1ra-1679/2021 — art. 264/1 alin. 4; 264/1 alin. 1; 287 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți /sediul Central/ din 25 iulie 2019, Gratii Ion: - a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, cu liberarea acestuia de răspundere penală din motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere penală; - a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 900 unități convenționale, ceea ce constituie 45 000 lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani; - a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul al pedepselor aplicate, s-a stabilit lui Gratii Ion pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu amendă în mărime de 900 unități convenționale, ce constituie 45 000 lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei sub formă de închisoare în penitenciar de tip semiînchis. S-a încasat din contul inculpatului cheltuielile judiciare în sumă de 274 lei. S-a soluționat soarta corpului delict. 1 1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că: 1.1.1 Gratii Ion la 14 aprilie 2017, aproximativ între orele 03.00-06.00, aflându- se în preajma clubului de noapte „Bantli” amplasat în mun. Bălți str. Cehov, loc care, conform art.134/7 Cod penal, se atribuie la un loc de utilitate publică, fiind în stare de ebrietate alcoolică, din intenții huliganice, a încălcat grosolan ordinea publică săvârșind acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire care au fost încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ, astfel, având un comportament agresiv, acționând cu o intenție criminală, dându-și seama de caracterul social periculos al acțiunilor sale, consecințele ce pot fi produse și dorind survenirea unor astfel de consecințe, în mod conștient, după ce s-a odihnit cu Bondac V. și Calmațui S. în localul nominalizat, s-a apropiat de Calmațui Stanislav care deja stătea pe bancheta din față a automobilului său de model „Mercedes E Class” cu n/î XXXXX, cu propunerea de a merge în alt local, fiind refuzat, fără careva motiv i-a aplicat ultimului o lovitură cu pumnul în regiunea maxilarului, prin ce i-a produs dureri fizice, l-a numit cu cuvinte vulgare, concomitent l-a deposedat de cheile de la automobil, l-a împins într-un mod brutal de pe bancheta din față a șoferului pe bancheta din spate, urcând la volanul automobilului dat, fără a avea permisiunea proprietarului, s-a deplasat cu automobilul „Mercedes E Class” cu n/î XXXXX din fața clubului de noapte „Bantli” mun. Bălți str. Cehov, staționând la parcarea amplasată între Centrul Medicilor de Familie nr.1 și Secția de Urgență a Spitalului pentru Copii de pe str. Decebal mun. Bălți, unde și-a continuat acțiunile sale huliganice, l-a apucat pe Calmațui S. de picioare, încercând să-l dea jos din automobil, în rezultat l-a descălțat de încălțămintea pe care o purta, continuând comportamentul său agresiv, și la momentul sosirii colaboratorilor de poliție antrenați în menținerea ordinii publice, adresându-se către ei cu cuvinte ce înjosesc onoarea și demnitatea lor, după care, a fost condus la Dispensarul Narcologic al Spitalului municipal Bălți unde a fost supus examinării medicale. Conform procesului-verbal al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei nr.357 din 14.04.2017 s-a stabilit că ultimul se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Astfel, acțiunile lui Gratii Ion au fost încadrate în baza art. 287 alin. (1) Cod penal: „încălcarea grosolană a ordinii publice, însoțite cu aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiuni, care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită”. 1.1.2 Tot el, Gratii Ion, la 14 aprilie 2017, aproximativ între orele 03.00-06.00, aflându- se în preajma clubului de noapte „Bantli” amplasat în mun. Bălți, str. Cehov, în timpul acțiunilor huliganice, deținând permisul de conducere, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și de consecințele care pot surveni în rezultatul consumului alcoolului, a servit băuturile alcoolice și, fiind privat de dreptul de a conduce mijlocul de transport pe un termen de 4 ani în baza sentinței de condamnare din 27.09.2013 prin care a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) CP, a urcat la volanul automobilului de model „Mercedes E Class„ cu n/î XXXXX ce aparține lui Calmațui S. și fiind în 2 stare de ebrietate s-a deplasat de la clubul de noapte „Bantli” mun. Bălți str. Cehov la parcarea amplasată între Centrul Medicilor de Familie nr. l și Secția de Urgență a Spitalului pentru Copii de pe str. Decebal mun. Bălți. Pe motiv că avea semne vizibile ale stării de ebrietate alcoolică, manifestate prin miros specific din cavitatea bucală, dereglarea vorbirii și comportament neadecvat, agresiv, colaboratorii de poliție i-au propus de a fi supus testării alcoolscopice, de a petrece examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei. Fiind de acord cu procedura în cauză, a fost supus testării alcoolscopice cu ajutorul mijlocului tehnic „Drager- Alcotest 8510”, în rezultatul cărui fapt la Gratii I. a fost stabilită concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,82 mg/1, care se atribuie la starea de ebrietate cu grad avansat, or, în conformitate cu alin. (3) art. 134/12 Cod penal. Ulterior, aflându-se în incinta Dispensarului Narcologic al Spitalului municipal Bălți, Gratii I. fost supus examinării medicale, conform procesului-verbal al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei nr.357 din 14.04.2017, s-a stabilit că ultimul se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Astfel, acțiunile lui Gratii Ion au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal: „conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, săvârșită de către o persoană care este privată de dreptul de a conduce mijloace de transport”. 1.1.3 Tot el, Gratii Ion, conducând mijlocul de transport, a refuzat testarea alcoolscopică, examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei și recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical în următoarele circumstanțe: La data de 28.09.2017, Gratii Ion se afla la volanul autoturismului de model „Audi A8” cu numărul de înmatriculare XXXXX și se deplasa pe str. N. Iorga mun. Bălți. Aproximativ la ora 02.45 pe aceeași stradă din mun. Bălți, autoturismul respectiv a fost stopat de către agenții de circulație care, în urma verificării actelor, au observat simptome vizibile de ebrietate și au suspectat, că Gratii Ion a consumat băuturi alcoolice. Tot atunci, fiindu-i explicate drepturile, i-a fost propus trecerea testării cu alcotesterul „Drager”, precum și procedura de prelevare a probelor biologice de sânge, pentru stabilirea concentrației de alcool, la ce Gratii Ion a refuzat categoric trecerea procedurii prelevării probelor biologice, sângele. Astfel, acțiunile lui Gratii Ion au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal: „refuzul conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolsopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei și de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical”.

Sentința primei instanțe, a fost atacată cu apel de către avocatul Ciuru Igor împreună cu inculpatul, solicitând casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat pe toate capetele de acuzare, invocând că, inculpatul Gratii Ion nu a comis faptele care-i sunt incriminate; pe parcursul judecării cauzei, partea acuzării nu a exemplificat care au fost totuși intențiile huliganice ale lui Gratii Ion ce l-au determinat pe acesta să „comită” presupusa infracțiune, de asemenea nu a fost probată în ce a constat intenția criminală a acestuia și cum a fost 3 încălcată în mod grosolan și demonstrativ ordinea publică; deși partea acuzării invocă în faptele lui Gratii Ion intenții huliganice și acționând cu o intenție criminală, aceasta consideră că presupusa lovitură cu pumnul a părții vătămate Calmațui Stanislav s-a aplicat de către inculpatul Gratii Ion fără vreun motiv anume; latura subiectivă a infracțiunii de huliganism se caracterizează, în primul rând, prin intenție directă. Motivele acestei infracțiuni sunt motivele huliganice; infracțiunea de huliganism se comite cu intenția ca fapta să fie auzită sau văzută de public, astfel infractorul își exprimă lipsa de respect față de societate și ordinea publică; în speță, fapta imputată lui Gratii Ion, așa cum relatează însăși partea vătămată Calmațui Stanislav, s-a produs în automobilul acestuia din urmă, fără ca alt cineva să vadă sau să audă ce se întâmplă, deoarece prietenul său Bondac Vadim dormea; faptul aplicării de către inculpatul Gratii Ion a unei lovituri cu pumnul în regiunea maxilarului părții vătămate Calmațui Stanislav este probat doar de declarațiile acestuia din urmă și trebuie apreciate critic; martorul Bondac Vadim, care s-a aflat nemijlocit în automobil, nu a văzut faptul aplicării loviturii, din declarațiile acestuia rezultă că: Stanislav i-a comunicat că a fost lovit de Ion la cap; declarațiile acestora date în cadrul ședinței de judecată sunt contradictorii în privința în ce parte a automobilului au urcat fiecare dintre ei, cum a avut loc presupusul conflict, au avut loc doar îmbrânceli sau a fost aplicată și o lovitură cu pumnul; martorii Plugaru Fiodor și Melnic Dan, polițiștii care au sosit la parcarea de la Spitalul municipal Bălți, au declarat că, nu-și amintesc dacă persoana din spate ar fi avut vătămări vizibile în regiunea feței și nu au observat la inculpat și la ceilalți doi pasageri sânge sau leziuni; au observat pe față urme de sânge și când a deschis ușa șoferului, pe podea a observat urme de sânge a declarat doar martorul Calmațui Maxim, fratele părții vătămate, care este o persoană direct cointeresată în apărarea intereselor fratelui său; în privința episodului de învinuire a inculpatului Gratii Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, a menționat că nu există nicio probă, cu excepția declarației părții vătămate că anume Gratii Ion a condus automobilul lui Calmațui Stanislav în dimineața zilei de 14.04.2017; martorul Bondac Vadim, care s-a aflat nemijlocit în automobil, nu a văzut faptul conducerii automobilului de către Gratii Ion, din declarațiile acestuia citează: presupune că de la club până la spital s-a aflat Ion Gratii la volan, deoarece cheile erau la acesta, iar Stanislav stătea pe bancheta din spate; în privința episodului de învinuire a inculpatului Gratii Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal, a menționat, că în procesul-verbal de ridicare a mostrelor pentru stabilirea stării de ebrietate din 28.09.2017 este aplicată semnătură lui Gratii Ion și mențiunea că acesta este de acord să-i fie recoltate probe biologice în prezența avocatului; acest fapt nu poate fi tratat în niciun caz drept refuz de la recoltarea probelor biologice în cadrul examenului medical privind stabilirea stării de ebrietate și a naturii ei; Gratii Ion a solicitat să-i fie respectat un drept ca acesta să fie asistat în cadrul procedurii de recoltare a probelor biologice de un avocat care să vegheze ca toate drepturile și interesele legitime ale acestuia sunt respectate și nu se comit careva abateri în cadrul acestei proceduri din partea persoanelor responsabile; această solicitare a parvenit 4 din partea lui Gratii Ion, deoarece la primele două testări alcooscopice cu aparatul Drager rezultatul a fost de 0,04 mg/1 și respectiv 0,02 mg/1, abia la cea de a treia încercare după ce polițistul s-a retras în automobil cu aparatul Drager, rezultatul a fost de 0,82 mg/1; discrepanțele dintre rezultatele testării alcooscopice i-au creat lui Gratii Ion dubii cu privire la corectitudinea procedurii de testare alcooscopică, motiv pentru care prezența unui avocat la recoltarea probelor biologice constituia o garanție că drepturile lui Gratii Ion sunt respectate și că examinarea acestuia se face fără încălcări; deși potrivit legii, în speța noastră lui Gratii Ion autoritățile statului nu erau obligate să-i asigure asistentă juridică garantată de stat, acestea erau obligate să nu încalce dreptul lui Gratii Ion de a fi asistat de un avocat ales în cadrul procedurii de recoltare a probelor biologice; contrar normelor legale și a situației de fapt, solicitarea lui Gratii Ion de a fi asistat în cadrul procedurii de recoltare a probelor biologice a fost calificată drept refuz de la recoltarea probelor biologice în cadrul examenului medical privind stabilirea stării de ebrietate și a naturii ei; cu regret, pentru Vasilos Victor, polițistul care a documentat acest caz a fost mult mai simplu să consemneze drept refuz fapta lui Gratii Ion decât să se asigure ca un drept al cetățeanului RM, drept la asistența unui avocat, este respectat cu strictețe; instanța de judecată în mod neîntemeiat a apreciat critic declarațiile martorilor Bugai Mihail, Cebanu Grigore și Pascari Alexandru, respingându-le în favoarea declarațiilor martorilor Calmațui Maxim, Bondac Vadim, Plugaru Fiodor, Melnic Dian și Șamraev Veaceslav; instanța de judecată și-a motivat această decizie pe motiv că Bugai Mihail și Cebanu Grigore sunt în relații de prietenie cu inculpatul Gratii Ion, iar declarațiile respective au fost făcute cu scopul dezincriminării lui Gratii Ion; în privința declarațiilor lui Pascari Alexandru date în cadrul instanței de judecată, instanța constată că acestea nu corespund adevărului și sunt apreciate critic și urmează a fi luate în considerație declarațiile martorului Pascari Alexandru date în cadrul urmăririi penale; cât privește declarațiile părții vătămate Calmațui Stanislav și a martorilor Calmațui Maxim, Bondac Vadim, Plugaru Fiodor, Melnic Dian și Șamraev Veaceslav, instanța de judecată le consideră credibile și suficiente pentru demonstrarea vinovăței lui Gratii Ion în comiterea faptelor imputate pe motiv că, aceste declarații au fost făcute sub avertizarea de răspunderea pe care o poartă aceștia potrivit art. 312 Cod penal; inclusiv și martorii Bugai Mihail, Cebanu Grigore și Pascari Alexandru au făcut declarațiile în instanța de judecată sub avertizarea despre răsunderea penală pe care o poartă pentru declarațiile minciunoase; în asemenea circumstanțe, pentru apărare nu este clar de ce instanța de judecată a ajuns la concluzia că declarațiile martorilor acuzării sunt mai credibile decât cele ale martorilor apărării; instanța nu și-a argumentat hotărârea în mod suficient și plauzibil de ce a respins declarațiile martorilor Bugai Mihail, Cebanu Grigore și Pascari Alexandru și a reținut ca probe pertinente, concludente și utile declarațiile martorilor Calmațui Maxim, Bondac Vadim, Plugaru Fiodor, Melnic Dian și Șamraev Veaceslav; declarațiile părții vătămate Calmațui Stanislav și a martorului Bondac Vădim date în cadrul instanței de judecată sunt contradictorii; partea vătămată Calmațui Stanislav a declarat că, a urcat în automobilul său cu cunoscutul său... 5 Gratii Ion a deschis ușa automobilului și l-a lovit, apoi l-a dus pe bancheta din spate a automobilului său, prietenul său dormea pe bancheta din fată a automobilului; martorul Bondac Vadim a declarat că, în mașină a fost ajutat să se urce de Stanislav, care a urcat în spate. Ion se împingea cu Stanislav la usa șoferului. În timp ce se împingeau, Stanislav i-a comunicat că a fost lovit de Ion în cap, astfel, nu este clar cine relatează faptele fidel și cine exagerează; instanța de judecată a încasat în mod neîntemeiat de la inculpatul Gratii Ion suma de 274 lei cu titlu de cheltuieli judiciare;

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 martie 2021, s-a admis apelul declarat, s-a casat parțial sentința, din alte motive, inclusiv și din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, s-a pronunțat o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Gratii Ion s-a recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, cu liberare de pedeapsă penală în temeiul expirării termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal. Gratii Ion s-a recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, cu liberare de pedeapsă penală în temeiul expirării termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal. Gratii Ion s-a considerat condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 2 ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis. S-a respins solicitarea procurorului privind încasarea din contul lui Gratii Ion în beneficiul statului cheltuielile de judecată în sumă de 274 lei. În rest s-au menținut dispozițiile sentinței. 3.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță judecând cauza penală, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Gratii Ion în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2641 alin. (4) și art. 287 al. (1) Cod penal. Instanța de apel a indicat că nu poate fi reținut în favoarea inculpatului argumentul invocat în apel referitor la faptul, că instanța nu a exemplificat care au fost intențiile huliganice ale lui Gratii Ion ce l-au determinat să comită presupusa infracțiune, de asemenea nu a fost probat în ce constă intenția criminală a acestuia și cum a fost încălcată în mod grosolan și demonstrativ ordinea publică, iar totalitatea probelor cercetate în instanță nu au dovedit că inculpatul a săvîrșit infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, astfel greșit a fost condamnat, deși urma a fi achitat de sub învinuirea formulată. În acest sens, instanța de apel a menționat că, potrivit doctrinei penale latura subiectivă a infracțiunii prevăzute la art.287 al.(1) Cod penal RM se caracterizează prin vinovăție intenționată, intenție directă: făptuitorul înțelege că încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, că aplică violență asupra persoanelor sau amenință cu aplicarea violenței, că opune rezistență 6 reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și că acțiunile sale, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită și dorește săvârșirea acestor acțiuni și survenirea consecințelor. În speță, în urma acțiunilor huliganice a inculpatului Gratii Ion, care au avut loc public, în preajma clubului de noapte „Bantli” amplasat pe str.Cehov în mun.Bălți, fiind în stare de ebrietate alcoolică, încălcînd grosolan ordinea publică, avînd un comportament agresiv manifestat prin cuvinte necenzurate, amenințări, s-a apropiat de Calmațui Stanislav care stătea pe bancheta din față a automobilul său personal de model „Mercedes E Class” cu n/î XXXXX, fără careva motiv i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea maxilarului, prin ce ia provocat dureri fizice, l-a numit cu cuvinte vulgare, concomitent l-a deposedat de cheile de la automobil, l-a împins brutal, pe bancheta din spate, a urcat la volanul automobilului dat staționînd la parcarea amplasată între Centrul Medicilor de Familie nr.1 și secția de Urgență a Spitalului pentru copii de pe str.Decebal, mun.Bălți, unde a continuat acțiunile sale huliganice, l-a apucat pe Calmațui S. de picioare, încercând să-l dea jos din automobil și în rezultat l-a descălțat de încălțămintea pe care o purta, continuând comportamentul său agresiv, și la momentul sosirii colaboratorilor de poliție antrenați în menținerea ordinii publice, adresîndu-se către ei cu cuvinte ce înjosesc onoarea și demnitatea lor, astfel, pe cauză este prezent obiectul juridic special al infracțiunii de huliganism - ordinea publică. Astfel, ținând cont de cele indicate mai sus instanța de apel a constatat, că inculpatul a încălcat regulile de comportament, care s-au manifestat prin acte de violență în privința părții vătămate. În continuare, instanța de apel a indicat că, nu poate fi reținut în favoarea inculpatului argumentul invocat în apelul declarat referitor la faptul, că instanța de judecată în mod neîntemeiat a apreciat critic declarațiile martorilor Bugai Mihail, Cebanu Grigore și Pascari Alexandru, respingându-le în favoarea declarațiilor martorilor Calmațui Maxim, Bondac Vadim, Plugaru Fiodor, Melnic Dian și Șamraev Veaceslav, dat fiind că Calmațui Maxim este fratele părții vătămate căruia partea vătămată i-a telefonat și i-a spus că a fost lovit și urcat pe bancheta din spate a automobilului său, Plugaru Fiodor, Melnic Dian și Șamraev Veaceslav sunt colaboratori ai poliției care fiind implicați în grupa operativă au plecat la fața locului la solicitare, devenindu- le cunoscute circumstanțele cauzei din cele văzute nemijlocit la fața locului, iar careva temei de a pune la îndoială declarațiile acestora instanța de apel nu a constatat. Este neîntemeiată și afirmația invocată în apel referitor la faptul că în privința episodului de învinuire a inculpatului Gratii Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, că nu există nici o probă, cu excepția declarației părții vătămate, că anume Gratii Ion a condus automobilul lui Calmațui Stanislav în dimineața zilei de 14.04.2017, iar martorul Bondac Vadim, care s-a aflat nemijlocit în automobil, nu a văzut faptul conducerii automobilului de către Gratii Ion, dat fiind că inițial automobilul inițial se afla în preajma clubului, dar după ce partea vătămată a fost lovită și urcată în automobilul personal și deposedat de chei, automobilul s-a 7 deplasat ulterior pe str. Decebal în parcarea amplasată între Centrul Medicilor de Familie nr.1 și Secția de Urgență a Spitalului pentru Copii de pe str. Decebal mun. Bălți, fapt despre care partea vătămată Calmațui Stanislav a comunicat fratelui său Calmațui Maxim prin telefon și a solicitat de la el ajutor, iar ultimul venind la fața locului a depistat că cheile lipsesc și ulterior i-au fost restituite de paznicul de la parcare, căruia i-au fost transmise cheile de către inculpatul Gratii Ion. Instanța de apel a apreciat aceste afirmații ca fiind cu caracter declarativ și ca un mod de apărare a inculpatului în vederea eschivării de răspundere penală, afirmațiile date fiind combătute prin totalitatea de probe administrate, care au fost puse just de către prima instanță la baza sentinței de condamnare. În continuare, instanța de apel a constatat că, prima instanță greșit a ajuns la concluzia liberării de răspundere penală a inculpatului în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere, or, potrivit art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod penal, sentința de condamnare se adoptă fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere penală în cazurile prevăzute în art. 57 și 58 Cod penal, cu liberarea de pedeapsă în cazul prevăzut în art. 93 Cod penal sau al expirării termenului de prescripție. Astfel, instanța de apel a atestat din materialele cauzei că inculpatul Gratii Ion nu și-a expus opțiunea sa cu referire la temeiul expirării termenului de prescripție, atât inculpatul, cât și apărarea insistând asupra nevinovăției inculpatului, din care considerente instanța de apel a conchis că prima instanță nu putea dispune încetarea procesului penal, fiind incidente temeiurile prevăzute de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, art. 389 alin. (1), (4) pct. 3), 6) Cod de procedură penală, de liberare de pedeapsă în cazul expirării termenului de prescripție. Dat fiind faptul că infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal, a fost comisă la 14.04.2017, astfel din momentul comiterii până în prezent au trecut mai mult de 2 ani, inculpatul solicită să fie achitat și nu solicită încetarea procesului penal pe motivul intervenirii termenului de prescripție, instanța de apel a reținut că Gratii Ion, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, urmează a fi liberat de pedeapsă în temeiul expirării termenului de prescripție. Totodată, instanța de apel a indicat, că potrivit materialelor cauzei la data de 28.09.2017, ora 03.58, Gratii Ion a fost supus testării alcoolscopice cu alcotestul „Drager”, fiind depistat în rezultat 0,82 mg/l de alcool în aerul expirat (f.d.15, vol.II). Astfel, instanța de apel a menționat că pentru existența componenței de infracțiune prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal este suficient refuzul conducătorului mijlocului de transport de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical, nefiind necesară cumularea acestor două elemente. Revenind la circumstanțele concrete din această cauză, instanța de apel a constatat că, de fapt, acțiunile infracționale comise de Gratii Ion se subscriu în prevederile art. 2641 alin. (1) Cod penal. În continuare, instanța de apel a constatat că, la data de 28.09.2017, Gratii Ion conducînd mijlocul de transport de model „Audi A8” cu numărul de înmatriculare 8 XXXXX și deplasându-se pe str. N. Iorga mun. Bălți, aproximativ la ora 02.45 a fost stopat de către agenții de circulație, care în urma verificării actelor au observat simptome vizibile de ebrietate și au suspectat că Gratii Ion a consumat băuturi alcoolice. Tot atunci, fiindu-i explicate drepturile, i-a fost propus trecerea testării cu alcotesterul „Drager”. Potrivit chitanțierului al analizatorului „Drager Alcotest 8510 RO” eliberat pe numele lui Gratii Ion, s-a constatat că în aerul expirat de către ultimul la 28.09.2017, ora 03.58, se conținea 0,82 mg/l alcool. Reieșind din cele expuse instanța de apel a considerat că în acțiunile inculpatului Gratii Ion se întrunesc elementele componente ale infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, sub formă de conducere a mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Astfel, dat fiind faptul că infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal, a fost comisă la data de 28.09.2017, astfel din momentul comiterii până în prezent au trecut mai mult de 2 ani, instanța de apel a reținut că Gratii Ion, care până la urmă nu a indicat cert că recunoaște vinovăția în baza pe acest capăt de învinuire, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, urmează a fi liberat de pedeapsa penală în temeiul expirării termenului de prescripție. Mai mult, instanța de apel a conchis că, argumentele invocate de procuror în susținerea solicitării de a încasa din contul inculpatului cheltuielile judiciare sunt neîntemeiate, deoarece cheltuielile judiciare în mărime de 274 lei au fost suportate pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară nr.278 din 26.04.2017 în sumă de 128 lei (f.d.58, vol.I), raportului de expertiză judiciară nr.264 din 19.04.2017 în sumă de 128 lei (f.d.64, vol.I) și cheltuielile legate de efectuarea examinării toxicologice în sumă de 18 lei, iar în total statul a suportat cheltuieli în sumă de 274 lei, or art. 143 alin. (1) Cod de procedură penală prevede expres cazurile când efectuarea expertizei este obligatorie, iar alin. (2) art. 143 Cod de procedură penală (în vigoare la momentul efectuării expertizelor) stipula, că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la al.(1) se face din contul bugetului de stat. La fel instanța de apel a indicat, că inculpatul Gratii Ion are doi copii minori, soția nu este angajată în câmpul muncii, la fel inculpatul urmează să execute pedepasa cu închisoare cu executare reală, astfel la moment inculpatul nu este apt de a suporta cheltuieli suplimentare, iar plata cheltuielilor judiciare ar influența substanțial asupra situației sale financiare. Referitor la pedeapsa stabilită pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a apreciat, că prima instanță la stabilirea pedepsei a ținut cont și s-a condus de principiile generale de aplicare a pedepsei consfințite în art. 61 alin. (2) Cod penal, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei potrivit prevederilor art. 75 Cod penal, stabilindu-i inculpatului o pedeapsă echitabilă faptei infractorice săvârșite, care corespunde împrejurărilor cauzei, normelor legale și care va atinge scopul de corectare și reeducare. 9

Decizia instanței de apel, este atacată cu recurs ordinar de către inculpat, indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare, invocând argumente similare cu cele indicate în apel(pct. 2 din prezenta decizie), suplimentar indicând: - instanța de apel a lăsat fără apreciere declarațiile martorilor Plugaru Fiodor și Melnic Dan care au indicat că nu își amintesc dacă persoana care stătea pe bancheta din spate a automobilului avea careva leziuni corporale vizibile în regiunea feței; - instanța de apel urma să aprecieze critic declarațiile martorului Calmațui Maxim, care este fratele pretinsei părți vătămate, or, acesta este o persoană cointeresată; - nu este clar în legătură cu ce prima instanță și instanța de apel au făcut concluzii precum că inculpatul a comis infracțiunea de huliganism, indicând formal precum că acțiunile mele conțin elementele acestei infracțiuni; - dacă să presupunem că inculpatul ar fi lovit partea vătămată, în timp ce se aflau în automobil, acțiunile inculpatului urmau a fi calificate doar ca o contravenție; - faptul că inculpatul nu i-a aplicat careva lovituri părții vătămate se confirmă prin raportul de expertiză judiciară nr. 264 din 19.04.2017(v.I, f.d. 64), conform căruia la Calmațui Stanislav nu s-au depistat careva vătămări corporale vizibile; - pedeapsa stabilită este una prea aspră, nemotivată, nu are antecedente penale, este căsătorit, educă 2 copii, duce un mod sănătos de viață; - instanța de apel nu s-a expus nici privitor la motivele indicate în cererea de apel, în partea ce se referă la recunoașterea inculpatului vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal; - la baza acestei acuzări și condamnări sunt puse doar declarațiile pretinsei părți vătămate, neexistând alte probe, ce ar confirma faptul că a condus mijlocul de transport în ziua de 14 aprilie 2017; - instanța de apel nu s-a expus nici privitor la motivele indicate în cererea de apel, în partea ce se referă la recunoașterea inculpatului vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal; - decizia instanței de apel conține doar descrierea faptei și concluzia că acțiunile inculpatului conțin elementele infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal; - la examinare cauzei în instanța de apel, au fost grav încălcate drepturile inculpatului la accesul liber la justiție, or, ședințele de judecată s-au dus prin teleconferință, fapt care i-a creat impedimente inculpatului de a se expune în instanță; - inculpatul a fost lipsit de dreptul de a se expune referitor la recuzarea completului de judecată, dat fiind faptul că, judecătorii Rotaru Ala și Burdeniuc Ruslana, anterior au examinat o cauză penală în instanța de apel în privința inculpatului, în care a fost respinsă cerere de apel a inculpatului, iar ulterior instanța de recurs a casat decizia instanței de apel; - nici procurorul Dubăsari Valeriu nu putea participa la examinarea prezentei cauze, dat fiind faptul că anterior a fost vizat într-o sesizare depusă de inculpat către 10 Centrului Național Anticorupție. 4.1 La data de 08 octombrie 2021, inculpatul a depus o cerere suplimentară – concretizată la recursul declarat, indicând că: - la examinarea cauzei în fond și în apel, instanțele au comis erori de fapt – generate de aprecierea greșită a probelor, și de drept – generate de violarea sau aplicarea greșită a probelor și legii – Codul de procedură penală; - în partea introductivă a decizia instanței de apel, în constatare, lipsește faptul că inculpatul Gratii Ion a comis și condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal; - prima instanță și instanța de apel au ignorat motivele invocate de a fi excluse din probatoriu probele obținute ilegal și anume: - declarațiile pretinsei părți vătămate nu sunt confirmate de careva probe administrate conform art. 93 Cod de procedură penală; - declarațiile martorului Bondac V. care a declarat că dormea și nu cunoaște nimic; - martorii Plugaru și Melnic care au declarat că nu au văzut vânătăi, sânge sau leziuni; - declarațiile martorului Bondac V. care a declarat că nu a văzut ca Gratii Ion să conducă automobilul; - procesul – verbal de ridicare a mostrelor pentru stabilirea stării de ebrietate din 28.09.2017, este aplicată semnătura lui Gratii Ion și mențiunea că acesta este de acord să fie recoltate probe biologice în prezența avocatului; - prima instanță și instanța de apel au ignorat prevederile art. 385 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală; - instanța de apel a încălcat dreptul a fi informat despre emiterea hotărârilor judecătorești în termeni stabiliți de lege, or, instanța de apel a emis dispozitivul deciziei la data de 17 martie 2021, iar decizia motivată a fost emisă la data de 02 iunie 2021, astfel, instanța de apel a încălcat prevederile art. 338 alin. (1), (2), (3), (4); 230 alin. (1) Cod de procedură penală, decizia motivată a fost redactată și pronunțată în afara hotarelor termenilor legali, fiind depășit termenul cu o lună;

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat dezacordul cu recursul declarat, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil fiind vădit neîntemeiat cu menținerea deciziei instanței de apel motivând prin faptul că instanța de apel și-a argumentat suficient soluția. Din conținutul recusului, se evidențiază că recurentul î-și motivează contestația prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor însă, motivele de reapreciere a materialului probatoriu nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. 11 Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, Colegiul penal reține că recurentul indică ca temei pentru declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține că motivul – temeiul de recurs invocat de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele. Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”, Colegiul penal constată că acest temei nu este incident în speță, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat, întemeindu-și soluția în baza probelor verificate și apreciate corect de instanța de apel prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, descrise și analizate în decizie (f.d. 159-162, vol. III), decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția corectă de casare parțială a sentinței, din alte motive, inclusiv și din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, și s-a pronunțat o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gratii Ion s-a recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2641 alin. (4); 2641 alin. (1) Cod penal, cu liberare de pedepse penale în temeiul expirării termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, și în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 2 ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis, motivarea soluției corespunde dispozitivului deciziei, care este expusă clar, or, în speță instanța de apel corect a constatat că au fost administrate suficiente probe care confirmă prezența elementelor infracțiunilor incriminate în acțiunile inculpatului, fără ca instanța de apel să admită omisiuni sau erori de drept sau de fapt ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei contestate, din care considerente instanța de recurs nu identifică motive justificative de a interveni în decizia contestată. Cât ține de argumentele inculpatului precum că: „instanța de apel nu s-a expus privitor la motivele indicate în cererea de apel, în partea ce se referă la recunoașterea inculpatului vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2641 alin. (4); 2641 12 alin. (1) Cod penal”, Colegiul penal indică că sunt declarative, ce nu pot fi acceptate, or, instanța de apel în decizie (f.d. 159 – 170 v.III) s-a expus asupra motivelor relevante din apelul declarat, fapt ce nu contravine jurisprudenței CtEDO, or, în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, Curtea a statuat că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61). Nu pot fi acceptate nici alegațiile recurentului precum că „decizia instanței de apel conține doar descrierea faptei din 28.09.2017 și concluzia că acțiunile inculpatului conțin elementele infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal”, or, Colegiul penal constată că, instanța de apel a motivat în decizie(f.d. 168 – 170 v.III) soluția sa, indicând motivele care au stat la baza recalificării acțiunilor lui Gratii Ion din data de 28.09.2017, menționând că potrivit chitanțierului al analizatorului „Drager Alcotest 8510 RO” eliberat pe numele lui Gratii Ion, s-a constatat că în aerul expirat de către ultimul la 28.09.2017, ora 03:58, se conținea 0.82 mg/l alcool. Colegiul penal indică că nu pot fi acceptate concluziile recurentului că la baza condamnării în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, sunt puse doar declarațiile pretinsei părți vătămate și nici o probă ce ar confirma faptul că a condus mijlocul de transport în stare de ebrietate, or, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, se confirmă și prin declarațiile părții vătămate, declarațiile martorului Bandac Vadim și procesul – verbal al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei nr. 357 din 14.04.2017, prin care s-a stabilit că inculpatul se afla în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Referitor la criticile recurentului precum că „nu este clar în legătură cu ce prima instanță și instanța de apel au făcut concluzii precum că inculpatul a comis infracțiunea de huliganism, indicând formal precum că acțiunile mele conțin elementele acestei infracțiuni”, Colegiul penal menționează că, atât în sentința primei instanțe(f.d. 237verso – 241 v.I) cât și în decizia instanței de apel(f.d. 159 – 166 v.III), sunt indicate motivele care au dus la concluzia că inculpatul a comis infracțiunea de huliganism. Nu poate fi acceptată nici concluzia recurentului precum că „dacă să presupunem că inculpatul ar fi lovit partea vătămată, în timp ce se aflau în automobil, acțiunile inculpatului urmau a fi calificate doar ca o contravenție”, or, în norma contravențională – Huliganism nu prea grav, nu este prevăzută aplicarea violenței. Din conținutul recursului ordinar declarat, Colegiul penal conchide că recurentul face o proprie apreciere a probelor în temeiul cărora atât prima instanță cât și instanța de apel și-au întemeiat soluțiile, argumentându-și astfel propria versiune privind circumstanțele cauzei, susținând că probele administrate nu demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate, iar Colegiul penal la acest capitol invocă că nu pot fi acceptate aceste versiuni, or contravin constatărilor corecte a instanței de apel în prezenta speță, ce au fost 13 întemeiate just pe cumulul de probe examinat, verificat, descris și apreciat corect de instanța de apel în decizia sa, prin prisma cerințelor stipulate în art. 101 Cod de procedură penală, expunându-se în decizie cu privire la motivele respingerii argumentelor părții apărării și acceptării probelor prezentate de partea acuzării, respectând rigorile dictate de principiul contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de procedură penală. Referitor la pedeapsa aplicată, fiind apreciată de recurent ca prea aspră, Colegiul penal atestă că instanța de apel menținând sentința în această parte, corect a conchis că prima instanță la individualizarea pedepsei a raportat prevederile legale prevăzute de art. 7, 61, 75 Cod penal, la circumstanțele cauzei penale și la personalitatea inculpatului, care nu și-a recunoscut vinovăția, motivul comiterii infracțiunii, gravitatea infracțiunii săvârșite, prezența circumstanței agravante. Totodată, Colegiul penal reține că inculpatul anterior a mai fost condamnat prin sentința Judecătoriei Bălți din 20 mai 2013 în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, ulterior prin sentința Judecătoriei Bălți din 27.09.2013, în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, la pedepse non privative de libertate, iar inculpatul careva concluzii pentru sine nu și-a făcut, nu a pășit pe calea corectării și reeducării, săvârșind din nou, alte infracțiuni. În aceste condiții, Colegiul penal consideră că inculpatul nu a conștientizat gravitatea acțiunilor sale și nu s-a corectat, continuându-și activitatea criminală prin comiterea unor fapte cu un pericol social-sporit, iar efectul preventiv a legii penale în speță va fi atins doar prin executarea unei pedepse cu închisoarea pe un termen de 2 ani, or, astfel va fi realizat scopul legii penale, de restabilire a echității sociale, corectare și reeducare a inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. În continuare, Colegiul penal respinge alegațiile recurentului că „la examinarea cauzei în instanța de apel, au fost grav încălcate drepturile inculpatului la accesul liber la justiție, or, ședințele de judecată s-au dus prin teleconferință, fapt care i-a creat impedimente inculpatului de a se expune în instanță”, or, conform art. 13 alin. (1) al Legii nr. 69 din 21.05.2020: „În scopul asigurării măsurilor de prevenire a răspândirii infecției Covid – 19 în instituțiile penitenciare, pe perioada stării de urgență în sănătate publică declarate prin Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr. 10 din 15 mai 2020, examinarea cauzelor penale, în privința persoanelor private de libertate se efectuează doar prin intermediul sistemului de teleconferință”. Colegiul penal respinge și criticile recurentului precum că „inculpatul a fost lipsit de dreptul de a se expune referitor la recuzarea completului de judecată, dat fiind faptul că, judecătorii Rotaru Ala și Burdeniuc Ruslana, anterior au examinat o cauză penală în instanța de apel în privința inculpatului, în care a fost respinsă cererea de apel a inculpatului, iar ulterior instanța de recurs a casat decizia instanței de apel; nici procurorul Dubăsari Valeriu nu putea participa la examinarea prezentei cauze, dat fiind faptul că anterior a fost vizat într-o sesizare depusă de inculpat către Centrului Național Anticorupție”, ca declarative, or, 14 conform procesului – verbal al ședinței de judecată din 25.11.2020(f.d. 144 v.III), după ce instanța de judecată conform art. 447 alin. (2) Cod de procedură penală, a anunțat componența completului judiciar și a explicat dreptul de a înainta cereri de recuzare, recuzări nu au parvenit. Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpat împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 martie 2021, în cauza penală privindu-l pe Gratii Ion XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 27 ianuarie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Plămădeală Ghenadie 15