1ra-924/2020 — art.155, 264/1 alin.3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.155, 264/1 alin.3 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.11 CPP
1ra-924/2020 — art.155, 264/1 alin.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-924/2020
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
20 mai 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte Vladimir Timofti
Judecători Anatolie Țurcan
Elena Cobzac
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
avocatul Efros Vasile în numele inculpatului Croitor Serghei, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2019,
în cauza penală privindu-l pe
Croitor Serghei xxxxx, născut la xxxxx, originar și
domiciliat în mun. xxxxx, str. xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 23.03.2018– 28.06.2019;
Instanța de apel: 01.08.2019 –04.11.2019;
Instanța de recurs: 03.02.2020 – 20.05.2020.
Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 28 iunie 2019, inculpatul
Croitor Serghei xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat:
- în baza art.155 Codul penal la - 2 (doi) ani închisoare, cu executare în
penitenciar în penitenciar de tip semiînchis;
- în baza art.2641 alin.(3) Codul penal - la amendă în mărime de 1000 (una mie)
u. c, ceea ce constituie 50000 (cinzeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a conduce
mijloace de transport pe un termen 3 (trei) ani;
În baza art.84 alin.(1) Codul penal, pentru concurs de infracțiunii, lui Croitor
Serghei xxxxx i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 2 (doi) ani închisoare, cu
amendă în mărime de 1000 u.c., ceea ce constituie 50000 (cinzeci mii) lei, cu privarea
de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen 3 (trei) ani.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Croitor Serghei la 14
1
ianuarie 2018, aproximativ la ora 18:00, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al
acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora,
acționând cu intenție directă îndreptată spre atingerea scopului său, aflându-se în mun.
xxxxx, str. xxxxx, a inițiat un conflict cu cet. Diaconu Gheorghe, în urma căruia a
scos din buzunar un cuțit, pe care l-a desfăcut și-l ținea ascuns după spate. În
continuare, Diaconu Gheorghe fiind preîntâmpinat de Lisnic Laura despre acest fapt,
Croitor Serghei a scos demonstrativ cuțitul și s-a îndreptat cu viteză spre primul,
ținând cuțitul în mână îndreptat în direcția acestuia amenințându-1 cu omor, existând
astfel pericolul realizării acestei amenințări.
Astfel prin acțiunile sale Croitor Serghei a comis infracțiunea prevăzută de
art.155 Cod penal - amenințarea cu omor, existând pericolul realizării acestei
amenințări.
Tot el, la 07 octombrie 2017, aproximativ la ora 20:30, fiind deținătorul
permisului de conducere nr. xxxxx de categoria „B” și „C”, după ce a consumat
băuturi alcoolice, ignorând prevederile pct. 14 din Regulamentul circulației rutiere în
vigoare, conform căruia, conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă
vehiculul în stare de ebrietate, conștient a urcat la volanul automobilului de model
„Opel Astra Universal”, cu numărul de înmatriculare XXXXXși se deplasa prin s.
Vorniceni, r. Strășeni, în timpul deplasării prin localitatea Vorniceni, r. Strășeni, nu a
acordat prioritate de trecere vehiculului cu regim prioritar de circulație al MAI, care
avea puse în funcțiune dispozitivele de semnalizare luminoasă de culoare albastră și
roșie, precum și semnalul sonor special, creând a situație de accident acestui
automobil. În continuare, fiind stopat regulamentar de către colaboratorii
Inspectoratului Național de Patrulare, implicați în serviciu, în cadrul verificării actelor
Croitor Serghei a fost suspectat că a condus mijlocul de transport în stare de ebrietate,
de aceea a fost informat despre faptul că urmează a fi supus examenului medical în
vederea stabilirii stării de ebrietate si naturii ei, însă ultimul a refuzat și s-a împotrivit
atât de a fi supus testării alcoolscopice cu aparatul etilotest „Drager”, cât și prelevării
probelor biologice.
Astfel, prin acțiunile sale Croitor Serghei a comis infracțiunea prevăzută de
art.2641 alin.(3) Cod penal - refuzul și împotrivirea conducătorului mijlocului de
transport de la testarea alcoolscopică și de la recoltarea probelor biologice în cadrul
examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei.
Nefiind de acord cu sentința pronunțată, împotriva acesteia a declarat apel
avocatul Efros Vasile în numele inculpatului Croitor Serghei, care a solicitat casarea
sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Croitor Serghei
să fie achitat, pe motivul că nu există faptul infracțiunii în săvârșirea infracțiunilor
imputate prevăzute de art.art.155, 2641 alin. 3 Codul Penal.
În motivarea apelului, avocatul a indicat că Croitor Serghei a fost condamnat în
baza unor provocări din partea părții vătămate, în lipsa oricărui indiciu că fapta ar fi
2
fost săvârșită fără intervenția instigatorului Diaconu Gheorghe, care a fost în
complicitate cu organele de drept a Inspectoratului de Poliție Strășeni. Dovada că
Diaconu Gheorghe este provocatorul acestei operațiuni, se dovedește prin faptul că
dânsul singur declară că el a anunțat imediat organele de poliție și tot el s-a deplasat la
această locație unde era condamnatul, deși odată ce a chemat organele de poliție putea
să stea liniștit la barul sau.
Acest fapt este confirmat și prin declarațiile sale, unde spune că el s-a apropriat
de Croitor Serghei, ne comunicându-i că este proprietarul acelui local, fără nici un
drept, în lipsa unui conflict, i-a cerut cu înjurături și comportament agresiv să
părăsească acel local, fapt confirmat și prin declarațiile martorilor acuzării, care au
confirmat că Diaconu înjura și era foarte agresiv. Ce ține de cuțit, nimeni din martori
nu a declarat că Croitor Serghei a folosit cuțitul pentru al amenința, sunt niște invenții
din partea instigatorului, pentru a da o încadrare juridică unor fapte de ordin penal,
fabricate cu scopul de a dezvinovăți comportamentului său huliganic și a plasa vina pe
Croitor Serghei.
Atât partea vătămată cât și condamnatul au recunoscut în cadrul examinării
cauzei că au folosit injurii unul fața de altul, la fața locului erau mai mult de trei
persoane din Agenția de pază Prosecutor cât și 2 echipaje de colaboratori ai poliției,
prin urmare riscul și pericolul existenței realizării unei amenințări de ordin verbal
(injurie), nu putea fi calificată ca infracțiune în baza art.155 Codul Penal, dar în baza
art.69 Codul Contravențional.
Declarațiile martorilor acuzării Lisnic Laura și Tatarciuc Galina urmează a fi
apreciate critic de către instanță, deoarece acestea fiind făcute sub presiune, între ele
există relații de rudenie fiică și mamă, despre cele întâmplate a aflat doar de la telefon,
iar Diaconu Gheorghe este amantul martorului xxxxx.
Declarațiile martorului Mînăscurtă Adrian care în ședința de judecată a declarat
la butonul de alarmă a parvenit înștiințarea că administratorul Diaconu Gheorghe este
amenințat cu cuțitul ceia sunt în contradicție cu declarațiile lui Diaconu Gheorghe
deoarece tot el a declarat că Lisnic Laura, care activează ca barman, care i-a
comunicat că mama ei Tatarciuc Galina este înjurată de Croitor Serghei unde el
imediat a sunat paza Prosecutor și s-a deplasat și el acolo, prin urmare se dovedește
faptul că Diaconu spune minciuni , iar declarațiile acestuia sunt contradicție cu
declarațiile martorului Mînăscurtă Adrian, care a declarat că în momentul înștiințării
telefonice deja i se comunicase despre amenințarea cu cuțitul, deși era cu totul în altă
locație Diaconu Gheorghe.
Admiterea probelor, apărute exclusiv în urma unei provocări din partea
persoanei fizice și a organelor de drept ale stalului cointeresate, în acest sens cu
emiterea unei sentințe de condamnare în baza acestor probe, constituie un viciu
fundamental în cadrul procedurilor penale, care a afectat hotărârea pronunțată, și care
poate fi invocată la orice etapă procesuală în procedurile naționale și chiar pentru a
3
iniția o cale de atac extraordinară.
Avocatul a mai invocat că, Croitor Serghei este deținut în arestul preventiv din
21 octombrie 2018, iar constatarea condițiilor de detenție în Penitenciarul nr.13 -
Chișinău, constatate și de CEDO, fapte unanim recunoscute și anume problemele de
suprapopulare, condiții anti- sanitare, igienă antisanitară, catalogat ca penitenciarul-
problemă cu cele mai multe condamnări la CEDO , făcând obiectul unor condamnări
la CEDO pentru condițiile de detenție prin prisma tratamentului inuman și degradant
cu severitate care depășește nivelul inerent de suferință în detenție contrar și cu
violarea Articolului 3 din Convenție.
Cu referire la infracțiunea prevăzută de art.2641 alin.(3) Codul penal, apărătorul
a menționat că Croitor Serghei a fost condamnat în baza unor presupuneri, Croitor
Serghei cât și alți martori precum Baciu Alexei au declarat că nu se afla la volanul
automobilului de model ” xxxxx” cu număr de înmatriculare xxxxx, la data de 07
octombrie 2017, la volanul automobilului se afla Trofin Vitale, iar el se afla pe
bancheta din spate, acest fapt a stat la baza refuzului de a trece controlul pentru a
stabili starea de ebrietate alcoolică.
Din materialul probatoriu prezentat de acuzare și examinat de instanța de
judecată, nu există nici o probă pertinentă că Croitor Serghei a comis infracțiunea
prevăzută de art.2641 alin. (3) Codul penal. Mai mult, ca atât toate acuzațiile sunt
bazate pe presupuneri, nu au fost audiați toți participanții care se aflau în automobil,
declarațiile lui Trofin făcute ulterior au fost sub presiunea organelor de poliție și nu
pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare.
La fel indică, că instanța de fond ilegal a reținut circumstanța ce agravează
răspunderea penală conform art.77 Codul penal, este săvârșită infracțiunea de către o
persoană în stare de ebrietate, deoarece la materialei cauzei nu există nici un raport de
expertiză ce ar dovedi că Croitor Serghei a săvârșit infracțiunea în stare de ebrietate.
Totodată, la materialele cauzei nu este anexată nici o probă ce ar confirma că
condamnatul Croitor Serghei anterior a fost condamnat definitiv pentru infracțiune o
similară, iar antecedentele penale nu au fost stinse sau anulate, sau nu a fost anulată
condamnarea, iar în cadrul judecării cauzei penale în fond nu a fost dovedită
circumstanța, care agravează răspunderea penală a făptuitorului, așa cum este indicat
în rechizitoriu.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 04 noiembrie 2019,
apelul avocatului Efros Vasile în numele inculpatului Croitor Serghei a fost admis,
casată parțial sentință, din oficiu, în partea care se referă la învinuirea în baza art.2641
alin.(3) Codul penal și stabilirea pedepsei pentru concurs de infracțiuni, pronunțând o
nouă hotărâre în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care
procesul penal în privința lui Croitor Serghei în baza art.2641 alin.(3) Codul penal a
fost încetat din motivul expirării termenului de tragere la răspundere penală.
În rest sentința a fost menținută.
4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, prima instanță, corect
4
a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a concluzionat că inculpatul a
săvârșit infracțiunile prevăzute la art.155 Codul penal și art.2641 alin.(3) Codul penal
– conform semnelor stabilite de către prima instanță.
Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza
penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură
penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar
toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și anume prin:
declarațiile părții vătămate Diaconu Gheorghe, declarațiile martorilor Lisnic Laura,
Mînăscurtă Cristian, Zgardan Valentin, Tatarciuc Galina, Miron Nicolae, Munteanu
Marin, Rebeja Maxim, Bejan Ivan, Tofan Mihail, Baciu Alexei, Mămăligă Iurie,
Trofin Vitalie, precum și prin ordonanța de ridicare din 14 ianuarie 2018, în baza
căreia de la Croitor Serghei a fost ridicat un cuțit de buzunar, care este de culoare
argintie, confecționat din metal, cu lungimea lamei de 10 cm; procesul-verbal de
ridicare și examinare din 14 ianuarie 2018, cu planșa fotografică anexă; procesul-
verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de
ebrietate alcoolică din 07 octombrie 2017, din conținutul căruia reiese că, inculpatul
Croitor Serghei a refuzat să fie suspus testării alcoolscopice prin intermediul
mijlocului tehnico-științific de constatare a stării de ebrietate „Drager Alcotest”;
procesul-verbal de înlăturare de la conducerea vehiculului din 7 octombrie 2017, prin
care inculpatul Croitor Serghei a fost înlăturat de la conducerea vehiculului de model
„Opel Astra”, cu numărul de înmatriculare xxxxx, care a fost dus la parcarea specială;
îndreptarea din 07 octombrie 2017, prin care inculpatul Croitor Serghei a fost
îndreptat pentru examinare medicală în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii
ei, însă acesta a refuzat; procesul-verbal de ridicare din 10 octombrie 2017, din
conținutul căruia reiese că de la Gînu Victor a fost ridicat un CD cu inscripția „Video
Croitor”; procesul-verbal de examinare a obiectului din 10 octombrie 2017, din
conținutul căruia reiese că fiind examinate înregistrările video stocate pe CD-ul ridicat
de la Gînu Victor, s-a stabilit că Croitor Serghei, a refuzat să treacă testarea
alcooscopică; procesul-verbal de confruntare din 23 februarie 2018, dintre Croitor
Serghei și martorul Miron Nicolae, din conținutul căruia reiese că în cadrul acestei
acțiuni procesuale, ultimul a indicat că în momentul când a stopat automobilul de
model „Opel Astra”, la volan se afla primul, iar acesta a indicat că la volan era Trofin
Vitalie.
Verificând argumentele invocate în apelul avocatului în numele inculpatului,
instanța de apel a ajuns la concluzia că, acestea sunt nefondate fiind combătute de
probele anexate și circumstanțele stabilite în cadrul cercetării judecătorești în instanța
de fond și verificate în cadrul procedurii de examinare a apelului.
Instanța de apel a respins argumentele invocate de partea apărării referitor la
învinuirea adusă lui Croitor Serghei în baza art.155 Codul penal ca fiind neîntemeiate,
or, pe parcursul examinării cauzei penale s-a constat cu certitudine că inculpatul
5
Croitor Serghei la data de 14 ianuarie 2018, aproximativ la ora 18:00 a comis
infracțiunea prevăzută de art.155 Codul penal, fapt confirmat prin declarațiile părții
vătămate Diaconu Gheorghe, care corespund cu declarațiile date în cadrul urmăririi
penale și instanța de fond, coroborează cu celelalte probe prezentate și verificate în
cadrul cercetării judecătorești. Martorii Lisnic Laura, Tatarciuc Galina, Mînăscurtă
Cristian și Zgardan Valentin și partea vătămată au fost preveniți de răspunderea
penală pentru darea declarațiilor intenționat false, și prin urmare, nu există temei de a
aprecia critic aceste declarații oferite sub jurământ și care corespund adevărului.
Totodată, argumentul invocat de către apărător cu referire la faptul că parte
vătămată Diaconu Gheorghe ar fi provocat acest conflict, nu a fost reținut de către
instanța de apel ca temei de admitere a apelului, deoarece din materialele cauzei s-a
constatat că, conflictul a fost început de Croitor Serghei înainte de a veni la fața
locului partea vătămată Diaconu Gheorghe, fapt confirmat prin declarațiile martorului
Tatarciuc Galina.
La fel, instanța de apel a apreciat critic argumentele din apelul apărătorului
precum că acuzarea adusă inculpatului se bazează doar pe declarațiile părții vătămate,
care are un scop de învinuire ilegală a inculpatului. Or, este și firesc că despre
amănuntele amenințării poate comunica doar persoana care a fost amenințată, care era
prezent în momentul comiterii acțiunilor infracționale. Iar potrivit declarațiilor părții
vătămate și a martorului Lisnic Laura, la 14 ianuarie 2018, Croitor Serghei s-a
exprimat cu cuvinte necenzurate în adresa lui Diaconu Gheorghe și l-a amenințat cu
moartea, a scos din buzunar un cuțit și s-a îndreptat spre acesta, acțiuni care au fost
percepute ca fiind reale, fiind constatată posibilitatea realizării acestei amenințări din
partea inculpatului. Subsecvent, declarațiile părții vătămate Diaconu Gheorghe au fost
integral confirmate de depozițiile martorului Lisnic Laura care a confirmat faptul că,
Croitor Serghei avînd în mănă un cuțit pe care la îndreptat în direcția lui Diaconu
Gheorghe și la amenințat. Mai mult cu atît prin ordonanța și procesul-verbal de
ridicare și examinare din 14 ianuarie 2018 prin care, îndată după comiterea delictului,
de la Croitor Serghei a fost ridicat un cuțit de buzunar. Prin urmare, versiunea
inculpatului nu și-a găsit confirmare, aceasta fiind îndreptată exclusiv în vederea
eschivării de la răspundere penală.
Referitor la argumentele invocate de apărător în partea ce ține de învinuirea
adusă inculpatului în baza art.2641 alin.(3) Codul penal, instanța de apel a constată că
aceasta la fel sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse, deoarece la materialele cauzei
penale au fost administrate suficiente probe pertinente și concludente prin care se
atestă vinovăția lui Croitor Serghei în săvârșirea infracțiuni prevăzute de art.2641
alin.(3) Codul penal.
Astfel instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului, potrivit cărora,
nu a condus automobilul de model „Opel Asta” pe data de 07 octombrie 2017,
aproximativ ora 20:30, deoarece era așezat pe bancheta din spate, iar la volanul
6
automobilului s-a aflat Trofin Vitalie. Aceste declarații instanța de apel le-a apreciat
ca fiind o metodă de autoapărare, cu scopul eschivării de la pedeapsa penală,
declarații care vin contradicție cu probele cercetate la caz.
De asemenea, instanța de apel a menționat că nu au fost reținute temeiuri de
apreciere critică a declarațiilor martorilor Miron Nicolae și Munteanu Marin, care au
fost audiați în ședințele de judecată sub jurământ, nu au avut nici un motiv să dea
declarații neveridice în privința inculpatului, deoarece în cadrul cercetării
judecătorești s-a stabilit cu certitudine, că persoanele în cauză nu au avut anterior
careva certuri sau conflicte, nici nu s-au cunoscut anterior, fapt confirmat de către
inculpat.
Totodată, instanța de apel a reținut că, infracțiunea în cauză este una formală și
se consideră consumată din momentul săvârșirii faptei prejudiciile în oricare din
modalitățile sale normative, la caz inculpatul Croitor Serghei categoric a refuzat să fie
supus examenului medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei, fapt
consemnat în procesul-verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de
transport în stare de ebrietate alcoolică din 07 octombrie 2017.
Reieșind din cele elucidate, instanța de apel a considerat că cererea de apel
urmează a fi admisă din alte motive, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care
procesului penal în baza art.2641 alin.(3) Cod penal în privința lui Croitor Serghei,
urmează a fi încetat pe motivul expirării termenului prescripției tragerii la răspundere
penală.
În acest sens, instanța de apel a notat că potrivit prevederilor art.391 alin.(1)
pct.6) Cod procedură penală, sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă:
există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și
tragerea la răspundere penală.
Ținând cont de prevederile art.art.53-60 Cod penal, prevederile art. art.275
pct.5)-9), 285 alin.(1) pct.1), 2), 4), 5), 332 alin.(1) Cod de procedură penală și luând
în considerație că inculpatul Croitor Serghei a săvârșit infracțiunea prevăzută de
art.2641 alin.(3) Codul penal la data de 07 octombrie 2017, iar de la ziua săvârșirii
infracțiunii a expirat termenul de prescripție de 2 ani, instanța de apel a constatat
necesitatea încetării procesului penal în privința inculpatului Croitor Serghei cu
liberarea de răspundere penală, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de
tragere la răspundere penală.
Cu referire la individualizarea pedepsei penale, instanța de apel a menționat că,
instanța de fond just a individualizat pedeapsa în baza art. art.7, 75 Cod penal și
totodată, corect a aplicat pedeapsa sub formă de închisoarea, care este una echitabilă
și proporțională infracțiunii comise, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunii,
care se califica ca infracțiune mai puțin gravă, de circumstanțele cauzei, de lipsa
circumstanțelor atenuante și agravante, de personalitatea inculpatului care la locul de
trai inculpatul se caracterizează negativ, acesta nu a conștientizat gravitatea faptelor
7
comise, nu regretă cele săvârșite, nu se află pe calea corijării, prezintă un pericol
social sporit, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,
și corect a concluzionat că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă doar în
condițiile izolării lui de societate cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare.
Referitor la argumentul apărătorului precum că instanța de fond urma să aplice în
privința lui Croitor Serghei prevederile art.385 alin.(5) Codul de procedură penală,
instanța de apel l-a respins ca fiind neîntemeiat, menționând că instanța de fond corect
a constatat că, Croitor Serghei se menține în stare de arest, aplicat prin sentința
Judecătoriei Strășeni (sediul central) din 11 martie 2019, contestată de către inculpatul
Croitor la Curtea de Apel Chișinău. Prin urmare pe cauza dată în privința inculpatului
nu s-a aplicat careva măsuri preventive. Chestiunea respectivă urmează a fi examinată
în cadrul acelei cauze penale sau în procedură separată în ordinea prevăzută de Codul
de procedură penală.
Decizia instanței de apel din 04 noiembrie 2019, pronunțată integral la 04
decembrie 2019, a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Efros Vasile în
numele inculpatului Croitor Serghei, invocând drept temei, faptul că la data de
02.01.2020, a intervenit o situație de drept la inițiativa părții vătămate Diaconu
Gheorghe, care a solicitat instanței retragerea plângerii penale depusă împotriva lui
Croitor Serghei și a cerut împăcarea cu condamnatul Croitor Serghei, în temeiul
art.109 Cod penal,
Astfel, apărătorul opinează că în asemenea circumstanțe de drept potrivit art.276
alin.(l) Cod de procedură penală, infracțiunea imputată condamnatului se pornește
numai la plângerea victimei condiție obligatorie de drept prevăzută de norma
procesual penală. Potrivit art.275 alin.(6) Cod de procedură penală, odată ce plângerea
a fost retrasă de partea vătămată Diaconu Gheorghe, se exclude urmărirea penală, iar
procesul penal în privința lui Croitor Serghei în baza art.155 Cod penal urmează a fi
încetat pe motivul retragerii plângerii. Potrivit art.391 alin.(l) Cod de procedură penală
sentința de încetare a procesului penal, se adoptă dacă, lipsește plângerea pârții
vătămate, plângerea a fost retrasă sau pârțile s-au împăcat.
Prin urmare, apărătorul indică că procesul penal în baza art.155 Cod penal
urmează a fi încetat, deoarece infracțiunea prevăzută de art.155 Cod penal, face parte
din categoria infracțiunilor care prevede împăcarea pârților, or, prevederile art.109
alin.(l) Cod penal stipulează că, împăcarea este personală și produce efecte juridice
din momentul pornirii urmăririi penale și până la retragerea completului de judecată
pentru deliberare.
5.2. În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat de
partea apărării, menționând că urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit
neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în baza
8
materialelor din dosar, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din
următoarele considerente.
Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se
pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art.429 alin.(1) Cod
de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art.430
alin.(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea
temeiurilor prevăzute în art.427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest
sens.
Colegiul penal reține că, în recursul declarat nu este indicat nici un temei din
cele nominalizate în art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, însă apărătorul invocă
că partea vătămată Diaconu Gheorghe la data de 02.01.2020, a solicitat instanței
retragerea plângerii penale depusă împotriva lui Croitor Serghei și a cerut împăcarea
cu condamnatul Croitor Serghei. În temeiul art.109 Cod penal, a solicitat încetarea
procesului penal în baza art.155 Cod penal în privința inculpatului.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține că
motivul – temeiul de recurs invocat de recurent este neîntemeiat și urmează a fi
respins din următoarele considerente.
În acest sens, Colegiul penal ține să menționeze că potrivit art.276 alin.(1) și (5)
Cod de procedură penală, în cazul infracțiunii prevăzute la art.155 Cod penal,
urmărirea penală se pornește numai în baza plângerii prealabile a victimei.
Conform art.276 alin.(5) Cod de procedură penală, la împăcarea părții vătămate
cu bănuitul, învinuitul, inculpatul în cazurile menționate la alin.(1), urmărirea penală
încetează. Împăcarea este personală și produce efect doar dacă intervine până la
rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
Conform art.109 alin.(2) Cod penal, împăcarea produce efecte juridice din
momentul pornirii urmăririi penale și până la retragerea completului de judecată
pentru deliberare.
Astfel, prin reglementarea în art.109 Cod penal a momentului până când poate
avea loc împăcarea pârților, legiuitorul a avut în vedere că momentul final, este atunci
când cauza se judecă de către instanța de fond, când completul s-a retras pentru
deliberare cu adoptarea sentinței respective. Prin urmare, până la acest moment părțile
se pot împăca în cazul infracțiunilor prevăzute de art.155 Cod penal, cu excepția celor
prevăzute de alin.(1) art.276 Cod de procedură penală.
Împăcarea părților poate interveni, în cazul infracțiunilor prevăzute de art.276
alin.(1) Cod de procedură penală, inclusiv cea prevăzută în art.155 Cod penal, oricând
în cursul procesului penal: la urmărirea penală, în instanța de fond, de apel, de recurs -
dacă pentru unele infracțiuni nu există calea apelului, dar numai până la rămânerea
definitivă a hotărârii (Recomandării nr.56 Cu privire la aplicarea art.109 Cod penal
și 276 Cod de procedură penală în cazurile împăcării părților).
Or, imposibilitatea de a admite împăcarea părților în cadrul căilor ordinare de
9
atac - apelul și recursul, rezultă din prevederile art.230 alin.(2) Cod de procedură
penală, care stipulează că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este
prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului
procesual. Fazele următoare a judecării cauzei sânt căi de verificare a temeiniciei și
legalității hotărârii judecătorești, inclusiv și în partea aplicării procedurii împăcării
părților, potrivit legii materiale și procesual penale.
Împăcarea este o problemă de drept, ce ține de legalitatea sentinței instanței de
fond, astfel că eroarea comisă, poate, la caz, fi examinată în ordinea căii de atac –
apelul. Într-o eventuală situație, când nici instanța de apel nu a soluționat în mod legal
această eroare de drept, comisă de instanța de fond, numai atunci soluțiile, precum a
instanței de fond așa și a instanței de apel, cad sub incidență prevederii art.427 alin.(1)
pct.11) CPP – temei de declarare a recursului ordinar.
Așadar, conform procedurii penale, împăcarea poate interveni, în cazul
infracțiunilor indicate în art.276 alin.(1) Cod de procedură penală, inclusiv cea
prevăzută de art.155 Cod penal, oricând în cursul procesului penal: la urmărirea
penală, în instanța de fond, de apel, de recurs - dacă pentru unele infracțiuni nu există
calea apelului, dar numai până la rămânerea definitivă a hotărârii.
Ori, prin sintagma „până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești”
legislatorul și-a spus cu claritate voința până când poate interveni împăcarea părților
în privința infracțiunilor prevăzute de alin.(1) art.276 Cod de procedură penală.
În această consecutivitate, Colegiul penal reține că potrivit procesului verbal al
ședinței de judecată, partea vătămată în cadrul ședinței instanței de apel nu a solicitat
împăcarea cu inculpatul și încetarea procesului penal pe art.155 Cod penal (f.d. 87-91
vol.III), solicitarea părții vătămate de împăcare cu condamnatul Croitor Serghei,
datată cu 01.01.2020 a fost înaintată după pronunțarea deciziei instanței de apel, în
procedura recursului ordinar, ceia ce este inadmisibil la etapă judecării cauzei în
procedura recursului ordinar, or exercitarea acestui drept procesual, la caz, a fost
posibil doar până la retragerea completul pentru deliberare și adoptarea deciziei
respective, fapt ce nu a fost realizat, iar nerespectarea acestuia termen a dus la
pierderea acestui drept procesual.
Prin urmare, prevederile art.109 Cod penal nu sunt aplicabile în cazul dat,
deoarece art.109 alin.(2) Cod penal prescrie că împăcarea este personală și produce
efecte juridice din momentul pornirii urmăririi penale și până la retragerea
completului de judecată pentru deliberare, etapă ce a fost epuizată de inculpat în
cadrul judecării cauzei în instanța de apel.
În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că n-a fost constatată prezența în
speța examinată a erorii de drept, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de
recurs în sensul casării deciziei contestate.
Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în
ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale prescrise la art.414 - 418 Cod de
10
procedură penală, impunându-se în consecință inadmisibilitatea recursului ordinar
declarat la caz, ca fiind vădit neîntemeiat.
Conducându-se de prevederile art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Efros Vasile în
numele inculpatului Croitor Serghei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 04 noiembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Croitor Serghei
xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 23 iulie 2020.
Președinte Vladimir Timofti
Judecători Anatolie Țurcan
Elena Cobzac
11