1ra-546/2020 — art. 264 alin. 4 CP

1ra-546/2020 — art. 264 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.1ra-546/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

19 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Toma Nadejda, Boico Victor

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Podlisnic Dorin în numele inculpatului Potîng Alexei, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2019

și a sentinței Judecătoriei Chișinău /sediul Buiucani/ din 12 iunie 2019, în cauza

penală privindu-l pe

Potîng Alexei XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Potîng Alexei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

264 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 7 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea

dreptului de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de partea civilă Balaban Elena.

S-a încasat de la Potîng Alexei în folosul părții civile Balaban Elena suma de:

- 54 576 lei cu titlu de prejudiciu material;

- 8 900 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică;

- 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

săvârșit infracțiunea de încălcare a regulilor de securitate a circulației rutiere, de

către persoana care conduce mijlocul de transport, fiind în stare de ebrietate produsă

de alcool, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane, în următoarele

circumstanțe:

La data de 11.06.2017, aproximativ la ora 21:00 min., în mun. Chișinău, cet.

Potîng Alexei, aflându-se în stare de ebrietate alcoolică, conducea automobilul de

1

model „BMW 530” cu numărul de înmatriculare XXXXX, avându-i în calitate de

pasageri în salonul automobilului pe cetățenii Balaban Veaceslav și Todica Andrian,

se deplasa cu viteză sporită pe traseul R2 (Chișinău - Tiraspol), din direcția satului

Chetrosu, raionul Anenii Noi, în direcția mun. Chișinău.

În timpul deplasării, ajungând la un sector de drum sub formă de curbă

neînsemnată (în regiunea km 21 al traseului indicat), nu a manifestat prudență sporită

la trafic, nu a adaptat viteza de deplasare și nu a ținut cont de totalitatea factorilor ce

caracterizează condițiile rutiere, intensitatea și nivelul de organizare a traficului

rutier, de care trebuie să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei, benzii

de circulație și modalității de conducere a vehiculului, prin ce a încălcat cerințele

pct.45 alin.(l) și (2) al Regulamentului Circulației Rutiere, conform căruia

”conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză

stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce

influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să

prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile

încărcăturii; d) situația rutieră; iar în cazul în care apar obstacole ce pot fi observate

de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească pentru a nu pune în

pericol siguranța traficului", precum și prevederile pct.14 lit.a) al aceluiași

Regulament, care prevede că "conducătorul de vehicul îi este interzis să conducă

vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe

contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea

reacției”, conducea automobilul cu viteză sporită pentru acel sector de drum, fapt

pentru care a încălcat și prevederile pct.47 alin.(l) lit.b) din Regulamentul circulației

rutiere, care indică ”limitele maxime de viteză ale vehiculelor pe drumurile publice

sânt: în afara localităților: 90 km/h — pe celelalte drumuri”, iar ca rezultat a pierdut

controlul supra conducerii mijlocului de transport și a comis tamponare în partea

laterală din stânga a automobilului de model ”Toyota Prius” cu numărul de

înmatriculare XXXXX, care se deplasa în aceeași direcție de deplasare pe traseul R2

(Chișinău - Tiraspol), adică din direcția satului Chetrosu, raionul Anenii Noi, spre

mun. Chișinău, fiind condus de cet. Chicu Dumitru, după care automobilul de model

”BMW 530” cu numărul de înmatriculare XXXXX, după impact a derapat și pe

inerție a ieșit în afara părții carosabilului și s-a lovit în malul canalului din partea

laterală dreaptă a carosabilului, după care s-a inversat fiind proiectat într-un copac,

iar ulterior s-a poziționat pe acostament, parțial pe carosabil, perpendicular cu acesta.

În rezultatul accidentului în traficul rutier, mijloacele de transport indicate au

fost tehnic deteriorate, iar pasagerul Balaban Veaceslav, care s-a aflat în salonul

automobilului model ”BMW 530” cu numărul de înmatriculare XXXXX, de la

impact a fost aruncat pe partea carosabilă și primind vătămări corporale

incompatibile cu viața, a decedat la fața locului.

La fel, în rezultatul accidentului în traficul rutier, cu vătămări corporale s-a ales

și pasagerul Andrian Todica care la fel se afla în salonul automobilului și care

2

conform concluziilor fixate în raportul de expertiză medico-legală nr.1424/D din

27.06.2017, i-a fost cauzate vătămări corporale medii sub formă de ”fractura osului

metacarpian V, mâna dreaptă cu deplasarea fragmentelor, excoriații pe suprafața

dorsală mâna dreaptă, plagă contuză cu edem al țesuturilor moi în regiunea frontală”.

Astfel, acțiunile lui Potîng Alexei au fost încadrate în baza art. 264 alin.(4) Cod

penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere și de exploatare a

unităților de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport,

încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane, acțiune săvârșită în

stare de ebrietate.

3.1 Avocatul Tirioșchin Denis în numele inculpatului, solicitând casarea

sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat, invocând

că prima instanță nu a apreciat corespunzător probele, inclusiv declarațiile martorilor

date atît la urmărirea penală, cît și în instanța de fond, instanța de fond greșit a

constatat că cet. Potîng Alexei se afla în stare de ebrietate, făcând trimitere la

procesul-verbal nr. 3757 al examinării medicale de constatare a faptului de

consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 12 iunie 2017 ora 00:50,

prin proba Raport, în care este mențiunea „stare de ebrietate” (V. 1, f.d. 120-121),

proba, pe care instanța de judecată neîntemeiat și contrat prevederilor legale a

apreciat-o ca pertinentă și concludentă.

Potrivit dispozițiilor art. 134 alin. (l)-(3) Cod penal, prin stare de ebrietate se

înțelege starea de dereglare psihofuncțională a organismului survenită în urma

consumului de alcool, de substanțe narcotice, psihotrope și/sau de alte substanțe cu

efecte similare.

Pct. 23 din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinarea

medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin HG nr. 296 din

16.04.2009, indică că alcoolemia se stabilește numai în baza analizelor de laborator

a două probe de sânge prelevate, asemenea probă nu a fost prelevată, iar în lipsa

acesteia, nu se admite indicarea simplă a stării de ebrietate prin proba Raport, este

reticent și faptul că cauza penală a fost intentată în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod

penal, fără a fi indicată starea de ebrietate.

La data de 20 februarie 2018 procurorul Barbaroș Dumitru a emis ordonanța de

recunoaștere a cet. Potîng Alexei în calitate de bănuit de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, ulterior, la data de 10 mai 2018,

procurorul Barbaroș Dumitru l-a pus pe cet. Potîng Alexei sub învinuire pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal.

A mai menționat că la examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate

și naturii ei, de rând cu examenul clinic specific, medicul utilizează și una din

metodele nominalizate: proba Raport, Controlul Treziei, Aparatul APDVA 1, AG-

1200, PPS-1, indicatorul Alcotester, expres-teste pentru determinarea alcoolemiei,

conținutului de alcool în salivă, produselor ori substanțelor stupefiante sau a

3

medicamentelor cu efecte similare acestora în urină, iar, dacă în urma examinării

medicale se stabilește stare de ebrietate, recoltarea probelor biologice pentru

determinarea concentrației alcoolului în sânge și a prezenței substanțelor stupefiante

sau a medicamentelor cu efecte similare acestora în sânge și/sau urină este

obligatorie.

În cazul producerii accidentelor rutiere se efectuează examinarea medicală

pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei și a victimei, cu recoltarea și analiza

probelor biologice, fiind stabilit că probe biologice nu au fost recoltate, respectiv,

ținând cont că probe biologice nu au fost recoltate, instanța de fond urma să

aprecieze critic acuzațiile aduse lui Potîng Alexei.

La data de 17 mai 2019, avocatul Terioșchin Denis a interpelat Ministerul

Sănătății Muncii și Protecției Sociale și la data de 17 iunie 2019 a recepționat

răspunsul Instituției Medico-Sanitare Publice, Dispensarul Republican de

Narcologie nr. 01-12/685, conform căruia a fost adus la cunoștință următoarele:

Analiza conținutului Procesului-verbal nr. 3757 al examinării medicale de constatare

a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 12.06.2017

denotă faptul că atât manifestările clinice descrise cit si examinarea aerului expirat

la conținutul de alcool (proba Raport) permit confirmarea consumului de alcool, dar

nu starea de ebrietate si natura ei, care necesită să fie confirmată conform cerințelor

stipulate în Hotărîrea Guvernului nr. 296 din 16.04.2009 ”Cu privire la aprobarea

Regulamentului privind modul de testare alcooscopică si examinare medical pentru

stabilirea stării de ebrietate si naturii ei” (prelevarea si analiza probelor biologice).

Astfel, pe lângă argumentele și înscrisurile prezentate de către apărătorul

Terioșchin Denis, Dispensarul Republican de Narcologie - instituția abilitată și

competentă să constate starea de ebrietate, a declarat că pentru constatarea stării de

ebrietate nu este suficientă proba raport deoarece această metodică constată

consumul de alcool și nicidecum starea de ebrietate și natura ei, respectiv, prima

instanță neîntemeiat a conchis că cet. Potîng Alexei a fost în stare de ebrietate și

urma să pronunțe sentința de achitare, odată ce acuzațiile aduse inculpatului Potîng

Alexei nu au fost dovedite.

La fel, instanța de fond eronat a ajuns la concluzia că cet. Potîng Alexei se afla

la volanul automobilului în baza declarațiilor martorilor - fapt, care determină să se

concluzioneze că instanța de fond nu a examinat sub toate aspectele materialele

dosarului, probele administrate, neexpunându-se care din acestea sunt pertinente și

care din acestea pot fi admise ca probe, o mare parte din persoanele audiate nu au

fost martori oculari, instanța de fond greșit a apreciat că sunt pertinente declarațiile

succesorului în drepturi Balaban Eelena, martorului Balaban Dumitru, Balaban

Cristina, Balaban Maria, Beșleagă Andrei, or, din declarațiile martorilor menționați

supra reiese că aceștia nici nu au fost la locul accidentului rutier, ajungând la locul

accidentului rutier doar a doua zi, respectiv, declarațiile acestora nu pot fi reținute.

4

Conform Procesului-verbal de consemnarea celor constatate (V.l, f.d. 17);

Procesului-verbal de cercetare a locului accidentului rutier (V.l, f.d. 18 - 20);

Schițele accidentului rutier (V.l, f.d. 21-23); Planșa fotografică (V.l, f.d. 24-37);

Proces-verbal de examinare a obiectului (V.l, f.d.38); Schița accidentului rutier (V.l,

f.d. 57); Proces-verbal privind actele de constatare (V.l, f.d. 58); Indicațiile

procurorului Dumitru Barbaroș nr. 40 din 03 ianuarie 2018 (V.l, f.d. 205-206) și

declarațiile tuturor martorilor este cert faptul că geamul din partea șoferului a fost

spart și unica explicație logică cum cet. Balaban Veaceslav în mod direct a zburat

din automobil este faptul că acesta nu a fost cuplat cu centura de siguranță și,

respectiv, la producerea accidentului rutier, acesta a fost catapultat din salonul

automobilului și proiectat pe partea carosabilă.

Mai mult ca atât, la etapa de judecare a cauzei, a fost încălcată ordinea

administrării probelor, care a dus la încălcarea dreptului la un proces echitabil și care

duce la rejudecarea cauzei penale, or prin ordonanța ofițerului de urmărire penală

Furculița Daniel din 28 iunie 2017 (v.l, f.d. 126), a fost dispusă efectuarea expertizei

medico-legale, punând pe seama experților următoarele întrebări: 1) Se găsesc pe

corpul cet. Potîng Alexei, careva leziuni corporale; 2) Dacă da, care este localizarea

lor, mecanismul de formare, tipul, vechimea de cauzare și gradul de graviditate; 3)

Puteau oare fi produse în circumstanțele descrise mai sus fiind în calitate de pasager

sau conducător auto?”, însă din motive necunoscute apărării, la materialele cauzei

penale lipsește raportul de expertiză, dispus în baza ordonanței sus-menționate.

Fiind înaintată de către apărătorul Terioșchin Denis, adresată instanței de

judecată cererea privind obligarea acuzatorului de stat Barbaroș Dumitru să prezinte

raportul de expertiză în vederea completării materialelor dosarului și examinării

cauzei penale nu doar prin prisma vinovăției a cet. Potîng Alexei, dar și nevinovăția

acestuia, instanța de judecată, încălcând toate drepturile la apărare a respins și

această cerere a apărării.

Pentru toți participanții la procesul penal, excepție fiind acuzatorul de stat,

conținutul raportului de expertiză medico-legală a cet. Potîng Alexei nu este

cunoscut, pe cînd conținutul acestuia putea face lumină la prezenta cauză deoarece

conținutul răspunsului la întrebarea nr. 3) avea direct să confirme sau să infirme este

sau nu vinovat cet. Potîng Alexei, astfel, apărarea a considerat că instanța de fond

urma să reia cercetarea judecătorească și să dispună obligarea prezentării raportului

de expertiză pe numele cet. Potîng Alexei, dispusă în baza ordonanței ofițerului de

urmărire penală Furculița Daniel din 28 iunie 2017 (v.l, f.d. 126).

În procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier (v.l, f.d. 18 - 20) în

rubrica „Categoria accidentului rutier” este menționat – „Ciocnirea între două

mijloace de transport, cu ciocnirea în obstacol (copac, șanț)”, în această ordine de

idei, înainte ca automobilul în care se aflau Potîng Alexei, Balaban Veacaslav și

Adrian Todică să fie inversat, a avut loc accidentul rutier cu un alt mijloc de transport

5

și cauza inversării precum și toate circumstanțele importante la caz, nu au fost

examinate nici la etapa urmăririi penale, nici la etapa judecării a cauzei.

Tot în acest proces-verbal este menționat că automobilul de model Toyota Prius

este amplasat la marginea carosabilului și distanța între Toyota Prius și BMW 530D

este de 35,8 metri și la Toyota Prius este deteriorată partea stângă spate.

La fel, ofițerul de urmărire penală nu putea din oficiu să stabilească cui aparține

urmele de frânare: automobilului de model BMW 530D sau altui automobil,

circumstanțele date urma să le stabilească expertul în traseologie, ținând cont de

lățimea anvelopelor și urmele lăsate pe carosabil.

Din conținutul actelor menționate supra se deduce o concluzie logică - pe

marginea cauzei penale respectivă a fost o condiție obligatorie dispunerea unei

expertize complexe auto tehnice trasologice, care de fapt și a fost solicitată de către

apărători la data de 08 mai 2019, însă cererea acestora a fost respinsă.

Ținând cont de prevederile art. 94 alin. 4) pct. 4) și pct. 7) Cod de procedură

penală, de faptul că raportul de expertiză ADN a fost efectuat de către Barbatii Ligia,

Neagu Elena și Girbea Georgiana, tinînd cont de Ordonanța Guvernului României

nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și

extrajudiciară și accesând portalul http://data.gov.ro/dataset/experti-atestati-23-

februarie- 2018/resource/31131f4e-03cf-46e9-ba45-5fP2601eb8fl, în care este

reflectată lista persoanelor atestate de a efectua expertize judiciare și extrajudiciare,

se constată că persoanele Barbatii Ligia, Neagu Elena și Girbea Georgiana nu se

regăsesc în lista persoanelor autorizate și, respectiv, nu au avut dreptul de a efectua

Expertiza Genetică Judiciară, anexată la materialele dosarului și inclusă în lista

probelor acuzării, respectiv, această expertiză nu putea sta la baza sentinței de

condamnare.

3.2 Avocatul Podlisnic Dorin în numele inculpatului, solicitând casarea

sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat, invocând

argumente similare cu cele indicate de către avocatul Tirioșchin Denis în apelul

său(pct. 3.1 din prezenta decizie), invocând suplimentar că, prima instanță în sentința

sa, a indicat că în timpul deplasării, Potîng Alexei „nu a manifestat prudență sporită

la trafic”, chiar dacă s-ar admite în mod abstract că Potîng Alexei se afla la volanul

automobilului sus-indicat, acuzarea nu a exclus versiunea că automobilul de model

„Toyota Prius” cu numărul de înmatriculare XXXXX, nu a creat pericol în deplasare,

situație de accident și nu se face vinovat de producerea accidentului, avînd în vedere

că deraparea automobilului de model „BMW 530” s-a produs în rezultatul

tamponării cu automobilul de model „Toyota Prius”, cu atât mai mult că în acest

sens, nu a fost efectuată nici expertiza trasologică și nici autotehnică, (pentru a

exclude careva defecțiuni la automobilele implicate în accident).

A mai indicat că, în expertiza medico-legală a decedatului, Balaban Veaceslav

prin care s-a stabilit un cumul de leziuni corporale, nu este indicată cauza concretă

a decesului și când a fost primită această leziune, în rezultatul impactului cu

6

automobilul de model „Toyota Prius” sau în rezultatul rotirii pe roți sau în rezultatul

lovirii de partea carosabilă, astfel, leziunea care a fost letală pentru Balaban

Veaceslav nu a fost stabilită.

Urmează a fi apreciate critic declarațiile martorului Budișteanu Vasile care

indică că la momentul când a staționat la locul producerii accidentului rutier, în afară

de el, alte automobile nu mai erau staționate, fapt care este în contradicție totală cu

declarațiile altor martori, care au declarat că imediat după producerea accidentului

rutier, la fața locului au staționat mai multe automobile, la fel martorul Budișteanu

Vasile, face declarații eronate referitor la amplasarea persoanelor din automobilul

de model „BMW” după producerea accidentului, la momentul staționării sale,

referitor la deteriorările automobilului de model „BMW” care se contrazic cu

fotografiile de la fața locului și referitor la leziunile lui Todica Andrian. La fel

declarațiile martorului Budișteanu Vasile sunt în contradicție cu declarațiile soției

Budișteanu Victoria.

Declarațiile lui Potîng Alexei Vasile au fost pe cît se poate posibil detaliate și

clare, oferind un tablou deplin a celor întâmplate, dându-se răspunsuri concrete la

întrebările celorlalți participanți la proces.

Nu este clar de ce instanța de judecată a pus la baza sentinței de condamnare

declarațiile succesorului victimei, Balaban Elena, care în principiu personal nu

cunoaște nimic referitor la cele întâmplate, iar cele relatate de ultima sunt doar din

auzite; martorul Talpă Nina nu relatează nimic în declarațiile sale referitor la faptul

cine se afla la volanul automobilului de model „BMW”; martorul Iachimovscaia

Maria la fel nu oferă careva declarații despre faptul cine se afla la volanul

automobilului de model „BMW”; martorul Beșleagă Andrei, relevant la caz, a

comunicat doar că în seara producerii accidentului rutier, a trecut pe lîngă locul

producerii accidentului rutier, careva persoane cunoscute la fața locului nu a văzut,

însă, a văzut doar automobilul de mode „BMW” ce aparținea lui Potîng Alexei;

martorul Șevcenco Sergiu a indicat că momentul producerii accidentului rutier nu l-

a observat, dar la fața locului a observat mașina deteriorată și pe Alexei care stătea

lângă mașină semi-așezat, iar Balaban Veaceslav era pe carosabil. La fel a indicat că

atât Alexei cât și Veaceslav au consumat alcool; martorul Curlat Dorel a declarat că,

ajuns la locul accidentului rutier, a observat o persoană lângă băiatul care era

accidentat, într-o parte stătea Alexei lângă mașina avariată și mai era o persoană din

oraș, Todica Andrian, referitor la faptul cine se afla la volan, nu a putut comunica

nimic, martorul Slobozean Victor la fel nu poate comunica cine a fost la volanul

automobilului de model „BMW”; martorul Ciloci Stanislav comunică despre faptul

că Balaban Veaceslav se afla la volanul automobilului de model „BMW” a aflat de

la colegi și anume i-a spus Alexei; martorul Todica Andrian care a declarat că după

ce au sărbătorit ziua de naștere a lui Potîng Alexei și au strâns tot, s-a așezat pe

bancheta din față a pasagerului din automobilul de model „BMW”, iar pe bancheta

din spate l-a observat pe Potîng Alexei culcat. Ulterior, a adormit și el și s-a trezit de

7

la ceea că a simțit că automobilul se mișcă, observîndu-1 pe Balaban Veaceslav la

volan; martorul Balan Marin care a declarat că după staționarea la locul producerii

accidentului rutier a observat automobilul lui Potîng Alexei în chiuvetă, din acesta

ieșea fum și aburi. El cu Slobozean au coborât rapid și au alergat spre automobilul

lui Potîng, unde l-au văzut pe ultimul poziționat între scaunele din spate și cele din

față, ușile fiind blocate, l-au scos prin geamul portierei din față care era stricat. Nu

cunoaște cine era la volanul automobilului lui Potîng Alexei, martorul Balaban

Dumitru care nu a relatat nimic relevant deoarece toate declarațiile au fost din auzite;

martorul Balaban Cristina care la fel a făcut declarații din auzite cu atât mai mult ca

la data producerii accidentului rutier și anume 11 iunie 2017 se afla peste hotarele

Republicii Moldova, martorul Potîng Serghei care a comunicat că din spusele mai

multor persoane a aflat că la volanul automobilului de model „BMW” s-a aflat

Balaban Veaceslav, martorul Furculiță Daniel, a declarat că activează în Secția

accidente rutiere în calitate de ofițer de urmărire penală și declarațiile ultimului se

referă la acțiunile de cercetare Ia fața locului.

2019, apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, prima instanță corect a

stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul

Potîng Alexei a săvârșit infracțiunea pentru care a fost condamnat, aceste împrejurări

au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală și care au fost

corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a indicat că, succesorul părții vătămate, martorii Budișteanu

Vasile, Balaban Cristina și Balaban Dumitru indică direct că la volanul

automobilului BMW se afla inculpatul Potîng Alexei, iar ceilalți martori deși au

oferit informații neclare referitor la cine se afla la volantul automobilului, au relatat

că inculpatul nu oferea posibilitatea altor persoane să conducă automobilul propriu,

la fel, au concretizat că pasagerii și inculpatul au consumat băuturi alcoolice,

circumstanțe ce coroborează indirect cu declarațiile succesorului părții vătămate, a

martorilor Budișteanu Vasile, Balaban Cristina și Balaban Dumitru și probează

învinuirea adusă de procuror inculpatului Potîng Alexei.

În acest sens, instanța de apel a mai indicat că în decarațiile martorilor Balan

Marin, Ciloci Stanislav, Slobozian Victor, Șevcenco Sergiu și Todica Andrian sunt

divergente și se contrazic, or, Șevcenco Sergiu a declarat că ”în timpul deplasării nu

a observat careva automobile care au fost la sărbătoare, ei au plecat înaintea sa.

Marin a plecat înaintea sa. Până la accident pe traseu a observat mașina lui Alexei

și mai departe a observat mașina lui Marin, când a ieșit la traseul central, a observat

deplasarea acestor 2 automobile pe traseu. Când a ajuns la traseul central toți

mergeau normal. Nu a observat ca automobilul lui Alexei să depășească automobilul

8

BMW negru. La fel nu a observat producerea accidentului propriu-zis. La fața

locului a observat mașina deteriorată, Alexei stătea lângă mașină, semi-așezat.

Automobilul BMW negru nu l-a observat la fața locului...Imediat după stopare nu l-

a observat pe Victor și pe Balan, ei s-au apropiat după 5-10 min...Nu poate să spună

din care parte a venit Victor și Balan, au venit peste vreo 5-10 min, ei s-au apropiat

de persoanele care erau, s-a apropiat de Alexei, dar personal nu era lângă el când

s-au apropiat, la fel și Marin. Peste vreo 5-10 min i-a observat pe aceștia la fața

locului, se apropiau de persoane ca să-i întrebe cum se simt.”. Totodată Slobozian

Victor a explicat că ”atunci cînd a ajuns la fața locului, nu a văzut persoane care au

fost la sărbătoare, l-a văzut pe Veaceslav pe carosabil și s-a deplasat la mașina

accidentată. Nu a avut timp să se uite în jur. Pe Șevcenco l-a văzut mai târziu, peste

cât timp nu poate să concretizeze, crede că peste circa 5 min. Crede că după ce l-au

scos pe Alexei din automobil a apărut și Șevcenco. .. La locul accidentului, ei au

ajuns primii din gașca care , în aceeași ordine de idei, Ciloci Stanislav a spus că ”

la fața locului nu l- a observat pe Șevcenco, ei erau primii, dacă pe parcurs l-a văzut

pe el nu ține minte”, iar Balan Marin a susținut că ”primul automobil care a stopat

la locul accidentului au fost ei, deja după ei într-un minut s-au oprit foarte multe

mașini.... Nu poate spune când a venit Șevcenco, înaintea lor precis nu a venit, după

ei a venit, peste un timp”. Astfel, s-a indicat că ambele automobile, (Șevcenco Sergiu

cu Mercedes-sul, Balan Marin, Ciloci Stanislav, Slobozian Victor cu BMW de

culoare neagră) au ajuns primele la fața locului, dar din motive inexplicabile aceste

persoane nu s-au văzut imediat, deși fiecare pretinde că a venit primul, stări de fapt

care nu corespund realității.

De asemenea, în ședința de judecată Slobozian Victor a declarat că: „s-a

deplasat la Veaceslav care era pe carosabil să-i acorde ajutor medical, l-a văzut că

era inconștient, dar dădea semne de viață. În acest timp a auzit un glas gâfâind dar

nu înțelegea unde, când s-a uitat în jur l-a văzut pe Todica Andrian în canal. Nu

poate să spună dacă erau careva leziuni pe corp la persoanele implicate în accident,

nu-și amintește dacă pe corpurile lui Alexei sau Todica era sînge, știe că Todica a

spus că-l doare mâna”. Ciloci Stanislav a explicat că ”după care colegii săi repede

s-au dat jos și s-au apropiat de mașina lui Alexei, după care el s-a dat jos din spate.

Lîngă ușa din dreapta, în chiuvetă stătea Todică Adrian, cam la 15 m distanță,

personal s-a apropiat de el și l-a întrebat ce s-a întâmplat, cum au ajuns, el nu a

putut să-i răspundă absolut nimic. Todica avea sânge pe față, în cap. L-a ridicat pe

fund, el era pe o parte și nu putea să spună nimic, era fără cunoștiiță. L-a lovit pe

față, el nu spunea nimic. În acest timp colegii l-au luat pe Alexei și l-au pus lângă

Andrian.... Alexei permanent stătea jos lângă Todica, Todica era inconștient.

...Todica nu spunea nimic, cât a stat acolo, a luat șervețele să îi șteargă, l-a ridicat

pe fund, el stătea și nu vorbea, înseamnă că era în stare conștientă dar nu vorbea

nimic. Cu șervețele se ștergea singur și l-a ajutat, personal el mai mult l-a șters, el

nu făcea nici o acțiune”, iar Balan Marin a declarat că ”după ce l-au scos pe Alexei,

9

l-au pus lângă Todică în chiuvetă, undeva la 10 m de la automobilul accidentat,

poziționându-l pe așezate. Todica stătea în chiuvetă culcat, fără cunoștință, după

care mai târziu și-a revenit”, însă aceste depoziții sunt contradictorii, or, Curlat

Dorel a indicat că ”atunci când s-a oprit la fața locului, a observat o persoană lângă

băiatul care era accidentat, într-o parte stătea Alexei lângă mașina avariată și mai

era o persoană din oraș, Andrian Todica. Nu s-a apropiat de persoanele date,

acestea stăteau într-o parte în picioare și vorbeau”. Faptul că Todica Andrian era

conștient se confirmă și prin declarațiile lui Budișteanu Vasile care a indicat că ”a

mai venit un băiat și întreba dacă totul era normal, era un puștan micuț, a înțeles că

ei sunt cunoscuți și i-a dat cheile de la mașină acelui băiat”, iar potrivit procesului-

verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei din 26.03.2018, Budișteanu

Vasile a recunoscut persoana cu nr. 3, după înălțime, corpolență, forma feței, ca fiind

acea persoană căreia imediat după producerea accidentului i-a transmis cheile de la

automobilul ”BMW”, persoana cu nr. 3 recunoscută este Todica Andrian (vol. II, f.d.

248-250). Faptul că Todica Andrian era conștient și a purtat discuții la locul

accidentului rutier se confirmă și prin descifrările convorbirilor telefonice de pe

numărul ce-i aparține, astfel că în intervalul 21:18 min. până la 21:48 min. a efectuat

6 apeluri de ieșire cu o durată între 9 și 79 secunde (f.d. 134, vol.II).

Instanța de apel a menționat că martorii Balan Marin, Ciloci Stanislav,

Slobozian Victor, Șevcenco Sergiu și Todica Andrian, au făcut declarații parțial

veridice, din care se atestă că automobilul în speță aparținea inculpatului, inculpatul

se afla în stare de ebrietate, în rest cu referire la faptul că Balaban Veaceslav

conducea mijlocul de transport, aceste mențiuni nu corespund adevărului, sunt

contradictorii și nu coroborează între ele, fiind combătute prin declarațiile

succesorului părții vătămate, martorilor Budișteanu Vasile, Balaban Cristina și

Balaban Dumitru, dar și prin sistemul de acte administrate în cadrul urmăririi penale.

În continuare, instanța de apel a susținut că, analizând și apreciind sistemul de

acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții,

concludenții și utilității lor le apreciază ca fiind dobândite cu respectarea normelor

de procedură, fiind pertinente, concludente și utile, care coroborează între ele, dar și

cu declarațiile succesorului părții vătămate, a martorilor, a reținut că anume Potîng

Alexei a comis infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele apărării referitor la faptul că prima

instanță nu a apreciat corespunzător probele, or în ședința instanței de apel probele

puse la baza sentinței au fost analizate și apreciate din punct de vedere al pertinenții,

concludenții și utilității lor, din care instanța de apel a constatat că anume inculpatul

Potîng Alexei a comis infracțiunea pentru care a fost condamnat, relevant fiind și

faptul că fiecare probă a fost apreciate în parte, unele din ele indicând direct la culpa

inculpatului, iar altele indirect, însă probele sunt în coroborare și indică că Potîng

Alexei s-a aflat la volanul automobilului, subsecvent, instanța de apel a relevat că

10

probele anexate la dosar indică fără careva dubii că Potîng Alexei se afla în stare de

ebrietate și acțiunile acestuia justificat au fost încadrate în baza art. 264 alin. (4) Cod

penal.

Comportamentul periculos și interzis în traficul rutier a inculpatului Potîng

Alexei, în timp ce conducea mijlocul de transport, a început cu mult înainte de locul

unde s-a produs accidentul rutier ce a cauzat decesul lui Balaban Veaceslav și anume

de pe teritoriul stațiunii de agrement din s. Mereni, când a urcat la volanul

automobilului cei aparținea, fiind în stare de ebrietate avansată produsă de alcool și

a început deplasarea în direcția mun. Chișinău, având în calitate de pasageri două

persoane, punându-le astfel viața și sănătatea în pericol sporit. Această circumstanță

denotă că inculpatul în mod conștient a neglijat prevederile pct. 14 lit. a) al

Regulamentului circulații rutiere, normă care prevede, că ..conducătorului de vehicul

îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate”. Faptul că inculpatul Potîng

Alexei se afla în stare de ebrietate se constată din procesul-verbal din 03.03.2018,

prin care a fost fixată acțiunea procesuală de examinare a procesului-verbal al

examinării medicale privind constatarea faptului de consumare a alcoolului, stării de

ebrietate și naturii ei, nr. 3757 din 12.06.2017 eliberat de IMSP a JMU, prin care

Potîng Alexei vârsta X ani, fiind supus examinării în legătură cu acordarea ajutorului

medical, urmare a accidentului rutier, s-a constatat prezența alcoolului prin metoda

Raport, prin tub indicator cu indicele ++++pozitiv, fiind cel mai înalt indice,

respectiv se atestă că Potîng Alexei a consumat alcool, concluzia fiind - „stare de

ebrietate”.

Starea de ebrietate la Potîng Alexei, constatată de către medici în cadrul

petrecerii examenului medical, este susținută și prin declarațiile martorilor Șevcenco

Sergiu care a declarat că ”La baza de odihnă cât a stat acolo Alexei a consumat

alcool...”, Slobozian Victor care a relatat ”Potîng Alexei a consumat băuturi

alcoolice, dar nu poate să se expună concret cine era în stare de ebrietate mai mare

dintre Alexei și Veaceslav”, Ciloci Stanislav care a concretizat că ”Todica, Potîng și

Balaban au servit toți trei băuturi alcoolice, cel mai mult a servit Potîng fiindcă era

ziua lui de naștere”, Balan Marin care a declarat că ”Alexei era în stare de ebrietate

mai avansată față de Veaceslav, asta era vizibil”. Deplasarea periculoasă în traficul

rutier a inculpatului Potîng Alexei, a continuat pe tot itinerarul și nemijlocit pe

traseul R2 (Chișinău- Tiraspol), din direcția satului Chetrosu, raionul Anenii Noi, în

direcția mun. Chișinău, conducând vehiculul cu viteză sporită, depășind viteza

regulamentară prevăzută de normele de siguranță a traficului, neglijând conștient

prevederile pct. 47 (1) lit. b) din Regulamentul circulației rutiere, care indică, că

„limitele maxime de viteză a vehiculelor pe drumurile publice sânt: în afara

localităților: 90 km/h — pe celelalte drumuri”, aceste circumstanțe fiind probate și

susținute prin declarațiile martorului Slobozian Victor care a comunicat că „s-au

deplasat cu viteza regulamentară având în vedere că erau în localitate, respectiv se

deplasau cu până la 60 km/h, ulterior viteza a fost mărită. Nu a văzut să fie depășiți

11

de alte mașini din care erau la sărbătoare. La ieșirea din Chetrosu spre Chișinău,

pe traseul R30 dacă nu greșește, au fost depășiți de automobilul lui Alexei...” dar și

martorul Talpă Nina, care a indicat că „a văzut mașina când a dorit să depășească o

altă mașină și în acest timp a fost bubuitura și de acum mașina care a depășit venea

spre ea haotic, necontrolat, cu o viteză foarte mare”, iar declarațiile martorilor

indicați coroborează cu cele constatate din imaginile video din 11.06.2017, imagini

captate la km22-23+300m, unde se înregistrează modul și viteza de deplasare a

automobilului implicat în accidentul rutier.

Instanța de apel a mai indicat că, depozițiile martorilor Balan Marin, Ciloci

Stanislav, Slobozian Victor, Șevcenco și Todica Andrian că anume ei l-ar fi scos pe

Potîng Alexei pe geamul ușii din partea șoferului pentru că ușile erau blocate,

urmează a fi considerate neîntemeiate și necorespunzătoare adevărului, or faptul că

ușa din partea șoferului a fost deschisă forțat se confirmă de către martorul Victoria

Budișteanu, precum și prin planșa fotografică anexată la procesul-verbal de cercetare

la fața locului (f.d.33, vol.I), care atestă aspectul general al automobilului imediat la

începerea cercetării. La fel de important este fi faptul că toți acești martori au declarat

că nu au văzut ca cineva să deschidă forțat ușile automobilului, mai mult, instanța de

apel a reținut că declarațiile acestor martori poartă un caracter părtinitor, or ei sunt

prietenii inculpatului.

Declarațiile lui Budișeanu Vasile precum că anume ei au ajuns primii la fața

locului sunt în concordanță cu declarațiile făcute de către soția acestuia, dar și de

declarațiile martorului Curlat Dorel care a comunicat că ”atunci când s-a oprit la

fața locului, a observat o persoană lângă băiatul care era accidentat, într-o parte

stătea Alexei lângă mașina avariată și mai era o persoană din oraș, Andrian Todica.

Nu s-a apropiat de persoanele date, acestea stăteau într-o parte în picioare și

vorbeau. Băiatul care stătea lângă victimă era înalt și slab, a rupt niște iarbă și i-a

pus sub cap, fiindcă victima mai dădea niște semne de viață, poate avea vreo 40 ani,

vizual era mai mare decât el. Când a oprit, puțină lume se oprea, doar o mașină sau

2 erau parcate pe partea dreaptă a traseului, în afară de persoana care a pus iarbă

sub cap persoanei traumate, de aceasta nu s-a mai apropiat nimeni, 30 min. cât a

așteptat, nu s-a mai apropiat nimeni”.

Mai mult, martorul Slobozian Victor a menționat în ședința de judecată că era

cineva acolo și-l spăla cu apă pe Veaceslav și cineva a adus iarbă acolo, dar nu poate

să-l caracterizeze. Nu cunoaște dacă deja era acolo acea persoană care-l spăla cu apă

sau nu era, deoarece acolo s-au oprit mai multe persoane, astfel aceste circumstanțe

impun concluzia că martorii Balan Marin, Ciloci Stanislav, Slobozian Victor și

Șevcenco Sergiu au venit ulterior, deja după ce Budișteanu Vasile îi acorda ajutor

decedatului Balaban Veaceslav, concluzie susținută și de descifrările convorbirilor

telefonice anexate la materialele cauzei (f.d. 134-140, vol. II), din care rezultă

indubitabil că primul apel la serviciul 903 a fost efectuat la ora 21:21 min. de pe

numărul de telefon X ce aparține lui Macrin Anatolie, socrul lui Budișteanu Vasile,

12

pe când Slobozian Victor a sunat la ora 21:34 min, iar Balan Marin tocmai la ora

21:48 min.

Mai mult, conform Raportului de expertiză medico-legală prin examen ADN -

expertiza genetică judiciară, laborator genetică A15/7066/2018 din 12.09.2018, prin

care s-a constatat la analiza genetică a urmelor de sânge prelevate din dreptul

șoferului autoturismului „BMW”, cu n/î XXXXX, respectiv de la nivelul airbag-ului,

cauciucului de la ușă și cauciucului de la volan, a pus în evidență unul și același

profil ADN unic, perfect concordant cu profilul ADN de referință aparținând

numitului Potîng Alexei.

Din analiza statistică și de probabilitate reiese că ipoteza „Urmele de sânge de

pe airbag-ul șoferului, de pe cauciucul ușii și de pe cauciucul volanului

autoturismului „BMW”, cu n/î XXXXX, care provin de la numitul Potîng Alexei”

este de 2x1021 ori mai probabilă decât ipoteza ”Urmele de sânge de pe airbag-ul

șoferului, de pe cauciucul ușii și de pe cauciucul volanului autoturismului ”BMW”,

cu n/î XXXXX care provine de la un bărbat necunoscut”, (vol.III, f.d.84-89).

Astfel, în situația în care la Balaban Veaceslav au fost constatate multiple

traumatisme prin Raportul de expertiză nr.78D/l 151 din 14.09.2017 și în

circumstanțele în care acesta s-ar fi aflat la volan, este inexplicabil de ce lipsesc

careva probe ADN ale acestuia la locul șoferului, or, lipsa cărorva probe ADN ale

decedatului Balaban denotă suplimentar că acesta nu s-a aflat în calitate de șofer al

automobilului de marcă „BMW”, model 530D, cu n/î XXXXX.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele apărării referitor la faptul că în

vederea efectuării expertizei ADN era necesară prelevarea probelor de pe întreg

habitatul automobilului, astfel s-ar fi probat că peste tot în automobil ar fi existat

probe ADN ce aparțin lui Potîng Alexei, or expertiza a fost dispusă pentru a constata

dacă există probe ADN ce aparțin lui Balaban Veaceslav în circumstanțele în care

acesta ar fi avut calitatea de conducător auto, respectiv de la locul șoferului.

De asemenea, instanța de apel a apreciat critic argumentele apărării în partea în

care s-a solicitat ca depozițiile martorilor Budișteanu să nu fie luate în calcul pe

motiv că acesta nu putea ajunge atât de repede la locul accidentului, or din extrasul

eliberat de Poliția de Frontieră, Budișteanu Vasile a înregistrat intrarea pe teritoriul

Republicii Moldova prin Aeroportul Chișinău pe 11.06.2017 la ora 20:56 min.

(f.d.233, vol.II), ajungând la locul comiterii accidentului (la o distanță de 15-20 km),

până la efectuarea apelului către 903, (ora 21:21 min) cam în 25 minute. Prin urmare,

timpul raportat la distanța parcursă suplimentar denotă veridicitatea declarațiilor

martorilor Budișteanu.

Totodată, instanța de apel a apreciat critic și argumentele apelanților în partea

în care s-a indicat că persoanele care au efectuat Expertiza genetică judiciară prin

examen ADN nu se regăsesc în lista persoanelor atestate de a efectua expertize

judiciare și extrajudiciare, or expertiza a fost dispusă la Institutul de Medicină Legală

„Mina Minovici” din București, iar Laboratorul de Genetică este acreditat conform

13

standardelor internaționale ISO9001 și ESYD, iar persoanele care au semnat raportul

de expertiză fac parte din lista medicilor încadrați în instituțiile de medicină legală

din România (www.legmed.ro.).

Referitor la faptul că nu a fost probată stare de ebrietate a inculpatului conform

procedurii prevăzute de lege, instanța de apel a statuat că noțiunea ”stare de

ebrietate” este definită în alin. (l) art. 13412 Cod penal, ca fiind starea de dereglare

psihofuncțională a organismului survenită în urma consumului de alcool, de

substanțe narcotice, psihotrope și/sau de alte substanțe cu efecte similare.

Starea de ebrietate este stabilită în conformitate cu Regulamentul privind modul

de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și

naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.296 din

16.04.2009.

Astfel, potrivit procesului-verbal al examinării medicale pricind constatarea

faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, nr.3757 din

12.06.2017, eliberat de IMSP a IMU, la cet. Potîng Alexei, fiind supus examinării în

legătură cu acordarea ajutorului medical, urmare a accidentului rutier, s-a constatat

că a consumat alcool, concluzia fiind „stare de ebrietate”, (vol.I, f.d. 122-123).

În continuare, instanța de apel a reiterat că concluzia stabilită prin metoda

Raport, prin tub indicator cu indicele ++++pozitiv, este pertinentă speței, or norma

expusă de legiuitor la art. 264 alin. (4) Cod penal, nu necesită delimitarea gradului

de ebrietate (grad minim sau grad avansat), astfel că gradul de ebrietate trebuie luat

în considerație la individualizarea pedepsei pentru infracțiunea examinată.

Or, pentru a fi prezentă componența de infracțiune nu este obligatoriu stabilirea

gradului de ebrietate, fiind suficientă constarea stării de ebrietate, or în cazul în care

se constată gradul avansat de ebrietate, s-ar reține concursul dintre infracțiunea

specificată la art. 264 Cod penal și infracțiunea prevăzută la art.2641 Cod penal.

Astfel, ținînd cont de faptul că prin procesul-verbal al examinării medicale

privind constatarea faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii

ei, nr.3757 din 12.06.2017, eliberat de IMSP a IMU, la inculpatul Potîng Alexei a

fost constatată starea de ebrietate, fără a fi stabilit gradul, acțiunile acestuia corect au

fost încadrate potrivit art. 264 alin. (4) Cod penal, or norma imputată nu necesită

delimitarea gradului de ebrietate.

De asemenea, instanța de apel nu a reținut argumentele apărătorului Tirioșchin

Denis în partea în care a invocat necesitatea dispunerii expertizei medico-legale,

indicând că, pe de o parte aceste motive au fost soluționate prin încheierea Curții de

Apel Chișinău din 29.10.2019, iar pe de altă parte lipsa necesității dispunerii unei

astfel de expertize se atestă prin conținutul Raportului de expertiză medico-legală

prin examen ADN - expertiza genetică judiciară, laborator genetică A15/7066/2018

din 12.09.2018, prin care s-a constatat la analiza genetică a urmelor de sânge

prelevate din dreptul șoferului autoturismului „BMW”, cu n/î XXXXX, respectiv de

la nivelul airbag-ului, cauciucului de la ușă și cauciucului de la volan, a pus în

14

evidență unul și același profil ADN unic, perfect concordant cu profilul ADN de

referință aparținând numitului Potîng Alexei.

Instanța de apel nu a reținut nici argumentele cu referire la invocarea încălcării

procedurii penale în cadrul urmăririi penale, dar și declararea nulității unor probe, or

astfel de motive urmau a fi invocate în cadrul urmăririi penale, iar

acțiunile/inacțiunile OUP/procurorului puteau fi contestate la procurorul ierarhic

superior și respectiv la judecătorul de instrucție în ordinea prevăzută de art. 313 Cod

de procedură penală, sau cel puțin, prin înaintarea unei referințe vis-a-vis de

conținutul rechizitoriului.

Concluzionând, instanța de apel a statuat că din materialele cauzei rezultă că în

calitate de persoană care conducea mijlocul de transport de model „BMW 530” cu

numărul de înmatriculare XXXXX la momentul producerii accidentului rutier s-a

aflat anume Potîng Alexei, care era în stare de ebrietate, astfel în acțiunile lui Potîng

Alexei sunt întrunite toate semnele componenței de infracțiune prevăzută de art. 264

alin. (4) Cod penal, încălcare a regulilor de securitate a circulației rutiere, de către

persoana care conduce mijlocul de transport, fiind în stare de ebrietate produsă de

alcool, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane, faptă pasibilă de

răspundere penală.

Podlisnic Dorin în numele inculpatului, indicând art. 6 CEDO și fără a indica vreun

temei pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prin care

a solicitat, casarea deciziei și a sentinței, pronunțarea unei decizii prin care inculpatul

să fie achitat, invocând motive similare cu cele indicate în apelul său(pct. 3.1 din

prezenta decizie).

pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul în secția reprezentarea

învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, prin care a manifestat dezacordul cu recursul

înaintat, a solicitat declararea recursului inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat,

motivând prin faptul că instanțele inferioare just au constatat circumstanțele de drept

și de fapt ale cauzei și corespunzător au încadrat acțiunile inculpatului.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

15

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

Lecturând textul recursului, Colegiul penal constată că, recurentul își exprimă

dezacordul cu faptul că inculpatul a fost recunoscut vinovat, astfel instanța de recurs

ordinar supune verificării decizia instanței de apel și prin prisma erorii de drept

prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care prevede, că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel atunci când: nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține

că motivul – temeiul de recurs invocat de recurent nu se confirmă în instanța de

recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele.

Temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, în sensul

că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii” și motivele în susținerea acestui

temei, Colegiul penal a conchis că nu pot fi acceptate, or, aceste motive au fost obiect

de dispută atât în cadrul primei instanțe cât și în cadrul instanței de apel, asupra

cărora s-au formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor

alegațiilor recurentului în sentința adoptată (f.d. 69 – 99 v. VI) și în decizia

adoptată(f.d. 67 – 109 v.VII), pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform

practicii CtEDO cauza Albert vs. România din 16.02.2010.

Instanța de recurs, apreciază critic argumentul recurentului precum că

concluziile instanței sunt bazate pe presupuneri și idei preconcepute asupra

vinovăției ultimului, în acest sens, Colegiul penal indică că este un argument

declarativ, or, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat

concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere

justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind

cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept.

Colegiul penal statuează că, susține concluziile instanței de apel precum că,

„declarațiile lui Budișteanu Vasile precum că anume ei au ajuns primii la fața locului

sunt în concordanță cu declarațiile făcute de către soția acestuia, dar și de declarațiile

martorului Curlat Dorel. Mai mult, martorul Slobozian Victor a menționat în ședința

de judecată că era cineva acolo și-1 spăla cu apă pe Veaceslav și cineva a adus iarbă

acolo, dar nu poate să-1 caracterizeze. Nu cunoaște dacă deja era acolo acea persoană

care-1 spăla cu apă sau nu era, deoarece acolo s-au oprit mai multe persoane, astfel

aceste circumstanțe impun concluzia că martorii Balan Marin, Ciloci Stanislav,

Slobozian Victor și Șevcenco Sergiu au venit ulterior, deja după ce Budișteanu

16

Vasile îi acorda ajutor decedatului Balaban Veaceslav, concluzie susținută și de

descifrările convorbirilor telefonice anexate la materialele cauzei (f.d. 134-140, vol.

II), din care rezultă indubitabil că primul apel la serviciul 903 a fost efectuat la ora

21:21 min. de pe numărul de telefon X ce aparține lui Macrin Anatolie, socrul lui

Budișteanu Vasile, pe când Slobozian Victor a sunat la ora 21:34 min, iar Bălan

Marin tocmai la ora 21:48 min.

Totodată, Budișteanu Vasile a explicat că centura de siguranță nu era cuplată

la Alexei, deoarece 1-a luat deodată de subțiori și nu a deschis nimic, ceea ce este în

concordanță cu declarațiile lui Potîng Alexei care a notat că centurile șoferului și a

pasagerului din față nu erau cuplate, poate spune 100% că centura de la șofer de la

automobilul său era defectată, să fi vrut să o cupleze nu reușea să o tragă, fiindcă era

defectată.

Mai mult, conform Raportului de expertiză medico-legală prin examen ADN -

expertiza genetică judiciară, laborator genetică A15/7066/2018 din 12.09.2018, prin

care s-a constatat la analiza genetică a urmelor de sânge prelevate din dreptul

șoferului autoturismului "BMW", cu n/î XXXXX, respectiv de la nivelul airbag-ului,

cauciucului de la ușă și cauciucului de la volan, a pus în evidentă unul și același

profil ADN unic, perfect concordant cu profilul ADN de referință aparținând

numitului Potîng Alexei.

Astfel, în situația în care la Balaban Veaceslav au fost constatate multiple

traumatisme prin Raportul de expertiză nr.78D/l 151 din 14.09.2017 și în

circumstanțele în care acesta s-ar fi aflat la volan, este inexplicabil de ce lipsesc

careva probe ADN ale acestuia la locul șoferului. Or, lipsa cărorva probe ADN ale

decedatului Balaban denotă suplimentar că acesta nu s-a aflat în calitate de șofer al

automobilului de marcă "BMW", model 530D, cu n/î XXXXX.”

argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu

se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le

acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în

pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.

6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate

fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate

de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece

soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar

declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

17

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Podlisnic Dorin

în numele inculpatului Potîng Alexei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Potîng

Alexei XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 19 martie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

18