1ra-2041/2020 — art.264 al.3 lit.a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.264 al.3 lit.a CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.10 CPP
1ra-2041/2020 — art.264 al.3 lit.a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-2041/2020
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
16 decembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
avocatul Ceornea Eduard în numele inculpatului Vcerașnii Valerii, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 iunie 2020, în
cauza penală privindu-l pe
Vcerașnii Valerii xxxxx, născut la xxxxx,
originar și domiciliat în mun. xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță:04.03.2019 – 20.12.2019;
Instanța de apel: 20.01.2020 – 23.06.2020;
Instanța de recurs: 21.09.2020 – 16.12.2020.
Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul
penal
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 20 decembrie 2019,
adoptată în conformitate cu art.3641 Cod de procedură penală în baza probelor
administrate în faza de urmărire penală, inculpatul Vcerașnii Valerii a fost recunoscut
vinovat și condamnat în baza art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal la 2 ani închisoare, cu
executarea în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace
de transport pe termen de 3 ani.
S-a dispus încasarea din contul inculpatului Vcerașnii Valerii în beneficiul
statului cheltuielile de judecată în sumă de 3 768 lei.
A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.
1
Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat că, Vcerașnii Valerii la
22.09.2018, ora 03.05, conducea automobilul de model „Xxxxx”, cu numere de
înmatriculare xxxxx, pe partea carosabilă a str. Ștefan cel Mare, din direcția Centru în
direcția autogării mun. Bălți. Aflând-se în deplasare vizavi de casa nr.37 din aceeași
stradă, nu s-a isprăvit cu conducerea automobilului dat și cu partea din față a
automobilului, a tamponat pietonul Xxxxx xxxxx născut la xxxxx, căruia, conform
raportului de expertiză judiciară nr. xxxxx din 11.12.2018, i-au fost cauzate leziuni
corporale Grave periculoase pentru viață sub formă de fractura coastelor pe dreapta 4-
5-6-7 pe linia paravertebrală cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, fractura oaselor
bazinului; fractura aripa iliacă pe dreapta cu deplasare; fractura ramerei superioare și
inferioare os pubis drept cu deplasare; fractură corp os pubis și ramura inferioară os
pubis pe stânga cu deplasare; traumatism vertebro-medular, fractura marginală corp
vertebrală toracală Th11 cu deplasare minimală și fractură proces trans vers vertebrei
lombare LV pe stânga cu deplasare, hemoragii în țesuturile moi adiacente, contuzie
medulară, fractură închisă a maleolei laterale a gambei stângi, multiple excoriații și
echimoze pe față, corp și membre. Șoc traumatic (clinic), hemoragii epicraniene
frontal pe stingă. Victima accidentului rutier Sopescu Iurie a decedat la 18.10.2018.
Moartea lui Sopescu Iurie a survenit ca urmare la insuficiență cardio-respiratorie
rezultat la o pneumonie hipostatică, având legătură de cauzalitate indirectă cu
leziunile depistate.
Vcerașnii Valerii a comis accident rutier ca rezultat al încălcării de către el a
următoarelor cerințe ale Regulamentului Circulației Rutiere RM, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009 (în vigoare din 13.07.2009) și anume:
p.10 al.1 lit. ”b”, conform căruia - Persoana care conduce un vehicul trebuie: a) să fie
aptă din punct de vedere psihofiziologic și medical; b) să posede cunoștințe și să
execute cerințele prezentului Regulament, precum și să posede dexteritatea necesară
de a conduce în siguranță vehiculul pe drum; c) să posede cunoștințe de acordare a
primului ajutor persoanelor traumatizate ca urmare a accidentului în traficul rutier;
p.11. Conducătorul de vehicul, este obligat: f) la trecerile pentru pietoni cu circulație
nedirijată, să cedeze trecerea pietonilor care se află la marginea carosabilului și
intenționează să se angajeze în traversare, precum și celor care traversează drumul pe
partea carosabilului în direcția de mers a vehiculului; p.45.1) Conducătorul trebuie să
conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent
seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția;
b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; d)
situația rutieră 2) În cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi
observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu
pune în pericol siguranța traficului.
Prin acțiunile sale Vcerașnii Valerii a comis infracțiunea prevăzută de art.264
alin.(3) lit. a) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de
2
exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de
transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare vătămarea gravă a
integrității corporale sau a sănătății.
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către avocatul Eduard
Ceornea în numele inculpatului Vcerașnii Valerii, prin care a solicitat casarea
sentinței și adoptarea unei noi decizii, cu aplicarea în privința inculpatului unei
pedepse mai blânde.
3.1 În argumentarea apelului declarat, apărătorul a invocat următoarele:
- instanța de judecată prin sentința a aplicat o pedeapsă prea aspră, ignorând
probele cercetate în ședința instanței, circumstanțele atenuante existente, precum și
intrând în contradicție cu propriile constatări privind încadrarea acțiunilor
inculpatului;
- instanța de fond a dat apreciere insuficientă circumstanțelor atenuante: căința
sinceră exprimată de inculpat în cele întâmplate, recunoașterea de către inculpat a
săvârșirii faptelor indicate în rechizitoriu și solicitarea judecării cauzei pe baza
probelor administrate în faza de urmărire penală, inculpatul a contribuit activ la
descoperirea infracțiunii, a suportat cheltuielile de înmormântare a părții vătămate a
cărei rude nu au fost identificate de organul de urmărire penală, căința sinceră de cele
comise, faptul că inculpatul se află la vârsta de pensionare, la domiciliu se
caracterizează pozitiv și deși anterior a fost judecat săvârșirea infracțiunii din
domeniul transporturilor, dar toate antecedentele sunt stinse și nu pot fi imputate
acestuia drept o circumstanță agravantă;
- instanța de fond în mod ilegal a reținut circumstanțe agravante, care nu au fost
invocate în rechizitoriu și sunt contrare probatoriului examinat în instanță;
- deși organul de urmărire penală și instanța de fond au constatat comiterea de
către inculpat a infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. a ) Cod penal - încălcarea
regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de
către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din
imprudență o vătămare vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății, la
individualizarea pedepsei a reținut drept una din circumstanțe ale cauzei, decesul
părții vătămate, urmare a infracțiunii, care nu a fost imputată inculpatului prin actul de
învinuire și care nu corespunde încadrării juridice efectuate de învinuire și instanță
nemijlocit;
- în privința inculpatului, reieșind din personalitatea acestuia și în circumstanțele
de fapt ale cauzei prezente, urmează a fi aplicate prevederile art.90 Cod penal, sau în
cazul în care instanța de apel v-a considera inaplicabile aceste prevederi față de
inculpat, atunci urmează a fi aplicate prevederilor art.901 Cod penal.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 iunie 2020, apelul
declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.
4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, judecarea cauzei
3
în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,
în corespundere cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, probele fiind
apreciate corect prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect
concluzionând asupra vinovăției inculpatului Vcerașnii Valerii de săvârșirea
infracțiunii imputate.
Soluția instanței de fond se bazează pe declarațiile inculpatului Vcerașnii Valerii
și pe probele scrise și anume: procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier
și schița accidentului rutier cu foto-tabel din 22.09.2018, (f.d.14-22); procesul-verbal
nr.1367 din 22.09.2018 (f.d.23-25); ordonanța de ridicare a înregistrării video de la
locul accidentului rutier (f.d.43-47); raportul de expertiză judiciară nr.xxxxx din
11.12.2018, (f.d.49-52); certificat medical de constatare a decesului lui Xxxxx nr.630
din 22.10.2018 (f.d.57); procesul-verbal de experiment în procedură de urmărire penală
din 07.02.2019 (f.d.79), care au fost acceptate de inculpat și cercetate în ședința
instanței de fond.
Instanța de apel a respins ca fiind nefondate motivele invocate de partea apărării
cu referire la dezacordul cu individualizarea pedepsei penale, reținând că prima instanță
la stabilirea pedepsei a ținut cont de prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal, de
caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, care conform art.16 Cod
penal, se atribuie la categoria infracțiunilor grave, de personalitatea inculpatului, care a
acceptat probele administrate în cadrul urmăririi penale, se caracterizează pozitiv de la
locul de trai, circumstanțelor atenuante - contribuirea la descoperirea infracțiunii, căința
sinceră, exprimarea de regrete, asumarea cheltuielilor de înmormântare etc., poziția
reprezentantului părții vătămate, vârsta inculpatului, anterioarele condamnări pentru
infracțiuni similare, modul și condițiile acesteia de viață de influența pedepsei aplicate
asupra corectării și reeducării vinovatului.
Astfel, instanța de apel a menționat că, temei legal pentru aplicarea pedepsei mai
blânde decât cea prevăzută de lege nu s-a constatat, or toate circumstanțele cauzei au
fost luate în considerație de către prima instanță la stabilirea pedepsei, ținând cont de
prevederile art.3641 Cod de procedură penală, inculpatul a beneficiat de reducerea cu o
treime a limitei de pedeapsă cu închisoare prevăzută de sancțiunea normei penale în
baza căreia a fost condamnat.
Mai mult, instanța de apel a reținut, că inculpatul nu este la prima abatere de la
legea penală, anterior a fost atras la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunilor
din domeniul transporturilor, însă nu și-a făcut concluzii de rigoare și din nou a comis o
infracțiune similară, astfel încât doar pedeapsa închisorii cu executarea reală va asigura
atingerea scopurilor pedepsei penale prevăzute la art.61 Cod penal.
Referitor la alegațiile apărătorului expuse în cererea de apel precum că, instanța de
fond la individualizarea pedepsei a reținut drept una din circumstanțe ale cauzei decesul
părții vătămate, urmare a infracțiunii care nu a fost imputată inculpatului prin actul de
4
învinuire, instanța de apel a menționat că moartea lui Sopescu Iurie a survenit ca
urmare a insuficienței cardio-respiratorie, ca rezultat la o pneumonie hipostatică
apărută în urma vătămărilor corporale. Astfel, decesul părții vătămate este în legătură
de cauzalitate indirectă cu vătămările corporale primite în rezultatul accidentului rutier
și acest fapt este indicat în învinuirea constatată de instanța de fond și acceptată de
inculpat.
Nefiind de acord cu soluțiile instanțelor de fond, a declarat recurs ordinar
avocatul Ceornea Eduard în numele inculpatului Vcerașnii Valerii, care invocând
prevederile art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei
instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care
inculpatului Vcerașnii Valerii să-i fie aplicată o pedeapsă cu închisoare, cu aplicarea
prevederilor art.901 Cod penal.
5.1 În motivarea recursului, avocatul a invocat următoarele argumente:
- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;
- instanța de fond a aplicat o pedeapsă prea aspră inculpatului, ignorând
circumstanțele atenuante existente, cum ar fi: căința sinceră exprimată de inculpat în
cele întâmplate, recunoașterea de către inculpat a săvârșirii faptelor indicate în
rechizitoriu și solicitarea judecării cauzei pe baza probelor administrate în faza de
urmărire penală. Faptul ca inculpatul a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, a
suportat cheltuielile de înmormântare a părții vătămate a cărei rude nu au fost
identificate de organul de urmărire penală, căința sinceră de cele comise, faptul că
inculpatul se află la vârsta de pensionare, la domiciliu se caracterizează pozitiv și deși
anterior a fost judecat pentru săvârșirea infracțiuni din domeniul transporturilor, toate
antecedentele sunt stinse și nu pot fi imputate acestuia drept o circumstanță agravantă;
- nu poate fi recunoscută drept circumstanță agravantă săvârșirea infracțiuni de
către o persoană, care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară sau pentru
alte fapte care au relevanță pentru cauză, dacă antecedentele penale au fost stinse sau
anulate sau dacă legea a decriminalizat acțiunea comisă în trecut. Infracțiunea comisă
de Vcerașnii Valerii este o infracțiuni comisă din imprudență, din care motiv aprecierea
faptului precum că inculpatul după condamnările anterioare ar continua o activitate
criminal este una neîntemeiată;
- la individualizarea pedepsei instanța urmă să aprecieze și personalitatea
inculpatului Vcerașnii Valerii, atârnarea acestuia la fapta comisă și urmările survenite,
precum și toate încercările acestuia de a repara urmările accidentului. Inculpatul este
deja la o vârstă de 60 ani și detenția în instituție penitenciară ar putea avea efecte vaste
negative asupra sănătății și vieții acestuia, motiv pentru care stabilirea unei pedepsei
penale, cu aplicarea prevederilor art.901 Cod penal, ar avea un efect necesar punitiv și
educativ.
5
Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat,
solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsite de temeiuri
legale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport
cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea
acestuia, din următoarele considerente.
Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi
supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.
În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra
inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal
sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă
s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au
fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Lecturând conținutul recursului declarat, Colegiul penal reține că de către avocatul
inculpatului a fost indicat în calitate de temei pentru recurs prevederile art.427 alin.(1)
pct.10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi
supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Analizând decizia instanței de apel prin prisma argumentelor invocate de recurent,
Colegiul penal menționează, că potrivit art.75 Cod penal, persoanei recunoscute
vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele
fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții
generale a acestuia.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de
gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Astfel, Colegiul penal reține că, persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice
o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se
declară vinovată.
Cu referire la criticele avansate în privința modalității de individualizare a
pedepsei, precum și cele ce țin de executarea acesteia, Colegiul penal reține că,
pedeapsa cu închisoarea, stabilită inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute
de art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal, este echitabilă, proporțională și va contribui la
atingerea scopului de corectare și reeducare a acestuia, în așa fel încât acesta să se
6
convingă de necesitatea respectării legii penale și totodată, evitarea în viitor a săvârșirii
unor fapte similare.
Ca urmare, instanța de recurs menționează și faptul că circumstanțele la care face
referire apărarea în cererea de recurs au fost luat în calcul la aplicarea pedepsei de către
instanța de fond, care la stabilirea pedepsei închisorii a ținut cont de caracterul faptei
prejudiciabile, de urmările acesteia, de acțiunile inculpatului până și la momentul
comiterii infracțiunii, de personalitatea inculpatului, de anterioarele condamnări pentru
infracțiuni din domeniul transporturilor, caracteristica pozitivă de la locul de trai, a
recunoscut vinovăția, se căiește sincer și a solicitat ca judecarea cauzei să fie înfăptuită
în procedura simplificată, poziția reprezentantului părții vătămate, vârsta inculpatului,
modul și condițiile acesteia de viață și influența pedepsei asupra corectării și reeducării
inculpatului.
Pe de altă parte, în cuprinsul deciziei instanței de apel au fost expuse deja
raționamentele care au stat la baza respingerii solicitării părții apărării de a-i stabili
inculpatului o pedeapsă cu suspendarea condiționată a acesteia, sau suspendarea
parțială a executării pedepsei aplicate. Așadar, din partea descriptivă a deciziei instanței
de apel, se constată că instanța a dezbătut prin mai multe argumente criticele
apelantului ce vizau pedeapsa aplicată inculpatului, circumstanțele atenuante sau
agravante ce au influențat asupra operațiunii de individualizare a pedepsei, totodată
decizia cuprinde și temeiurile de respingere a solicitării părții apărării privind stabilirea
unei pedepse neprivative de libertate.
Colegiul penal consideră că o atare modalitate de individualizare a pedepsei
corespunde exigenților legii penale, iar pedeapsa aplicată infractorului este echitabilă
raportat la scopul urmărit de legislator în art.61 Cod penal, care îl va descuraja pe
inculpat de a comite pe viitor alte fapte infracționale de același gen.
În acest context, Colegiul penal respinge argumentele invocate de către recurent,
or, pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale
drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunilor săvârșite, suficientă pentru
restabilirea echității sociale, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune.
Instanța de recurs mai notează și faptul că, din analiza deciziei recurate a stabilit
că erorile de drept invocate în recursul părții apărării nu și-au găsit confirmare, dat fiind
faptul că, argumentele indicate, în esență au fost abordare în decizia instanței de apel,
care la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8)
Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor
aspectelor ce țin de individualizarea pedepsei, hotărârea emisă cuprinzând motivele pe
care se întemeiază soluția, motivare pe care instanța de recurs ordinar o însușește
integral reieșind din temeinicia acesteia, acțiune ce este conformă practicii CtEDO,
expuse inclusiv în pct.37 a hotărârii Albert c. România din 16.02.2010.
Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea
cauzei nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei recurate, motiv din
7
care se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul
Ceornea Eduard în numele inculpatului Vcerașnii Valerii, ca fiind vădit neîntemeiat.
În temeiul art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ceornea Eduard în
numele inculpatului Vcerașnii Valerii, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Bălți din 23 iunie 2020, în cauza penală privindu-l pe Vcerașnii Valerii xxxxx,
ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată integral la 28 ianuarie 2021.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
8