1ra-546/2020 — Art. 264 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău /sediul Buiucani/ din 12 iunie 2019, Potîng Alexei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea dreptului de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de partea civilă Balaban Elena. S-a încasat de la Potîng Alexei în folosul părții civile Balaban Elena suma de: - 54 576 lei cu titlu de prejudiciu material; - 8 900 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică; - 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Potîng Alexei, a săvârșit infracțiunea de încălcare a regulilor de securitate a circulației rutiere, de către persoana care conduce mijlocul de transport, fiind în stare de ebrietate produsă de alcool, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane, în următoarele circumstanțe: La data de 11.06.2017, aproximativ la ora 21:00 min., în mun. Chișinău, cet. Potîng Alexei, aflându-se în stare de ebrietate alcoolică, conducea automobilul de 1 model „BMW 530” cu numărul de înmatriculare XXXXX, avându-i în calitate de pasageri în salonul automobilului pe cetățenii Balaban Veaceslav și Todica Andrian, se deplasa cu viteză sporită pe traseul R2 (Chișinău - Tiraspol), din direcția satului Chetrosu, raionul Anenii Noi, în direcția mun. Chișinău. În timpul deplasării, ajungând la un sector de drum sub formă de curbă neînsemnată (în regiunea km 21 al traseului indicat), nu a manifestat prudență sporită la trafic, nu a adaptat viteza de deplasare și nu a ținut cont de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier, de care trebuie să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei, benzii de circulație și modalității de conducere a vehiculului, prin ce a încălcat cerințele pct.45 alin.(l) și (2) al Regulamentului Circulației Rutiere, conform căruia ”conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră; iar în cazul în care apar obstacole ce pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească pentru a nu pune în pericol siguranța traficului", precum și prevederile pct.14 lit.a) al aceluiași Regulament, care prevede că "conducătorul de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției”, conducea automobilul cu viteză sporită pentru acel sector de drum, fapt pentru care a încălcat și prevederile pct.47 alin.(l) lit.b) din Regulamentul circulației rutiere, care indică ”limitele maxime de viteză ale vehiculelor pe drumurile publice sânt: în afara localităților: 90 km/h — pe celelalte drumuri”, iar ca rezultat a pierdut controlul supra conducerii mijlocului de transport și a comis tamponare în partea laterală din stânga a automobilului de model ”Toyota Prius” cu numărul de înmatriculare XXXXX, care se deplasa în aceeași direcție de deplasare pe traseul R2 (Chișinău - Tiraspol), adică din direcția satului Chetrosu, raionul Anenii Noi, spre mun. Chișinău, fiind condus de cet. Chicu Dumitru, după care automobilul de model ”BMW 530” cu numărul de înmatriculare XXXXX, după impact a derapat și pe inerție a ieșit în afara părții carosabilului și s-a lovit în malul canalului din partea laterală dreaptă a carosabilului, după care s-a inversat fiind proiectat într-un copac, iar ulterior s-a poziționat pe acostament, parțial pe carosabil, perpendicular cu acesta. În rezultatul accidentului în traficul rutier, mijloacele de transport indicate au fost tehnic deteriorate, iar pasagerul Balaban Veaceslav, care s-a aflat în salonul automobilului model ”BMW 530” cu numărul de înmatriculare XXXXX, de la impact a fost aruncat pe partea carosabilă și primind vătămări corporale incompatibile cu viața, a decedat la fața locului. La fel, în rezultatul accidentului în traficul rutier, cu vătămări corporale s-a ales și pasagerul Andrian Todica care la fel se afla în salonul automobilului și care 2 conform concluziilor fixate în raportul de expertiză medico-legală nr.1424/D din 27.06.2017, i-a fost cauzate vătămări corporale medii sub formă de ”fractura osului metacarpian V, mâna dreaptă cu deplasarea fragmentelor, excoriații pe suprafața dorsală mâna dreaptă, plagă contuză cu edem al țesuturilor moi în regiunea frontală”. Astfel, acțiunile lui Potîng Alexei au fost încadrate în baza art. 264 alin.(4) Cod penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere și de exploatare a unităților de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane, acțiune săvârșită în stare de ebrietate.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apeluri de către: 3.1 Avocatul Tirioșchin Denis în numele inculpatului, solicitând casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat, invocând că prima instanță nu a apreciat corespunzător probele, inclusiv declarațiile martorilor date atît la urmărirea penală, cît și în instanța de fond, instanța de fond greșit a constatat că cet. Potîng Alexei se afla în stare de ebrietate, făcând trimitere la procesul-verbal nr. 3757 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 12 iunie 2017 ora 00:50, prin proba Raport, în care este mențiunea „stare de ebrietate” (V. 1, f.d. 120-121), proba, pe care instanța de judecată neîntemeiat și contrat prevederilor legale a apreciat-o ca pertinentă și concludentă. Potrivit dispozițiilor art. 134 alin. (l)-(3) Cod penal, prin stare de ebrietate se înțelege starea de dereglare psihofuncțională a organismului survenită în urma consumului de alcool, de substanțe narcotice, psihotrope și/sau de alte substanțe cu efecte similare. Pct. 23 din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin HG nr. 296 din 16.04.2009, indică că alcoolemia se stabilește numai în baza analizelor de laborator a două probe de sânge prelevate, asemenea probă nu a fost prelevată, iar în lipsa acesteia, nu se admite indicarea simplă a stării de ebrietate prin proba Raport, este reticent și faptul că cauza penală a fost intentată în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, fără a fi indicată starea de ebrietate. La data de 20 februarie 2018 procurorul Barbaroș Dumitru a emis ordonanța de recunoaștere a cet. Potîng Alexei în calitate de bănuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, ulterior, la data de 10 mai 2018, procurorul Barbaroș Dumitru l-a pus pe cet. Potîng Alexei sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal. A mai menționat că la examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, de rând cu examenul clinic specific, medicul utilizează și una din metodele nominalizate: proba Raport, Controlul Treziei, Aparatul APDVA 1, AG- 1200, PPS-1, indicatorul Alcotester, expres-teste pentru determinarea alcoolemiei, conținutului de alcool în salivă, produselor ori substanțelor stupefiante sau a 3 medicamentelor cu efecte similare acestora în urină, iar, dacă în urma examinării medicale se stabilește stare de ebrietate, recoltarea probelor biologice pentru determinarea concentrației alcoolului în sânge și a prezenței substanțelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora în sânge și/sau urină este obligatorie. În cazul producerii accidentelor rutiere se efectuează examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei și a victimei, cu recoltarea și analiza probelor biologice, fiind stabilit că probe biologice nu au fost recoltate, respectiv, ținând cont că probe biologice nu au fost recoltate, instanța de fond urma să aprecieze critic acuzațiile aduse lui Potîng Alexei. La data de 17 mai 2019, avocatul Terioșchin Denis a interpelat Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale și la data de 17 iunie 2019 a recepționat răspunsul Instituției Medico-Sanitare Publice, Dispensarul Republican de Narcologie nr. 01-12/685, conform căruia a fost adus la cunoștință următoarele: Analiza conținutului Procesului-verbal nr. 3757 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 12.06.2017 denotă faptul că atât manifestările clinice descrise cit si examinarea aerului expirat la conținutul de alcool (proba Raport) permit confirmarea consumului de alcool, dar nu starea de ebrietate si natura ei, care necesită să fie confirmată conform cerințelor stipulate în Hotărîrea Guvernului nr. 296 din 16.04.2009 ”Cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de testare alcooscopică si examinare medical pentru stabilirea stării de ebrietate si naturii ei” (prelevarea si analiza probelor biologice). Astfel, pe lângă argumentele și înscrisurile prezentate de către apărătorul Terioșchin Denis, Dispensarul Republican de Narcologie - instituția abilitată și competentă să constate starea de ebrietate, a declarat că pentru constatarea stării de ebrietate nu este suficientă proba raport deoarece această metodică constată consumul de alcool și nicidecum starea de ebrietate și natura ei, respectiv, prima instanță neîntemeiat a conchis că cet. Potîng Alexei a fost în stare de ebrietate și urma să pronunțe sentința de achitare, odată ce acuzațiile aduse inculpatului Potîng Alexei nu au fost dovedite. La fel, instanța de fond eronat a ajuns la concluzia că cet. Potîng Alexei se afla la volanul automobilului în baza declarațiilor martorilor - fapt, care determină să se concluzioneze că instanța de fond nu a examinat sub toate aspectele materialele dosarului, probele administrate, neexpunându-se care din acestea sunt pertinente și care din acestea pot fi admise ca probe, o mare parte din persoanele audiate nu au fost martori oculari, instanța de fond greșit a apreciat că sunt pertinente declarațiile succesorului în drepturi Balaban Eelena, martorului Balaban Dumitru, Balaban Cristina, Balaban Maria, Beșleagă Andrei, or, din declarațiile martorilor menționați supra reiese că aceștia nici nu au fost la locul accidentului rutier, ajungând la locul accidentului rutier doar a doua zi, respectiv, declarațiile acestora nu pot fi reținute. 4 Conform Procesului-verbal de consemnarea celor constatate (V.l, f.d. 17); Procesului-verbal de cercetare a locului accidentului rutier (V.l, f.d. 18 - 20); Schițele accidentului rutier (V.l, f.d. 21-23); Planșa fotografică (V.l, f.d. 24-37); Proces-verbal de examinare a obiectului (V.l, f.d.38); Schița accidentului rutier (V.l, f.d. 57); Proces-verbal privind actele de constatare (V.l, f.d. 58); Indicațiile procurorului Dumitru Barbaroș nr. 40 din 03 ianuarie 2018 (V.l, f.d. 205-206) și declarațiile tuturor martorilor este cert faptul că geamul din partea șoferului a fost spart și unica explicație logică cum cet. Balaban Veaceslav în mod direct a zburat din automobil este faptul că acesta nu a fost cuplat cu centura de siguranță și, respectiv, la producerea accidentului rutier, acesta a fost catapultat din salonul automobilului și proiectat pe partea carosabilă. Mai mult ca atât, la etapa de judecare a cauzei, a fost încălcată ordinea administrării probelor, care a dus la încălcarea dreptului la un proces echitabil și care duce la rejudecarea cauzei penale, or prin ordonanța ofițerului de urmărire penală Furculița Daniel din 28 iunie 2017 (v.l, f.d. 126), a fost dispusă efectuarea expertizei medico-legale, punând pe seama experților următoarele întrebări: 1) Se găsesc pe corpul cet. Potîng Alexei, careva leziuni corporale; 2) Dacă da, care este localizarea lor, mecanismul de formare, tipul, vechimea de cauzare și gradul de graviditate; 3) Puteau oare fi produse în circumstanțele descrise mai sus fiind în calitate de pasager sau conducător auto?”, însă din motive necunoscute apărării, la materialele cauzei penale lipsește raportul de expertiză, dispus în baza ordonanței sus-menționate. Fiind înaintată de către apărătorul Terioșchin Denis, adresată instanței de judecată cererea privind obligarea acuzatorului de stat Barbaroș Dumitru să prezinte raportul de expertiză în vederea completării materialelor dosarului și examinării cauzei penale nu doar prin prisma vinovăției a cet. Potîng Alexei, dar și nevinovăția acestuia, instanța de judecată, încălcând toate drepturile la apărare a respins și această cerere a apărării. Pentru toți participanții la procesul penal, excepție fiind acuzatorul de stat, conținutul raportului de expertiză medico-legală a cet. Potîng Alexei nu este cunoscut, pe cînd conținutul acestuia putea face lumină la prezenta cauză deoarece conținutul răspunsului la întrebarea nr. 3) avea direct să confirme sau să infirme este sau nu vinovat cet. Potîng Alexei, astfel, apărarea a considerat că instanța de fond urma să reia cercetarea judecătorească și să dispună obligarea prezentării raportului de expertiză pe numele cet. Potîng Alexei, dispusă în baza ordonanței ofițerului de urmărire penală Furculița Daniel din 28 iunie 2017 (v.l, f.d. 126). În procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier (v.l, f.d. 18 - 20) în rubrica „Categoria accidentului rutier” este menționat – „Ciocnirea între două mijloace de transport, cu ciocnirea în obstacol (copac, șanț)”, în această ordine de idei, înainte ca automobilul în care se aflau Potîng Alexei, Balaban Veacaslav și Adrian Todică să fie inversat, a avut loc accidentul rutier cu un alt mijloc de transport 5 și cauza inversării precum și toate circumstanțele importante la caz, nu au fost examinate nici la etapa urmăririi penale, nici la etapa judecării a cauzei. Tot în acest proces-verbal este menționat că automobilul de model Toyota Prius este amplasat la marginea carosabilului și distanța între Toyota Prius și BMW 530D este de 35,8 metri și la Toyota Prius este deteriorată partea stângă spate. La fel, ofițerul de urmărire penală nu putea din oficiu să stabilească cui aparține urmele de frânare: automobilului de model BMW 530D sau altui automobil, circumstanțele date urma să le stabilească expertul în traseologie, ținând cont de lățimea anvelopelor și urmele lăsate pe carosabil. Din conținutul actelor menționate supra se deduce o concluzie logică - pe marginea cauzei penale respectivă a fost o condiție obligatorie dispunerea unei expertize complexe auto tehnice trasologice, care de fapt și a fost solicitată de către apărători la data de 08 mai 2019, însă cererea acestora a fost respinsă. Ținând cont de prevederile art. 94 alin. 4) pct. 4) și pct. 7) Cod de procedură penală, de faptul că raportul de expertiză ADN a fost efectuat de către Barbatii Ligia, Neagu Elena și Girbea Georgiana, tinînd cont de Ordonanța Guvernului României nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară și accesând portalul http://data.gov.ro/dataset/experti-atestati-23- februarie- 2018/resource/31131f4e-03cf-46e9-ba45-5fP2601eb8fl, în care este reflectată lista persoanelor atestate de a efectua expertize judiciare și extrajudiciare, se constată că persoanele Barbatii Ligia, Neagu Elena și Girbea Georgiana nu se regăsesc în lista persoanelor autorizate și, respectiv, nu au avut dreptul de a efectua Expertiza Genetică Judiciară, anexată la materialele dosarului și inclusă în lista probelor acuzării, respectiv, această expertiză nu putea sta la baza sentinței de condamnare. 3.2 Avocatul Podlisnic Dorin în numele inculpatului, solicitând casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat, invocând argumente similare cu cele indicate de către avocatul Tirioșchin Denis în apelul său(pct. 3.1 din prezenta decizie), invocând suplimentar că, prima instanță în sentința sa, a indicat că în timpul deplasării, Potîng Alexei „nu a manifestat prudență sporită la trafic”, chiar dacă s-ar admite în mod abstract că Potîng Alexei se afla la volanul automobilului sus-indicat, acuzarea nu a exclus versiunea că automobilul de model „Toyota Prius” cu numărul de înmatriculare XXXXX, nu a creat pericol în deplasare, situație de accident și nu se face vinovat de producerea accidentului, avînd în vedere că deraparea automobilului de model „BMW 530” s-a produs în rezultatul tamponării cu automobilul de model „Toyota Prius”, cu atât mai mult că în acest sens, nu a fost efectuată nici expertiza trasologică și nici autotehnică, (pentru a exclude careva defecțiuni la automobilele implicate în accident). A mai indicat că, în expertiza medico-legală a decedatului, Balaban Veaceslav prin care s-a stabilit un cumul de leziuni corporale, nu este indicată cauza concretă a decesului și când a fost primită această leziune, în rezultatul impactului cu 6 automobilul de model „Toyota Prius” sau în rezultatul rotirii pe roți sau în rezultatul lovirii de partea carosabilă, astfel, leziunea care a fost letală pentru Balaban Veaceslav nu a fost stabilită. Urmează a fi apreciate critic declarațiile martorului Budișteanu Vasile care indică că la momentul când a staționat la locul producerii accidentului rutier, în afară de el, alte automobile nu mai erau staționate, fapt care este în contradicție totală cu declarațiile altor martori, care au declarat că imediat după producerea accidentului rutier, la fața locului au staționat mai multe automobile, la fel martorul Budișteanu Vasile, face declarații eronate referitor la amplasarea persoanelor din automobilul de model „BMW” după producerea accidentului, la momentul staționării sale, referitor la deteriorările automobilului de model „BMW” care se contrazic cu fotografiile de la fața locului și referitor la leziunile lui Todica Andrian. La fel declarațiile martorului Budișteanu Vasile sunt în contradicție cu declarațiile soției Budișteanu Victoria. Declarațiile lui Potîng Alexei Vasile au fost pe cît se poate posibil detaliate și clare, oferind un tablou deplin a celor întâmplate, dându-se răspunsuri concrete la întrebările celorlalți participanți la proces. Nu este clar de ce instanța de judecată a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile succesorului victimei, Balaban Elena, care în principiu personal nu cunoaște nimic referitor la cele întâmplate, iar cele relatate de ultima sunt doar din auzite; martorul Talpă Nina nu relatează nimic în declarațiile sale referitor la faptul cine se afla la volanul automobilului de model „BMW”; martorul Iachimovscaia Maria la fel nu oferă careva declarații despre faptul cine se afla la volanul automobilului de model „BMW”; martorul Beșleagă Andrei, relevant la caz, a comunicat doar că în seara producerii accidentului rutier, a trecut pe lîngă locul producerii accidentului rutier, careva persoane cunoscute la fața locului nu a văzut, însă, a văzut doar automobilul de mode „BMW” ce aparținea lui Potîng Alexei; martorul Șevcenco Sergiu a indicat că momentul producerii accidentului rutier nu l- a observat, dar la fața locului a observat mașina deteriorată și pe Alexei care stătea lângă mașină semi-așezat, iar Balaban Veaceslav era pe carosabil. La fel a indicat că atât Alexei cât și Veaceslav au consumat alcool; martorul Curlat Dorel a declarat că, ajuns la locul accidentului rutier, a observat o persoană lângă băiatul care era accidentat, într-o parte stătea Alexei lângă mașina avariată și mai era o persoană din oraș, Todica Andrian, referitor la faptul cine se afla la volan, nu a putut comunica nimic, martorul Slobozean Victor la fel nu poate comunica cine a fost la volanul automobilului de model „BMW”; martorul Ciloci Stanislav comunică despre faptul că Balaban Veaceslav se afla la volanul automobilului de model „BMW” a aflat de la colegi și anume i-a spus Alexei; martorul Todica Andrian care a declarat că după ce au sărbătorit ziua de naștere a lui Potîng Alexei și au strâns tot, s-a așezat pe bancheta din față a pasagerului din automobilul de model „BMW”, iar pe bancheta din spate l-a observat pe Potîng Alexei culcat. Ulterior, a adormit și el și s-a trezit de 7 la ceea că a simțit că automobilul se mișcă, observîndu-1 pe Balaban Veaceslav la volan; martorul Balan Marin care a declarat că după staționarea la locul producerii accidentului rutier a observat automobilul lui Potîng Alexei în chiuvetă, din acesta ieșea fum și aburi. El cu Slobozean au coborât rapid și au alergat spre automobilul lui Potîng, unde l-au văzut pe ultimul poziționat între scaunele din spate și cele din față, ușile fiind blocate, l-au scos prin geamul portierei din față care era stricat. Nu cunoaște cine era la volanul automobilului lui Potîng Alexei, martorul Balaban Dumitru care nu a relatat nimic relevant deoarece toate declarațiile au fost din auzite; martorul Balaban Cristina care la fel a făcut declarații din auzite cu atât mai mult ca la data producerii accidentului rutier și anume 11 iunie 2017 se afla peste hotarele Republicii Moldova, martorul Potîng Serghei care a comunicat că din spusele mai multor persoane a aflat că la volanul automobilului de model „BMW” s-a aflat Balaban Veaceslav, martorul Furculiță Daniel, a declarat că activează în Secția accidente rutiere în calitate de ofițer de urmărire penală și declarațiile ultimului se referă la acțiunile de cercetare Ia fața locului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2019, apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței. 4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Potîng Alexei a săvârșit infracțiunea pentru care a fost condamnat, aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a indicat că, succesorul părții vătămate, martorii Budișteanu Vasile, Balaban Cristina și Balaban Dumitru indică direct că la volanul automobilului BMW se afla inculpatul Potîng Alexei, iar ceilalți martori deși au oferit informații neclare referitor la cine se afla la volantul automobilului, au relatat că inculpatul nu oferea posibilitatea altor persoane să conducă automobilul propriu, la fel, au concretizat că pasagerii și inculpatul au consumat băuturi alcoolice, circumstanțe ce coroborează indirect cu declarațiile succesorului părții vătămate, a martorilor Budișteanu Vasile, Balaban Cristina și Balaban Dumitru și probează învinuirea adusă de procuror inculpatului Potîng Alexei. În acest sens, instanța de apel a mai indicat că în decarațiile martorilor Balan Marin, Ciloci Stanislav, Slobozian Victor, Șevcenco Sergiu și Todica Andrian sunt divergente și se contrazic, or, Șevcenco Sergiu a declarat că ”în timpul deplasării nu a observat careva automobile care au fost la sărbătoare, ei au plecat înaintea sa. Marin a plecat înaintea sa. Până la accident pe traseu a observat mașina lui Alexei și mai departe a observat mașina lui Marin, când a ieșit la traseul central, a observat deplasarea acestor 2 automobile pe traseu. Când a ajuns la traseul central toți mergeau normal. Nu a observat ca automobilul lui Alexei să depășească automobilul 8 BMW negru. La fel nu a observat producerea accidentului propriu-zis. La fața locului a observat mașina deteriorată, Alexei stătea lângă mașină, semi-așezat. Automobilul BMW negru nu l-a observat la fața locului...Imediat după stopare nu l- a observat pe Victor și pe Balan, ei s-au apropiat după 5-10 min...Nu poate să spună din care parte a venit Victor și Balan, au venit peste vreo 5-10 min, ei s-au apropiat de persoanele care erau, s-a apropiat de Alexei, dar personal nu era lângă el când s-au apropiat, la fel și Marin. Peste vreo 5-10 min i-a observat pe aceștia la fața locului, se apropiau de persoane ca să-i întrebe cum se simt.”. Totodată Slobozian Victor a explicat că ”atunci cînd a ajuns la fața locului, nu a văzut persoane care au fost la sărbătoare, l-a văzut pe Veaceslav pe carosabil și s-a deplasat la mașina accidentată. Nu a avut timp să se uite în jur. Pe Șevcenco l-a văzut mai târziu, peste cât timp nu poate să concretizeze, crede că peste circa 5 min. Crede că după ce l-au scos pe Alexei din automobil a apărut și Șevcenco. .. La locul accidentului, ei au ajuns primii din gașca care , în aceeași ordine de idei, Ciloci Stanislav a spus că ” la fața locului nu l- a observat pe Șevcenco, ei erau primii, dacă pe parcurs l-a văzut pe el nu ține minte”, iar Balan Marin a susținut că ”primul automobil care a stopat la locul accidentului au fost ei, deja după ei într-un minut s-au oprit foarte multe mașini… Nu poate spune când a venit Șevcenco, înaintea lor precis nu a venit, după ei a venit, peste un timp”. Astfel, s-a indicat că ambele automobile, (Șevcenco Sergiu cu Mercedes-sul, Balan Marin, Ciloci Stanislav, Slobozian Victor cu BMW de culoare neagră) au ajuns primele la fața locului, dar din motive inexplicabile aceste persoane nu s-au văzut imediat, deși fiecare pretinde că a venit primul, stări de fapt care nu corespund realității. De asemenea, în ședința de judecată Slobozian Victor a declarat că: „s-a deplasat la Veaceslav care era pe carosabil să-i acorde ajutor medical, l-a văzut că era inconștient, dar dădea semne de viață. În acest timp a auzit un glas gâfâind dar nu înțelegea unde, când s-a uitat în jur l-a văzut pe Todica Andrian în canal. Nu poate să spună dacă erau careva leziuni pe corp la persoanele implicate în accident, nu-și amintește dacă pe corpurile lui Alexei sau Todica era sînge, știe că Todica a spus că-l doare mâna”. Ciloci Stanislav a explicat că ”după care colegii săi repede s-au dat jos și s-au apropiat de mașina lui Alexei, după care el s-a dat jos din spate. Lîngă ușa din dreapta, în chiuvetă stătea Todică Adrian, cam la 15 m distanță, personal s-a apropiat de el și l-a întrebat ce s-a întâmplat, cum au ajuns, el nu a putut să-i răspundă absolut nimic. Todica avea sânge pe față, în cap. L-a ridicat pe fund, el era pe o parte și nu putea să spună nimic, era fără cunoștiiță. L-a lovit pe față, el nu spunea nimic. În acest timp colegii l-au luat pe Alexei și l-au pus lângă Andrian… Alexei permanent stătea jos lângă Todica, Todica era inconștient… Todica nu spunea nimic, cât a stat acolo, a luat șervețele să îi șteargă, l-a ridicat pe fund, el stătea și nu vorbea, înseamnă că era în stare conștientă dar nu vorbea nimic. Cu șervețele se ștergea singur și l-a ajutat, personal el mai mult l-a șters, el nu făcea nici o acțiune”, iar Balan Marin a declarat că ”după ce l-au scos pe Alexei, 9 l-au pus lângă Todică în chiuvetă, undeva la 10 m de la automobilul accidentat, poziționându-l pe așezate. Todica stătea în chiuvetă culcat, fără cunoștință, după care mai târziu și-a revenit”, însă aceste depoziții sunt contradictorii, or, Curlat Dorel a indicat că ”atunci când s-a oprit la fața locului, a observat o persoană lângă băiatul care era accidentat, într-o parte stătea Alexei lângă mașina avariată și mai era o persoană din oraș, Andrian Todica. Nu s-a apropiat de persoanele date, acestea stăteau într-o parte în picioare și vorbeau”. Faptul că Todica Andrian era conștient se confirmă și prin declarațiile lui Budișteanu Vasile care a indicat că ”a mai venit un băiat și întreba dacă totul era normal, era un puștan micuț, a înțeles că ei sunt cunoscuți și i-a dat cheile de la mașină acelui băiat”, iar potrivit procesului- verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei din 26.03.2018, Budișteanu Vasile a recunoscut persoana cu nr. 3, după înălțime, corpolență, forma feței, ca fiind acea persoană căreia imediat după producerea accidentului i-a transmis cheile de la automobilul ”BMW”, persoana cu nr. 3 recunoscută este Todica Andrian (vol. II, f.d. 248-250). Faptul că Todica Andrian era conștient și a purtat discuții la locul accidentului rutier se confirmă și prin descifrările convorbirilor telefonice de pe numărul ce-i aparține, astfel că în intervalul 21:18 min. până la 21:48 min. a efectuat 6 apeluri de ieșire cu o durată între 9 și 79 secunde (f.d. 134, vol.II). Instanța de apel a menționat că martorii Balan Marin, Ciloci Stanislav, Slobozian Victor, Șevcenco Sergiu și Todica Andrian, au făcut declarații parțial veridice, din care se atestă că automobilul în speță aparținea inculpatului, inculpatul se afla în stare de ebrietate, în rest cu referire la faptul că Balaban Veaceslav conducea mijlocul de transport, aceste mențiuni nu corespund adevărului, sunt contradictorii și nu coroborează între ele, fiind combătute prin declarațiile succesorului părții vătămate, martorilor Budișteanu Vasile, Balaban Cristina și Balaban Dumitru, dar și prin sistemul de acte administrate în cadrul urmăririi penale. În continuare, instanța de apel a susținut că, analizând și apreciind sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le apreciază ca fiind dobândite cu respectarea normelor de procedură, fiind pertinente, concludente și utile, care coroborează între ele, dar și cu declarațiile succesorului părții vătămate, a martorilor, a reținut că anume Potîng Alexei a comis infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal. Instanța de apel a apreciat critic argumentele apărării referitor la faptul că prima instanță nu a apreciat corespunzător probele, or în ședința instanței de apel probele puse la baza sentinței au fost analizate și apreciate din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, din care instanța de apel a constatat că anume inculpatul Potîng Alexei a comis infracțiunea pentru care a fost condamnat, relevant fiind și faptul că fiecare probă a fost apreciate în parte, unele din ele indicând direct la culpa inculpatului, iar altele indirect, însă probele sunt în coroborare și indică că Potîng Alexei s-a aflat la volanul automobilului, subsecvent, instanța de apel a relevat că 10 probele anexate la dosar indică fără careva dubii că Potîng Alexei se afla în stare de ebrietate și acțiunile acestuia justificat au fost încadrate în baza art. 264 alin. (4) Cod penal. Comportamentul periculos și interzis în traficul rutier a inculpatului Potîng Alexei, în timp ce conducea mijlocul de transport, a început cu mult înainte de locul unde s-a produs accidentul rutier ce a cauzat decesul lui Balaban Veaceslav și anume de pe teritoriul stațiunii de agrement din s. Mereni, când a urcat la volanul automobilului cei aparținea, fiind în stare de ebrietate avansată produsă de alcool și a început deplasarea în direcția mun. Chișinău, având în calitate de pasageri două persoane, punându-le astfel viața și sănătatea în pericol sporit. Această circumstanță denotă că inculpatul în mod conștient a neglijat prevederile pct. 14 lit. a) al Regulamentului circulații rutiere, normă care prevede, că ..conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate”. Faptul că inculpatul Potîng Alexei se afla în stare de ebrietate se constată din procesul-verbal din 03.03.2018, prin care a fost fixată acțiunea procesuală de examinare a procesului-verbal al examinării medicale privind constatarea faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, nr. 3757 din 12.06.2017 eliberat de IMSP a JMU, prin care Potîng Alexei vârsta X ani, fiind supus examinării în legătură cu acordarea ajutorului medical, urmare a accidentului rutier, s-a constatat prezența alcoolului prin metoda Raport, prin tub indicator cu indicele ++++pozitiv, fiind cel mai înalt indice, respectiv se atestă că Potîng Alexei a consumat alcool, concluzia fiind - „stare de ebrietate”. Starea de ebrietate la Potîng Alexei, constatată de către medici în cadrul petrecerii examenului medical, este susținută și prin declarațiile martorilor Șevcenco Sergiu care a declarat că ”La baza de odihnă cât a stat acolo Alexei a consumat alcool...”, Slobozian Victor care a relatat ”Potîng Alexei a consumat băuturi alcoolice, dar nu poate să se expună concret cine era în stare de ebrietate mai mare dintre Alexei și Veaceslav”, Ciloci Stanislav care a concretizat că ”Todica, Potîng și Balaban au servit toți trei băuturi alcoolice, cel mai mult a servit Potîng fiindcă era ziua lui de naștere”, Balan Marin care a declarat că ”Alexei era în stare de ebrietate mai avansată față de Veaceslav, asta era vizibil”. Deplasarea periculoasă în traficul rutier a inculpatului Potîng Alexei, a continuat pe tot itinerarul și nemijlocit pe traseul R2 (Chișinău- Tiraspol), din direcția satului Chetrosu, raionul Anenii Noi, în direcția mun. Chișinău, conducând vehiculul cu viteză sporită, depășind viteza regulamentară prevăzută de normele de siguranță a traficului, neglijând conștient prevederile pct. 47 (1) lit. b) din Regulamentul circulației rutiere, care indică, că „limitele maxime de viteză a vehiculelor pe drumurile publice sânt: în afara localităților: 90 km/h — pe celelalte drumuri”, aceste circumstanțe fiind probate și susținute prin declarațiile martorului Slobozian Victor care a comunicat că „s-au deplasat cu viteza regulamentară având în vedere că erau în localitate, respectiv se deplasau cu până la 60 km/h, ulterior viteza a fost mărită. Nu a văzut să fie depășiți 11 de alte mașini din care erau la sărbătoare. La ieșirea din Chetrosu spre Chișinău, pe traseul R30 dacă nu greșește, au fost depășiți de automobilul lui Alexei...” dar și martorul Talpă Nina, care a indicat că „a văzut mașina când a dorit să depășească o altă mașină și în acest timp a fost bubuitura și de acum mașina care a depășit venea spre ea haotic, necontrolat, cu o viteză foarte mare”, iar declarațiile martorilor indicați coroborează cu cele constatate din imaginile video din 11.06.2017, imagini captate la km22-23+300m, unde se înregistrează modul și viteza de deplasare a automobilului implicat în accidentul rutier. Instanța de apel a mai indicat că, depozițiile martorilor Balan Marin, Ciloci Stanislav, Slobozian Victor, Șevcenco și Todica Andrian că anume ei l-ar fi scos pe Potîng Alexei pe geamul ușii din partea șoferului pentru că ușile erau blocate, urmează a fi considerate neîntemeiate și necorespunzătoare adevărului, or faptul că ușa din partea șoferului a fost deschisă forțat se confirmă de către martorul Victoria Budișteanu, precum și prin planșa fotografică anexată la procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.d.33, vol.I), care atestă aspectul general al automobilului imediat la începerea cercetării. La fel de important este fi faptul că toți acești martori au declarat că nu au văzut ca cineva să deschidă forțat ușile automobilului, mai mult, instanța de apel a reținut că declarațiile acestor martori poartă un caracter părtinitor, or ei sunt prietenii inculpatului. Declarațiile lui Budișeanu Vasile precum că anume ei au ajuns primii la fața locului sunt în concordanță cu declarațiile făcute de către soția acestuia, dar și de declarațiile martorului Curlat Dorel care a comunicat că ”atunci când s-a oprit la fața locului, a observat o persoană lângă băiatul care era accidentat, într-o parte stătea Alexei lângă mașina avariată și mai era o persoană din oraș, Andrian Todica. Nu s-a apropiat de persoanele date, acestea stăteau într-o parte în picioare și vorbeau. Băiatul care stătea lângă victimă era înalt și slab, a rupt niște iarbă și i-a pus sub cap, fiindcă victima mai dădea niște semne de viață, poate avea vreo 40 ani, vizual era mai mare decât el. Când a oprit, puțină lume se oprea, doar o mașină sau 2 erau parcate pe partea dreaptă a traseului, în afară de persoana care a pus iarbă sub cap persoanei traumate, de aceasta nu s-a mai apropiat nimeni, 30 min. cât a așteptat, nu s-a mai apropiat nimeni”. Mai mult, martorul Slobozian Victor a menționat în ședința de judecată că era cineva acolo și-l spăla cu apă pe Veaceslav și cineva a adus iarbă acolo, dar nu poate să-l caracterizeze. Nu cunoaște dacă deja era acolo acea persoană care-l spăla cu apă sau nu era, deoarece acolo s-au oprit mai multe persoane, astfel aceste circumstanțe impun concluzia că martorii Balan Marin, Ciloci Stanislav, Slobozian Victor și Șevcenco Sergiu au venit ulterior, deja după ce Budișteanu Vasile îi acorda ajutor decedatului Balaban Veaceslav, concluzie susținută și de descifrările convorbirilor telefonice anexate la materialele cauzei (f.d. 134-140, vol. II), din care rezultă indubitabil că primul apel la serviciul 903 a fost efectuat la ora 21:21 min. de pe numărul de telefon X ce aparține lui Macrin Anatolie, socrul lui Budișteanu Vasile, 12 pe când Slobozian Victor a sunat la ora 21:34 min, iar Balan Marin tocmai la ora 21:48 min. Mai mult, conform Raportului de expertiză medico-legală prin examen ADN - expertiza genetică judiciară, laborator genetică A15/7066/2018 din 12.09.2018, prin care s-a constatat la analiza genetică a urmelor de sânge prelevate din dreptul șoferului autoturismului „BMW”, cu n/î XXXXX, respectiv de la nivelul airbag-ului, cauciucului de la ușă și cauciucului de la volan, a pus în evidență unul și același profil ADN unic, perfect concordant cu profilul ADN de referință aparținând numitului Potîng Alexei. Din analiza statistică și de probabilitate reiese că ipoteza „Urmele de sânge de pe airbag-ul șoferului, de pe cauciucul ușii și de pe cauciucul volanului autoturismului „BMW”, cu n/î XXXXX, care provin de la numitul Potîng Alexei” este de 2x1021 ori mai probabilă decât ipoteza ”Urmele de sânge de pe airbag-ul șoferului, de pe cauciucul ușii și de pe cauciucul volanului autoturismului ”BMW”, cu n/î XXXXX care provine de la un bărbat necunoscut”, (vol.III, f.d.84-89). Astfel, în situația în care la Balaban Veaceslav au fost constatate multiple traumatisme prin Raportul de expertiză nr.78D/l 151 din 14.09.2017 și în circumstanțele în care acesta s-ar fi aflat la volan, este inexplicabil de ce lipsesc careva probe ADN ale acestuia la locul șoferului, or, lipsa cărorva probe ADN ale decedatului Balaban denotă suplimentar că acesta nu s-a aflat în calitate de șofer al automobilului de marcă „BMW”, model 530D, cu n/î XXXXX. Instanța de apel a apreciat critic argumentele apărării referitor la faptul că în vederea efectuării expertizei ADN era necesară prelevarea probelor de pe întreg habitatul automobilului, astfel s-ar fi probat că peste tot în automobil ar fi existat probe ADN ce aparțin lui Potîng Alexei, or expertiza a fost dispusă pentru a constata dacă există probe ADN ce aparțin lui Balaban Veaceslav în circumstanțele în care acesta ar fi avut calitatea de conducător auto, respectiv de la locul șoferului. De asemenea, instanța de apel a apreciat critic argumentele apărării în partea în care s-a solicitat ca depozițiile martorilor Budișteanu să nu fie luate în calcul pe motiv că acesta nu putea ajunge atât de repede la locul accidentului, or din extrasul eliberat de Poliția de Frontieră, Budișteanu Vasile a înregistrat intrarea pe teritoriul Republicii Moldova prin Aeroportul Chișinău pe 11.06.2017 la ora 20:56 min. (f.d.233, vol.II), ajungând la locul comiterii accidentului (la o distanță de 15-20 km), până la efectuarea apelului către 903, (ora 21:21 min) cam în 25 minute. Prin urmare, timpul raportat la distanța parcursă suplimentar denotă veridicitatea declarațiilor martorilor Budișteanu. Totodată, instanța de apel a apreciat critic și argumentele apelanților în partea în care s-a indicat că persoanele care au efectuat Expertiza genetică judiciară prin examen ADN nu se regăsesc în lista persoanelor atestate de a efectua expertize judiciare și extrajudiciare, or expertiza a fost dispusă la Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici” din București, iar Laboratorul de Genetică este acreditat conform 13 standardelor internaționale ISO9001 și ESYD, iar persoanele care au semnat raportul de expertiză fac parte din lista medicilor încadrați în instituțiile de medicină legală din România (www.legmed.ro.). Referitor la faptul că nu a fost probată stare de ebrietate a inculpatului conform procedurii prevăzute de lege, instanța de apel a statuat că noțiunea ”stare de ebrietate” este definită în alin. (l) art. 13412 Cod penal, ca fiind starea de dereglare psihofuncțională a organismului survenită în urma consumului de alcool, de substanțe narcotice, psihotrope și/sau de alte substanțe cu efecte similare. Starea de ebrietate este stabilită în conformitate cu Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.296 din 16.04.2009. Astfel, potrivit procesului-verbal al examinării medicale pricind constatarea faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, nr.3757 din 12.06.2017, eliberat de IMSP a IMU, la cet. Potîng Alexei, fiind supus examinării în legătură cu acordarea ajutorului medical, urmare a accidentului rutier, s-a constatat că a consumat alcool, concluzia fiind „stare de ebrietate”, (vol.I, f.d. 122-123). În continuare, instanța de apel a reiterat că concluzia stabilită prin metoda Raport, prin tub indicator cu indicele ++++pozitiv, este pertinentă speței, or norma expusă de legiuitor la art. 264 alin. (4) Cod penal, nu necesită delimitarea gradului de ebrietate (grad minim sau grad avansat), astfel că gradul de ebrietate trebuie luat în considerație la individualizarea pedepsei pentru infracțiunea examinată. Or, pentru a fi prezentă componența de infracțiune nu este obligatoriu stabilirea gradului de ebrietate, fiind suficientă constarea stării de ebrietate, or în cazul în care se constată gradul avansat de ebrietate, s-ar reține concursul dintre infracțiunea specificată la art. 264 Cod penal și infracțiunea prevăzută la art.2641 Cod penal. Astfel, ținînd cont de faptul că prin procesul-verbal al examinării medicale privind constatarea faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, nr.3757 din 12.06.2017, eliberat de IMSP a IMU, la inculpatul Potîng Alexei a fost constatată starea de ebrietate, fără a fi stabilit gradul, acțiunile acestuia corect au fost încadrate potrivit art. 264 alin. (4) Cod penal, or norma imputată nu necesită delimitarea gradului de ebrietate. De asemenea, instanța de apel nu a reținut argumentele apărătorului Tirioșchin Denis în partea în care a invocat necesitatea dispunerii expertizei medico-legale, indicând că, pe de o parte aceste motive au fost soluționate prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 29.10.2019, iar pe de altă parte lipsa necesității dispunerii unei astfel de expertize se atestă prin conținutul Raportului de expertiză medico-legală prin examen ADN - expertiza genetică judiciară, laborator genetică A15/7066/2018 din 12.09.2018, prin care s-a constatat la analiza genetică a urmelor de sânge prelevate din dreptul șoferului autoturismului „BMW”, cu n/î XXXXX, respectiv de la nivelul airbag-ului, cauciucului de la ușă și cauciucului de la volan, a pus în 14 evidență unul și același profil ADN unic, perfect concordant cu profilul ADN de referință aparținând numitului Potîng Alexei. Instanța de apel nu a reținut nici argumentele cu referire la invocarea încălcării procedurii penale în cadrul urmăririi penale, dar și declararea nulității unor probe, or astfel de motive urmau a fi invocate în cadrul urmăririi penale, iar acțiunile/inacțiunile OUP/procurorului puteau fi contestate la procurorul ierarhic superior și respectiv la judecătorul de instrucție în ordinea prevăzută de art. 313 Cod de procedură penală, sau cel puțin, prin înaintarea unei referințe vis-a-vis de conținutul rechizitoriului. Concluzionând, instanța de apel a statuat că din materialele cauzei rezultă că în calitate de persoană care conducea mijlocul de transport de model „BMW 530” cu numărul de înmatriculare XXXXX la momentul producerii accidentului rutier s-a aflat anume Potîng Alexei, care era în stare de ebrietate, astfel în acțiunile lui Potîng Alexei sunt întrunite toate semnele componenței de infracțiune prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal, încălcare a regulilor de securitate a circulației rutiere, de către persoana care conduce mijlocul de transport, fiind în stare de ebrietate produsă de alcool, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane, faptă pasibilă de răspundere penală.

Decizia instanței de apel, este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Podlisnic Dorin în numele inculpatului, indicând art. 6 CEDO și fără a indica vreun temei pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prin care a solicitat, casarea deciziei și a sentinței, pronunțarea unei decizii prin care inculpatul să fie achitat, invocând motive similare cu cele indicate în apelul său(pct. 3.1 din prezenta decizie).

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, prin care a manifestat dezacordul cu recursul înaintat, a solicitat declararea recursului inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat, motivând prin faptul că instanțele inferioare just au constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și corespunzător au încadrat acțiunile inculpatului.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. 15 Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Lecturând textul recursului, Colegiul penal constată că, recurentul își exprimă dezacordul cu faptul că inculpatul a fost recunoscut vinovat, astfel instanța de recurs ordinar supune verificării decizia instanței de apel și prin prisma erorii de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când: nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține că motivul – temeiul de recurs invocat de recurent nu se confirmă în instanța de recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele. Temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, în sensul că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii” și motivele în susținerea acestui temei, Colegiul penal a conchis că nu pot fi acceptate, or, aceste motive au fost obiect de dispută atât în cadrul primei instanțe cât și în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-au formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului în sentința adoptată (f.d. 69 – 99 v. VI) și în decizia adoptată(f.d. 67 – 109 v.VII), pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CtEDO cauza Albert vs. România din 16.02.2010. Instanța de recurs, apreciază critic argumentul recurentului precum că concluziile instanței sunt bazate pe presupuneri și idei preconcepute asupra vinovăției ultimului, în acest sens, Colegiul penal indică că este un argument declarativ, or, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. Colegiul penal statuează că, susține concluziile instanței de apel precum că, „declarațiile lui Budișteanu Vasile precum că anume ei au ajuns primii la fața locului sunt în concordanță cu declarațiile făcute de către soția acestuia, dar și de declarațiile martorului Curlat Dorel. Mai mult, martorul Slobozian Victor a menționat în ședința de judecată că era cineva acolo și-1 spăla cu apă pe Veaceslav și cineva a adus iarbă acolo, dar nu poate să-1 caracterizeze. Nu cunoaște dacă deja era acolo acea persoană care-1 spăla cu apă sau nu era, deoarece acolo s-au oprit mai multe persoane, astfel aceste circumstanțe impun concluzia că martorii Balan Marin, Ciloci Stanislav, Slobozian Victor și Șevcenco Sergiu au venit ulterior, deja după ce Budișteanu 16 Vasile îi acorda ajutor decedatului Balaban Veaceslav, concluzie susținută și de descifrările convorbirilor telefonice anexate la materialele cauzei (f.d. 134-140, vol. II), din care rezultă indubitabil că primul apel la serviciul 903 a fost efectuat la ora 21:21 min. de pe numărul de telefon X ce aparține lui Macrin Anatolie, socrul lui Budișteanu Vasile, pe când Slobozian Victor a sunat la ora 21:34 min, iar Bălan Marin tocmai la ora 21:48 min. Totodată, Budișteanu Vasile a explicat că centura de siguranță nu era cuplată la Alexei, deoarece 1-a luat deodată de subțiori și nu a deschis nimic, ceea ce este în concordanță cu declarațiile lui Potîng Alexei care a notat că centurile șoferului și a pasagerului din față nu erau cuplate, poate spune 100% că centura de la șofer de la automobilul său era defectată, să fi vrut să o cupleze nu reușea să o tragă, fiindcă era defectată. Mai mult, conform Raportului de expertiză medico-legală prin examen ADN - expertiza genetică judiciară, laborator genetică A15/7066/2018 din 12.09.2018, prin care s-a constatat la analiza genetică a urmelor de sânge prelevate din dreptul șoferului autoturismului "BMW", cu n/î XXXXX, respectiv de la nivelul airbag-ului, cauciucului de la ușă și cauciucului de la volan, a pus în evidentă unul și același profil ADN unic, perfect concordant cu profilul ADN de referință aparținând numitului Potîng Alexei. Astfel, în situația în care la Balaban Veaceslav au fost constatate multiple traumatisme prin Raportul de expertiză nr.78D/l 151 din 14.09.2017 și în circumstanțele în care acesta s-ar fi aflat la volan, este inexplicabil de ce lipsesc careva probe ADN ale acestuia la locul șoferului. Or, lipsa cărorva probe ADN ale decedatului Balaban denotă suplimentar că acesta nu s-a aflat în calitate de șofer al automobilului de marcă "BMW", model 530D, cu n/î XXXXX.”

Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat. 17

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Podlisnic Dorin în numele inculpatului Potîng Alexei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Potîng Alexei XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 19 martie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 18