

A fost admis parțial apelul avocatului Ivanov Oxana în numele părții vătămate Lazari

Mihail, a fost casată această sentință în partea civilă privitor la încasarea daunei morale

și a cheltuielilor judiciare și pronunțată, în această parte, o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată și civilă

Lazari Mihail privitor la încasarea daunei morale și a cheltuielilor judiciare și a fost

încasată de la Țurcan Serghei Vasile în beneficiul părții vătămate și civile Lazari Mihail

dauna morală în sumă de 10 000 (zece mii) lei și cheltuielile judiciare în mărime de 10

200 (zece mii două sute) lei.

În rest, sentința a fost menținută.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, la pronunțarea

sentinței prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns

la concluzia că Țurcan Serghei a săvârșit infracțiunea imputată lui.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Astfel, instanța de apel a menționat că vina inculpatului Țurcan Serghei se dovedește

integral prin declarațiile inculpatului Țurcan Serghei, declarațiile martorilor Rusu Denis

(f. d. 30) și Bodarev Vasile (f. d. 31); procesul-verbal de cercetare a locului accidentului

rutier produs la 22 aprilie 2015 pe str. Calea Ieșilor, 12, cu implicarea unității de

3

transport de model „Volkswagen Transporter” cu numărul de înmatriculare CRE 172,

condus de Țurcan Serghei, în rezultatul căruia a fost tamponat pietonul Lazari Mihail

Serghei, a. n. 10.10.1987 (f. d. 6); schița accidentului rutier întocmit la 22 aprilie 2015

pe str. Calea Ieșilor, 12, cu implicarea unității de transport de model „Volkswagen

Transporter” cu numărul de înmatriculare CRE 172, condus de Țurcan Serghei, în

rezultatul căruia a fost tamponat pietonul Lazari Mihail Serghei, a.n. 10.10.1987 (f. d.

7); tabelul fotografic anexa la procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier

produs la 22 aprilie 2015 pe str. Calea Ieșilor, 12, cu implicarea unității de transport de

model „Volkswagen Transporter” cu numărul de înmatriculare CRE 172, condus de

Țurcan Serghei, în rezultatul căruia a fost tamponat pietonul Lazari Mihail Serghei, a.

n. 10.10.1987 (f. d. 8,9); raportul de expertiză medico-legală nr. 1212/D din 02.06.2015

a lui Lazari Mihail Serghei, conform datelor din documentele medicale prezentate, de

către expertul judiciar medico-legal Vicol Aurel, i-a fost constatat: fractura patelei pe

stânga fără deplasarea fragmentelor; hemartroza articulației genunchiului stâng,

leziunea ligamentului colateral medial a genunchiului drept; plăgi contuze a ambilor

genunchi; traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală; plagă

contuză și excoriații multiple la nivelul feței și ambelor mâini, care au fost cauzate prin

acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur sau la lovire de acesta, care

condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, în comun,

se califică ca vătămare medie (f. d. 19-20).

Totodată, potrivit materialelor cauzei, inculpatul Țurcan Serghei, în cadrul

examinării cauzei în instanța de fond a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în

rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, cauza fiind examinată în instanța de fond în procedură simplificată,

conform art. 3641 Cod de procedură penală.

Astfel, instanța de apel analizând probele cercetate atât la urmărirea penală, în prima

instanță, cât și în cadrul instanței de apel a ajuns la concluzia că inculpatul Țurcan

Serghei, prin acțiunile sale a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 264 alin.(l) Cod

penal, după semnele calificative - încălcarea regulilor de securitate a circulației, comisă

de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare care a cauzat din

imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății.

Potrivit art.219 alin. (2) pct. 1), 4) Cod de procedură penală, persoanele fizice și

juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea

penală pot înainta o acțiune civilă privitor la despăgubire, prin restituirea în natură a

obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvârșirii faptei

interzise de legea penală, precum și repararea prejudiciului moral.

Astfel, instanța de apel a considerat nefondată sentința atacată, privind respingerea

cererii părții vătămate cu privire la încasarea daunei morale or, incontestabil Lazari

Mihail a avut mari retrăiri sufletești în urma prejudiciului cauzat în privința sa de către

inculpat prin infracțiune.

Totuși, instanța de apel a considerat ca fiind exagerată suma de 150000 (o sută

4

cinzeci mii lei) pretinsă de partea vătămată Lazari Mihail cu titlu de prejudiciu moral și

a considerat necesar de a încasa suma prejudiciului moral în mărime de 10 000 (zece

mii) lei, din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate Lazari Mihail, ținând cont

de practica CEDO privitor la modul de încasare a prejudiciului moral (Opinia comună

privind satisfacția echitabilă //Buletinul CSJ a RM 8-9/24, 2012), cât și de prevederile

art. 1423 Cod civil, conform căruia, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se

determină de către instanța judecătorească reieșind din caracterul și gravitatea

suferințelor psihice și fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

autorului prejudiciului, (dacă vinovăția este condiție a răspunderii), și de măsura în care

această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța judecătorească, luând în considerație

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul (locul, timpul, vârsta etc.), precum și

statutul social al persoanei vătămate. Mărimea prejudiciului moral nu depinde de

mărimea prejudiciului material. În speță, dauna morală se exprimă prin faptul că Lazari

Mihail a suportat mari suferințe morale și dureri fizice, în urma prejudiciului cauzat prin

infracțiune de către inculpatul Țurcan Serghei, s-a aflat la tratament, a avut suferințe

morale.

De asemenea, instanța de apel a considerat necesar de a admite acțiunea civilă în

partea încasării din contul inculpatului Țurcan Serghei în contul părții vătămate Lazari

Mihail a sumei 10 200 (zece mii două sute) lei ca cheltuieli judiciare, deoarece conform

bonurilor de plată (f. d. 180), cu certitudine s-a constatat că partea vătămată Lazari

Mihail a suportat cheltuieli în mărime de 10 200 (zece mii două sute) lei, în urma

încheierii contractului de asistență juridică cu avocatul Ivanov Oxana.

Privitor la încasarea daunei materiale, instanța de apel a menționat următoarele :

conform art.225 alin.(3) Cod de procedură penală, dacă la soluționarea acțiunii civile,

pentru a stabili suma despăgubirilor cuvenite părții civile, apare necesitatea de a amâna

judecarea cauzei pentru a se administra probe suplimentare, instanța poate să admită în

principiu acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe

instanța în ordinea procedurii civile.

Instanța de apel a constatat că de către partea vătămată Lazari Mihail și

reprezentantul său, avocatul Ivanov Oxana nu au fost prezentate careva probe

incontestabile pentru stabilirea cuantumului concret a prejudiciului material, în ce

mărime anume, și aceasta nu este posibil de constatat fără a amâna judecarea cauzei, și

astfel, reieșind din prevederile art. 225 alin. (3) Cod de procedură penală, a considerat

că prima instanță corect a ajuns la concluzia de a admite în principiu acțiunea civilă a

părții vătămate, privitor la încasarea daunei materiale, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Referitor la stabilirea pedepsei penale, instanța de apel a considerat argumentele

apelanților ca nefondate și a conchis că instanța de fond la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu

prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

5

personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului.

Astfel, conform art. 16 alin. (2) Cod penal, infracțiunea săvârșită de către Țurcan

Serghei, în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil, se atribuie la categoria

infracțiunilor celor ușoare. De asemenea, corect au fost reținute următoarele

circumstanțe atenuante: recunoașterea pe deplin a vinei, căința sinceră de cele comise,

comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni ușoare, caracteristica pozitivă a

inculpatului. Circumstanțe agravante - nu au fost stabilite.

Reieșind din totalitatea circumstanțelor stabilite, din comportamentul inculpatului

Țurcan Serghei în timpul și după săvârșirea infracțiunii, din faptul că n-a întreprins

careva acțiuni în vederea restituirii prejudiciul cauzat prin infracțiune părții vătămate,

instanța de apel a conchis că instanța de fond corect a considerat că inculpatul Țurcan

Serghei corect a fost condamnat pe art. 264 alin. (1) Cod penal, numindu-i pedeapsa cu

aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, sub formă de

închisoare pe un termen de 1 an 6 luni, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 2 (doi) ani, suspendându-i condiționat în baza art. 90 Cod

penal, executarea pedepsei cu închisoare pe un termen de probă de 2 (doi) ani, or

conform prevederilor art. 90 alin. (l) Cod penal condamnarea cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei poate fi aplicată doar în cazul aplicării unei pedepse

cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție.

Instanța de apel a menționat că este nefondată solicitarea avocatului Sarsaman

Grigore în numele inculpatului Țurcan Serghei Vasile referitor la neaplicarea pedepsei

complementare în privința inculpatului, pe motiv că Țurcan Serghei a fost și este un

conducător auto cu comportament ireproșabil, nu a avut niciodată careva încălcări ale

RCR, or, argumentul dat vine în contradicție cu materialele cauzei și anume potrivit

cazierului contravențional (f. d. 181), Țurcan Serghei Vasile, în perioada de timp

30.05.2015 - 14.03.2016 a încălcat de 5 ori Regulamentul Circulației Rutiere acumulând

în total 13 puncte de penalizare.

De asemenea, instanța de apel a considerat că în cazul dat nu sunt aplicabile

prevederile art. 79 Cod penal, în conformitate cu care instanța de judecată poate să nu

aplice pedeapsa complementară obligatorie deoarece, conform prevederilor art. 79 Cod

penal, pot fi recunoscute circumstanțe excepționale ale cauzei, acele circumstanțe, legate

de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în săvârșirea infracțiunii, de

comportarea lui în timpul și după consumarea infracțiunii, de alte circumstanțe care

micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și de contribuirea

activă a participantului unei infracțiuni săvârșite în grup la descoperirea acesteia.

În speță asemenea circumstanțe n-au fost constatate, or, aceleași circumstanțe

apreciate de către instanța de judecată ca atenuante, nu mai pot fi considerate și ca

excepționale și că este posibil de anulat pedeapsa complementară nu sunt fondate și au

fost respinse, or, aceste circumstanțe sunt niște circumstanțe atenuante obișnuite și nu

6

careva excepționale.

Astfel, instanța de apel a statuat că așa circumstanțe, cum ar fi recunoașterea vinei

și căința sinceră, sunt niște circumstanțe atenuante obișnuite, care nu prevăd ceva

excepțional și nu pot fi considerate excepționale.

De aceea, instanța de apel a considerat că pedeapsa aplicată inculpatului Țurcan

Serghei Vasile este legală și întemeiată, proporțională faptelor comise, cât și

circumstanțelor reale și personale, corect constatate de către instanța de fond, sentința

fiind legală și întemeiată în această parte.

Sarsaman Grigore în numele inculpatului Țurcan Serghei, depuse la 10 iunie 2106 și la

01 iulie 2016, prin care, în temeiul art. 427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea acestora, în partea stabilirii pedepsei complementare, rejudecarea

cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie exclusă pedeapsa complementară.

5.1. În recursul depus la data de 10 iunie 2016, recurentul a invocat temei de recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6 Cod de procedură penală, fără a specifica în ce constă

eroarea de drept și fără a argumenta dezacordul său cu hotărîrile atacate.

5.2. În cererea de recurs suplimentară depusă la 01 iulie 2016, recurentul a invocat că

nu este corectă concluzia instanței de apel precum că, potrivit cazierului contravențional

Țurcan Serghei Vasile în perioada de timp 30.05.2015-14.03.2016 a încălcat de 5 ori

Regulamentul Circulației Rutiere, or, potrivit conținutului acestui cazier nu este o

dovadă că le-a comis și a executat sancțiunea contravențională.

procedură penală a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate de

către avocatul Sarsaman Grigore în numele inculpatului Țurcan Serghei, invocînd că

acestea urmează a fi declarate inadmisibile, deoarece avocatul Sarsaman Grigore în

recursul depus la 10 iunie 2016, contrar cerințelor obligatorii stipulate în art.430 alin.(l)

pct.5) Cod de procedură penală, nu a argumentat ilegalitățile hotărării atacate și nu a

invocat în ce constă problema de drept de importanță generală abordată pe cauza în

speță, iar recursul declarat de către avocatul Sarsaman Grigore la 01 iulie 2016 este

depus tardiv, deoarece conform dispoziției art.422 Cod de procedură penală, termenul

de declarare a recursului este de 30 zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit

materialelor cauzei, dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău a

fost pronunțat la 12.04.2016, comunicîndu-le inculpatului Țurcan Serghei și avocatului

acestuia Sarsaman Grigore, că decizia motivată v-a fi pronunțată în ședința publică la

data de 10 mai 2016. Astfel, în ziua de 10 mai 2016 hotărîrea instanței de apel a fost

pronunțată integral, fapt despre care inculpatul Țurcan Serghei și avocatul acestuia

Sarsaman Grigore cunoșteau (f.d. 183-186), iar recursul ordinar motivat a fost declarat

la 01.07.2016 (f.d.211), adică peste termenul stabilit de lege.

cauzei, ținînd seama de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal

consideră, că acestea urmează a fi declarate inadmisibile, din următoarele considerente.

7

7.1. Cu privire la recursul ordinar declarat de către avocatul Sarsaman Grigore în

numele inculpatului Țurcan Serghei la data de 10 iunie 2016.

Potrivit art. 432 alin. (4) Cod de procedură penală, recursul se consideră admisibil

în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar temeiurile invocate

se încadrează în cele enumerate în art. 427 Cod de procedură penală – în cazul în care

este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar cauza prezintă un interes

deosebit pentru jurisprudență.

În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală recursul trebuie să fie motivat,

iar art. 430 Cod de procedură penală indică expres cerințele cărora trebuie să corespundă

cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității

hotărîrii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală

(unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză,

indicînd care este eroarea comisă de instanță.

În acest sens se reține, că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede 16

temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului consideră că

soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci ea

este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală să motiveze recursul și

să arate eroarea ce s-a comis în coraport cu cel puțin unul din temeiurile normei

menționate.

Prin urmare, criticile formulate de recurent nu conțin indicii unor erori de drept și

respectiv nu sunt motivate sub aspectul casării hotărîrii recurate, ca fiind ilegale. În cazul

în care autorul nu invocă concret în recurs temeiul sau eroarea pe care se bazează din

cele reglementate de norma procesuală penală, un asemenea recurs se consideră ca fiind

necorespunzător după conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele prevăzute de pct.

5) art. 430 Cod de procedură penală și urmează a fi declarat ca inadmisibil.

Astfel, Colegiul penal constată, că recursul ordinar declarat de avocatul Sarsaman

Grigore în numele inculpatului Țurcan Serghei nu întrunește condițiile legale de

conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze recursurile cu

circumstanțe în fapt și în drept care le-ar justifica sub acest aspect, întrucît potrivit art.

24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire

penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese

decît interesele legii.

În speță, recurentul la întocmirea recursului nu a îndeplinit dispozițiile prevăzute la

art.430 Cod penal, și nu a indicat concret temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală și esența problemei de drept de importanță generală abordată în cauza

dată, criticînd aplicarea pedepsei complementară.

Conform art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrilor, este în

8

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că nu

îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 430 Cod de procedură penală.

În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea

recursului ordinar declarat de către avocatul Sarsaman Grigore în numele inculpatului

Țurcan Serghei la data de 10 iunie 2016 și potrivit legii se impune inadmisibilitatea lui,

deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut.

7.2. Cu privire la recursul ordinar declarat de către avocatul Sarsaman Grigore în

numele inculpatului Țurcan Serghei la data de 01 iulie 2016.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Instanța de recurs, potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură

penală, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că recursul este declarat peste termen.

În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală (în red.

05.04.2012), termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Conform materialelor dosarului, la data de 12 aprilie 2016 la pronunțarea

dispozitivului deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2016,

inculpatul Țurcan Serghei și avocatul acestuia – Sarsaman Grigore au fost prezenți și

totodată au fost informați că pronunțarea deciziei motivate v-a avea loc pe data de 10

mai 2016, aceștia neprezentîndu-se la data aceasta (f. d. 183-186). Mai mult ca atît, în

cererea de recurs depusă anterior la 10.06.2016, el însuși menționează că va expune

detaliat motivele recursului pînă la data de 15.06.2016, fapt nerealizat de către acesta,

cu toate că data menționată era deja depășită.

În atare împrejurări, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței

de apel pronunțate la 10 mai 2016 a expirat la 10 iunie 2016.

Aceste momente certifică faptul că termenul de 30 zile de contestare cu recurs

ordinar a deciziei instanței de apel, stabilit de art. 422 Cod de procedură penală nu a

fost respectat, deoarece recursul declarat de avocatul Sarsaman Grigore a fost declarat

la 01 iulie 2016, adică peste 51 de zile de la data pronunțării deciziei instanței de apel.

Astfel, termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că

depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul

declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-

penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede

posibilitatea de repunere în termen a recursului.

Reieșind din aceste circumstanțe se constată, că termenul de 30 zile de atac cu

recurs ordinar a deciziei instanței de apel, stabilit de art. 422 Cod de procedură penală

nu a fost respectat de avocatul Sarsaman Grigore, deoarece recursul în cauză a fost

9

declarat de el la 01 iulie 2016, prin urmare, Colegiul penal consideră că recursul în

cauză a fost depus peste termenul prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală.

Mai mult, recurentul nici nu a solicitat repunerea în termen a recursului ordinar.

În această ordine de idei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră, că

recursul ordinar declarat la 01 iulie 2016 de avocatul Sarsaman Grigore este inadmisibil,

ca fiind declarat peste termen.

7.3. În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru

admiterea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Sarsaman Grigore în numele

inculpatului Țurcan Serghei și potrivit legii se impune inadmisibilitatea lor, deoarece

recursul din 10 iunie 2016 nu îndeplinește cerințele de conținut, iar recursul din 01 iulie

2016 este declarat peste termen.

penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2016, în cauza penală privindu-l pe

Țurcan Serghei Vasile, de către avocatul Sarsaman Grigore în numele inculpatului

Țurcan Serghei :

- din data de 10 iunie 2016, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut

prevăzute de art. 430 Cod de procedură penală;

- din data de 01 iulie 2016, deoarece este declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 15 decembrie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecătorii Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2015-12-24
0,95
1ra-1082/15 — art. 264 alin. 3 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-1082/2015 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 01 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Ursache Petru, Judecători – Timofti Vladim
CSJ 2017-06-06
0,95
1ra-675/2017 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr.1ra-675/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 06 iunie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, Judecători - Timofti Vladimir, Al
CSJ 2019-08-22
0,95
1ra-1210/2019 — art.264 alin.4 CP
Dosarul nr. 1ra-1210/2019 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 10 iulie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena şi Ţurcan Anatolie a examinat admi
CSJ 2016-03-30
0,95
1ra-509/2016 — art. 264 alin. 3 lit.b, 266 CP
Dosarul nr. 1ra-509/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 30 martie 2016 mun. Chişinău Colegul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, a examinat, în
CSJ 2017-02-08
0,95
1ra-117/2017 — art. 264 alin. 3 lit. a Cod penal
Dosarul nr. 1ra-117/2017 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 08 februarie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, judecători - Timofti Vladimir şi Alerguş Constantin, examinî
Sursă