1ra-524/2020 — Art.264 al.3 lit.b CP

Prin sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Central din 12 iulie 2019, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de procedură penală, Cviținschi Alexei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport pe un termen de 4 ani. În baza art.90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 1 ani. Acțiunile civile înaintate de către Grițcan Valentina și de către Botnari Serghei privind încasarea prejudiciului au fost admise în principiu cu soluționarea ulterioară a chestiunii asupra cuantumului despăgubirii ce urmează a fi recuperată în cadrul procesului civil.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Cviținschi Alexei, la 26 martie 2018, aproximativ la orele 16:25, conducând autoturismul de model „Mercedes C 200", cu numere de înmatriculare xxx, având ca pasager pe soția sa Cviținscaia Svetlana și fiica Cviținscaia Chira, deplasându-se pe traseul R- 26 Tiraspol-Căușeni-Cimișlia, în direcția Cimișlia, deplasându-se cu viteză sporită, fără a lua în considerație condițiile și situația rutieră, nu a manifestat prudență 1 sporită și nu a redus viteza până la limita care i-ar fi asigurat securitatea circulației, nu s-a isprăvit cu conducerea automobilului și a tamponat din spate hipomobilul care se deplasa în aceiași direcție, pe partea dreaptă a carosabilului, în urma cărui fapt, persoanelor care se aflau în căruță le-au fost cauzate leziuni corporale și anume: căruțașului Botnari Serghei conform raportului de expertiză judiciară nr.201814P0106 din 27.03.2018 i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de echimoze pe cap, spate, gambe ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată; cet. Grițcan Valentina conform raportului de expertiză judiciară i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de fractură a coastelor 5 și 6 din dreapta, echimoze, edeme ce se califică ca vătămare corporală medie, iar cet. Bagrov Victor conform raportului de expertiză judiciară nr.201814C0053 din 05.04.2018 i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumatism asociat: traumă craniu-cerebrală deschisă cu plăgi pe cap, fractura oaselor capului și hemoragii sub piamater, în țesuturile și ventriculele creierului care se califică ca vătămare corporală gravă, fiind în legătura de cauzalitate directă cu survenirea morții, a decedat. Acțiunile lui Cviținschi Alexei au fost calificate în temeiul art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatarea a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane.

Procurorul a contestat cu apel sentința, solicitând casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cviținschi Alexei să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, la pedeapsa sub forma de închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 4 ani. Admiterea acțiunilor civile înaintate de părțile civile Grițcan Valentina și Botnari Serghei, precum și încasarea de la Cviținschi Alexei în folosul părții vătămate Grițcan Valentina a prejudiciului material în sumă de 574,25 lei și a cheltuielilor de judecată sumă de 800 lei. Încasarea de la inculpatul Cviținschi Alexei în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 3 605,8 lei, suportate de stat pentru efectuarea expertizelor medico-legale în prezenta cauza penală și costul unui muștiuc igienic pentru efectuarea alcooltestului. În motivarea cerințelor sale a invocat că, prima instanță la stabilirea măsurii de pedeapsă a ușurat într-o măsura sporită, nejustificată situația făptuitorului prin aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, cu dispunerea suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate și nu a ținut cont că aceasta nu va servi în volum deplin la atingerea scopului propus. Consideră că, întru realizarea scopurilor pedepsei penale, prevăzute de art.61 alin.(2) Cod penal și anume: restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea condamnatului, cât și de către alte persoane și pentru a se asigura un efect descurajant al pedepsei, inculpatul Cviținschi Alexei urmează a fi condamnat la pedeapsă cu închisoare, fără aplicarea art.90 Cod penal. A notat că, instanța de judecată prin sentință a admis în principiu acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Grițcan Valentina și Botnari Serghei, fără însă a 2 motiva din care considerente nu a încasat de la inculpat în beneficiul părților vătămate prejudiciul material și moral solicitat prin cererile înaintate, odată ce vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate a fost confirmată integral. Acuzarea a remarcat că, având în vedere circumstanțele cauzei în raport cu prevederile art.1418 alin.(1), art.1422 alin.(1), (2), art.1423 Cod civil, art.219 alin.(2) pct.1), 4) Cod de procedură penală, precum și faptul că în cauza dată este întrunită condiția principală privind legătura cauzală între prejudiciul cauzat părții vătămate și infracțiunea săvârșită, instanța de judecată, odată cu admiterea acțiunilor civile înaintate de părțile vătămate urma să determine și mărimea compensațiilor ce urmează a fi achitate părților vătămate în vederea reparării daunei cauzate în urma suferințelor fizice și psihice suportate, cu dispunerea încasării acestor sume din contul inculpatului. De asemenea, apelantul consideră ca întemeiată cerința părții vătămate V. Grițcan, privind încasarea prejudiciului material în sumă de 574,25, deoarece la acțiunea civilă partea vătămată a anexat cecurile fiscale care confirmă procurarea unor medicamente, menționând că și la prezent continuă tratament în legătură cu traumele cauzate în urma accidentului rutier. Totodată, în opinia apelantului este întemeiată și cerința lui V. Grițcan, cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare suportate pentru asistenta juridică în sumă de 800 lei, motiv pentru care consideră necesară încasarea acestora conform art.227 alin.(1), (2) Cod de procedură penală. Acuzarea a relevat că, prima instanță neîntemeiat a ajuns la concluzia privind respingerea solicitării acuzatorului de stat cu privire la încasarea de la A. Cviținschi, în beneficiul statului cheltuielile suportate pentru efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară în sumă de 3 588 lei și costul unui muștiuc igienic pentru alcooltest în sumă totală de 3 605,8 lei.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 26 septembrie 2019, a fost admis parțial apelul declarat, casată sentința în partea admiterii acțiunilor civile a părților vătămate în principiu, și pronunțată o nouă hotărâre în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunea civilă înaintată de către Grițcan Valentina a fost admisă parțial, cu dispunerea încasării de la inculpatul Cviținschi Alexei în beneficul lui Grițcan Valentina a cheltuielilor legate de procurarea medicamentelor în mărime de 574 lei 25 bani, cheltuielilor legate de acordarea asistenței juridice în mărime de 800 lei, și prejudiciul moral în mărime de 15 000 lei, în rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Acțiunea civilă a lui Botnari Serghei a fost admisă parțial și de la inculpatul Cviținschi Alexei în beneficiul lui Botnari Serghei fiind dispusă încasarea prejudiciul moral în mărime de 8 000 lei. În rest sentința a fost menținută fără modificări. 4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, prima instanță corect a calificat fapta inculpatului, vinovăția căruia în săvârșirea infracțiunii, prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal nu a fost contestată de către el însuși și se confirmă prin materialele dosarului. Referitor la pedeapsa stabilită în privința inculpatului A. Cviținschi, instanța 3 de apel a invocat următoarele. Din sensul cerințelor art.75 alin.(2) Cod Penal, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Astfel, instanță de judecată este obligată în hotărârea sa să argumenteze motivul care nu-i permite într-o situația concretă aplicarea unei pedepse mai blânde, prevăzute în sancțiunea articolului respectiv. Instanța de apel a menționat că la stabilirea pedepsei inculpatului A. Cviținschi, instanța a luat în considerație toate circumstanțele pe cauza dată, și ținând cont de personalitatea inculpatului, căința lui sinceră în cele înfăptuite, care a înaintat un demers privind efectuarea procesului judiciar în baza probelor administrate la etapa urmăririi penale, existența unui copil minor la întreținerea acestuia, prima instanță legal a ajuns la concluzie privind inoportunitatea executării de către vinovat a pedepsei sub forma de închisoare întrucât comportamentul și reeducarea inculpatului este posibilă fără izolarea acestuia de societate, cu aplicarea în privința lui a condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei în conformitate cu art.90 Cod penal, pe o perioada de probațiune de 1 an. Respectiv, instanța de apel consideră că pedeapsa stabilită inculpatului Cviținschi Alexei, de către prima instanță pe art.264 alin.(3) lit. b) cod penal, reieșind din circumstanțele cauzei, corespunde criteriilor generale de individualizare a pedepsei (art.75 Cod penal) și în raport cu caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii va oferi posibilitate corectării și reeducării celui vinovat, ținând cont de principiul umanismului legii penale, prevăzut de art.4 Cod penal și prevederile art.61 Cod penal, precum și pentru atingerea scopului pedepsei penale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. În privința soluționării acțiunii civile, instanța de apel a menționat următoarele. Instanța de apel consideră că, prima instanță eronat a ajuns la concluzia privind admiterea acțiunii civile, înaintate de către părțile vătămate V. Grițcan și S. Botnari în principiu. Astfel, instanța a stabilit că părțile vătămate Botnari Serghei și Grițcan Valentina în ședința de judecată în cadrul prezentei cauze penale au înaintat acțiunea civilă privind repararea prejudiciului material și moral, prin care V. Grițcan a solicitat încasarea din contul inculpatului a sumei de 574,25 lei cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și a cheltuielilor pentru asistența juridică în sumă de 800 lei, iar S. Botnari a solicitat încasarea sumei de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. A relevat că, prima instanță contrar prevederilor normelor de drept, examinând prezenta cauza penală a ajuns la concluzie privind admiterea acțiunii civile în principiu, cu soluționarea ulterioară privind mărimea recuperării în ordinea procedurii civile. Ulterior, instanța de apel a constatat că instanța de judecată era obligată să soluționeze acțiunea civilă în cadrul examinării cauzei în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. La caz, instanța de apel a stabilit că este întemeiată cerința părții vătămate V. 4 Grițcan privind încasarea prejudiciului material în suma de 574,25 lei, întrucât în materialele dosarului sunt probele respective, și anume bonurile de plată care confirmă faptul procurării medicamentelor necesare pentru tratamentul în legătura cu leziunile cauzate în rezultatul accidentului rutier. De asemenea, părțile vătămate S. Botnari și V. Grițcan au înaintat în cadrul prezentei cauze penale acțiunea civilă privind recuperarea inclusiv și a prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei pentru fiecare. Astfel, instanța de apel a menționat că este veridic faptul precum că prin acțiunile inculpatului Cviținschi Alexei, a fost cauzat un prejudiciu moral părților vătămate, însă în opinia instanței de apel suma înaintată de către părțile vătămate cu titlu de prejudiciu moral este majorată, fapt în legătura cu care este necesară micșorarea acesteia. Instanța de apel a enunțat că, sentința judecătoriei Cimișlia din 12 iulie 2019 urmează a fi casată în partea admiterii acțiunilor civile cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri, privind admiterea parțială a acțiunii civile lui V. Grițcan și încasarea de la inculpatul A. Cviținschi, în beneficiul lui V. Grițcan, a compensației cu titlu de reparare a prejudiciului moral în mărime de 15 000 lei, iar în beneficiul lui S. Botnari, în mărime de 8 000 lei, sume care sunt proporționale cu suferințele morale cauzate, iar în rest cerințele privind încasarea prejudiciului moral urmează a fi respinse ca neîntemeiate. Potrivit materialelor dosarului s-a stabilit că una din cerințele lui V. Grițcan, înaintate în acțiunea civilă este cerința privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare legate de acordarea asistenței juridice în suma de 800 lei. Instanța de apel a ajuns la concluzia privind temeinicia cerințelor acțiunii civile în partea ce ține de încasarea prejudiciului material și moral, respectiv este întemeiată și cerința părții vătămate V. Grițcan, privind încasarea de la inculpatul A. Cviținschi, a cheltuielilor judiciare legate de acordarea asistenței juridice. Instanța de apel a reținut că, potrivit materialelor dosarului s-a stabilit că între avocatul A. Găină și partea civilă V. Grițcan, a fost încheiat contractul privind acordarea asistenței juridice, precum și la materialele dosarului a fost anexată chitanța seria EZ nr.492842 din 24 aprilie 2019, din conținutul căreia rezultă că reclamanta a achitat avocatului A. Găină, suma de 800 lei pentru serviciile legate de întocmirea acțiunii civile. Pe de altă parte, instanța de apel consideră că cerința privind încasarea de la inculpatul A. Cviținschi, în beneficiul statului a cheltuielilor legate de efectuarea expertizelor medico-legale și costul unui muștiuc pentru alcooltest sunt neîntemeiate și pasibile respingerii. A remarcat că, prima instanță întemeiat a ajuns la concluzie privind respingerea demersului procurorului privind încasarea de la inculpatul A. Cviținschi, a cheltuielilor judiciare în mărime de 3 605,8 lei care au apărut în cadrul efectuării urmăririi penale și anume - pentru efectuarea expertizei medico-legale și costul unui muștiuc pentru alcooltest. Instanța de apel a argumentat că, expertiza medico-legală a fost numită de către organul de urmărire penală cu scopul stabilirii circumstanțelor importante pentru soluționarea justă a cauzei și stabilirea adevărului, care reprezint acțiuni procesuale în administrarea și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina acuzării. În acest sens, cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale cu scopul 5 administrării probelor, prin numirea expertizelor judiciare, sunt cheltuieli judiciare care urmează a fi plătite din bugetul de stat. Prin materialele dosarului veridic s-a constatat că, folosirea unui muștiuc, a fost necesară pentru stabilirea circumstanțelor de importanță inițială întru soluționarea justă a cauzei și stabilirea adevărului prezentei acțiuni procesuale în administrarea și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina acuzării. Mai mult, prin testarea indicată nu a fost confirmată starea de ebrietate. În acest sens, cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale cu scopul administrării probelor, prin numirea expertizelor judiciare, sunt cheltuieli judiciare care urmează a fi plătite din bugetul de stat. Reieșind din sarcina procesului penal și principiul umanismului, luând în vedere starea materială a inculpatului, precum și ținând cont de faptul că inculpatul are la întreținere un copil minor, suma salariului nu este mare și nu permite asigurarea integrală a familiei sale, colegiul consideră că cheltuielile judiciare în mărime de 3 605,8 lei suportate în cadrul efectuării urmăririi penale nu pot fi încasate de la inculpat.

Procurorul, în temeiul pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia solicitând casarea acesteia, în partea respingerii cerințelor privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor judiciare, cu remiterea cauzei la rejudecare, în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată. În motivarea cerințelor sale a invocat că, este neargumentată poziția instanței de apel prin care a dispus respingerea cerinței privind încasarea din contul inculpatului Cviținschi Alexei în beneficiul bugetului de stat a cheltuielilor de judecată în sumă totală de 3 605,80 lei, deoarece cheltuielile pentru efectuarea expertizei judiciare, precum și costul unui muștiuc pentru alcooltest, a fost suportată doar în scop de a asigura buna desfășurare a procesului penal. Astfel, expertiza judiciară în speță a fost efectuată la cererea organului de urmărire penală în conformitate cu art.142 alin.(1) Cod de procedură penală. Deci, sumele plătite sau care urmează a fi plătite experților pentru efectuare expertizei menționate, în conformitate cu pct.1) alin.(2) art.227 Cod procedură penală, constituie cheltuielile judiciare suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Totodată, concretizează că, prin Legea nr.316 din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018, alin.(2) al art.142 Cod de procedură penală care prevedea că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile (obligatorii) prevăzute la alin.(1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat, a fost abrogat. Deci, reieșind din cele expuse, în speță sunt aplicabile doar dispozițiile art.229 alin.(1) Cod de procedură penală, or, alin.(3) art.228 Cod de procedură penală, menționează strict și fără loc de interpretare, care sunt cheltuielile judiciare care vor fi compensate, unde sumele plătite experților pentru efectuare expertizei nu își găsesc reflectare, deci, în asemenea circumstanțe instanța urma să dispună încasarea cheltuielilor din contul inculpatului și nu a statului.

Asupra recursului declarat de procuror, a prezentat referință inculpatul Cviținschi Alexei care s-a expus pentru respingerea acestuia, ca fiind neîntemeiat. Consideră că, în decizia instanței de apel nu au fost admise careva erori de 6 drept care ar genera casarea acesteia. Totodată, a atras atenția instanței de recurs asupra faptului că a recunoscut fapta încă de la etapa urmăririi penale. A conchis că, cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale cu scopul administrării probelor, prin numirea expertizelor judiciare, sunt cheltuieli judiciare care urmează a fi plătite din bugetul de stat.

Judecând recursul în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea parțială a hotărârii contestate, în partea cheltuielilor judiciare, din următoarele considerente. Potrivit art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. În această ordine de idei, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator. Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită și să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor, instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. În contextul celor expuse, este relevant de specificat că, hotărârea instanței de apel, potrivit art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Însă, contrar celor stipulate de legea procesual penală, în cauza deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de legislator. Reieșind din sumarul recursului declarat de procuror, se constată că acesta este întemeiat în baza pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel, în cazul în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Din conținutul recursului rezultă că, partea acuzării este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de fond, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, însă critică decizia instanței de apel, în partea ce ține de faptul că instanța de apel a menținut sentința prin care a fost respinsă solicitarea acuzatorului de stat, privind încasarea de la Cviținschi Alexei a cheltuielilor judiciare în 7 beneficiul statului, în sumă de 3 605,80 lei. Colegiul penal lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub acest aspect, constată că această instanță, la examinarea apelului, nu a respectat întru totul prevederile art.art.414 alin.(1), 417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, astfel că hotărârea atacată nu cuprinde întru totul motivele pe care se întemeiază soluția. Deci, instanța de recurs reține că, prima instanță l-a recunoscut vinovat și l-a condamnat pe Cviținschi Alexei, totodată a respins ca neîntemeiată solicitarea procurorului, privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor de judecată în sumă de 3 605,80 lei, soluție menținută de către instanța de apel. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat că „...cheltuielile suportate pentru efectuarea raportului de expertiză nu pot fi încasate de la inculpatul Cviținschi Alexei, deoarece sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului ... cheltuielile constatate în cadrul cauzei penale au fost înfăptuite pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală, ce la rândul său au determinat încadrarea juridică a faptei, acțiuni procesuale ce țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, pusă în sarcina părții acuzării…”, astfel considerând necesar respingerea apelului. Prin urmare, se reține că procurorul solicită încasarea de la Cviținschi Alexei a cheltuielilor judiciare în beneficiul statului, în sumă de 3 605,80 lei, în legătură cu efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară în sumă de 3 588 lei, precum și pentru un muștiuc igienic pentru alcooltest ”Drager” în sumă de 17,80 lei. Colegiul penal lărgit atestă că, la soluționarea chestiunii cu privire la încasarea sau neîncasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare, ce țin de efectuarea expertizei judiciare, instanța de apel făcând trimitere la prevederile art.art.227, 228, 229 Cod de procedură penală, a omis faptul că art.227 alin.(2) pct.5) Cod de procedură penală, prevede că, cheltuielile judiciare cuprind și sumele cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală. La fel, instanța ține să menționeze că prin Legea nr.316 din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018 (publicată în Monitorul Oficial cu nr.40-47 art.108 din 09.02.2018), a fost abrogat alin.(2) art.143 Cod de procedură penală, care prevedea că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin.(1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat. La caz, rapoartele de expertiză judiciară au fost efectuate în perioada 27 martie 2018 – 05 aprilie 2018, după intrarea în vigoare a modificărilor Legii nr. 316 din 22 decembrie 2017. Totodată, se reține că alin.(1) art.143 Cod de procedură penală, prevede cazurile când expertiza judiciară se dispune și se efectuează în mod obligatoriu, care în același timp corespunde situației din speță, deoarece pentru a stabili cauza morții, precum și gradul de gravitate și a caracterului vătămărilor integrității corporale, era necesară efectuarea unei expertize. Deci, reieșind din concluziile expuse de către instanța de apel în motivarea soluției adoptate, Colegiul penal lărgit constată că, aceasta dispunând menținerea sentinței prin care a fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 3 605,80 lei, cu titlu de cheltuieli 8 judiciare, nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile legislației procesual penale, adoptând o soluție pripită. Generalizând cele expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că, în speța discutată și-a găsit confirmare temeiul invocat de recurent și prevăzut în art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, fiindcă instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul, cu încălcarea prevederilor procesual penale. La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate și să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală, ținând cont de motivele expuse în pct.6 din prezenta decizie.

În corespundere cu art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Gheorghieva Fedora, casează parțial decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 26 septembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Cviținschi Alexei xxx, în partea soluției asupra cheltuielilor judiciare, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către Curtea de Apel Comrat în alt complet de judecată. Decizia în partea dispusă rejudecării nu se supune căilor de atac, în rest este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 22 octombrie 2020 Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie /semnătura/ Toma Nadejda /semnătura/ Cobzac Elena /semnătura/ Boico Victor Copia corespunde originalului, Judecător Anatolie Țurcan 9