1ra-1679/2021 — art. 264/1 alin. 4; 264/1 alin. 1; 287 alin. 1 CP

1ra-1679/2021 — art. 264/1 alin. 4; 264/1 alin. 1; 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1679/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

08 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Plămădeală Ghenadie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

inculpat prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 17 martie 2021, în cauza penală privindu-l pe

Gratii Ion XXXXX, născut la XXXXX, originar din

XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

- a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin.

(4) Cod penal, cu liberarea acestuia de răspundere penală din motivul expirării

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală;

- a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin.

(3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 900

unități convenționale, ceea ce constituie 45 000 lei, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani;

- a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2

ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

al pedepselor aplicate, s-a stabilit lui Gratii Ion pedeapsa definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani, cu amendă în mărime de 900 unități convenționale,

ce constituie 45 000 lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport

pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei sub formă de închisoare în penitenciar

de tip semiînchis.

S-a încasat din contul inculpatului cheltuielile judiciare în sumă de 274 lei.

S-a soluționat soarta corpului delict.

1

1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că:

1.1.1 Gratii Ion la 14 aprilie 2017, aproximativ între orele 03.00-06.00, aflându-

se în preajma clubului de noapte „Bantli” amplasat în mun. Bălți str. Cehov, loc care,

conform art.134/7 Cod penal, se atribuie la un loc de utilitate publică, fiind în stare

de ebrietate alcoolică, din intenții huliganice, a încălcat grosolan ordinea publică

săvârșind acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire

care au fost încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ, astfel, având un

comportament agresiv, acționând cu o intenție criminală, dându-și seama de

caracterul social periculos al acțiunilor sale, consecințele ce pot fi produse și dorind

survenirea unor astfel de consecințe, în mod conștient, după ce s-a odihnit cu Bondac

V. și Calmațui S. în localul nominalizat, s-a apropiat de Calmațui Stanislav care deja

stătea pe bancheta din față a automobilului său de model „Mercedes E Class” cu n/î

XXXXX, cu propunerea de a merge în alt local, fiind refuzat, fără careva motiv i-a

aplicat ultimului o lovitură cu pumnul în regiunea maxilarului, prin ce i-a produs

dureri fizice, l-a numit cu cuvinte vulgare, concomitent l-a deposedat de cheile de la

automobil, l-a împins într-un mod brutal de pe bancheta din față a șoferului pe

bancheta din spate, urcând la volanul automobilului dat, fără a avea permisiunea

proprietarului, s-a deplasat cu automobilul „Mercedes E Class” cu n/î XXXXX din

fața clubului de noapte „Bantli” mun. Bălți str. Cehov, staționând la parcarea

amplasată între Centrul Medicilor de Familie nr.1 și Secția de Urgență a Spitalului

pentru Copii de pe str. Decebal mun. Bălți, unde și-a continuat acțiunile sale

huliganice, l-a apucat pe Calmațui S. de picioare, încercând să-l dea jos din

automobil, în rezultat l-a descălțat de încălțămintea pe care o purta, continuând

comportamentul său agresiv, și la momentul sosirii colaboratorilor de poliție

antrenați în menținerea ordinii publice, adresându-se către ei cu cuvinte ce înjosesc

onoarea și demnitatea lor, după care, a fost condus la Dispensarul Narcologic al

Spitalului municipal Bălți unde a fost supus examinării medicale. Conform

procesului-verbal al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a

alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei nr.357 din 14.04.2017 s-a stabilit că ultimul

se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Astfel, acțiunile lui Gratii Ion au fost încadrate în baza art. 287 alin. (1) Cod

penal: „încălcarea grosolană a ordinii publice, însoțite cu aplicarea violenței asupra

persoanelor, precum și acțiuni, care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism

sau obrăznicie deosebită”.

1.1.2 Tot el, Gratii Ion, la 14 aprilie 2017, aproximativ între orele 03.00-06.00,

aflându- se în preajma clubului de noapte „Bantli” amplasat în mun. Bălți, str.

Cehov, în timpul acțiunilor huliganice, deținând permisul de conducere, dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și de consecințele care pot surveni

în rezultatul consumului alcoolului, a servit băuturile alcoolice și, fiind privat de

dreptul de a conduce mijlocul de transport pe un termen de 4 ani în baza sentinței de

condamnare din 27.09.2013 prin care a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) CP, a urcat la volanul automobilului de

model „Mercedes E Class„ cu n/î XXXXX ce aparține lui Calmațui S. și fiind în

2

stare de ebrietate s-a deplasat de la clubul de noapte „Bantli” mun. Bălți str. Cehov

la parcarea amplasată între Centrul Medicilor de Familie nr. l și Secția de Urgență a

Spitalului pentru Copii de pe str. Decebal mun. Bălți. Pe motiv că avea semne

vizibile ale stării de ebrietate alcoolică, manifestate prin miros specific din cavitatea

bucală, dereglarea vorbirii și comportament neadecvat, agresiv, colaboratorii de

poliție i-au propus de a fi supus testării alcoolscopice, de a petrece examenul medical

în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei. Fiind de acord cu procedura în

cauză, a fost supus testării alcoolscopice cu ajutorul mijlocului tehnic „Drager-

Alcotest 8510”, în rezultatul cărui fapt la Gratii I. a fost stabilită concentrația

vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,82 mg/1, care se atribuie la starea de ebrietate

cu grad avansat, or, în conformitate cu alin. (3) art. 134/12 Cod penal. Ulterior,

aflându-se în incinta Dispensarului Narcologic al Spitalului municipal Bălți, Gratii

I. fost supus examinării medicale, conform procesului-verbal al examinării medicale

de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei

nr.357 din 14.04.2017, s-a stabilit că ultimul se află în stare de ebrietate alcoolică cu

grad avansat.

Astfel, acțiunile lui Gratii Ion au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (4) Cod

penal: „conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare

de ebrietate alcoolică cu grad avansat, săvârșită de către o persoană care este privată

de dreptul de a conduce mijloace de transport”.

1.1.3 Tot el, Gratii Ion, conducând mijlocul de transport, a refuzat testarea

alcoolscopică, examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii

ei și recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical în următoarele

circumstanțe: La data de 28.09.2017, Gratii Ion se afla la volanul autoturismului de

model „Audi A8” cu numărul de înmatriculare XXXXX și se deplasa pe str. N. Iorga

mun. Bălți. Aproximativ la ora 02.45 pe aceeași stradă din mun. Bălți, autoturismul

respectiv a fost stopat de către agenții de circulație care, în urma verificării actelor,

au observat simptome vizibile de ebrietate și au suspectat, că Gratii Ion a consumat

băuturi alcoolice. Tot atunci, fiindu-i explicate drepturile, i-a fost propus trecerea

testării cu alcotesterul „Drager”, precum și procedura de prelevare a probelor

biologice de sânge, pentru stabilirea concentrației de alcool, la ce Gratii Ion a refuzat

categoric trecerea procedurii prelevării probelor biologice, sângele.

Astfel, acțiunile lui Gratii Ion au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (3) Cod

penal: „refuzul conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolsopică, de

la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei și de la

recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical”.

împreună cu inculpatul, solicitând casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care inculpatul să fie achitat pe toate capetele de acuzare, invocând că,

inculpatul Gratii Ion nu a comis faptele care-i sunt incriminate; pe parcursul judecării

cauzei, partea acuzării nu a exemplificat care au fost totuși intențiile huliganice ale

lui Gratii Ion ce l-au determinat pe acesta să „comită” presupusa infracțiune, de

asemenea nu a fost probată în ce a constat intenția criminală a acestuia și cum a fost

3

încălcată în mod grosolan și demonstrativ ordinea publică; deși partea acuzării

invocă în faptele lui Gratii Ion intenții huliganice și acționând cu o intenție criminală,

aceasta consideră că presupusa lovitură cu pumnul a părții vătămate Calmațui

Stanislav s-a aplicat de către inculpatul Gratii Ion fără vreun motiv anume; latura

subiectivă a infracțiunii de huliganism se caracterizează, în primul rând, prin intenție

directă. Motivele acestei infracțiuni sunt motivele huliganice; infracțiunea de

huliganism se comite cu intenția ca fapta să fie auzită sau văzută de public, astfel

infractorul își exprimă lipsa de respect față de societate și ordinea publică; în speță,

fapta imputată lui Gratii Ion, așa cum relatează însăși partea vătămată Calmațui

Stanislav, s-a produs în automobilul acestuia din urmă, fără ca alt cineva să vadă sau

să audă ce se întâmplă, deoarece prietenul său Bondac Vadim dormea; faptul

aplicării de către inculpatul Gratii Ion a unei lovituri cu pumnul în regiunea

maxilarului părții vătămate Calmațui Stanislav este probat doar de declarațiile

acestuia din urmă și trebuie apreciate critic; martorul Bondac Vadim, care s-a aflat

nemijlocit în automobil, nu a văzut faptul aplicării loviturii, din declarațiile acestuia

rezultă că: Stanislav i-a comunicat că a fost lovit de Ion la cap; declarațiile acestora

date în cadrul ședinței de judecată sunt contradictorii în privința în ce parte a

automobilului au urcat fiecare dintre ei, cum a avut loc presupusul conflict, au avut

loc doar îmbrânceli sau a fost aplicată și o lovitură cu pumnul; martorii Plugaru

Fiodor și Melnic Dan, polițiștii care au sosit la parcarea de la Spitalul municipal

Bălți, au declarat că, nu-și amintesc dacă persoana din spate ar fi avut vătămări

vizibile în regiunea feței și nu au observat la inculpat și la ceilalți doi pasageri sânge

sau leziuni; au observat pe față urme de sânge și când a deschis ușa șoferului, pe

podea a observat urme de sânge a declarat doar martorul Calmațui Maxim, fratele

părții vătămate, care este o persoană direct cointeresată în apărarea intereselor

fratelui său; în privința episodului de învinuire a inculpatului Gratii Ion în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, a menționat că nu există nicio

probă, cu excepția declarației părții vătămate că anume Gratii Ion a condus

automobilul lui Calmațui Stanislav în dimineața zilei de 14.04.2017; martorul

Bondac Vadim, care s-a aflat nemijlocit în automobil, nu a văzut faptul conducerii

automobilului de către Gratii Ion, din declarațiile acestuia citează: presupune că de

la club până la spital s-a aflat Ion Gratii la volan, deoarece cheile erau la acesta, iar

Stanislav stătea pe bancheta din spate; în privința episodului de învinuire a

inculpatului Gratii Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod

penal, a menționat, că în procesul-verbal de ridicare a mostrelor pentru stabilirea

stării de ebrietate din 28.09.2017 este aplicată semnătură lui Gratii Ion și mențiunea

că acesta este de acord să-i fie recoltate probe biologice în prezența avocatului; acest

fapt nu poate fi tratat în niciun caz drept refuz de la recoltarea probelor biologice în

cadrul examenului medical privind stabilirea stării de ebrietate și a naturii ei; Gratii

Ion a solicitat să-i fie respectat un drept ca acesta să fie asistat în cadrul procedurii

de recoltare a probelor biologice de un avocat care să vegheze ca toate drepturile și

interesele legitime ale acestuia sunt respectate și nu se comit careva abateri în cadrul

acestei proceduri din partea persoanelor responsabile; această solicitare a parvenit

4

din partea lui Gratii Ion, deoarece la primele două testări alcooscopice cu aparatul

Drager rezultatul a fost de 0,04 mg/1 și respectiv 0,02 mg/1, abia la cea de a treia

încercare după ce polițistul s-a retras în automobil cu aparatul Drager, rezultatul a

fost de 0,82 mg/1; discrepanțele dintre rezultatele testării alcooscopice i-au creat lui

Gratii Ion dubii cu privire la corectitudinea procedurii de testare alcooscopică, motiv

pentru care prezența unui avocat la recoltarea probelor biologice constituia o

garanție că drepturile lui Gratii Ion sunt respectate și că examinarea acestuia se face

fără încălcări; deși potrivit legii, în speța noastră lui Gratii Ion autoritățile statului nu

erau obligate să-i asigure asistentă juridică garantată de stat, acestea erau obligate să

nu încalce dreptul lui Gratii Ion de a fi asistat de un avocat ales în cadrul procedurii

de recoltare a probelor biologice; contrar normelor legale și a situației de fapt,

solicitarea lui Gratii Ion de a fi asistat în cadrul procedurii de recoltare a probelor

biologice a fost calificată drept refuz de la recoltarea probelor biologice în cadrul

examenului medical privind stabilirea stării de ebrietate și a naturii ei; cu regret,

pentru Vasilos Victor, polițistul care a documentat acest caz a fost mult mai simplu

să consemneze drept refuz fapta lui Gratii Ion decât să se asigure ca un drept al

cetățeanului RM, drept la asistența unui avocat, este respectat cu strictețe; instanța

de judecată în mod neîntemeiat a apreciat critic declarațiile martorilor Bugai Mihail,

Cebanu Grigore și Pascari Alexandru, respingându-le în favoarea declarațiilor

martorilor Calmațui Maxim, Bondac Vadim, Plugaru Fiodor, Melnic Dian și

Șamraev Veaceslav; instanța de judecată și-a motivat această decizie pe motiv că

Bugai Mihail și Cebanu Grigore sunt în relații de prietenie cu inculpatul Gratii Ion,

iar declarațiile respective au fost făcute cu scopul dezincriminării lui Gratii Ion; în

privința declarațiilor lui Pascari Alexandru date în cadrul instanței de judecată,

instanța constată că acestea nu corespund adevărului și sunt apreciate critic și

urmează a fi luate în considerație declarațiile martorului Pascari Alexandru date în

cadrul urmăririi penale; cât privește declarațiile părții vătămate Calmațui Stanislav

și a martorilor Calmațui Maxim, Bondac Vadim, Plugaru Fiodor, Melnic Dian și

Șamraev Veaceslav, instanța de judecată le consideră credibile și suficiente pentru

demonstrarea vinovăței lui Gratii Ion în comiterea faptelor imputate pe motiv că,

aceste declarații au fost făcute sub avertizarea de răspunderea pe care o poartă aceștia

potrivit art. 312 Cod penal; inclusiv și martorii Bugai Mihail, Cebanu Grigore și

Pascari Alexandru au făcut declarațiile în instanța de judecată sub avertizarea despre

răsunderea penală pe care o poartă pentru declarațiile minciunoase; în asemenea

circumstanțe, pentru apărare nu este clar de ce instanța de judecată a ajuns la

concluzia că declarațiile martorilor acuzării sunt mai credibile decât cele ale

martorilor apărării; instanța nu și-a argumentat hotărârea în mod suficient și plauzibil

de ce a respins declarațiile martorilor Bugai Mihail, Cebanu Grigore și Pascari

Alexandru și a reținut ca probe pertinente, concludente și utile declarațiile martorilor

Calmațui Maxim, Bondac Vadim, Plugaru Fiodor, Melnic Dian și Șamraev

Veaceslav; declarațiile părții vătămate Calmațui Stanislav și a martorului Bondac

Vădim date în cadrul instanței de judecată sunt contradictorii; partea vătămată

Calmațui Stanislav a declarat că, a urcat în automobilul său cu cunoscutul său...

5

Gratii Ion a deschis ușa automobilului și l-a lovit, apoi l-a dus pe bancheta din spate

a automobilului său, prietenul său dormea pe bancheta din fată a automobilului;

martorul Bondac Vadim a declarat că, în mașină a fost ajutat să se urce de Stanislav,

care a urcat în spate. Ion se împingea cu Stanislav la usa șoferului. În timp ce se

împingeau, Stanislav i-a comunicat că a fost lovit de Ion în cap, astfel, nu este clar

cine relatează faptele fidel și cine exagerează; instanța de judecată a încasat în mod

neîntemeiat de la inculpatul Gratii Ion suma de 274 lei cu titlu de cheltuieli judiciare;

admis apelul declarat, s-a casat parțial sentința, din alte motive, inclusiv și din oficiu,

în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, s-a pronunțat o nouă hotărâre,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Gratii Ion s-a recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

2641 alin. (4) Cod penal, cu liberare de pedeapsă penală în temeiul expirării

termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal.

Gratii Ion s-a recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

2641 alin. (1) Cod penal, cu liberare de pedeapsă penală în temeiul expirării

termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal.

Gratii Ion s-a considerat condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, la

pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 2 ani cu executare în penitenciar de

tip semiînchis.

S-a respins solicitarea procurorului privind încasarea din contul lui Gratii Ion

în beneficiul statului cheltuielile de judecată în sumă de 274 lei.

În rest s-au menținut dispozițiile sentinței.

3.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță

judecând cauza penală, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția

inculpatului Gratii Ion în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2641 alin. (4) și

art. 287 al. (1) Cod penal.

Instanța de apel a indicat că nu poate fi reținut în favoarea inculpatului

argumentul invocat în apel referitor la faptul, că instanța nu a exemplificat care au

fost intențiile huliganice ale lui Gratii Ion ce l-au determinat să comită presupusa

infracțiune, de asemenea nu a fost probat în ce constă intenția criminală a acestuia

și cum a fost încălcată în mod grosolan și demonstrativ ordinea publică, iar totalitatea

probelor cercetate în instanță nu au dovedit că inculpatul a săvîrșit infracțiunea

prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, astfel greșit a fost condamnat, deși urma a

fi achitat de sub învinuirea formulată.

În acest sens, instanța de apel a menționat că, potrivit doctrinei penale latura

subiectivă a infracțiunii prevăzute la art.287 al.(1) Cod penal RM se caracterizează

prin vinovăție intenționată, intenție directă: făptuitorul înțelege că încalcă grosolan

ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, că aplică

violență asupra persoanelor sau amenință cu aplicarea violenței, că opune rezistență

6

reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum

și că acțiunile sale, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie

deosebită și dorește săvârșirea acestor acțiuni și survenirea consecințelor.

În speță, în urma acțiunilor huliganice a inculpatului Gratii Ion, care au avut loc

public, în preajma clubului de noapte „Bantli” amplasat pe str.Cehov în mun.Bălți,

fiind în stare de ebrietate alcoolică, încălcînd grosolan ordinea publică, avînd un

comportament agresiv manifestat prin cuvinte necenzurate, amenințări, s-a apropiat

de Calmațui Stanislav care stătea pe bancheta din față a automobilul său personal de

model „Mercedes E Class” cu n/î XXXXX, fără careva motiv i-a aplicat o lovitură

cu pumnul în regiunea maxilarului, prin ce ia provocat dureri fizice, l-a numit cu

cuvinte vulgare, concomitent l-a deposedat de cheile de la automobil, l-a împins

brutal, pe bancheta din spate, a urcat la volanul automobilului dat staționînd la

parcarea amplasată între Centrul Medicilor de Familie nr.1 și secția de Urgență a

Spitalului pentru copii de pe str.Decebal, mun.Bălți, unde a continuat acțiunile sale

huliganice, l-a apucat pe Calmațui S. de picioare, încercând să-l dea jos din

automobil și în rezultat l-a descălțat de încălțămintea pe care o purta, continuând

comportamentul său agresiv, și la momentul sosirii colaboratorilor de poliție

antrenați în menținerea ordinii publice, adresîndu-se către ei cu cuvinte ce înjosesc

onoarea și demnitatea lor, astfel, pe cauză este prezent obiectul juridic special al

infracțiunii de huliganism - ordinea publică.

Astfel, ținând cont de cele indicate mai sus instanța de apel a constatat, că

inculpatul a încălcat regulile de comportament, care s-au manifestat prin acte de

violență în privința părții vătămate.

În continuare, instanța de apel a indicat că, nu poate fi reținut în favoarea

inculpatului argumentul invocat în apelul declarat referitor la faptul, că instanța de

judecată în mod neîntemeiat a apreciat critic declarațiile martorilor Bugai Mihail,

Cebanu Grigore și Pascari Alexandru, respingându-le în favoarea declarațiilor

martorilor Calmațui Maxim, Bondac Vadim, Plugaru Fiodor, Melnic Dian și

Șamraev Veaceslav, dat fiind că Calmațui Maxim este fratele părții vătămate căruia

partea vătămată i-a telefonat și i-a spus că a fost lovit și urcat pe bancheta din spate

a automobilului său, Plugaru Fiodor, Melnic Dian și Șamraev Veaceslav sunt

colaboratori ai poliției care fiind implicați în grupa operativă au plecat la fața locului

la solicitare, devenindu- le cunoscute circumstanțele cauzei din cele văzute

nemijlocit la fața locului, iar careva temei de a pune la îndoială declarațiile acestora

instanța de apel nu a constatat.

Este neîntemeiată și afirmația invocată în apel referitor la faptul că în privința

episodului de învinuire a inculpatului Gratii Ion în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 2641 alin. (4) Cod penal, că nu există nici o probă, cu excepția declarației

părții vătămate, că anume Gratii Ion a condus automobilul lui Calmațui Stanislav în

dimineața zilei de 14.04.2017, iar martorul Bondac Vadim, care s-a aflat nemijlocit

în automobil, nu a văzut faptul conducerii automobilului de către Gratii Ion, dat fiind

că inițial automobilul inițial se afla în preajma clubului, dar după ce partea vătămată

a fost lovită și urcată în automobilul personal și deposedat de chei, automobilul s-a

7

deplasat ulterior pe str. Decebal în parcarea amplasată între Centrul Medicilor de

Familie nr.1 și Secția de Urgență a Spitalului pentru Copii de pe str. Decebal mun.

Bălți, fapt despre care partea vătămată Calmațui Stanislav a comunicat fratelui său

Calmațui Maxim prin telefon și a solicitat de la el ajutor, iar ultimul venind la fața

locului a depistat că cheile lipsesc și ulterior i-au fost restituite de paznicul de la

parcare, căruia i-au fost transmise cheile de către inculpatul Gratii Ion.

Instanța de apel a apreciat aceste afirmații ca fiind cu caracter declarativ și ca

un mod de apărare a inculpatului în vederea eschivării de răspundere penală,

afirmațiile date fiind combătute prin totalitatea de probe administrate, care au fost

puse just de către prima instanță la baza sentinței de condamnare.

În continuare, instanța de apel a constatat că, prima instanță greșit a ajuns la

concluzia liberării de răspundere penală a inculpatului în legătură cu intervenirea

termenului de prescripție de tragere la răspundere, or, potrivit art. 389 alin. (4) pct.

3) Cod penal, sentința de condamnare se adoptă fără stabilirea pedepsei, cu liberarea

de răspundere penală în cazurile prevăzute în art. 57 și 58 Cod penal, cu liberarea de

pedeapsă în cazul prevăzut în art. 93 Cod penal sau al expirării termenului de

prescripție.

Astfel, instanța de apel a atestat din materialele cauzei că inculpatul Gratii Ion

nu și-a expus opțiunea sa cu referire la temeiul expirării termenului de prescripție,

atât inculpatul, cât și apărarea insistând asupra nevinovăției inculpatului, din care

considerente instanța de apel a conchis că prima instanță nu putea dispune încetarea

procesului penal, fiind incidente temeiurile prevăzute de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod

penal, art. 389 alin. (1), (4) pct. 3), 6) Cod de procedură penală, de liberare de

pedeapsă în cazul expirării termenului de prescripție.

Dat fiind faptul că infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal, a fost

comisă la 14.04.2017, astfel din momentul comiterii până în prezent au trecut mai

mult de 2 ani, inculpatul solicită să fie achitat și nu solicită încetarea procesului penal

pe motivul intervenirii termenului de prescripție, instanța de apel a reținut că Gratii

Ion, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod

penal, urmează a fi liberat de pedeapsă în temeiul expirării termenului de prescripție.

Totodată, instanța de apel a indicat, că potrivit materialelor cauzei la data de

28.09.2017, ora 03.58, Gratii Ion a fost supus testării alcoolscopice cu alcotestul

„Drager”, fiind depistat în rezultat 0,82 mg/l de alcool în aerul expirat (f.d.15, vol.II).

Astfel, instanța de apel a menționat că pentru existența componenței de

infracțiune prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal este suficient refuzul

conducătorului mijlocului de transport de la examenul medical în vederea stabilirii

stării de ebrietate și naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui

examen medical, nefiind necesară cumularea acestor două elemente.

Revenind la circumstanțele concrete din această cauză, instanța de apel a

constatat că, de fapt, acțiunile infracționale comise de Gratii Ion se subscriu în

prevederile art. 2641 alin. (1) Cod penal.

În continuare, instanța de apel a constatat că, la data de 28.09.2017, Gratii Ion

conducînd mijlocul de transport de model „Audi A8” cu numărul de înmatriculare

8

XXXXX și deplasându-se pe str. N. Iorga mun. Bălți, aproximativ la ora 02.45 a fost

stopat de către agenții de circulație, care în urma verificării actelor au observat

simptome vizibile de ebrietate și au suspectat că Gratii Ion a consumat băuturi

alcoolice. Tot atunci, fiindu-i explicate drepturile, i-a fost propus trecerea testării cu

alcotesterul „Drager”.

Potrivit chitanțierului al analizatorului „Drager Alcotest 8510 RO” eliberat pe

numele lui Gratii Ion, s-a constatat că în aerul expirat de către ultimul la 28.09.2017,

ora 03.58, se conținea 0,82 mg/l alcool.

Reieșind din cele expuse instanța de apel a considerat că în acțiunile

inculpatului Gratii Ion se întrunesc elementele componente ale infracțiunii prevăzute

de art. 2641 alin. (1) Cod penal, sub formă de conducere a mijlocului de transport de

către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Astfel, dat fiind faptul că infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal,

a fost comisă la data de 28.09.2017, astfel din momentul comiterii până în prezent

au trecut mai mult de 2 ani, instanța de apel a reținut că Gratii Ion, care până la urmă

nu a indicat cert că recunoaște vinovăția în baza pe acest capăt de învinuire, pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, urmează a fi liberat

de pedeapsa penală în temeiul expirării termenului de prescripție.

Mai mult, instanța de apel a conchis că, argumentele invocate de procuror în

susținerea solicitării de a încasa din contul inculpatului cheltuielile judiciare sunt

neîntemeiate, deoarece cheltuielile judiciare în mărime de 274 lei au fost suportate

pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară nr.278 din 26.04.2017 în sumă de

128 lei (f.d.58, vol.I), raportului de expertiză judiciară nr.264 din 19.04.2017 în sumă

de 128 lei (f.d.64, vol.I) și cheltuielile legate de efectuarea examinării toxicologice

în sumă de 18 lei, iar în total statul a suportat cheltuieli în sumă de 274 lei, or art.

143 alin. (1) Cod de procedură penală prevede expres cazurile când efectuarea

expertizei este obligatorie, iar alin. (2) art. 143 Cod de procedură penală (în vigoare

la momentul efectuării expertizelor) stipula, că plata expertizelor judiciare efectuate

în cazurile prevăzute la al.(1) se face din contul bugetului de stat.

La fel instanța de apel a indicat, că inculpatul Gratii Ion are doi copii minori,

soția nu este angajată în câmpul muncii, la fel inculpatul urmează să execute

pedepasa cu închisoare cu executare reală, astfel la moment inculpatul nu este apt de

a suporta cheltuieli suplimentare, iar plata cheltuielilor judiciare ar influența

substanțial asupra situației sale financiare.

Referitor la pedeapsa stabilită pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a apreciat, că prima instanță la stabilirea

pedepsei a ținut cont și s-a condus de principiile generale de aplicare a pedepsei

consfințite în art. 61 alin. (2) Cod penal, precum și de criteriile generale de

individualizare a pedepsei potrivit prevederilor art. 75 Cod penal, stabilindu-i

inculpatului o pedeapsă echitabilă faptei infractorice săvârșite, care corespunde

împrejurărilor cauzei, normelor legale și care va atinge scopul de corectare și

reeducare.

9

indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, prin care solicită casarea deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare,

invocând argumente similare cu cele indicate în apel(pct. 2 din prezenta decizie),

suplimentar indicând:

- instanța de apel a lăsat fără apreciere declarațiile martorilor Plugaru Fiodor și

Melnic Dan care au indicat că nu își amintesc dacă persoana care stătea pe bancheta

din spate a automobilului avea careva leziuni corporale vizibile în regiunea feței;

- instanța de apel urma să aprecieze critic declarațiile martorului Calmațui

Maxim, care este fratele pretinsei părți vătămate, or, acesta este o persoană

cointeresată;

- nu este clar în legătură cu ce prima instanță și instanța de apel au făcut

concluzii precum că inculpatul a comis infracțiunea de huliganism, indicând formal

precum că acțiunile mele conțin elementele acestei infracțiuni;

- dacă să presupunem că inculpatul ar fi lovit partea vătămată, în timp ce se

aflau în automobil, acțiunile inculpatului urmau a fi calificate doar ca o contravenție;

- faptul că inculpatul nu i-a aplicat careva lovituri părții vătămate se confirmă

prin raportul de expertiză judiciară nr. 264 din 19.04.2017(v.I, f.d. 64), conform

căruia la Calmațui Stanislav nu s-au depistat careva vătămări corporale vizibile;

- pedeapsa stabilită este una prea aspră, nemotivată, nu are antecedente penale,

este căsătorit, educă 2 copii, duce un mod sănătos de viață;

- instanța de apel nu s-a expus nici privitor la motivele indicate în cererea de

apel, în partea ce se referă la recunoașterea inculpatului vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal;

- la baza acestei acuzări și condamnări sunt puse doar declarațiile pretinsei părți

vătămate, neexistând alte probe, ce ar confirma faptul că a condus mijlocul de

transport în ziua de 14 aprilie 2017;

- instanța de apel nu s-a expus nici privitor la motivele indicate în cererea de

apel, în partea ce se referă la recunoașterea inculpatului vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal;

- decizia instanței de apel conține doar descrierea faptei și concluzia că acțiunile

inculpatului conțin elementele infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal;

- la examinare cauzei în instanța de apel, au fost grav încălcate drepturile

inculpatului la accesul liber la justiție, or, ședințele de judecată s-au dus prin

teleconferință, fapt care i-a creat impedimente inculpatului de a se expune în

instanță;

- inculpatul a fost lipsit de dreptul de a se expune referitor la recuzarea

completului de judecată, dat fiind faptul că, judecătorii Rotaru Ala și Burdeniuc

Ruslana, anterior au examinat o cauză penală în instanța de apel în privința

inculpatului, în care a fost respinsă cerere de apel a inculpatului, iar ulterior instanța

de recurs a casat decizia instanței de apel;

- nici procurorul Dubăsari Valeriu nu putea participa la examinarea prezentei

cauze, dat fiind faptul că anterior a fost vizat într-o sesizare depusă de inculpat către

10

Centrului Național Anticorupție.

4.1 La data de 08 octombrie 2021, inculpatul a depus o cerere suplimentară –

concretizată la recursul declarat, indicând că:

- la examinarea cauzei în fond și în apel, instanțele au comis erori de fapt –

generate de aprecierea greșită a probelor, și de drept – generate de violarea sau

aplicarea greșită a probelor și legii – Codul de procedură penală;

- în partea introductivă a decizia instanței de apel, în constatare, lipsește faptul

că inculpatul Gratii Ion a comis și condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal;

- prima instanță și instanța de apel au ignorat motivele invocate de a fi excluse

din probatoriu probele obținute ilegal și anume:

- declarațiile pretinsei părți vătămate nu sunt confirmate de careva probe

administrate conform art. 93 Cod de procedură penală;

- declarațiile martorului Bondac V. care a declarat că dormea și nu cunoaște

nimic;

- martorii Plugaru și Melnic care au declarat că nu au văzut vânătăi, sânge

sau leziuni;

- declarațiile martorului Bondac V. care a declarat că nu a văzut ca Gratii

Ion să conducă automobilul;

- procesul – verbal de ridicare a mostrelor pentru stabilirea stării de ebrietate

din 28.09.2017, este aplicată semnătura lui Gratii Ion și mențiunea că acesta este de

acord să fie recoltate probe biologice în prezența avocatului;

- prima instanță și instanța de apel au ignorat prevederile art. 385 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală;

- instanța de apel a încălcat dreptul a fi informat despre emiterea hotărârilor

judecătorești în termeni stabiliți de lege, or, instanța de apel a emis dispozitivul

deciziei la data de 17 martie 2021, iar decizia motivată a fost emisă la data de 02

iunie 2021, astfel, instanța de apel a încălcat prevederile art. 338 alin. (1), (2), (3),

(4); 230 alin. (1) Cod de procedură penală, decizia motivată a fost redactată și

pronunțată în afara hotarelor termenilor legali, fiind depășit termenul cu o lună;

pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat

dezacordul cu recursul declarat, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil fiind

vădit neîntemeiat cu menținerea deciziei instanței de apel motivând prin faptul că

instanța de apel și-a argumentat suficient soluția.

Din conținutul recusului, se evidențiază că recurentul î-și motivează contestația

prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor însă, motivele de reapreciere

a materialului probatoriu nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1)

Cod de procedură penală.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

11

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, Colegiul penal reține că recurentul indică ca temei pentru declararea

recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în

sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține

că motivul – temeiul de recurs invocat de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării

materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat de recurent, prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția”, Colegiul penal constată că acest temei nu

este incident în speță, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a

respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură

penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante

invocate în apelul declarat, întemeindu-și soluția în baza probelor verificate și

apreciate corect de instanța de apel prin prisma art. 101 Cod de procedură penală,

descrise și analizate în decizie (f.d. 159-162, vol. III), decizia instanței de apel

cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția corectă de casare parțială a sentinței,

din alte motive, inclusiv și din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură

penală, și s-a pronunțat o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Gratii Ion s-a recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 2641 alin. (4); 2641 alin. (1) Cod penal, cu liberare de pedepse

penale în temeiul expirării termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit.

a) Cod penal, și în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, i s-a stabilit o pedeapsă sub

formă de închisoare pe termen de 2 ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis,

motivarea soluției corespunde dispozitivului deciziei, care este expusă clar, or, în

speță instanța de apel corect a constatat că au fost administrate suficiente probe care

confirmă prezența elementelor infracțiunilor incriminate în acțiunile inculpatului,

fără ca instanța de apel să admită omisiuni sau erori de drept sau de fapt ce ar afecta

legalitatea și corectitudinea deciziei contestate, din care considerente instanța de

recurs nu identifică motive justificative de a interveni în decizia contestată.

Cât ține de argumentele inculpatului precum că: „instanța de apel nu s-a expus

privitor la motivele indicate în cererea de apel, în partea ce se referă la recunoașterea

inculpatului vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2641 alin. (4); 2641

12

alin. (1) Cod penal”, Colegiul penal indică că sunt declarative, ce nu pot fi acceptate,

or, instanța de apel în decizie (f.d. 159 – 170 v.III) s-a expus asupra motivelor

relevante din apelul declarat, fapt ce nu contravine jurisprudenței CtEDO, or, în pct.

37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, Curtea a statuat că

art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu

poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de

Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61).

Nu pot fi acceptate nici alegațiile recurentului precum că „decizia instanței de

apel conține doar descrierea faptei din 28.09.2017 și concluzia că acțiunile

inculpatului conțin elementele infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod

penal”, or, Colegiul penal constată că, instanța de apel a motivat în decizie(f.d. 168

– 170 v.III) soluția sa, indicând motivele care au stat la baza recalificării acțiunilor

lui Gratii Ion din data de 28.09.2017, menționând că potrivit chitanțierului al

analizatorului „Drager Alcotest 8510 RO” eliberat pe numele lui Gratii Ion, s-a

constatat că în aerul expirat de către ultimul la 28.09.2017, ora 03:58, se conținea

0.82 mg/l alcool.

Colegiul penal indică că nu pot fi acceptate concluziile recurentului că la baza

condamnării în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, sunt puse doar declarațiile pretinsei

părți vătămate și nici o probă ce ar confirma faptul că a condus mijlocul de transport

în stare de ebrietate, or, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 2641 alin. (4) Cod penal, se confirmă și prin declarațiile părții vătămate,

declarațiile martorului Bandac Vadim și procesul – verbal al examinării medicale de

constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei nr.

357 din 14.04.2017, prin care s-a stabilit că inculpatul se afla în stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat.

Referitor la criticile recurentului precum că „nu este clar în legătură cu ce prima

instanță și instanța de apel au făcut concluzii precum că inculpatul a comis

infracțiunea de huliganism, indicând formal precum că acțiunile mele conțin

elementele acestei infracțiuni”, Colegiul penal menționează că, atât în sentința

primei instanțe(f.d. 237verso – 241 v.I) cât și în decizia instanței de apel(f.d. 159 –

166 v.III), sunt indicate motivele care au dus la concluzia că inculpatul a comis

infracțiunea de huliganism.

Nu poate fi acceptată nici concluzia recurentului precum că „dacă să

presupunem că inculpatul ar fi lovit partea vătămată, în timp ce se aflau în automobil,

acțiunile inculpatului urmau a fi calificate doar ca o contravenție”, or, în norma

contravențională – Huliganism nu prea grav, nu este prevăzută aplicarea violenței.

Din conținutul recursului ordinar declarat, Colegiul penal conchide că

recurentul face o proprie apreciere a probelor în temeiul cărora atât prima instanță

cât și instanța de apel și-au întemeiat soluțiile, argumentându-și astfel propria

versiune privind circumstanțele cauzei, susținând că probele administrate nu

demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate, iar

Colegiul penal la acest capitol invocă că nu pot fi acceptate aceste versiuni, or

contravin constatărilor corecte a instanței de apel în prezenta speță, ce au fost

13

întemeiate just pe cumulul de probe examinat, verificat, descris și apreciat corect de

instanța de apel în decizia sa, prin prisma cerințelor stipulate în art. 101 Cod de

procedură penală, expunându-se în decizie cu privire la motivele respingerii

argumentelor părții apărării și acceptării probelor prezentate de partea acuzării,

respectând rigorile dictate de principiul contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de

procedură penală.

Referitor la pedeapsa aplicată, fiind apreciată de recurent ca prea aspră,

Colegiul penal atestă că instanța de apel menținând sentința în această parte, corect

a conchis că prima instanță la individualizarea pedepsei a raportat prevederile legale

prevăzute de art. 7, 61, 75 Cod penal, la circumstanțele cauzei penale și la

personalitatea inculpatului, care nu și-a recunoscut vinovăția, motivul comiterii

infracțiunii, gravitatea infracțiunii săvârșite, prezența circumstanței agravante.

Totodată, Colegiul penal reține că inculpatul anterior a mai fost condamnat prin

sentința Judecătoriei Bălți din 20 mai 2013 în baza art. 326 alin. (1) Cod penal,

ulterior prin sentința Judecătoriei Bălți din 27.09.2013, în baza art. 2641 alin. (3) Cod

penal, la pedepse non privative de libertate, iar inculpatul careva concluzii pentru

sine nu și-a făcut, nu a pășit pe calea corectării și reeducării, săvârșind din nou, alte

infracțiuni.

În aceste condiții, Colegiul penal consideră că inculpatul nu a conștientizat

gravitatea acțiunilor sale și nu s-a corectat, continuându-și activitatea criminală prin

comiterea unor fapte cu un pericol social-sporit, iar efectul preventiv a legii penale

în speță va fi atins doar prin executarea unei pedepse cu închisoarea pe un termen de

2 ani, or, astfel va fi realizat scopul legii penale, de restabilire a echității sociale,

corectare și reeducare a inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

În continuare, Colegiul penal respinge alegațiile recurentului că „la examinarea

cauzei în instanța de apel, au fost grav încălcate drepturile inculpatului la accesul

liber la justiție, or, ședințele de judecată s-au dus prin teleconferință, fapt care i-a

creat impedimente inculpatului de a se expune în instanță”, or, conform art. 13 alin.

(1) al Legii nr. 69 din 21.05.2020: „În scopul asigurării măsurilor de prevenire a

răspândirii infecției Covid – 19 în instituțiile penitenciare, pe perioada stării de

urgență în sănătate publică declarate prin Hotărârea Comisiei Naționale

Extraordinare de Sănătate Publică nr. 10 din 15 mai 2020, examinarea cauzelor

penale, în privința persoanelor private de libertate se efectuează doar prin

intermediul sistemului de teleconferință”.

Colegiul penal respinge și criticile recurentului precum că „inculpatul a fost

lipsit de dreptul de a se expune referitor la recuzarea completului de judecată, dat

fiind faptul că, judecătorii Rotaru Ala și Burdeniuc Ruslana, anterior au examinat

o cauză penală în instanța de apel în privința inculpatului, în care a fost respinsă

cererea de apel a inculpatului, iar ulterior instanța de recurs a casat decizia

instanței de apel; nici procurorul Dubăsari Valeriu nu putea participa la

examinarea prezentei cauze, dat fiind faptul că anterior a fost vizat într-o sesizare

depusă de inculpat către Centrului Național Anticorupție”, ca declarative, or,

14

conform procesului – verbal al ședinței de judecată din 25.11.2020(f.d. 144 v.III),

după ce instanța de judecată conform art. 447 alin. (2) Cod de procedură penală, a

anunțat componența completului judiciar și a explicat dreptul de a înainta cereri de

recuzare, recuzări nu au parvenit.

Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea

argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu

se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le

acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în

pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.

6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate

fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar

recursul ordinar declarat urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpat împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 martie 2021, în cauza penală

privindu-l pe Gratii Ion XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 27 ianuarie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

15