1ra-257/2020 — art.264 alin.3 lit. b CP

Dosarul nr.1ra-257/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

05 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Anatolie Țurcan și Elena Cobzac,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Jereghi Anatolie în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2019, în cauza penală în privința lui

Donici Serghei Xxx, născut la xxx, originar din

r-nul xxx și domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 28.11.2018 - 14.03.2019;

Instanță de apel: 13.04.2019 - 26.06.2019;

Instanță de recurs: 03.09.2019 - 05.02.2020.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

conformitate cu art.3641 Cod de procedură penală în baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, Donici Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.264

alin.(3) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare, fără aplicarea pedepsei complimentare

obligatorie, sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

În temeiul art.90 Cod penal, pedeapsa cu închisoarea stabilită în privința lui Donici

Serghei a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 2 ani.

august 2018, aproximativ la ora 21:45, conducând în baza permisului de conducere nr.

08530443 eliberat la 04 decembrie 2008, automobilul de model WV T-5 cu n/î OOT 205,

pe drumul M5 din direcția mun. Bălți spre mun. Chișinău, ajungând la km 230 + 300 m,

intersecția cu s. Lupa Recea, municipiul Strășeni, a încălcat prevederile Regulamentului

circulației rutiere și anume prevederile pct.49, care stabilește că în funcție de viteza de

deplasare, conducătorul de vehicul trebuie să lase liber un spațiu, față de vehiculul

1

precedent, care, în caz de frânare bruscă a acestuia, i-ar permite să oprească evitând

coliziunea, a tamponat din spate un vehicul cu tracțiune animală, în care se afla Țipordei

Gherman și Ustică Vasile.

În urma vătămărilor corporale primite cet. Țipordei Gherman, a decedat pe loc, fapt

confirmat prin datele necropsiei și adeverit histologic, prin raportul de expertiză

nr.201803C1627 din 03 octombrie 2018, conform căruia moartea acestuia a survenit în

rezultatul lezării organelor de importanță vitală, ca urmare a traumei asociate a capului,

coloanei vertebrale, toracelui și abdomenului, care sânt în legătură cauzală directă cu

survenirea morții și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală gravă.

Conform raportului de expertiză nr.201831D0140 din 26 septembrie 2018, la cet.

Ustică Vasile s-a depistat comoție cerebrală, excoriații a feții și coapsei stîngi - care s-a

format sub acțiunea traumatică a unui corp contodent, ce duce la dereglarea sănătății mai

mult de 21 zile, în baza acestui criteriu se califică ca vătămări corporale ușoare.

din motivul blândeții pedepsei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care lui Donici

Serghei să-i fie stabilită pedeapsa în baza art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, inclusiv și

pedepsa complimentară, privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un

termen de până la 4 ani.

În motivarea apelului, procurorul a indicat că, la analiza circumstanțelor cauzei și

probelor prezentate de acuzator, instanța greșit a apreciat totalitatea semnelor obiective și

subiective ale faptei social periculoase comise de către Donici Serghei. Instanța a încălcat

criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art.75 Cod penal, prin

neaplicarea pedepsei complementare - privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de până la 4 ani, iar recunoașterea vinovăției, căința sinceră și

contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, reprezintă doar circumstanțe atenuante și

nu excepționale.

admis apelul procurorului, casată sentința în partea pedepsei complimentare, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit căreia Donici Serghei a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa complimentară, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un

termen de 2 ani.

În rest, sentința a fost menținută fără modificări.

instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în

corespundere cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, probele, fiind apreciate

corect prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect concluzionând asupra

vinovăției inculpatului de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod

penal.

Referitor la pedeapsa principală stabilită inculpatului, instanța de apel a considerat-o

drept una echitabilă și proporțională faptelor comise, însă a reținut că instanța de fond

2

eronat nu a aplicat în privința lui Donici Serghei, pedeapsa complimentară.

În partea ce vizează necesitatea aplicării în privința inculpatului a pedepsei

complimentare, instanța de apel a considerat că acesta urmează a fi admis, în acest sens

remarcându-se prevederile art.75 Cod penal, ce instituie obligativitatea de a ține cont de

gradul prejudiciabil al faptei săvârșite, care în speță este una gravă, comisă din

imprudență pentru prima oară, dar și de persoana celui vinovat, inculpatul caracterizându-

se pozitiv la domiciliu ca fiind o persoană responsabilă, la evidența medicului psihiatru și

narcolog nu se află, anterior nu a fost judecat, a reparat benevol prejudicial cauzat părților

vătămate și succesorilor săi.

Astfel, instanța de apel a considerat că în speță nu sunt aplicabile prevederile art.78

Cod penal, or la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei vinovatului, instanța de judecată

trebuie să aprecieze gradul de influență al circumstanțelor atenuante și agravante asupra

pedepsei penale, atât în baza criteriului cantitativ cât și a criteriului calitativ.

Mai mult, instanța de apel a menționat și faptul că nu este posibil de exclus pedeapsa

complimentară, privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, în baza art.78

Cod penal, deoarece aceste prevederi legale sunt aplicabile în cazul când aceasta nu este

obligatorie, adică când sancțiunea prevede sintagma „cu sau fără privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport,” iar în cazul art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, în cazul

aplicării pedepsei cu închisoare, pedeapsa complimentară, privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport, este obligatorie.

inculpatului, care invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală,

solicită casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței instanței de fond.

În susținerea recursului avocatul invocă că instanța de apel, în partea descriptivă a

deciziei sale stabilește prezența doar a circumstanțelor atenuante în absența celor

agravante, astfel acestea în cumul puteau înlătura pedeapsa complimentară în temeiul

art.78 alin.(2) Cod penal.

Mai consideră recurentul că cumulul de circumstanțe reținute ca atenuante de către

instanța de judecată și normele de care a făcut uz instanța la individualizarea și

determinarea pedepsei complimentare, contravin scopului pedepsei aplicate. Prin urmare,

corectarea și reeducarea lui Donici Serghei este posibilă și rațională fără a fi privat de

dreptul de a conduce mijloace de transport.

procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat de partea

apărării, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței

de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în

3

care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal reține că, în susținerea recursului s-a invocat pct. 6) alin.(1) al art.427

Cod de procedură penală, însă, reieșind din cerințele recursului - acestea se cuprind în

pct.10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel în cazul când pedeapsa nu a fost individualizată corect. Instanța de recurs

menționează însă că, prevederile la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din

punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar servi ca temei de implicare a

instanței în sensul casării deciziei instanței de apel.

Privitor la pedeapsa complimentară stabilită inculpatului de către instanța de apel,

Colegiul penal consideră că instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată în acest

sens, acordând deplină eficiență prevederilor art.art.7, 61, 75 Cod penal la soluționarea

chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei, stabilite conform sancțiunii articolului

incriminat, iar în sprijinul statuării respective relevă următoarele.

Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de

judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a

pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de

acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile

prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a

fost condamnat inculpatul.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere

principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după

cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două criterii

alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează

răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire la

gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite.

La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanța de apel a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.

Instanța de recurs precizează că solicitarea recurentului privind menținerea sentinței

prin care în privința inculpatului nu a fost aplicată pedeapsa complimentară sub formă de

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, este neîntemeiată, or

circumstanțele la care face referire avocatul referitor la recunoașterea de către inculpat a

faptei comise și căința sinceră în legătură cu urmările survenite, lipsa antecedentelor

penale, are la întreținere doi copii minori și soția care se află în concediu de îngrijire a

copilului minor, nu pot servi ca circumstanțe în vederea neaplicării în privința lui Donici

Serghei a pedepsei complimentare, care conform sancțiunii prevăzute la infracțiunea

săvârșită de inculpat, este una obligatorie.

4

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal concluzionează că instanța de apel a

pronunțat o decizie întemeiată și motivată prin stabilirea în privința inculpatului pe lângă

pedeapsa principală și a pedepsei complimentare sub formă de privarea dreptului de a

conduce mijloace de transport pe termen de 2 ani, pedeapsă care răspunde scopului de

corectare și reeducare a inculpatului prevăzut de art.61 Cod penal și care va duce la

formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de conviețuire

socială și principiile morale, iar argumentele invocate de recurent urmând a fi declarate

ca neîntemeiate.

În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de apel în

decizia sa, sunt juste iar criticile recurentului nu constituie temeiuri de a răsturna situația

în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic superioare, în sensul casării

hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel. Reținând prevederile sus menționate,

Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar

declarat și potrivit legii va decide inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Jereghi Anatolie în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie

2019, în cauza penală în privința lui Donici Serghei Xxx, deoarece este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 05 martie 2020.

Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti

Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan

/semnătura/ Elena Cobzac

5