1ra-1516/2021 — art. 264 al. 3 lit. a, b CP

1ra-1516/2021 — art. 264 al. 3 lit. a, b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1516/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Cobzac Elena, Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Gordilă Vitalie în numele inculpatului Gheorghița Ivan, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 aprilie 2021, în cauza

penală privindu-l pe

Gheorghița Ivan XXXXX, născut la XXXXX, originar

și domiciliat în raionul XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Gheorghița Ivan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3)

lit. a), b) Cod penal la 4 ani închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace

de transport.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost

suspendată condiționat pentru o perioadă de probațiune de 3 ani.

S-a dispus încasarea de la Gheorghița Ivan în beneficiul statului cheltuielile

judiciare suportate de către stat în legătură cu investigarea cauzei penale în sumă

totală de 3154 lei.

Solicitarea procurorului cu privire la încasarea de la inculpatul Gheorghița

Ivan în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare pentru stabilirea gradului de

ebrietate cu ajutorul alcooltestului ,,Drager”, în sumă totală de 30 lei, s-a respins ca

neîntemeiată.

S-a dispus încasarea de la inculpatul Gheorghița Ivan în beneficiul

succesorului părții vătămate, Culiuc Lidia, a prejudiciului material în sumă de

5 500 EURO, sau echivalentul acestora în valută națională, calculat la momentul

executării, și a prejudiciul moral în sumă de 100 000 lei.

1

S-a dispus încasarea de la inculpatul Gheorghița Ivan în beneficiul părții

vătămate Listru Iurii a prejudiciului material în sumă de 22 000 lei, și a prejudiciul

moral în sumă de 50 000 lei.

Acțiunea civilă înaintată de către partea civilă Ceban Nicolae, a fost admisă

în principiu, urmând ca instanța civilă să stabilească cuantumul despăgubirilor

cuvenite ultimului.

Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Gheorghița Ivan,

la data de 23 septembrie 2019, aproximativ pe la orele 14:00, fiind treaz, deținând

permis de conducere nr. XXXXX, eliberat la data de 28.08.2012, categoria ”A”,

”B”, ”C”, ”D”, ”BE”, ”CE”, ”DE”, în timp ce conducea autocamionului de model

XXXXX cu remorca XXXXX, pe traseul XXXXX, în direcția or. XXXXX,

ignorând cerințele pct. 11, lit. a) a Regulamentului Circulației Rutiere a RM care

prevăd că „Conducătorul de vehicul, este obligat înainte de plecare să verifice

starea tehnică a vehiculului și să o supravegheze pe parcurs, în special funcționarea

sistemelor de direcție, de frânare, dispozitivelor de iluminare și semnalizare”,

cerințele pct. 45, subpct 1), lit a), b), c), d) din Regulamentul Circulației Rutiere a

RM, care prevăd că „Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu

limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: starea

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; dexteritatea în conducere care i-

ar permite să prevadă situațiile periculoase; starea tehnică a vehiculului și situația

rutieră”, cerințele pct. 119 a Regulamentului Circulației Rutiere al RM care prevede

că „Starea tehnică și utilajul autovehiculelor și remorcilor trebuie să corespundă

standardelor, altor acte normative ce țin de siguranța traficului rutier, protecția

mediului, normelor tehnice de exploatare, instrucțiunilor întreprinderilor

producătoare”, cerințele pct. 121, lit. a) a Regulamentului Circulației Rutiere al

RM, care prevede că „Este interzisă exploatarea vehiculului prin retragerea plăcilor

cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare în cazurile în care acesta a fost

reutilat nerespectându-se standardele și normativele în vigoare privind siguranța

traficului rutier”, cerințele pct. 122, subpct. 6), lit. h) a Regulamentului Circulației

Rutiere al RM, care prevede că „Este interzisă exploatarea vehiculelor în cazul în

care sunt devieri de la normativele tehnice și ecologice și anume este defectat

dispozitivul de cuplare a remorcherului sau a remorcii, lipsește sau este defectat

dispozitivul de siguranță a remorcii care prin construcție, nu este dotată cu frână

autonomă” și pct. 123 a Regulamentului Circulației Rutiere al RM, care prevede că

„În cazul în care pe parcurs au survenit defecțiuni și autovehiculul nu corespunde

condițiilor tehnice prevăzute la punctul precedent, conducătorul acestuia este

obligat să ia toate măsurile pentru înlăturarea defecțiunii, iar dacă nu este posibil -

să meargă la garaj sau la punctul cel mai apropiat de reparație, respectând măsurile

necesare de precauție și condițiile punctului 37 subpunctul 1) litera d) din prezentul

Regulament”, deoarece nu a cuplat în mod corespunzător cerințelor tehnice

remorca, astfel ajungând la o curbă, remorca s-a decuplat și ca rezultat a ieșit pe

contrasens, și s-a tamponat în automobilul de model „XXXXX” cu n/î XXXXX

condus de către cet. Culiuc Sergiu XXXXX, locuitor al sat. XXXXX, care avea în

calitate de pasageri pe cet. Listru Iurii, XXXXX și Burlacu Alexandru XXXXX,

ambii locuitori ai sat. XXXXX, după ce automobilul de model „XXXXX cu n/î

2

XXXXX, inversându-se, s-a tamponat în automobilul de model „XXXXX”, cu n/î

XXXXX, condus de către Coban Nicolae XXXXX, locuitor al sat. XXXXX, r-ul

XXXXX, deteriorându-i partea din față a automobilului dat.

În urma accidentului rutier, șoferul automobilului de model „XXXXX”,

Culiuc Sergiu a decedat pe loc, iar pasagerul Listru Iurii a fost transportat la Spitalul

Raional Edineț cu vătămări corporale grave, periculoase pentru viață.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 201927D0178 din 04.10.2019

moartea cet. Culiuc Sergiu XXXXX, a survenit în urma unui șoc posttraumatic, ca

rezultat al traumatismului suportat în urma accidentului rutier. La examinarea

medico-legală a cadavrului au fot depistate următoarele leziuni corporale: Traumă

închisă a coloanei vertebrale, regiunea cervicală cu fractură a vertebrei 3 cervicale

și lezarea măduvei spinării. Hemoragii în țesuturile moi pericraniene în regiunea

occipitală. Excoriații pe bărbie, care au apărut în urma acțiunii unor corpuri dure

contondente sau lovindu-se de ele, într-un timp foarte scurt până a survenit decesul

și după caracterul lor se atârnă categoriei vătămări corporale grave periculoase

pentru viață. Traumatismul suportat, caracteristic accidentului rutier, are legătură

directă cu decesul.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 201927D0189 din 10.10.2019 la

cet. Listru Iurii, XXXXX, s-a determinat: Traumatism asociat grav. Traumatism

abdominal închis. Leziune traumatică a splinei. Hemopneumoabdomen. Amputație

traumatică a oaselor gambei bilaterale 1/3 distală. Fractură deschisă Gustilio II os

femoral stâng cu deplasare. Șoc traumatic de gr. II., care au apărut în urma acțiunii

traumatice a unor corpuri dure-contondente, sau lovindu-se de ele cu o forță majoră,

posibil în timpul și circumstanțele indicate, adică în urma accidentului rutier și se

califică ca vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață.

Acțiunile inculpatului Gheorghița Ivan au fost încadrate de către prima

instanță în baza art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, adică încălcarea regulilor

de securitate a circulației și de exploatare a mijloacelor de transport de către

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență

decesul unei persoane și vătămarea corporală gravă a altei persoane.

către succesorul părții vătămate Culiuc Lidia, și de către partea vătămată Listru

Iurii.

2.1. În apelul declarat de către procuror, s-a solicitat casarea parțială a sentinței

în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărîri în

această parte, prin care Gheorghița Ivan să fie recunoscut vinovat și condamnat în

baza art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal la 5 ani închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace

de transport, din următoarele motive:

- pedeapsa stabilită prin prisma art. 90 Cod penal, este prea blîndă;

- concluzia primei instanțe că corectarea inculpatului este posibilă fără

executarea pedepsei reale cu închisoarea, este una greșită și nu va asigura scopurile

pedepsei penale, enunțate în art. 61 Cod penal;

- prezența circumstanțelor indicate de către prima instanță nu sunt suficiente

pentru a constata că aceste împrejurări permit aplicarea art. 90 Cod penal, or,

inculpatul, deși anterior nu a fost atras la răspundere penală, a avut pornite în

3

privința sa procese verbale cu privire la contravenție din domeniul transportului.

Reieșind din starea de fapt, dar și circumstanțele în care a fost săvârșită

infracțiunea, prin aplicarea unei pedepse non-privative de libertate față de

inculpatul Gheorghița Ivan, nu va fi atins scopul pedepsei penale, deoarece acesta

este învinuit de comiterea unei infracțiuni grave care atentează la valoarea

primordial protejată de legea penală-viața și sănătatea persoanei, survenind urmări

prejudiciabile grave-cauzarea vătămărilor grave și decesul unei persoane, vina în

comiterea infracțiunii incriminate nu a recunoscut și nu a recuperat părții vătămate

și succesorului părții vătămate prejudiciul material și moral.

2.2. În apelul declarat de către succesorul părții vătămate Culiuc Lidia s-a

solicitat casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei,

cu pronunțarea unei noi hotărîri în această parte, prin care Gheorghița Ivan să fie

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal la o

pedeapsă privativă de libertate, cu excluderea prevederilor art. 90 Cod penal,

inclusiv, să fie admisă integral acțiunea civilă cu privire la prejudiciul moral, din

următoarele motive:

- pedeapsa stabilită prin prisma art. 90 Cod penal este prea blîndă;

- motivarea soluției contrazice dispozitivului sentinței și nu este motivată în

latura aplicării art. 90 Cod penal și nici în latura civilă;

- prima instanță, la judecarea prezentei cauze penale, i-a încălcat dreptul la un

proces echitabil, în sensul art. 6 par. 1 din CEDO;

- faptul că inculpatul se caracterizează pozitiv, anterior nu a fost condamnat,

a recuperat prejudiciul material parțial - nu este suficient de a suspenda condiționat

executarea pedepsei, mai ales că pe acest caz sunt două părți vătămate, dintre care

una a decedat, iar alta a rămas fără picioare;

- inculpatul niciodată nu și-a cerut scuze pentru fapta comisă, nu a observat

din partea ultimului căința sinceră, dimpotrivă, inculpatul nu a recunoscut vina,

încercând să dea vina pe soțul acesteia, motivând că acesta se deplasa cu o viteză

mare;

- consideră că, scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în cauza

penală dată în privința lui Gheorghița Ivan nu poate fi atins decât prin stabilirea

unei pedepse privative de libertate, deoarece în prezent se comit cu o frecvență

sporită infracțiuni similare, ce majorează gradul prejudiciabil al acestora și

rezonanța lor socială;

- nu este de acord cu suma prejudiciului moral, deoarece prin acțiunile ilicite

ale inculpatului Gheorghiță Ivan i-au fost cauzate suferințe psihice considerabile.

2.3. În apelul declarat de către partea vătămată Listru Iurii s-a solicitat casarea

parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea

unei noi hotărîri în această parte, prin care Gheorghița Ivan să fie recunoscut

vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal la o pedeapsă

privativă de libertate, cu excluderea prevederilor art. 90 Cod penal, și cu admiterea

acțiunii civile în partea prejudiciului moral în sumă de 200 000 lei, din următoarele

motive:

- motivarea soluției contrazice dispozitivul sentinței și nu este motivată în

latura aplicării art. 90 Cod penal și nici în latura civilă;

4

- la judecarea cauzei, instanța de fond a ignorat prevederile art. 384 alin. (3)

Cod de procedură penală, iar faptul că inculpatul se caracterizează pozitiv, că

anterior nu a fost condamnat, că a recuperat parțial prejudiciul material nu este

suficient de a suspenda executarea pedepsei, or, la caz, sunt două părți vătămate,

dintre care una a decedat, iar el a rămas fără picioare;

- inculpatul i-a dat pentru tratament 5 000 lei, apoi încă 2 000 lei, însă din

partea lui nu a observat că se căiește de cele comise;

- instanța de fond nu a ținut cont de gradul de pericol social al infracțiunii

comise, nu a luat în considerație faptul că inculpatul nici nu și-a cerut scuze de la

el, a comis o infracțiune gravă, pentru care legea penală prevede pedeapsa privativă

de libertate de la 3 la 7 ani închisoare, iar instanța i-a aplicat doar o pedeapsă de 4

ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de 3 ani, care este

prea blândă în raport cu cele săvârșite de inculpatul Gheorghiță Ivan și de

comportamentul lui după comiterea infracțiunii.

fost admise apelurile declarate, casată parțial sentința primei instanțe în latura

pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care a fost exclusă aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal în privința inculpatului Gheorghița Ivan, cu dispunerea executării reale a

pedepsei închisorii pe un termen de 4 ani, în penitenciar de tip deschis.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

3.1. Instanța de apel, în motivarea soluției adoptate, a menționat că judecând

cauza penală, instanța de fond în conformitate cu prevederile art.101 Cod de

procedură penală, a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate

aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o

apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității,

veridicității, și din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia

privind vinovăția inculpatului Gheorghița Ivan în comiterea infracțiunii prevăzute

de art.264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal.

Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului pentru comiterea infracțiunii

imputate, instanța de apel a statuat că, ținând cont de analiza cumulativă a

criteriilor de individualizare a pedepsei și coroborarea probelor care furnizează

informațiile respective, precum și indicarea temeiurilor care fundamentează

proporționalitatea între scopul reeducării infractorului, prin caracterul retributiv

al pedepsei aplicate și așteptările societății fată de actul de justiție realizat sub

aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, consideră că pedeapsa penală

aplicată inculpatului Gherghița Ivan incorect a fost stabilită, fiind necesar ca în

privința acestuia să fie stabilită pedeapsă sub formă de închisoare cu executarea

reală, cu izolarea acestuia de societate, fiind necesară în raport cu acțiunile și

pericolul social al faptelor comise. Astfel, corectarea și reeducarea inculpatului,

precum și atingerea celorlalte scopuri ale pedepsei, considerînd că va fi posibilă

prin executarea reală a pedepsei cu închisoarea.

În acest sens, instanța de apel a subliniat că pedeapsa aplicată de instanța de

fond este una inechitabilă, reieșind din starea de fapt, dar și circumstanțele în

care a fost săvârșită infracțiunea, iar prin aplicarea unei pedepse non-privative de

libertate față de inculpatul Gherghița Ivan, nu va fi atins scopul pedepsei penale,

5

deoarece inculpatul este învinuit de comiterea unei infracțiuni grave care

atentează la valoarea primordial protejată de legea penală, viața și sănătatea

persoanei, survenind urmări prejudiciabile grave, cauzarea vătămărilor grave și

decesul unei persoane, vina în comiterea infracțiunii incriminate nu a recunoscut

și nu a recuperat pății vătămate și succesorului prejudiciul material și moral.

Cît privește acțiunea civilă înaintată la caz, instanța de apel a notat că prima

instanță, cu respectarea prevederilor art. 212 alin. (5) Cod de procedură civilă,

corect a considerat necesar de a admite acțiunea civilă a succesorului părții

vătămate Culiuc Lidia și de a dispune încasarea de la inculpatul Gheorghița Ivan în

beneficiul acesteia a prejudiciului material în sumă de 5 500 EURO.

La fel, instanța de apel a subliniat corectitudinea instanței de fond la stabilirea

că, drept urmare a acțiunilor inculpatului din ziua de 23.09.2019, soțul lui Culiuc

Lidia – Culiuc Sergiu a decedat pe loc,astfel, Culiuc Lidia a rămas de una singură

să întrețină familia, compusă din doi copii minori (f.d.54-55 Vol. II), iar starea

sănătății lui Culuic Lidia a fost afectată (f.d.58, 63 Vol. II), constatând că,

circumstanțele descrise mai sus, în mod evident, au creat soției decedatului -

succesorului părții vătămate Culiuc Lidia, suferințe psihice și psihologice, iar

cuantumul unei despăgubiri bănești de 100 000 lei, în calitate de compensare

bănească va aduce satisfacție succesorului părții vătămate Culiuc Lidia.

Cu referire la acțiunea civilă, la cererea depusă de partea vătămată Listru Iurii

împotriva inculpatului Gheorghița Ivan privind repararea prejudiciului material și

moral, instanța de apel a considerat că instanța de fond corect a dispus încasarea

sumei de 22 000 lei. Astfel, din materialele cauzei s-a constatat că, în ședința de

judecată, partea vătămată Listru Iurii a concretizat suma pretențiilor, solicitând

încasarea prejudiciul doar în sumă de 22 000 lei (f.d. 90-91 Vol.II). La fel, instanța

de fond a stabilit că, în motivarea pretențiilor sale de ordin material, partea

vătămată Listru Iurii a invocat suportarea acestor cheltuieli pentru procurarea de

medicamente, efectuarea investigațiilor medicale, efectuarea deplasărilor la spital

și organele de drept, după externarea din spital, și drept dovadă a anexat extrasul

din Fișa medicală a bolnavului staționar Listru Iurie (f.d 80,81-82 Vol.II). La fel,

s-a stabilit că, în cadrul cercetării judecătorești, inculpatul Gheorghița Ivan și-a

expus acordul integral cu acțiunea civilă înaintată de Listru Iurii (f.d. 119-120, Vol.

II). Prin urmare, instanța de fond, cu referire la prevederile art. 212 alin. (5) Cod de

procedură civilă corect a considerat admiterea acțiunii civile a părții vătămate

Listru, cu dispunerea încasării de la Gheorghița Ivan a prejudiciului material în

sumă de 22 000 lei.

Referitor la suma prejudiciului moral, instanța de apel a expus că prima

instanță corect a concluzionat că, drept urmare a acțiunilor lui Gheorghița Ivan din

ziua de 23.09.2019, partea vătămată Listru Iurii s-a ales cu vătămări corporale

grave, periculoase pentru viață, ulterior fiind transportat la Spitalul Raional Edineț

și ulterior la spitalul din mun. Chișinău pentru tratament, drept urmare, potrivit

declarațiilor ultimului, i-au fost amputate ambele picioare, fiindu-i stabilit gradul

sever de dizabilitate (f.d. 90-92 Vol II.), constatând că, circumstanțele descrise mai

sus, în mod evident i-au creat ultimului suferințe psihice și psihologice, iar

cuantumul unei despăgubiri bănești de 50 000 lei, solicitată de partea vătămată, în

6

calitate de compensare bănească, va aduce satisfacție părții vătămate, fiind dispusă

încasarea acesteia de la inculpat.

Sub acest aspect, instanța de apel a menționat că instanța de fond întemeiat a

dispus încasarea prejudiciilor sus menționate, drept sume echitabile în vederea

acoperirii suferințelor psihice cauzate, or, în apelul părții vătămate și a succesorului

părții vătămate nu au fost invocate temeiuri de modificare a acestor sume, precum

și nu au fost anexate probe suplimentare în acest sens.

În ce privește soluția instanței de fond referitor la cheltuielile judiciare

suporate pentru investigarea cauzei penale, corpurilor delicte și asupra acțiunii

civile, instanța de apel, prin prisma prevederilor art.162 Cod de porcedură penală,

a apreciat-o ca întemeiată, nefiind necesară intervenirea instanței de apel în această

latură.

ordinar de către avocatul Gordilă Vitalie în numele inculpatului Gheorghița Ivan,

prin care, invocîndu-se temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6),

10) Cod de procedură penală, se solicită casarea parțială a acesteia în partea

stabilirii pedepsei, prin care au fost excluse prevederile art. 90 Cod penal, cu

menținerea, în această latură, a sentinței primei instanțe, din următoarele

considerente:

- inculpatul a fost și este de acord cu starea de fapt stabilită de prima instanță,

precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor sale, însă critică decizia instanței de

apel prin care a fost exclusă aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, astfel,

considerând-o neîntemeiată, sub aspectul individualizării pedepsei;

- instanța de apel eronat a ajuns la concluzia de a dispune executarea reală a

pedepsei cu închisoare de către inculpat, luând în considerație gradul prejudiciabil

al infracțiunii săvârșite, de comportamentul lui loial în timpul examinării cauzei în

cadrul instanței de judecată, de personalitatea acestuia, ultimul nu a restituit pe

deplin paguba succesorului părții vătămate;

- la aplicarea pedepsei inculpatului Gheorghița Ivan, instanța de apel nu a ținut

cont în măsură deplină de principiile generale de individualizare a pedepsei, de

gravitatea infracțiunii săvârșite. La circumstanțele cauzei, ca atenuante, conform

art. 76 Cod penal, au fost stabilite - recunoașterea vinovăției, căința sinceră,

comportamentul loial în instanță, pentru prima dată a comis o infracțiune din

imprudență, se caracterizează pozitiv, iar circumstanțe agravante prevăzute de art.

77 Cod penal - nu au fost stabilite. Astfel, ținînd cont de cumulul de împrejurări

menționate, consideră că prima instanță întemeiat a concluzionat că este rațional de

a stabili inculpatului o pedeapsă privativă de libertate, cu aplicarea prevederilor art.

90 Cod penal, cu atât mai mult că și starea sănătății acestuia este una gravă

(suportând mai multe intervenții chirurgicale, grad de dezabilitate, etc.);

- consideră că prima instanță, la stabilirea pedepsei inculpatului, a efectuat o

analiză amplă a personalității inculpatului, ținând cont și de conduita acestuia

înaintea săvârșirii faptei, după săvârșirea acesteia și în timpul judecății, just

apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea reală a acesteia.

(1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează

pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, menționând că soluția

7

instanței de apel, referitor la categoria și mărimea pedepsei stabilite inculpatului

corespunde prevederilor art. 6, 7, 61, 75-78, 90 Cod penal, fiind argumentată

suficient prin prisma principiilor și criteriilor de individualizare a pedepsei. În

consecință, consideră că pedeapsa aplicată este una echitabilă.

5.1. Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către succesorul

părții vătămate, Culiuc Lidia, prin care a pledat pentru dispunerea inadmisibilității

recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, pe motiv că hotărârea contestată conține

motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, instanța de apel s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel iar pedeapsa a fost individualizată corect.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca

fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

În speță se reține, că potrivit textului recursului, recurentul invocă temeiurile

de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, însă,

în esență, critică decizia contestată în latura pedepsei aplicată inculpatului,

considerând-o prea aspră, solicitând în acest sens numirea unei pedepse cu

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține

că argumentele invocate în cererea de recurs nu s-au confirmat în urma cercetării

materialelor cauzei și în contextul ce urmează va puncta raționamentele care au

stat la baza respingerii acestora.

Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată

la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea

penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a

principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat,

de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

8

Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și

respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

ultimului, cât și a altor persoane.

Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele

fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de

judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Așadar, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate

persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la

cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul

celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea

de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând

seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului,

duratei ori a cuantumului pedepsei.

Revenind la cazul supus judecății, instanța de recurs consideră că instanța de

apel corect a statuat asupra faptului că, prima instanță nu a acordat deplină eficiență

prevederilor art. art. 61, 75 Cod penal și pripit a ajuns la concluzia privind aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal.

Cu referire la argumentele recurentului prin care se invocă că instanța de apel

nu a ținut cont de principiile generale de individualizare a pedepsei, nu a adus

suficiente argumente în motivarea soluției prin care a fost dispus excluderea

prevederilor art. 90 Cod penal, Colegiul penal reține că instanța de apel corect a

conchis că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în privința inculpatului

nu poate fi atins decât prin aplicarea pedepsei sub formă de închisoare, luându-se

în considerare gravitatea infracțiunii comise, care potrivit art. 16 Cod penal, face

parte din categoria celor grave, inclusiv, face parte din categoria infracțiunilor din

domeniul transportului, care, la moment, prezintă un pericol social sporit în

Republica Moldova; urmările prejudiciabile ale faptei comise, și anume, prezența

la caz a două victime, dintre care una a decedat, iar cealaltă, a rămas fără picioare;

inculpatul nu a recuperat părții vătămate, Listru Iurie, și succesorului părții

vătămate, Culiuc Lidia, prejudiciul material cauzat în urma comiterii infracțiunii.

Subsidiar, Colegiul penal ține să menționeze că, deși în recursul ordinar

declarat, apărarea susține că inculpatul Gheorghița Ivan a recunoscut vina de

comiterea infracțiunii incriminate, însă, potrivit declarațiilor date de către inculpat

în cadrul ședinței de judecată atît a primei instanțe din 30 iulie 2020 (f.d. 120, Vol.

9

II), cît și a instanței de apel din 06 aprilie 2021 (f.d. 29, Vol. III), acesta a recunoscut

parțial vina.

Astfel, recunoașterea vinovăției de către inculpatul Gheorghița Ivan, expusă

de către apărător în recursul ordinar declarat, Colegiul penal o apreciază drept o

modalitate de exercitare a dreptului la apărare, urmărindu-se scopul ușurării

pedepsei.

În aserțiunea dată, Colegiul penal menționează că instanța de apel, la

stabilirea pedepsei inculpatului pentru infracțiunea comisă, a ținut cont de

principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile

generale de individualizare a pedepsei inserate la art. 75 alin. (1) Cod penal, și

întemeiat a concluzionat că atingerea scopului pedepsei se va asigura doar prin

stabilirea față de inculpat a pedepsei cu închisoare, pe care ultimul o va executa în

instituția penitenciară de tip deschis.

Față de cele ce preced, Colegiul penal constată că, concluzia instanței de apel

corespunde circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei, aceasta fiind

motivată și aplicată în limitele legii, motiv din care se impune soluția

inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul Gordilă Vitalie în

numele inculpatului Gheorghița Ivan, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Gordilă Vitalie

în numele inculpatului Gheorghița Ivan, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 06 aprilie 2021, în cauza penală privindu-l pe Gheorghița Ivan

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 09 decembrie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

10