1ra-1510/2020 — art.264 al.3 lit.b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.264 al.3 lit.b CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6,10 CPP
1ra-1510/2020 — art.264 al.3 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-1510/2020
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
04 noiembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, prin care
se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25
februarie 2020, în cauza penală privindu-l pe
Conev Evgheni xxxxx, născut la xxxxx, originar și
domiciliat în mun. xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 19.07.2019 – 16.01.2020;
Instanța de apel: 06.02.2020 – 25.02.2020;
Instanța de recurs:03.06.2020 – 04.11.2020.
Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul
penal
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 16 ianuarie 2020,
adoptată în conformitate cu art.3641 Cod de procedură penală, în baza probelor
administrate în faza de urmărire penală, Conev Evgheni a fost recunoscut vinovat și
condamnat în baza art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare, cu ispășirea
pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de conduce mijloace de
transport pe un termen de 3 ani.
În conformitate cu art.90 Cod penal, pedeapsa s-a suspendat condiționat cu
stabilirea unui termen de probă de 2 ani.
S-a admis parțial acțiunea civilă depusă de succesorul părții vătămate Popovici
Evgheni împotriva lui Conev Evgheni.
S-a încasat în beneficiul lui Popovici Evgheni despăgubirea pentru prejudiciul
1
material în sumă de 56 354, 60 lei, moral în mărime de 80 000 lei și cheltuieli pentru
acordarea asistenței juridice în sumă de 4 000 lei, iar în total suma de 140 354,60 lei.
În rest cerințele s-au respins.
S-a încasat de la Conev Evgheni în beneficiul statului cheltuielile judiciare.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Conev Evgheni, la
08.03.2018, aproximativ la orele 20:45 min., conducând mijlocul de transport de
model „xxxxx” cu numere de înmatriculare „xxxxx”, fiind treaz, cu permis de
conducere de categoriile „B” și „C”, valabil pentru categoria mijlocului de transport
pe care-1 ghida, pe timp de noapte, se deplasa în mun. Chișinău pe str. Decebal, din
direcția str. Trandafirilor spre str. Nicolae Titulescu.
În timpul deplasării pe drumul indicat, în preajma imobilului nr.59 a str.
Decebal, conducătorul mijlocului de transport, n-a ținut permanent seama de
împrejurări, de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, intensitatea și
nivelul de organizare a traficului rutier de care trebuie să țină cont fiecare conducător
la determinarea vitezei necesare deplasării în siguranță, determinarea benzii de
circulație și modului de conducere a vehiculului, n-a apreciat corect situația rutieră
reală pe drum în care se afla vehiculul în momentul respectiv, prin ce a încălcat
cernitele pct.3 al Regulamentului Circulației Rutiere, anexa nr.1 la Hotărârea
Guvernului nr.357 din 13 mai 2009 (RCR), potrivit cărora „participanții la trafic sunt
obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare
rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale
prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți
la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole
circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate de circumstanțe iminente”,
cernitele pct.45 al Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede că, „Conducătorul
trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând
permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează
atenția și reacția: h) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile
periculoase: c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii: d) situația
rutieră. 2) În cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de
conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în
pericol siguranța traficului”, cernitele art.22 n.4) din Legea nr.131-XVI din
07.06.2007, privind siguranța traficului rutier, potrivit căruia „participanții la trafic
sunt obligați să manifeste un comportament care să asigure fluența și siguranță
traficului, să nu pericliteze siguranță unor alți participanți la trafic” și manifestând
neglijența criminală în circumstanțele sus expuse, nu a reacționat adecvat, n-a luat în
considerație starea de lucruri în traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a
participanților la el împotriva accidentelor și consecințelor acestora, pentru a nu pune
în pericol siguranță traficului, nu a adaptat o conduită corespunzătoare condițiilor de
drum care i-ar garanta securitatea circulației, ca urmare a comis tamponarea
pietonului Popovici Anastasia, a.n.1962, care traversa carosabilul în afara marcajului
2
rutier destinat trecerii pietonilor, de la stânga spre dreapta relativ sensului de deplasare
a automobilului condus de Conev Evgheni.
În rezultatul impactului pietonului Popovici Anastasia i-au fost cauzate vătămări
corporale ce au dus la deces, moartea conform raportului de expertiză judiciară
nr.201803D0072 din 07.09.2018 a survenit în rezultatul traumei asociate a capului,
toracelui, abdomenului, bazinului și a membrelor, manifestată plagă scalpată pe cap
cu hemoragii pericraniene de culoare roș-închise, excoriații pe frunte, hemoragii
subarahnoidiene difuze, fracturi costale pe dreapta cu hemoragii în țesuturile moi
adiacente, fractura sternului cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, contuzia
parenchimului pulmonar, aderențe pleorale pe stânga, rupturi fisuri a parenchimului
ficatului, hemoragii în loșa renală pe dreapta, hemiperitoneum -200 ml., fractura
cominutivă a osului ischiatic pe dreapta cu hemoragii roșii-închise în țesuturile moi
adiacente, fractura osului și dehiscența pubiană cu hemoragii în țesuturile moi
adiacente, excoriații pe membrul superior drept, plăgi, excoriații și echimoze pe
membrele inferioare, ruptura aparatului legamentar a ambelor articulații ale
genunchilor cu hemoragii în țesuturile moi adiacente.
Astfel, prin acțiunile sale, Conev Evgheni a comis infracțiunea prevăzută de
art.264 alin.(3) lit. b) din Codul penal, după indici calificativi - încălcarea regulilor de
securitate a circulației, de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare
ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane.
Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul Ciobanu Valentina, prin care
a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei hotărâri noi potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, prin care lui Conev Evgheni recunoscut vinovat de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, a-i stabili
pedeapsa sub formă de 5 ani închisoare. În conformitate cu prevederile art.90 Cod
penal - suspendarea condiționată executarea pedepsei pe un termen de probă de 5 ani,
cu privarea de dreptul de conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani.
În motivare apelului declarat, acuzarea a indicat că, instanța de fond la stabilirea
pedepsei inculpatului Conev Evgheni în baza art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal nu a
ținut cont de faptul că, acesta a săvârșit o infracțiune gravă pentru care legea prevede
pedeapsa sub formă de închisoare de la 3 - 7 ani. Iar în rezultatul acțiunilor ilegale ale
inculpatului, deși din imprudență, s-a soldat decesul cet. Popovici Anastasia.
De asemenea, inculpatul Conev Evgheni nu a recuperat prejudiciul cauzat
succesorului părții vătămate Popovici Evgheni, soțul victimei.
Astfel, procurorul a invocat că, reieșind din scopul pedepsei penale - restabilirea
echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane - faptul că în privința
acestuia a fost aplicată o pedeapsă blândă, poate doar să încurajeze comiterea pe viitor
a altor infracțiuni.
3.1. Procurorul, Călugăreanu Vitalie a declarat apel suplimentar, în care a
solicitat, casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei penale, pronunțarea
3
unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care lui Conev
Evgheni recunoscut culpabil în baza art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, cu aplicarea
art.3641 Cod procedură penală, să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe
un termen de 4 ani 6 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu
privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 3 ani.
În susținerea poziției sale, procurorul a indicat, că instanța de fond a ignorat
faptul că, inculpatul Conev Evgheni a comis o infracțiune gravă, soldată cu decesul
victimei, deci cu un impact social acut în societate și fără a lua în considerație la cele
menționate a stabilit inculpatului pedeapsă sub formă de închisoare, cu aplicarea
prevederilor art.90 Cod penal. Nu în ultimul rând este de reținut și acea dublă valență
admisă de către instanță la interpretarea unor și aceleași circumstanțe, mai mult ca atât
că pe caz lipsesc careva circumstanțe atenuante, or este confuză concluzia instanței de
judecată în baza căror circumstanțe a considerat posibilă aplicarea prevederilor art.90
Cod penal.
Pronunțând o decizie de condamnare cu suspendarea condiționată a executării
pedepsei pentru comiterea unei infracțiunii cu un grad prejudiciabil sporit, fiind
periclitată ordinea de drept, nu a fost atins scopul principal și anume prevenirea de
comitere de noi infracțiunii de către inculpat, precum și de către alte persoane.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2020,
apelurile declarate a fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără
modificări.
4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat, că prima
instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în
mod obiectiv circumstanțele cauzei a dat probelor administrate o apreciere legală din
punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar tuturor în
ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind
vinovăția inculpatului Conev Evgheni în săvârșirea infracțiuni prevăzute de art.264
alin.(3), lit. b) din Codul penal după indicii calificativi încălcarea regulilor de
securitate a circulației, de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare
ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane.
Instanța de apel a reținut că inculpatul Conev Evgheni, în cadrul examinării
cauzei în instanța de fond a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a
solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire
penală (f.d.226, vol. II), cauza fiind examinată în instanța de fond în procedură
simplificată, conform art.3641 Cod Procedură Penală.
Referitor la individualizarea pedepsei în privința inculpatului, instanța de apel a
reținut că instanța de fond a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale
privind individualizarea pedepsei, și anume: de caracterul prejudiciabil al infracțiuni,
de personalitatea dânsului, că are la întreținere are un copil minor, s-a căit de cele
comise, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării lui, de persoana
inculpatului - că anterior nu a fost judecat, a recunoscut vina integral, de
4
comportamentul acestuia de până la comiterea infracțiuni și după aceea, inculpatul
Conev Evgheni a recunoscut vina și regretă de cele săvârșite și se căiește sincer,
prezența multiplelor circumstanțe atenuante și în lipsa circumstanțelor agravante.
Infracțiunea comisă de inculpatul Conev Evgheni este atribuită, conform art.16 Cod
penal, la categoria infracțiunilor grave, inculpatul este pentru prima dată atras la
răspunderea penală pentru săvârșirea unei infracțiuni din imprudență, a recunoscut
vina și sincer regretă în cele comise, iar partea vătămată nu are careva pretenții de
ordin material sau moral față de inculpat fiindu-i recuperat în întregime prejudiciul
cauzat prin infracțiune.
Astfel instanța de apel a conchis că instanța de fond corect a aplicat față de
Conev Evgheni pedeapsa închisorii pe un termen de 3 ani închisoare cu privarea de
dreptul de conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, iar în temeiul art.90
Cod penal a fost suspendată condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului
stabilindu-i o durată de probațiune de 2 ani. Pedeapsă este legală și întemeiată,
proporțională faptelor comise, cât și circumstanțelor reale și personale, corect
constatate de către instanța de fond.
Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de apel, procurorul a declarat
recurs ordinar solicitând casarea parțială a deciziei, rejudecarea cauzei, pronunțarea
unei noi hotărâri de menținere a pedepsei stabilite prin sentință, cu excluderea
prevederilor art.90 Cod penal.
În motivarea recursului, recurentul invocă blândețea pedepsei stabilite
inculpatului, considerând că, instanța de apel nu a acordat deplină eficiență
prevederilor art.art.7, 61, 75, 76 Cod penal, adică nu a efectuat procedura de
individualizare și stabilirea duratei și cuantumului pedepsei, în cazul stabilirii
pedepsei cu aplicarea art.90 Cod penal, , ignorând prevederile art.384 alin.(3) Cod de
procedură penală, unde este prevăzut că: „Sentința instanței de judecată trebuie să fie
legală, întemeiată și motivată”, prevederi ce sunt valabile și pentru instanța de apel.
Dispoziția art.90 Cod penal, obliga instanța să indice în hotărâre, motivele
condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei. În conformitate cu
prevederile art.90 Cod penal, la stabilirea pedepsei cu suspendarea condiționată a
executării, se admite numai luând in considerație personalitatea vinovatului în cazul
existenței circumstanțelor atenuante, legate de scopul, motivele, rolul vinovatului și
comportamentul acestuia până la săvârșirea infracțiunii, în timpul și după săvârșirea
acesteia. În acest caz, instanța era obligată să indice care anume circumstanțe ale
cauzei sunt considerate atenuante și în corelație cu care date despre persoana
vinovatului, servesc temei pentru aplicarea art.90 Cod penal.
În contextul celor expuse, acuzarea consideră greșite concluziile instanței de apel
în partea individualizării pedepsei stabilite inculpatului Conev Evgheni și în
contradicție cu probatoriul administrat la etapa urmăririi penale și cercetării judiciare,
neconforme scopului legii penale și principiului individualizării răspunderii penale și
pedepsei penale, în situația în care inculpatul a comis două infracțiuni cu un grad
5
social avansat de gravitate, acțiuni însoțite de o obrăznicie deosebită.
Mai mult, acuzarea remarcă faptul că pedeapsa stabilită inculpatului nu va duce
la atingerea deplină a scopului legii penale privind corectarea și reeducarea acestuia în
vederea neadmiterii pe viitor a careva încălcări a ordinii de drept și nici nu va
constitui o avertizare publică pentru alte persoane predispuse de a-și însuși
comportamente similare celui manifestat de către inculpat.
Astfel, recurentul consideră că, concluziile instanței de apel la capitolul
individualizării pedepsei stabilite inculpatului, sunt greșite și în contradicție cu
probatoriul administrat la etapa urmăririi penale și cercetării judiciare, neconforme
scopului legii penale și principiului individualizării răspunderii și pedepsei penale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în baza
materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din
următoarele considerente.
Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot
fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.
Reieșind din conținutul recursului, recurentul invocă ca temei de casare a
hotărârii instanței de apel prevederile art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală,
care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara
erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat
pedepse individualizate contrar prevederilor legale, considerând că inculpatului greșit
i-a fost aplicate prevederile art.90 Cod penal, adică suspendarea condiționată a
pedepsei cu închisoare.
La fel, Colegiul penal reține că, procurorul nu contestă starea de fapt stabilită de
instanțele de judecată și încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite de către inculpatul
Conev Evgheni, invocând doar dezacordul cu soluția instanței de apel în partea
pedepsei stabilite inculpatului, din care motiv hotărârea judecătorească contestată va fi
supusă verificării sub acest aspect.
Verificând materialele cauzei, în raport cu alegațiile procurorului, instanța de
recurs ajunge la concluzia că cele invocate de recurent, nu și-au găsit confirmarea, iar
soluția adoptată pe marginea acestei spețe de către instanța de apel, este legală,
întemeiată și urmează a fi menținută integral.
Cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului de către instanța de apel, Colegiul
penal consideră că, instanțele inferioare și-au motivat just soluția adoptată în acest
sens, acordând deplină eficiență prevederilor art.art.7, 61, 75 Cod penal și art.3641
Cod de procedură penală, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea
pedepsei, stabilite conform sancțiunii articolului incriminat, iar în sprijinul statuării
respective relevă următoarele.
Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța
de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de
individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având
6
deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama
de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a
cuantumului pedepsei.
Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a
tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei
pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia
a fost condamnat inculpatul.
La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei instanțele inferioare legal și întemeiat
au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa aplicată
inculpatului în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și
prescripțiilor de drept material, just și argumentat au ținut cont de circumstanțele
atenuante, precum căința sinceră, că inculpatul are un copil minor la întreținere,
anterior nu a fost condamnat, succesorul părții vătămate nu are careva pretenții de
ordin moral sau material față de inculpat, fiindu-i recuperat în întregime prejudiciul
cauzat prin infracțiune, cât și de prevederile art.art.7, 61, 75, 90 Cod penal, conform
căror la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al
infracțiuni săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care
atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea
echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei
recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în
limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și
termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiuni săvârșite,
de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de
influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de
condițiile de viață ale familiei acestuia. Dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe
un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție instanța de
judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge
la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate
dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului.
Astfel, la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanțele inferioare au ținut
cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui
vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de
influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, de condițiile de
viață ale acestuia, de comportamentul acestuia înainte și după comiterea infracțiunii,
cât și în timpul ședințelor de judecată aplicându-i acestuia pedeapsa minimă de 3 ani
închisoare și corect a considerat că restabilirea echității sociale, corectarea și
reeducarea inculpatului Conev Evgheni este posibilă și prin suspendarea condiționată
a executării pedepsei, stabilind în privința acestuia un termen maxim de probațiune de
2 ani, timp în care urmează ca prin comportare exemplară și muncă cinstită, să
îndreptățească încrederea ce i s-a acordat.
7
Referitor la alegațiile acuzatorului de stat, precum că, instanța a admis dubla
valență la interpretarea unora și acelorași circumstanțe atenuante și anume -
recunoașterea vinovăției, atât la diminuarea pedepsei, aplicând dispoziția art.3641 Cod
de procedură penală, cât și la aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, Colegiul penal
consideră că sunt nefondate, or, instanțele de fond au remarcat faptul că, inculpatul
Conev Evgheni a recunoscut vina și astfel, judecarea cauzei a avut loc pe baza
probelor administrate în faza de urmărire penală, în corespundere cu prevederile
art.3641 Cod de procedură penală.
Totodată, Colegiul penal subliniază că, la stabilirea pedepsei, instanța a ținut
cont de dispoziția alin.(8) al art.3641 Cod de procedură penală, care stipulează că,
inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca
judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală
beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în
cazul pedepsei cu închisoare.
La fel, Colegiul penal ține să menționeze că, după ce instanța de judecată
stabilește pedeapsa potrivit tuturor criteriilor generale de individualizare a pedepsei
(art.75 din Codul penal), continuând operațiunea de individualizare cu privire la
săvârșirea infracțiunii, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui
vinovat, instanța de judecată poate dispune neexecutarea pedepsei aplicate vinovatului
cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, care constă în dispoziția luată de
instanța de judecată prin sentința de condamnare de a suspenda, pe o anumită durată și
în anumite condiții, executarea pedepsei pronunțate.
Suspendarea condiționată, ca mijloc de individualizare a pedepsei, conferă
instanței de judecată posibilitatea ca, pe lângă stabilirea cuantumului pedepsei, să se
pronunțe și asupra modului de executare.
Prin urmare, Colegiul penal constată că, instanțele judecătorești inferioare și-au
argumentat hotărârea în sensul aplicării art.90 Cod penal, corect ajungând la concluzia
că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă fără izolarea acestuia de societate
și va atinge scopul restabilirii echității sociale.
Astfel, instanța de recurs apreciază că, la stabilirea modalității de executare a
pedepsei, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.61, 75, 90
Cod penal, constatând că pedeapsa aplicată va fi echitabilă faptei infracționale comise,
ce corespunde normelor legale și va atinge scopul de corectare și reeducare a
inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, ca urmare, nefiind
justificată solicitarea recurentului privind aplicarea unei pedepse mai aspre în privința
lui Conev Evgheni.
În acest context, Colegiul penal lărgit consideră relevant de menționat că,
CtEDO în jurisprudența sa, s-a pronunțat în favoarea folosirii măsurilor neprivative de
libertate (cauza 9 Varga și alții vs. Ungaria, hotărârea din 10 martie 2015, § 104;
cauza Norbert Sikorski v. Polonia, hotărârea din 22 octombrie 2009, §158), statuând
că trebuie să se ia în considerare alternativele disponibile detenției și nu aplicarea
8
automată a pedepsei închisorii (cauza Kyprianou v. Cipru, hotărârea din 15
decembrie 2005, §108)
Reieșind din cele expuse, Colegiul concluzionează că instanța de fond și cea de
apel au pronunțat o decizie întemeiată și motivată prin stabilirea în privința
inculpatului a unei pedepse neprivative de libertate, pedeapsă care răspunde scopului
de corectare și reeducare a inculpatului prevăzut de art. 61 Cod penal, care va duce la
formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de
conviețuire socială și principiile morale, iar argumentul invocat de recurent privind
aplicarea pedepsei privative de libertate, necesită a fi declarat vădit neîntemeiat.
Conducându-se de prevederile art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura
de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, împotriva deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2020, în cauza penală privindu-l pe Conev
Evgheni xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia pronunțată integral la 03 decembrie 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
9