1ra-524/2020 — art.264 al.3 lit.b CP

1ra-524/2020 — art.264 al.3 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-524/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena și Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Gheorghieva Fedora, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 26 septembrie

2019, în cauza penală privindu-l pe

Cviținschi Alexei xxx, născut la xxx, originar

din xxx, domiciliat în xxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de

procedură penală, Cviținschi Alexei a fost recunoscut vinovat și condamnat în

baza art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijlocul de

transport pe un termen de 4 ani.

În baza art.90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată

condiționat pentru perioada de probațiune de 1 ani.

Acțiunile civile înaintate de către Grițcan Valentina și de către Botnari

Serghei privind încasarea prejudiciului au fost admise în principiu cu soluționarea

ulterioară a chestiunii asupra cuantumului despăgubirii ce urmează a fi recuperată

în cadrul procesului civil.

Alexei, la 26 martie 2018, aproximativ la orele 16:25, conducând autoturismul de

model „Mercedes C 200", cu numere de înmatriculare xxx, având ca pasager pe

soția sa Cviținscaia Svetlana și fiica Cviținscaia Chira, deplasându-se pe traseul R-

26 Tiraspol-Căușeni-Cimișlia, în direcția Cimișlia, deplasându-se cu viteză sporită,

fără a lua în considerație condițiile și situația rutieră, nu a manifestat prudență

1

sporită și nu a redus viteza până la limita care i-ar fi asigurat securitatea circulației,

nu s-a isprăvit cu conducerea automobilului și a tamponat din spate hipomobilul

care se deplasa în aceiași direcție, pe partea dreaptă a carosabilului, în urma cărui

fapt, persoanelor care se aflau în căruță le-au fost cauzate leziuni corporale și

anume: căruțașului Botnari Serghei conform raportului de expertiză judiciară

nr.201814P0106 din 27.03.2018 i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de

echimoze pe cap, spate, gambe ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată;

cet. Grițcan Valentina conform raportului de expertiză judiciară i-au fost cauzate

leziuni corporale sub formă de fractură a coastelor 5 și 6 din dreapta, echimoze,

edeme ce se califică ca vătămare corporală medie, iar cet. Bagrov Victor conform

raportului de expertiză judiciară nr.201814C0053 din 05.04.2018 i-au fost cauzate

leziuni corporale sub formă de traumatism asociat: traumă craniu-cerebrală

deschisă cu plăgi pe cap, fractura oaselor capului și hemoragii sub piamater, în

țesuturile și ventriculele creierului care se califică ca vătămare corporală gravă,

fiind în legătura de cauzalitate directă cu survenirea morții, a decedat.

Acțiunile lui Cviținschi Alexei au fost calificate în temeiul art.264 alin.(3) lit.

b) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatarea a

mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport,

încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane.

acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Cviținschi Alexei să fie recunoscut vinovat

și condamnat în baza art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, la pedeapsa sub forma de

închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 4 ani. Admiterea

acțiunilor civile înaintate de părțile civile Grițcan Valentina și Botnari Serghei,

precum și încasarea de la Cviținschi Alexei în folosul părții vătămate Grițcan

Valentina a prejudiciului material în sumă de 574,25 lei și a cheltuielilor de

judecată sumă de 800 lei. Încasarea de la inculpatul Cviținschi Alexei în beneficiul

statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 3 605,8 lei, suportate de stat pentru

efectuarea expertizelor medico-legale în prezenta cauza penală și costul unui

muștiuc igienic pentru efectuarea alcooltestului.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, prima instanță la stabilirea măsurii

de pedeapsă a ușurat într-o măsura sporită, nejustificată situația făptuitorului prin

aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, cu dispunerea suspendării condiționate a

executării pedepsei aplicate și nu a ținut cont că aceasta nu va servi în volum

deplin la atingerea scopului propus.

Consideră că, întru realizarea scopurilor pedepsei penale, prevăzute de art.61

alin.(2) Cod penal și anume: restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea

condamnatului, cât și de către alte persoane și pentru a se asigura un efect

descurajant al pedepsei, inculpatul Cviținschi Alexei urmează a fi condamnat la

pedeapsă cu închisoare, fără aplicarea art.90 Cod penal.

A notat că, instanța de judecată prin sentință a admis în principiu acțiunile

civile înaintate de părțile vătămate Grițcan Valentina și Botnari Serghei, fără însă a

2

motiva din care considerente nu a încasat de la inculpat în beneficiul părților

vătămate prejudiciul material și moral solicitat prin cererile înaintate, odată ce vina

inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate a fost confirmată integral.

Acuzarea a remarcat că, având în vedere circumstanțele cauzei în raport cu

prevederile art.1418 alin.(1), art.1422 alin.(1), (2), art.1423 Cod civil, art.219

alin.(2) pct.1), 4) Cod de procedură penală, precum și faptul că în cauza dată este

întrunită condiția principală privind legătura cauzală între prejudiciul cauzat părții

vătămate și infracțiunea săvârșită, instanța de judecată, odată cu admiterea

acțiunilor civile înaintate de părțile vătămate urma să determine și mărimea

compensațiilor ce urmează a fi achitate părților vătămate în vederea reparării

daunei cauzate în urma suferințelor fizice și psihice suportate, cu dispunerea

încasării acestor sume din contul inculpatului.

De asemenea, apelantul consideră ca întemeiată cerința părții vătămate V.

Grițcan, privind încasarea prejudiciului material în sumă de 574,25, deoarece la

acțiunea civilă partea vătămată a anexat cecurile fiscale care confirmă procurarea

unor medicamente, menționând că și la prezent continuă tratament în legătură cu

traumele cauzate în urma accidentului rutier.

Totodată, în opinia apelantului este întemeiată și cerința lui V. Grițcan, cu

privire la încasarea cheltuielilor judiciare suportate pentru asistenta juridică în

sumă de 800 lei, motiv pentru care consideră necesară încasarea acestora conform

art.227 alin.(1), (2) Cod de procedură penală.

Acuzarea a relevat că, prima instanță neîntemeiat a ajuns la concluzia

privind respingerea solicitării acuzatorului de stat cu privire la încasarea de la A.

Cviținschi, în beneficiul statului cheltuielile suportate pentru efectuarea rapoartelor

de expertiză judiciară în sumă de 3 588 lei și costul unui muștiuc igienic pentru

alcooltest în sumă totală de 3 605,8 lei.

septembrie 2019, a fost admis parțial apelul declarat, casată sentința în partea

admiterii acțiunilor civile a părților vătămate în principiu, și pronunțată o nouă

hotărâre în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

acțiunea civilă înaintată de către Grițcan Valentina a fost admisă parțial, cu

dispunerea încasării de la inculpatul Cviținschi Alexei în beneficul lui Grițcan

Valentina a cheltuielilor legate de procurarea medicamentelor în mărime de 574 lei

25 bani, cheltuielilor legate de acordarea asistenței juridice în mărime de 800 lei, și

prejudiciul moral în mărime de 15 000 lei, în rest acțiunea a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Acțiunea civilă a lui Botnari Serghei a fost admisă parțial și de la inculpatul

Cviținschi Alexei în beneficiul lui Botnari Serghei fiind dispusă încasarea

prejudiciul moral în mărime de 8 000 lei. În rest sentința a fost menținută fără

modificări.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, prima instanță

corect a calificat fapta inculpatului, vinovăția căruia în săvârșirea infracțiunii,

prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal nu a fost contestată de către el însuși

și se confirmă prin materialele dosarului.

Referitor la pedeapsa stabilită în privința inculpatului A. Cviținschi, instanța

3

de apel a invocat următoarele.

Din sensul cerințelor art.75 alin.(2) Cod Penal, o pedeapsă mai aspră, din

numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește

numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va

asigura atingerea scopului pedepsei. Astfel, instanță de judecată este obligată în

hotărârea sa să argumenteze motivul care nu-i permite într-o situația concretă

aplicarea unei pedepse mai blânde, prevăzute în sancțiunea articolului respectiv.

Instanța de apel a menționat că la stabilirea pedepsei inculpatului A.

Cviținschi, instanța a luat în considerație toate circumstanțele pe cauza dată, și

ținând cont de personalitatea inculpatului, căința lui sinceră în cele înfăptuite, care

a înaintat un demers privind efectuarea procesului judiciar în baza probelor

administrate la etapa urmăririi penale, existența unui copil minor la întreținerea

acestuia, prima instanță legal a ajuns la concluzie privind inoportunitatea executării

de către vinovat a pedepsei sub forma de închisoare întrucât comportamentul și

reeducarea inculpatului este posibilă fără izolarea acestuia de societate, cu

aplicarea în privința lui a condamnării cu suspendare condiționată a executării

pedepsei în conformitate cu art.90 Cod penal, pe o perioada de probațiune de 1 an.

Respectiv, instanța de apel consideră că pedeapsa stabilită inculpatului

Cviținschi Alexei, de către prima instanță pe art.264 alin.(3) lit. b) cod penal,

reieșind din circumstanțele cauzei, corespunde criteriilor generale de

individualizare a pedepsei (art.75 Cod penal) și în raport cu caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii va oferi posibilitate corectării și reeducării celui

vinovat, ținând cont de principiul umanismului legii penale, prevăzut de art.4 Cod

penal și prevederile art.61 Cod penal, precum și pentru atingerea scopului pedepsei

penale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și a altor persoane.

În privința soluționării acțiunii civile, instanța de apel a menționat

următoarele.

Instanța de apel consideră că, prima instanță eronat a ajuns la concluzia

privind admiterea acțiunii civile, înaintate de către părțile vătămate V. Grițcan și S.

Botnari în principiu.

Astfel, instanța a stabilit că părțile vătămate Botnari Serghei și Grițcan

Valentina în ședința de judecată în cadrul prezentei cauze penale au înaintat

acțiunea civilă privind repararea prejudiciului material și moral, prin care V.

Grițcan a solicitat încasarea din contul inculpatului a sumei de 574,25 lei cu titlu de

prejudiciu material și a sumei de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și

a cheltuielilor pentru asistența juridică în sumă de 800 lei, iar S. Botnari a solicitat

încasarea sumei de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

A relevat că, prima instanță contrar prevederilor normelor de drept,

examinând prezenta cauza penală a ajuns la concluzie privind admiterea acțiunii

civile în principiu, cu soluționarea ulterioară privind mărimea recuperării în

ordinea procedurii civile. Ulterior, instanța de apel a constatat că instanța de

judecată era obligată să soluționeze acțiunea civilă în cadrul examinării cauzei în

conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

La caz, instanța de apel a stabilit că este întemeiată cerința părții vătămate V.

4

Grițcan privind încasarea prejudiciului material în suma de 574,25 lei, întrucât în

materialele dosarului sunt probele respective, și anume bonurile de plată care

confirmă faptul procurării medicamentelor necesare pentru tratamentul în legătura

cu leziunile cauzate în rezultatul accidentului rutier.

De asemenea, părțile vătămate S. Botnari și V. Grițcan au înaintat în cadrul

prezentei cauze penale acțiunea civilă privind recuperarea inclusiv și a

prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei pentru fiecare. Astfel, instanța de apel

a menționat că este veridic faptul precum că prin acțiunile inculpatului Cviținschi

Alexei, a fost cauzat un prejudiciu moral părților vătămate, însă în opinia instanței

de apel suma înaintată de către părțile vătămate cu titlu de prejudiciu moral este

majorată, fapt în legătura cu care este necesară micșorarea acesteia.

Instanța de apel a enunțat că, sentința judecătoriei Cimișlia din 12 iulie 2019

urmează a fi casată în partea admiterii acțiunilor civile cu emiterea în această parte

a unei noi hotărâri, privind admiterea parțială a acțiunii civile lui V. Grițcan și

încasarea de la inculpatul A. Cviținschi, în beneficiul lui V. Grițcan, a

compensației cu titlu de reparare a prejudiciului moral în mărime de 15 000 lei, iar

în beneficiul lui S. Botnari, în mărime de 8 000 lei, sume care sunt proporționale

cu suferințele morale cauzate, iar în rest cerințele privind încasarea prejudiciului

moral urmează a fi respinse ca neîntemeiate.

Potrivit materialelor dosarului s-a stabilit că una din cerințele lui V. Grițcan,

înaintate în acțiunea civilă este cerința privind încasarea din contul inculpatului a

cheltuielilor judiciare legate de acordarea asistenței juridice în suma de 800 lei.

Instanța de apel a ajuns la concluzia privind temeinicia cerințelor acțiunii civile în

partea ce ține de încasarea prejudiciului material și moral, respectiv este întemeiată

și cerința părții vătămate V. Grițcan, privind încasarea de la inculpatul A.

Cviținschi, a cheltuielilor judiciare legate de acordarea asistenței juridice.

Instanța de apel a reținut că, potrivit materialelor dosarului s-a stabilit că

între avocatul A. Găină și partea civilă V. Grițcan, a fost încheiat contractul privind

acordarea asistenței juridice, precum și la materialele dosarului a fost anexată

chitanța seria EZ nr.492842 din 24 aprilie 2019, din conținutul căreia rezultă că

reclamanta a achitat avocatului A. Găină, suma de 800 lei pentru serviciile legate

de întocmirea acțiunii civile.

Pe de altă parte, instanța de apel consideră că cerința privind încasarea de la

inculpatul A. Cviținschi, în beneficiul statului a cheltuielilor legate de efectuarea

expertizelor medico-legale și costul unui muștiuc pentru alcooltest sunt

neîntemeiate și pasibile respingerii. A remarcat că, prima instanță întemeiat a ajuns

la concluzie privind respingerea demersului procurorului privind încasarea de la

inculpatul A. Cviținschi, a cheltuielilor judiciare în mărime de 3 605,8 lei care au

apărut în cadrul efectuării urmăririi penale și anume - pentru efectuarea expertizei

medico-legale și costul unui muștiuc pentru alcooltest.

Instanța de apel a argumentat că, expertiza medico-legală a fost numită de

către organul de urmărire penală cu scopul stabilirii circumstanțelor importante

pentru soluționarea justă a cauzei și stabilirea adevărului, care reprezint acțiuni

procesuale în administrarea și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina

acuzării. În acest sens, cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale cu scopul

5

administrării probelor, prin numirea expertizelor judiciare, sunt cheltuieli judiciare

care urmează a fi plătite din bugetul de stat.

Prin materialele dosarului veridic s-a constatat că, folosirea unui muștiuc, a

fost necesară pentru stabilirea circumstanțelor de importanță inițială întru

soluționarea justă a cauzei și stabilirea adevărului prezentei acțiuni procesuale în

administrarea și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina acuzării. Mai mult,

prin testarea indicată nu a fost confirmată starea de ebrietate.

În acest sens, cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale cu scopul

administrării probelor, prin numirea expertizelor judiciare, sunt cheltuieli judiciare

care urmează a fi plătite din bugetul de stat.

Reieșind din sarcina procesului penal și principiul umanismului, luând în

vedere starea materială a inculpatului, precum și ținând cont de faptul că inculpatul

are la întreținere un copil minor, suma salariului nu este mare și nu permite

asigurarea integrală a familiei sale, colegiul consideră că cheltuielile judiciare în

mărime de 3 605,8 lei suportate în cadrul efectuării urmăririi penale nu pot fi

încasate de la inculpat.

contestat cu recurs ordinar decizia solicitând casarea acesteia, în partea respingerii

cerințelor privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor judiciare, cu remiterea

cauzei la rejudecare, în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, este neargumentată poziția instanței

de apel prin care a dispus respingerea cerinței privind încasarea din contul

inculpatului Cviținschi Alexei în beneficiul bugetului de stat a cheltuielilor de

judecată în sumă totală de 3 605,80 lei, deoarece cheltuielile pentru efectuarea

expertizei judiciare, precum și costul unui muștiuc pentru alcooltest, a fost

suportată doar în scop de a asigura buna desfășurare a procesului penal.

Astfel, expertiza judiciară în speță a fost efectuată la cererea organului de

urmărire penală în conformitate cu art.142 alin.(1) Cod de procedură penală.

Deci, sumele plătite sau care urmează a fi plătite experților pentru efectuare

expertizei menționate, în conformitate cu pct.1) alin.(2) art.227 Cod procedură

penală, constituie cheltuielile judiciare suportate potrivit legii pentru asigurarea

bunei desfășurări a procesului penal.

Totodată, concretizează că, prin Legea nr.316 din 22.12.2017, în vigoare din

09.02.2018, alin.(2) al art.142 Cod de procedură penală care prevedea că, plata

expertizelor judiciare efectuate în cazurile (obligatorii) prevăzute la alin.(1) se face

din contul mijloacelor bugetului de stat, a fost abrogat.

Deci, reieșind din cele expuse, în speță sunt aplicabile doar dispozițiile

art.229 alin.(1) Cod de procedură penală, or, alin.(3) art.228 Cod de procedură

penală, menționează strict și fără loc de interpretare, care sunt cheltuielile judiciare

care vor fi compensate, unde sumele plătite experților pentru efectuare expertizei

nu își găsesc reflectare, deci, în asemenea circumstanțe instanța urma să dispună

încasarea cheltuielilor din contul inculpatului și nu a statului.

Cviținschi Alexei care s-a expus pentru respingerea acestuia, ca fiind neîntemeiat.

Consideră că, în decizia instanței de apel nu au fost admise careva erori de

6

drept care ar genera casarea acesteia.

Totodată, a atras atenția instanței de recurs asupra faptului că a recunoscut

fapta încă de la etapa urmăririi penale.

A conchis că, cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale cu scopul

administrării probelor, prin numirea expertizelor judiciare, sunt cheltuieli judiciare

care urmează a fi plătite din bugetul de stat.

concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea parțială a hotărârii

contestate, în partea cheltuielilor judiciare, din următoarele considerente.

Potrivit art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

În această ordine de idei, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în

particular avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor

admise de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar

controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul

reparator. Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile

art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând

recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită și să dispună rejudecarea

cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel.

În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor, instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În contextul celor expuse, este relevant de specificat că, hotărârea instanței

de apel, potrivit art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, trebuie să

cuprindă, printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual penală, în cauza deferită

judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale

reglementate exhaustiv de legislator.

Reieșind din sumarul recursului declarat de procuror, se constată că acesta

este întemeiat în baza pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care prevede

că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și apel, în cazul în care hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Din conținutul recursului rezultă că, partea acuzării este de acord cu starea

de fapt stabilită de instanțele de fond, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului, însă critică decizia instanței de apel, în partea ce ține de faptul că

instanța de apel a menținut sentința prin care a fost respinsă solicitarea acuzatorului

de stat, privind încasarea de la Cviținschi Alexei a cheltuielilor judiciare în

7

beneficiul statului, în sumă de 3 605,80 lei.

Colegiul penal lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub

acest aspect, constată că această instanță, la examinarea apelului, nu a respectat

întru totul prevederile art.art.414 alin.(1), 417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură

penală, astfel că hotărârea atacată nu cuprinde întru totul motivele pe care se

întemeiază soluția.

Deci, instanța de recurs reține că, prima instanță l-a recunoscut vinovat și l-a

condamnat pe Cviținschi Alexei, totodată a respins ca neîntemeiată solicitarea

procurorului, privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor de judecată în sumă de

3 605,80 lei, soluție menținută de către instanța de apel. În motivarea soluției

adoptate, instanța de apel a indicat că „...cheltuielile suportate pentru efectuarea

raportului de expertiză nu pot fi încasate de la inculpatul Cviținschi Alexei,

deoarece sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării

probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea

infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului ... cheltuielile

constatate în cadrul cauzei penale au fost înfăptuite pentru efectuarea acțiunilor

de urmărire penală, ce la rândul său au determinat încadrarea juridică a faptei,

acțiuni procesuale ce țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii,

pusă în sarcina părții acuzării…”, astfel considerând necesar respingerea apelului.

Prin urmare, se reține că procurorul solicită încasarea de la Cviținschi Alexei

a cheltuielilor judiciare în beneficiul statului, în sumă de 3 605,80 lei, în legătură

cu efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară în sumă de 3 588 lei, precum și

pentru un muștiuc igienic pentru alcooltest ”Drager” în sumă de 17,80 lei.

Colegiul penal lărgit atestă că, la soluționarea chestiunii cu privire la

încasarea sau neîncasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare, ce țin de

efectuarea expertizei judiciare, instanța de apel făcând trimitere la prevederile

art.art.227, 228, 229 Cod de procedură penală, a omis faptul că art.227 alin.(2)

pct.5) Cod de procedură penală, prevede că, cheltuielile judiciare cuprind și sumele

cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală.

La fel, instanța ține să menționeze că prin Legea nr.316 din 22.12.2017, în

vigoare din 09.02.2018 (publicată în Monitorul Oficial cu nr.40-47 art.108 din

09.02.2018), a fost abrogat alin.(2) art.143 Cod de procedură penală, care prevedea

că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin.(1) se face din

contul mijloacelor bugetului de stat. La caz, rapoartele de expertiză judiciară au

fost efectuate în perioada 27 martie 2018 – 05 aprilie 2018, după intrarea în

vigoare a modificărilor Legii nr. 316 din 22 decembrie 2017.

Totodată, se reține că alin.(1) art.143 Cod de procedură penală, prevede

cazurile când expertiza judiciară se dispune și se efectuează în mod obligatoriu,

care în același timp corespunde situației din speță, deoarece pentru a stabili cauza

morții, precum și gradul de gravitate și a caracterului vătămărilor integrității

corporale, era necesară efectuarea unei expertize.

Deci, reieșind din concluziile expuse de către instanța de apel în motivarea

soluției adoptate, Colegiul penal lărgit constată că, aceasta dispunând menținerea

sentinței prin care a fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea procurorului privind

încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 3 605,80 lei, cu titlu de cheltuieli

8

judiciare, nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile legislației procesual

penale, adoptând o soluție pripită.

Generalizând cele expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că, în speța

discutată și-a găsit confirmare temeiul invocat de recurent și prevăzut în art.427

alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția”, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată,

deoarece erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea

procedurii de recurs, fiindcă instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a

judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a

judecat apelul, cu încălcarea prevederilor procesual penale.

La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile

menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a

soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală,

să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate și să pronunțe o hotărâre

legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de

procedură penală, ținând cont de motivele expuse în pct.6 din prezenta decizie.

penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura UTA

Găgăuzia, Gheorghieva Fedora, casează parțial decizia Colegiului judiciar al Curții

de Apel Comrat din 26 septembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Cviținschi

Alexei xxx, în partea soluției asupra cheltuielilor judiciare, cu dispunerea

rejudecării cauzei în această parte de către Curtea de Apel Comrat în alt complet de

judecată.

Decizia în partea dispusă rejudecării nu se supune căilor de atac, în rest este

irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 22 octombrie 2020

Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

/semnătura/ Toma Nadejda

/semnătura/ Cobzac Elena

/semnătura/ Boico Victor

Copia corespunde originalului,

Judecător Anatolie Țurcan

9