1ra-919/2022 — Art. 264 alin. 3 lit. b CP

1ra-919/2022 — Art. 264 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-919/2022

1-21128108-01-1ra-23062022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

07 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Plămădeală Ghenadie,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Harti Vladislav, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie

2022, în cauza penală privindu-l pe

Grati Ion XXXXX, născut la 10 iulie 1959, originar

din r-nul Sîngerei, s. Dumbrăvița și domiciliat în

mun. Chișinău, str. P. Zadnipru, 2/1 ap. 100.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

2021, cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, Grati Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu

anularea dreptului de a conduce mijloace de transport;

- art. 266 Cod penal, la pedeapsă de 1 an închisoare.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, lui Grati Ion i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 3

ani 6 luni închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

În baza art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționată executarea pedepsei

cu închisoarea stabilite lui Grati Ion pe o perioadă de probațiune de 4 ani.

A fost dispusă încasarea din contul lui Grati Ion în beneficiul statului

cheltuielile judiciare în mărime de 3558 lei, suportate în legătură cu efectuarea

raportului de expertiză judiciară nr. 202103C0941 din 17.07.2021.

Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că inculpatul Grati

Ion, la 30.05.2021, aproximativ la ora 21:30, dispunând de permis de conducere de

1

categoria de transport pe care o conducea, se deplasa la volanul automobilului de

model „XXXXX” cu n/î XXXXX pe un drum public și ajungând în apropierea

imobilului de pe str. XXXXX, 17/4 din mun. Chișinău nu a luat în considerare starea

lucrurilor în traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților la el

împotriva accidentelor și consecinței acestora, n-a ținut cont permanent de totalitatea

factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, existența unor obstacole pe sectoarele

drumului, intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier, fapt prin care a

încălcat cerințele Regulamentului Circulației Rutiere, (în continuare RCR), Anexa

nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009 și anume, prevederile pct. 3 al

RCR în conformitate cu care: „participanții la trafic sunt obligați să respecte

regulile de circulație, semnificația mijloacelor și prin acțiunile lor să nu cauzeze

prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului”, prevederile pct.

10 alin. (1), lit. b) din RCR „persoana care conduce un vehicul trebuie să posede

cunoștințe și să execute cerințele prezentului regulament, precum și să posede

dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum”, prevederile pct.

45 alin. (1) lit. a), b) și d) și alin. (2) din RCR, potrivit cărora: „Conducătorul trebuie

să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent

seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și

reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d)

situația rutieră, în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi

observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru

a nu pune în pericol siguranța traficului rutier”, prevederile pct. 46 lit. a) din RCR,

conform căruia: „Conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită și

în caz de necesitate, să reducă viteza până la limita care i-ar garanta siguranța

traficului sau chiar să oprească, în cazurile în care se deplasează pe urgență a)

copii, persoane de vârstă înaintată, precum și persoane cu semne evidente de

dizabilitate”, prevederile art. 22 alin. (4) lit. b) și art. 23 alin. (3) lit. a) din Legea

nr.131-XVI din 07.06.2007, privind siguranța traficului rutier, potrivit căruia:

„participanții la traficul rutier sunt obligați să manifeste un comportament care să

asigure fluența și siguranța traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți

participanți la trafic, să nu cauzeze prejudicii mediului înconjurător, proprietății

publice sau private, Conducătorul de autovehicul este obligat să cunoască și să

respecte Regulamentul circulației rutiere”, prevederile pct.12 din RCR, care

prevede că: „1) Conducătorul de vehicul implicat într-un accident în traficul rutier

este obligat: a) să oprească imediat vehiculul semnalizându-l în conformitate cu

punctul 37 subpunctul 1) litera a) sau subpunctul 2) din prezentul Regulament; b)

să nu schimbe poziția vehiculului și a obiectelor de pe carosabil provenite ca urmare

a accidentului în traficul rutier, cu excepția cazurilor prevăzute în subpunctul 1)

literele c) și d) din prezentul punct; c) să acorde primul ajutor, să cheme ambulanța

în cazul în care în accident au fost cauzate traumatisme persoanelor, iar dacă

aceasta nu este posibil sau în cazurile de urgență — să asigure transportarea

persoanei traumatizate la cea mai apropiată unitate medicală cu un vehicul de

ocazie ori cu propriul vehicul, să declare la unitatea medicală identitatea sa,

2

prezentând permisul de conducere sau alt act, precum și certificatul de

înmatriculare a vehiculului, ulterior să revină la locul accidentului; f) să asigure,

pe cât posibil, păstrarea urmelor, precum și ocolirea locului accidentului; g) să

anunțe despre accident poliția și să rămână pe loc până la sosirea polițiștilor”, ca

rezultat al neatenției și ignorării a acestor cerințe, a tamponat pietonul Cecan –

Luchina Nadejda, anul nașterii 1951, care traversa strada în afara trecerii de pietoni

de la stânga spre dreapta relativ deplasării mijlocului de transport și ca urmare

pietonul s-a ales cu diverse vătămări corporale, și fiind transportată la Institutul de

Medicină Urgentă, la 31.05.2021 a decedat.

Conform raportului de expertiză judiciară (medico-legală) nr.202103C0941

din 19 iulie 2021, moartea lui Cecan - Luchina Nadejda, anul nașterii 1951, a

survenit la 31.05.2021, ora 09:38 (conform fișei medicale nr. 2109593 IMSP IMU),

s-a produs în rezultatul hemoragiilor în trunchiul cerebral, consecință a angajării

trunchiului cerebral, dezvoltat pe fondalul traumei craniocerebrale închise,

consecutiv traumei asociate a capului, toracelui și membrului inferior drept. La

examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat leziuni corporale sub formă de

excoreații frontal, plagă contuză parietal dreapta, hemoragii în țesuturile moi a

capului, fractura osului zigomatic din dreapta, fractura oaselor bolții și bazei

craniului, hematom subdural plat frontoparieto-temporal dreapta, hemoragii

subarahnoidiene difuze, contuzie lobi temporali bilateral, hemoragii în mușchii

toracali, fractura coastei 9 din dreapta, fractura coastelor 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10 din

stânga, fractură închisă, cominutivă a femurului drept, leziuni care au apărut posibil

la lovire cu părțile proieminente externe a unității de transport în mișcare cu căderea

ulterioară a pătimitei pe capota automobilului și aruncarea ulterioară a pătimitei pe

banda de rulare și în asociere ca periculoase pentru viață se califică ca vătămare

corporală gravă. Între leziunile corporale depistate pe cadavru și deces este o

legătură cauzală directă.

La rândul său, Grati Ion fiind conștient că a comis o faptă ilicită, după

tamponare a continuat deplasarea pe un drum public, părăsind locul accidentului

rutier.

Prima instanță a calificat acțiunile inculpatului Grati Ion în baza:

- art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a

circulației rutiere, de către persoana care conducea mijlocul de transport, încălcare

ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane;

- art. 266 Cod penal - părăsirea locului accidentului rutier de către persoana

care conducea mijlocul de transport și care a încălcat regulile de securitate a

circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport, dacă aceasta a provocat

urmările indicate la art. 264 alin. (3) și (5) din Codul penal.

solicitat casarea parțială a acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Grati Ion să fie recunoscut vinovat și

condamnat în baza:

- art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 2 ani 6 luni închisoare, cu anularea

dreptului de a conduce mijloace de transport;

3

- art. 266 Cod penal, la 1 an închisoare.

Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, lui Grati Ion să-i fie stabilită o pedeapsă definitivă de

3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu anularea dreptului

de a conduce mijloace de transport.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- pedeapsa stabilită inculpatului prin sentința primei instanțe este prea blândă;

- Grati Ion fiind conștient că a comis o faptă ilicită – după tamponarea unui

pieton a continuat deplasarea pe un drum public și a părăsit locul accidentului rutier;

- comportamentul inculpatului denotă iresponsabilitatea acestuia în timp ce se

afla în trafic, expunându-i la un pericol și pe ceilalți participanți;

- numărul îngrijorător de mare al cazurilor de accidente reflectă o problemă

majoră legată de responsabilitatea conducătorilor auto față de obligațiile ce le revin,

și anume - de a respecta regulile de circulație rutieră;

- opinia publică condamnă iresponsabilitatea conducătorilor auto, faptele

acestora se petrec de cele mai multe ori fără ca șoferii sa realizeze gradul de risc.

Acest tip de comportament este cu atât mai periculos, cu cât asumarea riscului nu

este deliberat, deci pericolul nu este perceput, iar atenția conducătorului nu este

îndreptată spre acest fenomen. Vorbim în acest caz, pe lângă imaturitate, de

capacitatea limitată de a conștientiza și a anticipa pericolul;

- la dispunerea pedepsei, este necesară aprecierea acțiunilor inculpatului, sub

aspectul prejudiciului cauzat relațiilor sociale ocrotite de legea penală, condițiile

intervenirii lor, precum și atitudinea inculpatului aferent infracțiunii comise;

- pedeapsa este echitabilă când se stabilesc lipsuri și restricții ale drepturilor

infractorului proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă

pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului

și societății, perturbate prin infracțiune;

- pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă să contribuie la

realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni;

- practica judiciară nu o dată a demonstrat că o pedeapsă prea blândă

generează dispreț și nu este suficientă pentru corectarea persoanei, nici pentru

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

a fost admis apelul declarat, casată inclusiv din oficiu conform art. 409 alin. (3) Cod

de procedură penală, sentința primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Grati Ion, recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, i s-a aplicat

pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de

transport.

Conform art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei

cu închisoarea pe o perioadă de probațiune de 5 ani.

Totodată, în temeiul art. 2 a Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021, privind

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

4

Republicii Moldova, Grati Ion recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 266 Cod penal, a fost liberat de pedeapsă penală.

În rest, sentința primei instanțe a fost menținută fără modificări.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că deși prin apelul declarat

s-a solicitat aplicarea unei pedepse mai aspre în privința inculpatului, în speță s-a

constatat că pe învinuirea inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 266

din Codul penal, este aplicabilă instituția amnistiei, motiv din a casat sentința

inclusiv din oficiu.

În continuare, instanța de apel a notat că deși inculpatul a recunoscut vina în

comiterea infracțiunilor pentru care a fost condamnat, cauza penală fiind examinată

în procedură simplificată, vinovăția acestuia se mai probează și prin sistemul de acte

și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale.

Astfel, instanța de apel a indicat că în urma aprecierii sistemului de acte și

documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții,

concludenții și utilității lor, le apreciază ca fiind dobândite cu respectarea normelor

de procedură, fiind pertinente, concludente, utile, care coroborează între ele, dar și

cu declarațiile inculpatului din care instanța a stabilit că inculpatul Grati Ion a comis

infracțiunile prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal - încălcarea regulilor de

securitate a circulației rutiere, de către persoana care conducea mijlocul de transport,

încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane, precum și de art. 266

Cod penal - părăsirea locului accidentului rutier de către persoana care conducea

mijlocul de transport și care a încălcat regulile de securitate a circulației sau de

exploatare a mijloacelor de transport, dacă aceasta a provocat urmările indicate la

art. 264 alin. (3) și (5) Cod penal. Mai mult, instanța de apel a menționat că nici unul

din participanții la proces nu au obiectat în privința vinovăției inculpatului.

Totodată, instanța de apel a indicat că la data de 24 decembrie 2021,

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea privind amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,

publicată în Monitorul Oficial la data de 31 decembrie 2021, intrând în vigoare de

la această dată.

Instanța de apel a notat că infracțiunea prevăzută de art. 266 Cod penal de

comiterea căreia a fost recunoscut vinovat Grati Ion, nu cade sub incidența art. 6 al

Legii nr. 243 cu privire la amnistie, nefiind identificate temeiuri de neaplicare a

acestei Legi.

În acest sens, instanța de apel a constatat că în speță, pe acest capăt de

învinuire sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1, 2 a Legii nr. 243 privind

amnistia, motiv din care a conchis că urmează să fie aplicată instituția amnistiei în

privința lui Grati Ion, pe învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 266

Cod penal.

Totodată, cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod

penal, instanța de apel a reținut că sunt parțial întemeiate motivele invocate în apel,

aplicând în privința inculpatului suspendarea condiționată a executării pedepsei cu

închisoarea pe o perioadă de probațiune de 5 ani.

5

În continuare, instanța de apel a notat că la individualizarea, stabilirea

categoriei și termenului pedepsei inculpatului, ține cont de prevederile art. art. 7, 61,

75 Cod penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Instanța de apel a stabilit că infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b)

Cod penal este una gravă, iar careva circumstanțe agravante nu au fost reținute, iar

ca circumstanțe atenuante au fost stabilite: căința sinceră, recuperarea integrală a

prejudiciul cauzat prin infracțiune, participarea la acțiuni de luptă pentru integritatea

teritorială a Republicii Moldova, dar și faptul că este pensionar.

În acest sens, instanța de apel a conchis de a-i stabili inculpatului Grati Ion

pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare.

De asemenea, instanța de apel a considerat că corectarea și reeducarea

inculpatului Grati Ion va fi posibilă fără izolarea acestuia de societate, or acesta în

ședința instanței de apel a recunoscut vina, este caracterizat pozitiv, la evidența

medicului psihiatru și narcolog nu se află, anterior nu a fost judecat, a recuperat

integral prejudiciul cauzat prin infracțiune, a participat la acțiuni de luptă pentru

integritatea teritorială a Republicii Moldova, este pensionar, astfel, suspendarea

executării pedepsei cu închisoarea și acordarea posibilității acestuia, ca în termenul

de probă, prin comportare exemplară și muncă cinstită, să îndreptățească încrederea

ce i s-a acordat, va oferi o mai bună protecție intereselor societății decât izolarea

vinovatului de societate.

Astfel, instanța de apel a constatat că executarea pedepsei stabilite lui Grati

Ion nu este rațională, motiv pentru care, potrivit prevederilor 90 alin. (1) Cod penal,

este necesară suspendarea executării pedepsei cu închisoare, pe o perioadă de

probațiune de 5 ani, cu liberarea ulterioară de pedeapsă, cu condiția că acesta în

termenul de probă nu va săvârși alte infracțiuni, și prin comportare exemplară și

muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

În acest context, instanța de apel a notat că în speță nu ar fi rezonabil și

proporțional ca în privința inculpatului să fie aplicată o pedeapsă cu închisoare cu

executare, or condamnarea reală la pedeapsă privativă ar crea repulsie, cauzând noi

suferințe inculpatului, corespunzător aceasta nu-și poate atinge scopul de corectare

și reeducare, ci de generare a unor trăsături negative.

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Harti Vladislav, care indică temeiurile de

recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală și solicită

casarea acesteia în latura pedepsei, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța

de apel în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-a aplicat pedeapsa

individualizată contrar prevederilor legale;

6

- instanța de apel a ignorat prevederile art. 61 Cod penal, or pronunțând o

decizie de condamnare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru

comiterea unei infracțiuni cu un grad prejudiciabil sporit, încălcarea regulilor de

securitate a circulației rutiere, de către persoana care conducea mijlocul de transport,

încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane, nu a fost atins scopul

principal și anume prevenirea de comitere a noi infracțiuni de către inculpat, precum

și de către alte persoane, restabilirea echității sociale;

- instanțele de judecată nu au ținut cont de circumstanțele că Grati Ion, fiind

conștient că a comis o faptă ilicită, după tamponare a continuat deplasarea pe un

drum public, părăsind locul accidentului rutier. Astfel, comportamentul inculpatului

denotă iresponsabilitatea acestuia în timp ce se afla în trafic, expunându-i la un

pericol și pe ceilalți participanți;

- deși dispoziția art. 90 Cod penal obligă instanța de judecată să indice în

hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei,

acest fapt nu a fost motivat de către instanța de apel, care s-a limitat doar la

enumerarea circumstanțelor care le consideră atenuante;

- instanța de apel a ignorat prevederile art. 384 alin. (3) Cod de procedură

penală, care stipulează că sentința instanței de judecată trebuie să fie legală,

întemeiată și motivată;

- instanța de apel justificat a apreciat circumstanțele, dar pedeapsa stabilită nu

a fost apreciată în coroborarea cu faptele comise și consecințele acestora, de

personalitatea inculpatului, nu a ținut cont de caracterul și gradul de pericol social al

infracțiunii;

- circumstanțele comiterii infracțiunii și comportamentul inculpatului denotă

că cel mai eficient mijloc de corectare a acestuia este pedeapsa cu închisoare, această

concluzie derivând și din gravitatea faptelor comise și de pericolul social a acestora;

- instanțele de judecată nu au ținut cont de gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, de comportamentul inculpatului în momentul comiterii infracțiunilor și

după consumare lor, de personalitatea lui și au pronunțat hotărâri neîntemeiate, greșit

constatând că corectarea inculpatului este posibilă fără izolarea de societate;

- decizia instanței de apel, la motivarea pedepsei stabilite inculpatului

contravine prevederilor art. 394 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, deoarece

nu cuprinde motivele de aplicare a pedepsei mai ușoare și motivele de aplicare a

pedepsei cu suspendare condiționată a executării acesteia;

pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul Pitel Anatolie în numele

inculpatului Grati Ion, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit

neîntemeiat, menționând că soluția instanței de apel, referitor la categoria și mărimea

pedepsei stabilite inculpatului corespunde prevederilor art. 6, 7, 61, 75-77, 90 Cod

penal și art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, fiind argumentată suficient prin

prisma principiilor și criteriilor de individualizare a pedepsei. În consecință

consideră că pedeapsa aplicată este una echitabilă.

7

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind

vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, se reține că recurentul invocă temeiurile de recurs prevăzute de art.

427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței; 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Pornind de la analiza cererii de recurs declarată de către procuror, Colegiul

penal constată că, în esență, titularul acesteia critică decizia instanței de apel sub

aspectul menținerii aplicării prevederilor art. 90 Cod penal de către instanța de apel

în privința inculpatului Grati Ion, recunoscut vinovat și condamnat de săvârșirea

infracțiuniunilor prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b), art. 266 Cod penal, or, „deși

dispoziția art. 90 Cod penal obligă instanța de judecată să indice în hotărâre

motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei, acest fapt

nu a fost motivat de către instanța de apel, care s-a limitat doar la enumerarea

circumstanțelor care le consideră atenuante”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține

că argumentele invocate în cererea de recurs nu s-au confirmat în urma cercetării

materialelor cauzei și în contextul ce urmează va puncta raționamentele care au stat

la baza respingerii acestora.

În susținerea celor expuse supra, Colegiul penal subliniază că prin criterii

generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege,

de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse,

pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată

o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii

penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

8

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Parcurgerea acestor considerente relevă că, persoanei declarate vinovate,

trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza

căruia persoana se declară vinovată.

Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și

respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

ultimului, cât și a altor persoane.

Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele

fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de

judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Subsidiar, Colegiul penal notează că categoriile pedepselor aplicate

persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la

cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă

mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se

stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor

menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama

de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

Raportînd la caz cele consemnate supra, Colegiul penal reține că instanța de

apel, la stabilirea pedepsei, a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod

penal și corect a ajuns la concluzia privind stabilirea inculpatului Grati Ion, pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, a unei pedepse

sub formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia, pe o

perioadă de probațiune de 5 ani, pedeapsa fiind în limitele prevederilor legale, or

temei de agravare a pedepsei, în aspectul propus de procuror, nu a fost stabilit.

Subsecvent, instanța de recurs ordinar ține să menționeze că prin apelul

declarat, însuși acuzatorul de stat a solicitat, pentru comiterea de către inculpat a

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, să-i fie aplicată o

pedeapsă de 2 ani 6 luni închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijlocul de

transport (f.d. 211, Vol. I), adică numirea unei pedepse sub formă de închisoare, cu

9

un termen mai mic decât cel stabilit prin sentința primei instanțe pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal – de 3 ani închisoare, cu

anularea dreptului de a conduce mijlocul de transport (f.d. 207, Vol. I).

Mai mult, instanța de apel, la aplicarea unei pedepse cu suspendarea

condiționată a executării acesteia pentru comiterea de către inculpat a infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, a constatat prezență suficientelor

circumstanțe atenuante pentru aplicarea suspendării condiționate a executării

pedepsei cu închisoare, cum ar fi - recunoașterea vinovăției, repararea integrală a

prejudiciului cauzat succesorului părții vătămate (f.d. 176-177, Vol. I), acțiunea

civilă solicitată de CNAM a fost achitată integral (f.d. 182, Vol. I), cauza a fost

examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală,

căința sinceră, personalitatea inculpatului, pensionar – participant la acțiunile de

apărare a integrității teritoriale a RM, lipsa antecedentelor penale, precum și faptul

că victima, pe timp de noapte, traversa neregulamentar strada, pe un drum lat, cu 3

benzi de deplasare într-o direcție, în total 6 benzi (f.d. 16, Vol. I).

Într-o altă ordine de idei, Colegiul penal reține că pentru faptul că a părăsit

locul accidentului, inculpatul a fost liberat de răspundere penală cu aplicarea

amnistiei de către instanța de apel (f.d. 253, Vol. I), fapt necontestat de către

procuror, prin urmare, decad efectele juridice negative a legii penale în privința

inculpatului în partea infracțiunii prevăzute de art. 266 Cod penal, or părăsirea

locului accidentului rutier depășesc limita componenței de infracțiune prevăzută de

art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal. În aceste condiții, aplicarea suspendării

condiționate trebuie efectuată cu luarea în considerare a circumstanțelor comiterii

numai a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, infracțiune

comisă din imprudență, consumată la momentul tamponării pietonului care traversa

neregulamentar drumul, pe timp de noapte.

Privitor la argumentul recurentului prin care se invocă că „pedeapsa stabilită

inculpatului cu suspendare condiționată a executării acesteia pentru infracțiunea

prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, este prea blândă și contrară

prevederilor art. 61 Cod penal”, Colegiul penal reiterează că criticile privind

blândețea pedepsei stabilite inculpatului pentru infracțiunea comisă, au fost

menționate, inclusiv, în apelul procurorului declarat la 02 ianuarie 2020 (f.d. 204-

211, Vol. I), asupra cărora instanța de apel s-a expus detaliat (f.d. 248-252, Vol. I),

și anume, ” …Colegiul consideră că pedeapsa stabilită inculpaților sub formă de

închisoare, cu stabilirea unui termen de probă va asigura scopul executării pedepsei

prevăzut de legiuitor la art. 61 din Codul penal.

Colegiul consideră că corectarea și reeducarea inculpatului Grati Ion va fi

posibilă fără izolarea acestuia de societate, or, acesta în ședința instanței de apel a

recunoscut vina, este caracterizați pozitiv, la evidența medicului psihiatru și

narcolog nu se află, anterior nu a fost judecat, a recuperat integral prejudiciul

cauzat prin infracțiune, a participat la acțiuni de luptă pentru integritatea teritorială

a Republicii Moldova, este pensionar, astfel, suspendarea executării pedepsei cu

închisoare și acordarea posibilității acestuia, ca în termenul de probă, prin

comportare exemplară și muncă cinstită, să îndreptățească încrederea ce i s-a

10

acordat, va oferi o mai bună protecție intereselor societății decît izolarea

vinovatului de societate”.

Relevant, instanța de recurs ordinar consideră a se menționa, inclusiv, faptul că

potrivit procesului-verbal de audiere a martorului din 02 iunie 2021 (f.d. 49-50),

succesorul părții vătămate, Postolache Veronica, a indicat că ”are pretenții față de

conducătorul mijlocului de transport care a tamponat-o pe mama sa”. Însă, odată

cu semnarea tranzacției de împăcare din 20 iulie 2021 (f.d. 176-177, Vol. I), dintre

inculpatul Grati Ion și succesorul părții vătămate, Postolache Veronica, ultima s-a

dezis de careva pretenții pe marginea prezentei cauze penale față de inculpat, fiindu-

i achitate de către inculpat - 4000 Euro și 2000 dolari SUA în calitate de prejudiciu

material și moral. Mai mult, după semnarea tranzacției de împăcare din 20 iulie

2021, potrivit proceselor verbale ale ședințelor de judecată (f.d. 196-198, 231-234,

Vol. I), succesorul părții vătămate, Postolache Veronica, nu s-a prezentat nici în

prima instanță, nici în instanța de apel, fapt ce denotă lipsa, în continuare, a cărorva

pretenții față de inculpat.

În aceeași ordine de idei, instanța de recurs ordinar stabilește, ca nefondate,

alegațiile acuzării cu privire la faptul că inculpatul urmează a executa real pedeapsa

cu închisoare, or, în cauza Varga și alții vs. Ungaria din 10 martie 2015 (în special

modul în care ar trebui organizate sistemele lor politice și închisoare penală. Aceste

aspecte ridică o serie de probleme juridice și practice complexe care, în principiu,

depășesc funcția judiciară a Curții. Cu toate acestea, Curtea ar aminti în acest

context, recomandările Comitetului de Miniștri care invită statele să încurajeze

procurorii și judecătorii de a folosi cât mai mult posibil alternativele la detenție, în

scopul de a rezolva problema creșterii numărului deținuților din închisori" (a se

vedea în special Recomandarea nr. R (99) 22 și Recomandarea Rec (2006) 13 a

Comitetului de Miniștri).

În aserțiunea dată, Colegiul penal consideră că instanța de apel a concluzionat

just că inculpatul urmează să-și ispășească pedeapsa fără privarea de libertate, iar în

perioada de probă de 5 ani, urmează să manifeste un comportament exemplar, să nu

săvârșească alte infracțiuni și prin comportare exemplară și muncă cinstită, să

îndreptățească încrederea ce i s-a acordat.

Prin urmare, se atestă că instanța de apel corect a adoptat soluția în cauză, or,

totodată s-a pus în balanță și faptul că executarea reală a pedepsei cu închisoarea,

precum și o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate,

jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce, în circumstanțele particulare ale

speței deferită judecății poate duce la consecințe contrare scopului urmărit de legea

penală.

Astfel, motivarea deciziei instanței de apel, în care s-a expus argumentat pe

chestiunile esențiale supuse atenției sale, descrisă și la pct. 3., 3.1. al prezentei

decizii, în virtutea corectitudinii acesteia și pentru a evita repetări inutile, se acceptă

și se însușește de instanța de recurs ordinar, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

11

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Pe cale de consecință, avînd în vedere cele expuse supra, Colegiul penal indică

că nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat

hotărârea atacată sub aspectul contestat, deoarece soluția adoptată de către instanța

de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind

vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Harti Vladislav, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2022, în cauza penală privindu-l pe Grati Ion

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 06 octombrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

12