ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 23.07.2020

1ra-924/2020 — art.155, 264/1 alin.3 CP

HOTĂRÂRE
23.07.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.155, 264/1 alin.3 CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.11 CPP
Citează această cauză
1ra-924/2020 — art.155, 264/1 alin.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-924/2020

20 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Efros Vasile în numele inculpatului Croitor Serghei, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2019,

în cauza penală privindu-l pe

Croitor Serghei xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în mun. xxxxx, str. xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 23.03.2018– 28.06.2019;

Instanța de apel: 01.08.2019 –04.11.2019;

Instanța de recurs: 03.02.2020 – 20.05.2020.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

Croitor Serghei xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art.155 Codul penal la - 2 (doi) ani închisoare, cu executare în

penitenciar în penitenciar de tip semiînchis;

- în baza art.2641 alin.(3) Codul penal - la amendă în mărime de 1000 (una mie)

u. c, ceea ce constituie 50000 (cinzeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen 3 (trei) ani;

În baza art.84 alin.(1) Codul penal, pentru concurs de infracțiunii, lui Croitor

Serghei xxxxx i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 2 (doi) ani închisoare, cu

amendă în mărime de 1000 u.c., ceea ce constituie 50000 (cinzeci mii) lei, cu privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen 3 (trei) ani.

1

ianuarie 2018, aproximativ la ora 18:00, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora,

acționând cu intenție directă îndreptată spre atingerea scopului său, aflându-se în mun.

xxxxx, str. xxxxx, a inițiat un conflict cu cet. Diaconu Gheorghe, în urma căruia a

scos din buzunar un cuțit, pe care l-a desfăcut și-l ținea ascuns după spate. În

continuare, Diaconu Gheorghe fiind preîntâmpinat de Lisnic Laura despre acest fapt,

Croitor Serghei a scos demonstrativ cuțitul și s-a îndreptat cu viteză spre primul,

ținând cuțitul în mână îndreptat în direcția acestuia amenințându-1 cu omor, existând

astfel pericolul realizării acestei amenințări.

Astfel prin acțiunile sale Croitor Serghei a comis infracțiunea prevăzută de

art.155 Cod penal - amenințarea cu omor, existând pericolul realizării acestei

amenințări.

Tot el, la 07 octombrie 2017, aproximativ la ora 20:30, fiind deținătorul

permisului de conducere nr. xxxxx de categoria „B” și „C”, după ce a consumat

băuturi alcoolice, ignorând prevederile pct. 14 din Regulamentul circulației rutiere în

vigoare, conform căruia, conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă

vehiculul în stare de ebrietate, conștient a urcat la volanul automobilului de model

„Opel Astra Universal”, cu numărul de înmatriculare XXXXXși se deplasa prin s.

Vorniceni, r. Strășeni, în timpul deplasării prin localitatea Vorniceni, r. Strășeni, nu a

acordat prioritate de trecere vehiculului cu regim prioritar de circulație al MAI, care

avea puse în funcțiune dispozitivele de semnalizare luminoasă de culoare albastră și

roșie, precum și semnalul sonor special, creând a situație de accident acestui

automobil. În continuare, fiind stopat regulamentar de către colaboratorii

Inspectoratului Național de Patrulare, implicați în serviciu, în cadrul verificării actelor

Croitor Serghei a fost suspectat că a condus mijlocul de transport în stare de ebrietate,

de aceea a fost informat despre faptul că urmează a fi supus examenului medical în

vederea stabilirii stării de ebrietate si naturii ei, însă ultimul a refuzat și s-a împotrivit

atât de a fi supus testării alcoolscopice cu aparatul etilotest „Drager”, cât și prelevării

probelor biologice.

Astfel, prin acțiunile sale Croitor Serghei a comis infracțiunea prevăzută de

art.2641 alin.(3) Cod penal - refuzul și împotrivirea conducătorului mijlocului de

transport de la testarea alcoolscopică și de la recoltarea probelor biologice în cadrul

examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei.

avocatul Efros Vasile în numele inculpatului Croitor Serghei, care a solicitat casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Croitor Serghei

să fie achitat, pe motivul că nu există faptul infracțiunii în săvârșirea infracțiunilor

imputate prevăzute de art.art.155, 2641 alin. 3 Codul Penal.

În motivarea apelului, avocatul a indicat că Croitor Serghei a fost condamnat în

baza unor provocări din partea părții vătămate, în lipsa oricărui indiciu că fapta ar fi

2

fost săvârșită fără intervenția instigatorului Diaconu Gheorghe, care a fost în

complicitate cu organele de drept a Inspectoratului de Poliție Strășeni. Dovada că

Diaconu Gheorghe este provocatorul acestei operațiuni, se dovedește prin faptul că

dânsul singur declară că el a anunțat imediat organele de poliție și tot el s-a deplasat la

această locație unde era condamnatul, deși odată ce a chemat organele de poliție putea

să stea liniștit la barul sau.

Acest fapt este confirmat și prin declarațiile sale, unde spune că el s-a apropriat

de Croitor Serghei, ne comunicându-i că este proprietarul acelui local, fără nici un

drept, în lipsa unui conflict, i-a cerut cu înjurături și comportament agresiv să

părăsească acel local, fapt confirmat și prin declarațiile martorilor acuzării, care au

confirmat că Diaconu înjura și era foarte agresiv. Ce ține de cuțit, nimeni din martori

nu a declarat că Croitor Serghei a folosit cuțitul pentru al amenința, sunt niște invenții

din partea instigatorului, pentru a da o încadrare juridică unor fapte de ordin penal,

fabricate cu scopul de a dezvinovăți comportamentului său huliganic și a plasa vina pe

Croitor Serghei.

Atât partea vătămată cât și condamnatul au recunoscut în cadrul examinării

cauzei că au folosit injurii unul fața de altul, la fața locului erau mai mult de trei

persoane din Agenția de pază Prosecutor cât și 2 echipaje de colaboratori ai poliției,

prin urmare riscul și pericolul existenței realizării unei amenințări de ordin verbal

(injurie), nu putea fi calificată ca infracțiune în baza art.155 Codul Penal, dar în baza

art.69 Codul Contravențional.

Declarațiile martorilor acuzării Lisnic Laura și Tatarciuc Galina urmează a fi

apreciate critic de către instanță, deoarece acestea fiind făcute sub presiune, între ele

există relații de rudenie fiică și mamă, despre cele întâmplate a aflat doar de la telefon,

iar Diaconu Gheorghe este amantul martorului xxxxx.

Declarațiile martorului Mînăscurtă Adrian care în ședința de judecată a declarat

la butonul de alarmă a parvenit înștiințarea că administratorul Diaconu Gheorghe este

amenințat cu cuțitul ceia sunt în contradicție cu declarațiile lui Diaconu Gheorghe

deoarece tot el a declarat că Lisnic Laura, care activează ca barman, care i-a

comunicat că mama ei Tatarciuc Galina este înjurată de Croitor Serghei unde el

imediat a sunat paza Prosecutor și s-a deplasat și el acolo, prin urmare se dovedește

faptul că Diaconu spune minciuni , iar declarațiile acestuia sunt contradicție cu

declarațiile martorului Mînăscurtă Adrian, care a declarat că în momentul înștiințării

telefonice deja i se comunicase despre amenințarea cu cuțitul, deși era cu totul în altă

locație Diaconu Gheorghe.

Admiterea probelor, apărute exclusiv în urma unei provocări din partea

persoanei fizice și a organelor de drept ale stalului cointeresate, în acest sens cu

emiterea unei sentințe de condamnare în baza acestor probe, constituie un viciu

fundamental în cadrul procedurilor penale, care a afectat hotărârea pronunțată, și care

poate fi invocată la orice etapă procesuală în procedurile naționale și chiar pentru a

3

iniția o cale de atac extraordinară.

Avocatul a mai invocat că, Croitor Serghei este deținut în arestul preventiv din

21 octombrie 2018, iar constatarea condițiilor de detenție în Penitenciarul nr.13 -

Chișinău, constatate și de CEDO, fapte unanim recunoscute și anume problemele de

suprapopulare, condiții anti- sanitare, igienă antisanitară, catalogat ca penitenciarul-

problemă cu cele mai multe condamnări la CEDO , făcând obiectul unor condamnări

la CEDO pentru condițiile de detenție prin prisma tratamentului inuman și degradant

cu severitate care depășește nivelul inerent de suferință în detenție contrar și cu

violarea Articolului 3 din Convenție.

Cu referire la infracțiunea prevăzută de art.2641 alin.(3) Codul penal, apărătorul

a menționat că Croitor Serghei a fost condamnat în baza unor presupuneri, Croitor

Serghei cât și alți martori precum Baciu Alexei au declarat că nu se afla la volanul

automobilului de model ” xxxxx” cu număr de înmatriculare xxxxx, la data de 07

octombrie 2017, la volanul automobilului se afla Trofin Vitale, iar el se afla pe

bancheta din spate, acest fapt a stat la baza refuzului de a trece controlul pentru a

stabili starea de ebrietate alcoolică.

Din materialul probatoriu prezentat de acuzare și examinat de instanța de

judecată, nu există nici o probă pertinentă că Croitor Serghei a comis infracțiunea

prevăzută de art.2641 alin. (3) Codul penal. Mai mult, ca atât toate acuzațiile sunt

bazate pe presupuneri, nu au fost audiați toți participanții care se aflau în automobil,

declarațiile lui Trofin făcute ulterior au fost sub presiunea organelor de poliție și nu

pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare.

La fel indică, că instanța de fond ilegal a reținut circumstanța ce agravează

răspunderea penală conform art.77 Codul penal, este săvârșită infracțiunea de către o

persoană în stare de ebrietate, deoarece la materialei cauzei nu există nici un raport de

expertiză ce ar dovedi că Croitor Serghei a săvârșit infracțiunea în stare de ebrietate.

Totodată, la materialele cauzei nu este anexată nici o probă ce ar confirma că

condamnatul Croitor Serghei anterior a fost condamnat definitiv pentru infracțiune o

similară, iar antecedentele penale nu au fost stinse sau anulate, sau nu a fost anulată

condamnarea, iar în cadrul judecării cauzei penale în fond nu a fost dovedită

circumstanța, care agravează răspunderea penală a făptuitorului, așa cum este indicat

în rechizitoriu.

apelul avocatului Efros Vasile în numele inculpatului Croitor Serghei a fost admis,

casată parțial sentință, din oficiu, în partea care se referă la învinuirea în baza art.2641

alin.(3) Codul penal și stabilirea pedepsei pentru concurs de infracțiuni, pronunțând o

nouă hotărâre în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

procesul penal în privința lui Croitor Serghei în baza art.2641 alin.(3) Codul penal a

fost încetat din motivul expirării termenului de tragere la răspundere penală.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, prima instanță, corect

4

a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a concluzionat că inculpatul a

săvârșit infracțiunile prevăzute la art.155 Codul penal și art.2641 alin.(3) Codul penal

– conform semnelor stabilite de către prima instanță.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar

toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și anume prin:

declarațiile părții vătămate Diaconu Gheorghe, declarațiile martorilor Lisnic Laura,

Mînăscurtă Cristian, Zgardan Valentin, Tatarciuc Galina, Miron Nicolae, Munteanu

Marin, Rebeja Maxim, Bejan Ivan, Tofan Mihail, Baciu Alexei, Mămăligă Iurie,

Trofin Vitalie, precum și prin ordonanța de ridicare din 14 ianuarie 2018, în baza

căreia de la Croitor Serghei a fost ridicat un cuțit de buzunar, care este de culoare

argintie, confecționat din metal, cu lungimea lamei de 10 cm; procesul-verbal de

ridicare și examinare din 14 ianuarie 2018, cu planșa fotografică anexă; procesul-

verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de

ebrietate alcoolică din 07 octombrie 2017, din conținutul căruia reiese că, inculpatul

Croitor Serghei a refuzat să fie suspus testării alcoolscopice prin intermediul

mijlocului tehnico-științific de constatare a stării de ebrietate „Drager Alcotest”;

procesul-verbal de înlăturare de la conducerea vehiculului din 7 octombrie 2017, prin

care inculpatul Croitor Serghei a fost înlăturat de la conducerea vehiculului de model

„Opel Astra”, cu numărul de înmatriculare xxxxx, care a fost dus la parcarea specială;

îndreptarea din 07 octombrie 2017, prin care inculpatul Croitor Serghei a fost

îndreptat pentru examinare medicală în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii

ei, însă acesta a refuzat; procesul-verbal de ridicare din 10 octombrie 2017, din

conținutul căruia reiese că de la Gînu Victor a fost ridicat un CD cu inscripția „Video

Croitor”; procesul-verbal de examinare a obiectului din 10 octombrie 2017, din

conținutul căruia reiese că fiind examinate înregistrările video stocate pe CD-ul ridicat

de la Gînu Victor, s-a stabilit că Croitor Serghei, a refuzat să treacă testarea

alcooscopică; procesul-verbal de confruntare din 23 februarie 2018, dintre Croitor

Serghei și martorul Miron Nicolae, din conținutul căruia reiese că în cadrul acestei

acțiuni procesuale, ultimul a indicat că în momentul când a stopat automobilul de

model „Opel Astra”, la volan se afla primul, iar acesta a indicat că la volan era Trofin

Vitalie.

Verificând argumentele invocate în apelul avocatului în numele inculpatului,

instanța de apel a ajuns la concluzia că, acestea sunt nefondate fiind combătute de

probele anexate și circumstanțele stabilite în cadrul cercetării judecătorești în instanța

de fond și verificate în cadrul procedurii de examinare a apelului.

Instanța de apel a respins argumentele invocate de partea apărării referitor la

învinuirea adusă lui Croitor Serghei în baza art.155 Codul penal ca fiind neîntemeiate,

or, pe parcursul examinării cauzei penale s-a constat cu certitudine că inculpatul

5

Croitor Serghei la data de 14 ianuarie 2018, aproximativ la ora 18:00 a comis

infracțiunea prevăzută de art.155 Codul penal, fapt confirmat prin declarațiile părții

vătămate Diaconu Gheorghe, care corespund cu declarațiile date în cadrul urmăririi

penale și instanța de fond, coroborează cu celelalte probe prezentate și verificate în

cadrul cercetării judecătorești. Martorii Lisnic Laura, Tatarciuc Galina, Mînăscurtă

Cristian și Zgardan Valentin și partea vătămată au fost preveniți de răspunderea

penală pentru darea declarațiilor intenționat false, și prin urmare, nu există temei de a

aprecia critic aceste declarații oferite sub jurământ și care corespund adevărului.

Totodată, argumentul invocat de către apărător cu referire la faptul că parte

vătămată Diaconu Gheorghe ar fi provocat acest conflict, nu a fost reținut de către

instanța de apel ca temei de admitere a apelului, deoarece din materialele cauzei s-a

constatat că, conflictul a fost început de Croitor Serghei înainte de a veni la fața

locului partea vătămată Diaconu Gheorghe, fapt confirmat prin declarațiile martorului

Tatarciuc Galina.

La fel, instanța de apel a apreciat critic argumentele din apelul apărătorului

precum că acuzarea adusă inculpatului se bazează doar pe declarațiile părții vătămate,

care are un scop de învinuire ilegală a inculpatului. Or, este și firesc că despre

amănuntele amenințării poate comunica doar persoana care a fost amenințată, care era

prezent în momentul comiterii acțiunilor infracționale. Iar potrivit declarațiilor părții

vătămate și a martorului Lisnic Laura, la 14 ianuarie 2018, Croitor Serghei s-a

exprimat cu cuvinte necenzurate în adresa lui Diaconu Gheorghe și l-a amenințat cu

moartea, a scos din buzunar un cuțit și s-a îndreptat spre acesta, acțiuni care au fost

percepute ca fiind reale, fiind constatată posibilitatea realizării acestei amenințări din

partea inculpatului. Subsecvent, declarațiile părții vătămate Diaconu Gheorghe au fost

integral confirmate de depozițiile martorului Lisnic Laura care a confirmat faptul că,

Croitor Serghei avînd în mănă un cuțit pe care la îndreptat în direcția lui Diaconu

Gheorghe și la amenințat. Mai mult cu atît prin ordonanța și procesul-verbal de

ridicare și examinare din 14 ianuarie 2018 prin care, îndată după comiterea delictului,

de la Croitor Serghei a fost ridicat un cuțit de buzunar. Prin urmare, versiunea

inculpatului nu și-a găsit confirmare, aceasta fiind îndreptată exclusiv în vederea

eschivării de la răspundere penală.

Referitor la argumentele invocate de apărător în partea ce ține de învinuirea

adusă inculpatului în baza art.2641 alin.(3) Codul penal, instanța de apel a constată că

aceasta la fel sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse, deoarece la materialele cauzei

penale au fost administrate suficiente probe pertinente și concludente prin care se

atestă vinovăția lui Croitor Serghei în săvârșirea infracțiuni prevăzute de art.2641

alin.(3) Codul penal.

Astfel instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului, potrivit cărora,

nu a condus automobilul de model „Opel Asta” pe data de 07 octombrie 2017,

aproximativ ora 20:30, deoarece era așezat pe bancheta din spate, iar la volanul

6

automobilului s-a aflat Trofin Vitalie. Aceste declarații instanța de apel le-a apreciat

ca fiind o metodă de autoapărare, cu scopul eschivării de la pedeapsa penală,

declarații care vin contradicție cu probele cercetate la caz.

De asemenea, instanța de apel a menționat că nu au fost reținute temeiuri de

apreciere critică a declarațiilor martorilor Miron Nicolae și Munteanu Marin, care au

fost audiați în ședințele de judecată sub jurământ, nu au avut nici un motiv să dea

declarații neveridice în privința inculpatului, deoarece în cadrul cercetării

judecătorești s-a stabilit cu certitudine, că persoanele în cauză nu au avut anterior

careva certuri sau conflicte, nici nu s-au cunoscut anterior, fapt confirmat de către

inculpat.

Totodată, instanța de apel a reținut că, infracțiunea în cauză este una formală și

se consideră consumată din momentul săvârșirii faptei prejudiciile în oricare din

modalitățile sale normative, la caz inculpatul Croitor Serghei categoric a refuzat să fie

supus examenului medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei, fapt

consemnat în procesul-verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de

transport în stare de ebrietate alcoolică din 07 octombrie 2017.

Reieșind din cele elucidate, instanța de apel a considerat că cererea de apel

urmează a fi admisă din alte motive, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

procesului penal în baza art.2641 alin.(3) Cod penal în privința lui Croitor Serghei,

urmează a fi încetat pe motivul expirării termenului prescripției tragerii la răspundere

penală.

În acest sens, instanța de apel a notat că potrivit prevederilor art.391 alin.(1)

pct.6) Cod procedură penală, sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă:

există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și

tragerea la răspundere penală.

Ținând cont de prevederile art.art.53-60 Cod penal, prevederile art. art.275

pct.5)-9), 285 alin.(1) pct.1), 2), 4), 5), 332 alin.(1) Cod de procedură penală și luând

în considerație că inculpatul Croitor Serghei a săvârșit infracțiunea prevăzută de

art.2641 alin.(3) Codul penal la data de 07 octombrie 2017, iar de la ziua săvârșirii

infracțiunii a expirat termenul de prescripție de 2 ani, instanța de apel a constatat

necesitatea încetării procesului penal în privința inculpatului Croitor Serghei cu

liberarea de răspundere penală, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de

tragere la răspundere penală.

Cu referire la individualizarea pedepsei penale, instanța de apel a menționat că,

instanța de fond just a individualizat pedeapsa în baza art. art.7, 75 Cod penal și

totodată, corect a aplicat pedeapsa sub formă de închisoarea, care este una echitabilă

și proporțională infracțiunii comise, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunii,

care se califica ca infracțiune mai puțin gravă, de circumstanțele cauzei, de lipsa

circumstanțelor atenuante și agravante, de personalitatea inculpatului care la locul de

trai inculpatul se caracterizează negativ, acesta nu a conștientizat gravitatea faptelor

7

comise, nu regretă cele săvârșite, nu se află pe calea corijării, prezintă un pericol

social sporit, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

și corect a concluzionat că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă doar în

condițiile izolării lui de societate cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare.

Referitor la argumentul apărătorului precum că instanța de fond urma să aplice în

privința lui Croitor Serghei prevederile art.385 alin.(5) Codul de procedură penală,

instanța de apel l-a respins ca fiind neîntemeiat, menționând că instanța de fond corect

a constatat că, Croitor Serghei se menține în stare de arest, aplicat prin sentința

Judecătoriei Strășeni (sediul central) din 11 martie 2019, contestată de către inculpatul

Croitor la Curtea de Apel Chișinău. Prin urmare pe cauza dată în privința inculpatului

nu s-a aplicat careva măsuri preventive. Chestiunea respectivă urmează a fi examinată

în cadrul acelei cauze penale sau în procedură separată în ordinea prevăzută de Codul

de procedură penală.

decembrie 2019, a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Efros Vasile în

numele inculpatului Croitor Serghei, invocând drept temei, faptul că la data de

02.01.2020, a intervenit o situație de drept la inițiativa părții vătămate Diaconu

Gheorghe, care a solicitat instanței retragerea plângerii penale depusă împotriva lui

Croitor Serghei și a cerut împăcarea cu condamnatul Croitor Serghei, în temeiul

art.109 Cod penal,

Astfel, apărătorul opinează că în asemenea circumstanțe de drept potrivit art.276

alin.(l) Cod de procedură penală, infracțiunea imputată condamnatului se pornește

numai la plângerea victimei condiție obligatorie de drept prevăzută de norma

procesual penală. Potrivit art.275 alin.(6) Cod de procedură penală, odată ce plângerea

a fost retrasă de partea vătămată Diaconu Gheorghe, se exclude urmărirea penală, iar

procesul penal în privința lui Croitor Serghei în baza art.155 Cod penal urmează a fi

încetat pe motivul retragerii plângerii. Potrivit art.391 alin.(l) Cod de procedură penală

sentința de încetare a procesului penal, se adoptă dacă, lipsește plângerea pârții

vătămate, plângerea a fost retrasă sau pârțile s-au împăcat.

Prin urmare, apărătorul indică că procesul penal în baza art.155 Cod penal

urmează a fi încetat, deoarece infracțiunea prevăzută de art.155 Cod penal, face parte

din categoria infracțiunilor care prevede împăcarea pârților, or, prevederile art.109

alin.(l) Cod penal stipulează că, împăcarea este personală și produce efecte juridice

din momentul pornirii urmăririi penale și până la retragerea completului de judecată

pentru deliberare.

5.2. În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat de

partea apărării, menționând că urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

8

materialelor din dosar, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art.429 alin.(1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art.430

alin.(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea

temeiurilor prevăzute în art.427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest

sens.

Colegiul penal reține că, în recursul declarat nu este indicat nici un temei din

cele nominalizate în art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, însă apărătorul invocă

că partea vătămată Diaconu Gheorghe la data de 02.01.2020, a solicitat instanței

retragerea plângerii penale depusă împotriva lui Croitor Serghei și a cerut împăcarea

cu condamnatul Croitor Serghei. În temeiul art.109 Cod penal, a solicitat încetarea

procesului penal în baza art.155 Cod penal în privința inculpatului.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține că

motivul – temeiul de recurs invocat de recurent este neîntemeiat și urmează a fi

respins din următoarele considerente.

În acest sens, Colegiul penal ține să menționeze că potrivit art.276 alin.(1) și (5)

Cod de procedură penală, în cazul infracțiunii prevăzute la art.155 Cod penal,

urmărirea penală se pornește numai în baza plângerii prealabile a victimei.

Conform art.276 alin.(5) Cod de procedură penală, la împăcarea părții vătămate

cu bănuitul, învinuitul, inculpatul în cazurile menționate la alin.(1), urmărirea penală

încetează. Împăcarea este personală și produce efect doar dacă intervine până la

rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.

Conform art.109 alin.(2) Cod penal, împăcarea produce efecte juridice din

momentul pornirii urmăririi penale și până la retragerea completului de judecată

pentru deliberare.

Astfel, prin reglementarea în art.109 Cod penal a momentului până când poate

avea loc împăcarea pârților, legiuitorul a avut în vedere că momentul final, este atunci

când cauza se judecă de către instanța de fond, când completul s-a retras pentru

deliberare cu adoptarea sentinței respective. Prin urmare, până la acest moment părțile

se pot împăca în cazul infracțiunilor prevăzute de art.155 Cod penal, cu excepția celor

prevăzute de alin.(1) art.276 Cod de procedură penală.

Împăcarea părților poate interveni, în cazul infracțiunilor prevăzute de art.276

alin.(1) Cod de procedură penală, inclusiv cea prevăzută în art.155 Cod penal, oricând

în cursul procesului penal: la urmărirea penală, în instanța de fond, de apel, de recurs -

dacă pentru unele infracțiuni nu există calea apelului, dar numai până la rămânerea

definitivă a hotărârii (Recomandării nr.56 Cu privire la aplicarea art.109 Cod penal

și 276 Cod de procedură penală în cazurile împăcării părților).

Or, imposibilitatea de a admite împăcarea părților în cadrul căilor ordinare de

9

atac - apelul și recursul, rezultă din prevederile art.230 alin.(2) Cod de procedură

penală, care stipulează că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este

prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului

procesual. Fazele următoare a judecării cauzei sânt căi de verificare a temeiniciei și

legalității hotărârii judecătorești, inclusiv și în partea aplicării procedurii împăcării

părților, potrivit legii materiale și procesual penale.

Împăcarea este o problemă de drept, ce ține de legalitatea sentinței instanței de

fond, astfel că eroarea comisă, poate, la caz, fi examinată în ordinea căii de atac –

apelul. Într-o eventuală situație, când nici instanța de apel nu a soluționat în mod legal

această eroare de drept, comisă de instanța de fond, numai atunci soluțiile, precum a

instanței de fond așa și a instanței de apel, cad sub incidență prevederii art.427 alin.(1)

pct.11) CPP – temei de declarare a recursului ordinar.

Așadar, conform procedurii penale, împăcarea poate interveni, în cazul

infracțiunilor indicate în art.276 alin.(1) Cod de procedură penală, inclusiv cea

prevăzută de art.155 Cod penal, oricând în cursul procesului penal: la urmărirea

penală, în instanța de fond, de apel, de recurs - dacă pentru unele infracțiuni nu există

calea apelului, dar numai până la rămânerea definitivă a hotărârii.

Ori, prin sintagma „până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești”

legislatorul și-a spus cu claritate voința până când poate interveni împăcarea părților

în privința infracțiunilor prevăzute de alin.(1) art.276 Cod de procedură penală.

În această consecutivitate, Colegiul penal reține că potrivit procesului verbal al

ședinței de judecată, partea vătămată în cadrul ședinței instanței de apel nu a solicitat

împăcarea cu inculpatul și încetarea procesului penal pe art.155 Cod penal (f.d. 87-91

vol.III), solicitarea părții vătămate de împăcare cu condamnatul Croitor Serghei,

datată cu 01.01.2020 a fost înaintată după pronunțarea deciziei instanței de apel, în

procedura recursului ordinar, ceia ce este inadmisibil la etapă judecării cauzei în

procedura recursului ordinar, or exercitarea acestui drept procesual, la caz, a fost

posibil doar până la retragerea completul pentru deliberare și adoptarea deciziei

respective, fapt ce nu a fost realizat, iar nerespectarea acestuia termen a dus la

pierderea acestui drept procesual.

Prin urmare, prevederile art.109 Cod penal nu sunt aplicabile în cazul dat,

deoarece art.109 alin.(2) Cod penal prescrie că împăcarea este personală și produce

efecte juridice din momentul pornirii urmăririi penale și până la retragerea

completului de judecată pentru deliberare, etapă ce a fost epuizată de inculpat în

cadrul judecării cauzei în instanța de apel.

În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că n-a fost constatată prezența în

speța examinată a erorii de drept, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de

recurs în sensul casării deciziei contestate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale prescrise la art.414 - 418 Cod de

10

procedură penală, impunându-se în consecință inadmisibilitatea recursului ordinar

declarat la caz, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Efros Vasile în

numele inculpatului Croitor Serghei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 04 noiembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Croitor Serghei

xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 23 iulie 2020.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

11

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-03-05
0,95
1ra-257/2020 — art.264 alin.3 lit. b CP
Dosarul nr.1ra-257/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 05 februarie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Vladimir Timofti, Judecători – Anatolie Ţurcan și E
CSJ 2020-05-27
0,95
1ra-897/2020 — art. 264 alin. 4 CP
Dosarul nr.1ra-897/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 27 mai 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Elena Cobzac ex
CSJ 2019-12-24
0,95
1ra-1026/2019 — art. 264 alin. 3 lit. a, b CP
Dosarul nr. 1ra-1026/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 19 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țu
CSJ 2020-12-03
0,95
1ra-1510/2020 — art.264 al.3 lit.b CP
Dosarul nr. 1ra-1510/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 04 noiembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Cobzac
CSJ 2020-12-03
0,94
1ra-804/20 — art. 264 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-804/20 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE D E C I Z I E 03 noiembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Co
Sursă