1ra-21/2022 — art. 264 alin. 3 lit. b CP

1ra-21/2022 — art. 264 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.1ra-21/2022

1-19062123-01-1ra-04012022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

16 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Astafiev Valeri în numele inculpatului, prin care solicită casarea sentinței

Judecătoriei Strășeni din 01 iulie 2021 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 12 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui

Ignat Ion Xxxx, născut la xxxx,

originar din s. xxxx, r-nul xxxx, domiciliat

în mun. xxxx, str. xxxx, ap. xx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b)

Cod penal, și i s-a stabilit pedeapsă potrivit acestei Legi, sub formă de închisoare pe un

termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea

dreptului de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci) ani.

S-a suspendat condiționat executarea pedepsei stabilite lui Ignat Ion, conform art.

90 Cod penal, pe un termen de probațiune de 5 (cinci) ani, obligându-l în termenul

stabilit, să nu săvârșească alte infracțiuni și să nu-și schimbe domiciliul fără

consimțământul organului de probațiune din raza teritorială a domiciliului acestuia,

onorând astfel, prin comportare exemplară, încrederea ce i s-a acordat de către instanța

de judecată.

1

S-a dispus încasarea din contul lui Ignat Ion în beneficiul statului suma de 23 758

(douăzeci și trei mii șapte sute cinzeci și opt) lei, cu titlu de compensare a cheltuielilor

judiciare.

vinovăție infracțiunea de încălcare a regulilor de securitate a circulației rutiere, de către

persoana care conduce mijlocul de transport, care a provocat din imprudență decesul

unei persoane, adică faptă prejudiciabilă prevăzută de legea penală și pasibilă de

pedeapsă penală, în următoarele circumstanțe:

La 04.10.2018, aproximativ la ora 20.00, conducând autocamionul de model

,,Mercedes Sprinter Furgon” cu n/î xxxx, deținând permis de conducere pentru

categoria ,,B”, valabil pentru categoria mijlocului de transport pe care-l ghida, se

deplasa pe traseul M5 Chișinău-Bălți, iar la km 244+299 m, manifestând un

comportament neglijent, n-a ținut permanent seama de împrejurări, de totalitatea

factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, intensitatea și nivelul de organizare a

traficului rutier de care trebuie să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei

necesare deplasării în siguranță, determinarea benzii de circulație și modului de

conducere a vehiculului, n-a apreciat corect situația rutieră reală pe drum în care se afla

vehiculul în momentul respectiv, nu a manifestat prudență sporită la trafic, nu a

adaptat conducerea automobilului la situația rutieră, nu s-a isprăvit cu conducerea

automobilului, nu a reacționat adecvat, n-a luat în considerație starea de lucruri în

traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților la el împotriva

accidentelor și consecințelor acestora, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului,

nu a adaptat o conduită corespunzătoare condițiilor de drum care ar garanta securitatea

circulației, dând dovadă de neatenție față de trafic și încredere exagerată în sine, grav

a încălcat Regulamentul Circulației Rutiere nr. 357 din 13.05.2009 și anume: p.10 alin. 1

lit. ”b” RCR RM, conform căruia, ,,Persoana care conduce un vehicul trebuie: ...b) să

posede cunoștințe și să execute cerințele prezentului Regulament, precum și să posede

dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum...p. 45 alin. 1 RCR

RM, conform căruia ,,1) Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu

limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritate în conducere care i-ar

permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și

particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră.” Pct. 45 alin. 2 RCR, conform căruia ,,2)

În cazul în care în limita vizibilității apar obstacolele care pot fi observate de

conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în

pericol siguranța traficului”, și în rezultat l-a tamponat pe Malic Dumitru, care în

rezultatul tamponării a decedat.

2

Prin actiniile sale, a încălcat regulile de securitate a circulației rutiere, de către

persoana care conduce mijlocul de transport, care a provocat din imprudență decesul

unei persoane, Ignat Ion a comis infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod

penal.

numele inculpatului a depus apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea totală

a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă

achitarea lui Ignat Ion de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (3) lit. b) Cod penal, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală,

din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

3.1. În motivarea apelului apelantul a invocat că, prin prezentul apel, își exprimă

dezacordul cu sentința primei instanțe, pe care o consideră neîntemeiată, pasibilă și

necesar de a fi casată, din următoarele considerente:

- constatările instanței de fond sunt pripite și nefondate, or faptul că inculpatul

Ignat Ion a dat declarații sincere asupra celor întâmplate urmează de a fi apreciate de

către instanță critic.

Nu este clară constatarea făcută de instanță că, declarațiile inculpatului, precum

că obstacolul ar fi apărut spontan în carosabil fapt care nu i-a permis de a reacționa

corespunzător pentru a evita coliziunea, sunt combătute prin declarațiile martorilor,

deoarece martori oculari care nemijlocit au văzut momentul producerii accidentului nu

au fost stabiliți. Toți martorii au dat declarații reieșind din cele auzite și văzute la fața

locului;

- declarațiile succesorului părții vătămate și martorilor audiați în cadrul urmăririi

penale și instanța de judecată nu demonstrează nici într-un fel vina în comiterea

accidentului rutier a lui Ignat Ion, chiar dacă acesta se afla la volanul mijlocului de

transport cu pricina. Astfel, partea apărării a constatat că, analizând probele acumulate

de organul de urmărire penală și cercetate în cadrul ședințelor judecătorești, s-a stabilit

că, afirmațiile conținute în rechizitoriu și sentința de condamnare nu și-au găsit

confirmare, organul de urmărire penală neelucidând și alte circumstanțe importante la

stabilirea vinovăției lui Ignat Ion în comiterea infracțiunii imputate, acestea din urmă

fiind ignorate și de instanța de fond, astfel nevinovăția inculpatului se confirmă prin:

declarațiile succesorului legal Malic Eugenia, martorul Cavcaliuc Fiodor, martorul

Donciu Dumitru, martorul Rotaru Grigore, martorul Buruian Nina;

- din procesul-verbal de cercetare la fața locului din 04.10.2018, cu schița și tabelul

foto anexat rezultă că, tamponarea automobilului cu pietonul s-a produs la marginea

dreaptă a carosabilului, fapt care denotă versiunea expusă de martorul Cavcaliuc

Fiodor precum că decedatul Malic Dumitru fiind în stare de ebrietate avansată

3

involuntar/brusc a ieșit în carosabil, din care considerent șoferul Ignat Ion nu a putut

evita impactul. Acest fapt reiese și din poziția cadavrului pe carosabil. Din tabelul foto,

de asemenea se revede poziția cadavrului după accident, care este poziționată pe

acostamentul drumului;

- din procesul-verbal de examinare a autocamionului de model Mercedes

Sprinter Furgon” cu n/î xxxx și ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict a

autocamionului rezultă, că impactul cu pietonul a avut loc cu partea dreaptă față a

autocamionului unde au fost fixate deteriorări.

Careva defecțiuni tehnice din cauza cărora putea fi provocat accidentul rutier la

autocamion nu sunt indicate;

- din conținutul raportului de expertiză judiciară nr. xxxx din 05.10.2018 s-a

stabilit că, conform localizării, mecanismului de formare a vătămărilor corporale

depistate la expertiza medico-legală, presupune că în momentul tamponării, victima se

afla în poziție orizontală, călcată și comprimată între drum și părțile proeminente a

automobilului și roți, și târâtă pe suprafața dură a drumului.

Totodată, conform raportului menționat - în sânge s-a depistat 3,71 promile

alcool etilic, ceea ce constituie ebrietate gravă (f.d. 76-77).

Astfel, la decedatul Malic Dumitru s-a constatat o intoxicație patologică, care este

rezultatul consumului de alcool pe termen lung. După o cantitate mică,

comportamentul se schimbă complet, apare agresiunea, halucinațiile pot începe, prostii

spontane. O persoană poate pur și simplu să nu perceapă lumea în jurul valorii sau

percepția va fi distorsionată. Toate aceste schimbări în conștiință sunt asociate cu

problemele psihicului care sunt catalizate de produsele care conțin alcool;

- conform raportului de expertiză judiciară nr. xxxx, nr. xxxx din 04.03.2019 s-a

stabilit că, luând în considerație caracterul, volumul, și localizarea leziunilor corporale

depistate pe corpul cet. Malic Dumitru și localizarea deteriorărilor automobilului

"Mercedes Sprinter Furgon” cu n/î xxxx, se poate afirma cu cea mai mare probabilitate

că, la momentul contactului primar dintre automobil și pieton, ultimul se afla în poziția

verticală sau una similară ei, cu piciorul stâng fixat pe carosabil cu partea posterioară

stângă a corpului, orientat spre automobil. Din aceleași considerente se poate conchide,

că la momentul tamponării care a avut loc la 04.10.2018, pietonul se afla în mișcare în

aceeași direcție de deplasare ca automobilul. Poziția reciprocă aproximativă a

pietonului și automobilului ,,Mercedes Sprinter Furgon” cu n/î xxxx în momentul

tamponării este imaginată pe schema nr. 1 anexată la raportul expertizei judiciare.

Determinarea vitezei de deplasare a automobilului ,,Mercedes Sprinter Furgon”

n/î xxxx pe calea expertizei în acest caz este imposibilă din motiv că în procesul-verbal

de cercetare la fața locului din 04.10.2018 și schemei anexă careva urme de frânare ale

4

automobilului ,,Mercedes Sprinter Furgon” până la momentul tamponării, cât și după

tamponarea pietonului până la momentul stopării automobilului, nu sunt fixate.

Astfel, în urma cercetării probelor acuzării în cadrul urmăririi penale și în

instanța de judecată nu a fost stabilită vinovăția lui Ignat Ion la comiterea infracțiunii

imputate.

Din materialele cercetate rezultă că, organul de urmărire penală a avut o poziție

preconcepută de învinuire a lui Ignat Ion, fără a da apreciere și altor circumstanțe care

au dus la cele întâmplate;

- conform răspunsului IP Strășeni din 21.02.2021 și încheierea asupra materialelor

înregistrate în REI-2 cu nr. xxxx se confirmă faptul că la 04.10.2018 în privința lui Malic

Dumitru a fost întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție, deci el s-a aflat în

incinta IP Strășeni fiind în stare de ebrietate gravă, conform raportului de expertiză

judiciară nr. xxxx din 05.10.2018.

Ulterior, după întocmirea procesului-verbal Malic Dumitru este lăsat să plece în

așa stare fără acte și fără bani, acesta din urmă pornindu-se pe jos pe timp de noapte pe

un drum aglomerat, fără iluminare, ca rezultat fiind tamponat de automobilul

,,Mercedes Sprinter Furgon” cu n/î xxxx condus de Ignat Ion. În situația descrisă

consideră că, organul de urmărire penală urma să se conducă de prevederile Codului

de procedură penală art. 92 alin. (2) care expres prevede - Concomitent cu

circumstanțele care urmează să fie dovedite în procesul penal, trebuie să fie descoperite

cauzele și condițiile care au contribuit la săvârșirea infracțiunii;

- la caz, s-a constatat încălcarea prevederilor RCR de către Malic Dumitru în

calitate de pieton, care de fapt a și provocat accidentul rutier în urma căruia a decedat,

în special pct. 113: alin. (1) - Pietonii trebuie să se deplaseze pe partea dreaptă a

trotuarelor, pistelor pentru pietoni sau pe potecile alăturate drumului public, iar în

lipsa acestora - pe acostament. Pietonii se pot deplasa și pe pistele pentru bicicliști, cu

condiția că nu stânjenesc circulația bicicliștilor și a conducătorilor de ciclomotoare. alin.

(4) - În afara localităților, pietonii trebuie să circule pe acostamentul din partea stângă

a drumului, iar în lipsa acestuia, cât mai aproape de marginea stângă a carosabilului,

în întimpinarea fluxului de vehicule, alin. (5) - În cazul deplasării pe carosabil sau pe

acostament, pe timp de noapte sau în condiții de vizibilitate redusă, pietonii trebuie să

poarte îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante.

Toate cele menționate supra nu au fost supuse unei analize și cercetări ample din

partea organului de urmărire penală, care în final a ajuns la o concluzie greșită,

asumându-i vinovăția doar lui Ignat Ion, fără a ține cont de alte cauze și condiții care

au contribuit la săvârșirea infracțiunii, norme prevăzute la art. 92 alin. (2) Cod de

procedură penală;

5

- din învinuirea adusă nu reiese nici o probă că, Ignat Ion ar fi încălcat toate aceste

prevederi din pct. 10 și 45 al RCR. Or, inculpatul este liber în alegerea încălcărilor. În

situația dată urmează să se țină cont de prevederile alin. (2) art. 3 Cod penal, în special

că - interpretarea extensivă defavorabilă și aplicarea prin analogie a legii penale sânt

interzise.

De fapt, acuzarea a ignorat declarațiile inculpatului potrivit cărora se deplasa

regulamentar și declarațiile martorilor enumerați în rechizitoriu și prezintă pledoarie,

care nu au oferit careva detalii în confirmarea vinovăției lui Ignat Ion, din contra au

adus argumente în defavoarea compartimentului decedatului Malic Dumitru, care au

putut provoca decesul ultimului.

De altfel, și probele puse la dispoziție de acuzare și cercetate în cadrul ședințelor

de judecată confirmă acest fapt;

- instanța nu a ținut cont de prevederile alin. (4) art. 100 Cod de procedură penală.

potrivit căruia, toate probele administrate în cauza penală vor fi verificate sub toate

aspectele, complet și obiectiv. Verificarea probelor constă în analiza probelor

administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe și verificarea

sursei din care provin probele, în conformitate cu prevederile prezentului cod, prin

procedee probatorii respective.

Totodată, la caz urmează a ține cont de personalitatea și caracterizarea lui Ignat

Ion în societate și familie. Este angajat în câmpul muncii în calitate de șofer și la locul

de muncă este caracterizat pozitiv. Este căsătorit și are la îngrijire 3 copii minori. Din

certificatele medicale prezentate și anexate la dosar se revede că, soția acestuia suferă

de o boală gravă (cancer stadia IV) și privarea dreptului de a conduce ar fi povară foarte

grea pentru întreținerea familiei. Astfel, Ignat Ion este pilonul principal în familie care

îi asigură pe ceilalți membri material. Antecedente penale nestinse nu are.

Reieșind din cele invocate supra, partea apărării a conchis că, conținutul

sentinței, aprecierea arbitrară a probelor și bazarea pe circumstanțe care nu reies din

materialele cauzei, indică asupra faptului că inculpatului Ignat Ion i-a fost lezat în mod

substanțial dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 CtEDO, în particular sub

aspectul încălcării dreptului de a dispune de o hotărâre motivată în privința sa. Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, prin hotărârile adoptate, a arătat că dreptul la un

proces echitabil, garantat de art. 6 §1 din Convenție, înglobează dreptul părților unui

proces de ași prezenta observațiile pe care le apreciază ca fiind pertinente cauzei lor și

de a obține o hotărâre în care motivele pe care le invocă să fie tratate în mod

corespunzător.

6

a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către avocatul Astafiev Valeri în numele

inculpatului, cu menținerea sentinței.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, audiind opiniile

participanților la proces și cercetând suplimentar probele administrate de instanța de

fond și apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, călăuzindu-se

de propria convingere, a conchis că, instanța de fond a stabilit corect starea de fapt,

acțiunile inculpatului Ion Ignat just încadrându-le în dispoziția art. 264 alin. (3) lit. b)

Cod penal, după indicii calificativi: „încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de

exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport,

încălcare care a provocat decesul unei persoane”.

Instanța de apel a considerat că afirmațiile inculpatului precum că, prima

instanță a adoptat o soluție incorectă de condamnare a inculpatului Ion Ignat,

reprezintă opinia subiectivă a părții apărării or, prima instanță în sentința sa corect și

justificat și-a motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției inculpatului în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, luând în

considerație probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate

în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100

alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței,

veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și

de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în

comiterea faptei și prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii

incriminate.

Necătând la faptul că inculpatul în ședința instanței de apel nu a recunoscut

vinovăția sa în comiterea infracțiunii incriminate, săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal este dovedită prin următoarele probe administrate,

cercetate de către instanța de fond, cercetate suplimentar și verificate în ședința

instanței de apel și anume: declarațiile succesorului părții vătămate Malic Eugenia,

declarațiile martorilor Rotaru Grigore, Cavcaliuc Fiodor, Donciu Dumitru, Buruian

Nina; conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului din 04.10.2018, cu planșa

foto și schița accidentului rutier; conținutul procesului-verbal de examinare a

autocamionului de model ,,Mercedes Sprinter Furgon” cu n/î xxxx și ordonanța de

recunoaștere în calitate de corp delict a autocamionului; conținutul raportului de

expertiză judiciară nr. xxxx din 05.10.2018; conținutul raportului de expertiză judiciară

7

nr. xxxx, nr. xxxx din 04.03.2019; conținutul descifrărilor telefonice parvenite de la SA

,,Moldtelecom”.

Instanța de apel, prin cercetarea probelor pertinente, concludente, utile și

veridice expuse supra, a constatat ca dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil că, la

04.10.2018, aproximativ la ora 20.00, conducând autocamionul de model ,,Mercedes

Sprinter Furgon” cu n/î xxxx, deținând permis de conducere pentru categoria ,,B”,

valabil pentru categoria mijlocului de transport pe care-l ghida, se deplasa pe traseul

M5 Chișinău-Bălți, iar la km 244+299 m, manifestând un comportament neglijent, în

rezultat l-a tamponat pe Malic Dumitru, care în rezultatul tamponării a decedat.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. xxxx din 05.10.2018 prin care s-a

stabilit că, moartea cet. Malic Dumitru a survenit pe loc, în rezultatul cauzării

vătămărilor corporale grave, incompatibile cu viața și sunt în legătură directă cu

survenirea decesului.

Astfel, în cauză au fost stabilite toate elementele componente ale infracțiunii

imputate lui Ion Ignat, inclusiv vinovăția acestuia, iar argumentele apelantului, precum

că faptele lui nu întrunesc elementele infracțiunii imputate, sunt neîntemeiate și

contravin actelor cauzei, inclusiv declarațiilor succesorului părții vătămate și ale

martorilor descrise mai sus.

Totodată, instanța de apel a atestat că, argumentele invocate de apelant referitor

la achitarea inculpatului, pe motiv că probele administrate în cauză nu dovedesc

vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii imputate, constituie în sine un dezacord cu

modul de apreciere a probelor administrate în dosar.

Referitor la argumentele invocate de apelant privind faptul că nevinovăția

inculpatului se confirmă prin declarațiile martorului Cavcaliuc Fiodor și prin procesul-

verbal de cercetare la fața locului din 04.10.2018, instanța de apel le-a considerat ca fiind

nefondate și neîntemeiate or, prin procesul-verbal de cercetare la fața locului cu

certitudine s-a stabilit că anume inculpatul Ignat Ion cu autocamionul său a tamponat

partea vătămată Malic Dumitru, totodată cu referire și la declarațiile martorului

Cavcaliuc Fiodor, martorul nefiind la fața locului în momentul comiterii accidentului

nici decum nu avea posibilitatea de a cunoaște dacă anume partea vătămată fiind în

stare de ebrietate involuntar/brusc a ieșit pe carosabil, or, martorul respectiv a declarat

că, s-a apropiat la locul comiterii accidentului, deja după accidentului propriu zis.

Cu referire la argumentul apărătorului privind faptul că organul de urmărire

penală, cât și instanța de fond nu au ținut cont de cauzele și circumstanțele care au dus

la săvârșirea infracțiunii, instanța de apel a ținut să menționeze faptul că, potrivit laturii

subiective a acestei infracțiuni se caracterizează prin vinovăție imprudentă atât în

modalitatea sa de neglijență, cât și de încredere exagerată. În cazul neglijenței, persoana

8

nu prevede survenirea urmărilor prejudiciabile ale faptei sale, deși putea și trebuia să

le prevadă. În cazul încrederii exagerate, făptuitorul prevede posibilitatea survenirii

urmărilor prejudiciabile, dar, în mod ușuratic, consideră că ele vor fi evitate, astfel

inculpatul Ignat Ion, conducând autocamionul urma să manifeste atenție sporită și să

prevadă survenirea diferitor situații, or, în opinia legiuitorului mijlocul de transport

este un pericol sporit.

Totodată, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. xxxx din 05.10.2018 în

momentul tamponării, victima se afla în poziție orizontală, călcată și comprimată între

drum și părțile proeminente ale automobilului și roți, și târât pe suprafața dură a

drumului, astfel afirmațiile avocatului precum că anume partea vătămată

involuntar/brusc a ieșit pe carosabil, sunt pur declarative și nefondate, or, anume

inculpatul urma să țină cont de limita de viteză permisă pe porțiunea dată de traseu, să

manifeste atenție sporită și să prevadă survenirea unor obstacole pe traseu, prin urmare

este de relatat că la caz s-a constatat că anume inculpatul nici nu a încercat să

întreprindă careva măsuri pentru a evita tamponarea părții vătămate, or potrivit

declarațiile martorilor, autocamionul condus de inculpat se afla la o distanță de până la

100 metri de la corpul neînsuflețit a părții vătămate.

Prin urmare, luând în considerație faptul că la autocamion nu a fost depistat

careva defecțiuni care ar fi putut duce la producerea accidentului, anume inculpatul

Ignat Ion conducând autocamionul urma să țină cont de Regulile Circulației Rutiere și

să manifeste o deosebită atenție asupra traseului.

De asemenea, instanța de apel nu a avut temei de a interveni în sentința instanței

de fond nici în partea stabilirii pedepsei inculpatului Ignat Ion or, la stabilirea categoriei

și măsurii de pedeapsă inculpatului, s-a ținut cont de toate circumstanțele reale și

personale privind individualizarea pedepsei, acestuia aplicându-i-se o pedeapsă

corectă, echitabilă și legală.

Astafiev Valeri în numele inculpatului, care, indicând temeiurile pentru recurs

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea

hotărârilor instanțelor de fond, cu dipunerea achitării lui Ignat Ion de sub învinuirea în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, în temeiul art. 390

alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

În motivarea recursului ordinar invocă următoarele aspecte:

- chiar dacă instanța de apel declară că a cercetat suplimentar în ședința de

judecată și a verificat probele, această afirmație nu corespunde realității, deoarece

instanța de apel a repetat argumentele instanței de fond, fără a ține cont de argumentele

9

apărării privind sentința contestată, deoarece declarațiile succesorului părții vătămate

și a martorilor nu confirmă în mod cert vinovăția lui Ignat Ion, după cum afirmă

instanța de apel, ci doar confirm unele evenimente la care ei au fost martori înaintea

producerii accidentului și după producerea accidentului. Nemijlocit martori oculari la

producerea coliziunii automobilului condus de către Ignat Ion și partea vătămată Malic

Dumitru, care ar fi putut reda careva circumstanțe ale acestuia, nu au fost stabilite de

organul de urmărire penală.

Inculpatul Ignat Ion nici nu a contestat faptul că anume automobilul condus de

el a tamponat partea vătămată, acest fapt a fost recunoscut de el inițial, însă se contestă

vinovăția acestuia și ignorarea de către organul de urmărire penală și instanța de

judecată a circumstanțelor care exclud răspunderea penală;

- cercetând procesul-verbal de cercetare la fața locului și tabelul foto, se revede

clar poziția cadavrului după accident, care este poziționată pe acostamentul drumului

La fel, conform raporturilor de expertiză judiciară se poate afirma cu cea mai

mare probabililate că, la momentul contactului primar dintre automobil și pieton,

ultimul se afla în poziția verticală sau una similară ei, cu piciorul stâng fixat pe

carosabil, cu partea posterioară stângă a corpului, orientat spre automobil. Din aceleași

considerente se poate conchide, că la momentul tamponării care a avut loc la 04.10.2018,

pietonul se afla în mișcare în aceeași direcție de deplasare ca automobilul. Poziția

reciprocă aproximativă a pietonului și automobilului ”Mercedes Sprinter Furgon” cu

n/î xxxx în momentul tamponării este imaginată pe schema nr. 1 anexată la raportul

expertizei iudiciare.

Din cele menționate supra rezultă că, tamponarea automobilului cu pietonul s-a

produs la marginea dreaptă a carosabilului, fapt care denotă versiunea expusă de

martorul Cavcaliuc Fiodor precum că decedatul Malic Dumitru fiind în stare de

ebrietate avansată involuntar/brusc a ieșit în carosabil, din care considerent șoferul

Ignat Ion nu a putut evita impactul. Acest fapt reiesă și din poziția cadavrului pe

carosabil;

- instanța de apel a menționat că, analizând declarațiile succesorului părții

vătămate, martorilor consideră că acestea sunt veridice, ca ulterior să se contrazică prin

cu referire și la declarațiile martorului Cavcaliuc Fiodor, martorul nefiind la fața locului în

momentul comiterii accidentului nici decum nu avea posibilitatea de a cunoaște dacă anume

partea vătămată fiind în stare de ebrietate involuntar/brusc a ieșit pe carosabil, or, martorul

respectiv a declarat că, s-a apropiat la locul comiterii accidentului, deja după

accidentuluipropriu zis;

- afirmația instanței de apel că, în momentul când a fost tamponat pietonul Malic

Dumitru, cet. Ignat Ion probabil a fost sustras de telefon, aceasta urmează de apreciat

10

critic. Or, din rechizitoriu, sentința primei instanțe și decizia instanței de apel este

stabilit că, tamponarea pietonului s-a produs în jurul orelor 20.00, pe când pretinsele

discuții au avut loc la 19.09.45 și 19.47.31, ultima după accident;

- urmează de apreciat critic și constatarea făcută de instanța de apel precum că,

declarațiile inculpatului Ignat Ion privind nevinovăția sa în comiterea faptei penale

incriminate se combate prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și

veridice cercetate în ședința de judecată și anume prin declarațiile martorului

nominalizat supra și probele scrise cercetate în ședința de judecată. Aceste probe

coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii.

Din cele relatate supra nu este clar când instanța de apel consideră probele

pertinente, concludente, utile și veridice și în care situație nu consideră astfel.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat de

către avocatul Astafiev Valeri în numele inculpatului, menționând că acesta urmează a

fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece analiza probelor

administrate și examinate în ședința de judecată ne demonstrează că concluzia instanței

de apel privind vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, ca fiind

corectă și întemeiată.

materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității recursului declarat din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia

în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond.

Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și/sau material.

Reieșind din conținutul cererii de recurs, Colegiul penal atestă, că apărarea

invocă în calitate de temei pentru casarea deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct.

6) și 8) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond în cazul când instanța

de nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde

11

motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii și nu

au fost întrunite elementele infracțiunii.

Având în vedere argumentele recurentului, care în ansamblu reprezintă critici cu

privire la aprecierea instanței de apel a probelor administrate în speță, Colegiul penal

constată că motivele menționate nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului

ordinar declarat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de autor, întrucât,

după cum rezultă din conținutul recursului, partea apărării încearcă să relateze propria

versiune cu privire la desfășurarea evenimentelor petrecute la data săvârșirii

infracțiunii, criticând modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele de fond.

Însă în acest sens, Colegiul precizează că aprecierea probelor după intima convingere a

judecătorului este bazată pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe

examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate în ansamblu sunt apreciate din

punct de vedere al coroborării.

Cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la

etapa examinării recursului ordinar, Colegiul penal reamintește că dezacordul părților

cu aprecierea probelor, nu reprezintă unul din temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, și astfel nu poate fi considerat ca motiv sub aspectul casării

ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind

competența exclusivă a instanțelor respective.

În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont

de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate

aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității lor și întemeiat a ajuns la concluzia privind menținerea sentinței de

condamnare a inculpatului Ignat Ion.

Sub un alt aspect, Colegiul penal stabilește că instanța de apel la judecarea cauzei,

corect a conchis că starea de fapt reținută și de drept apreciată, concordă cu

circumstanțele cauzei și probele administrate, relevate și analizate în cuprinsul

sentinței, și verificându-le suplimentar, corect a concluzionat că nu există temei pentru

a da o nouă apreciere probelor, considerentele primei instanțe fiind motivate și

argumentate din punct de vedere al temeiniciei și legalității, sub aspectul, că vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate a fost dovedită în cadrul procesului

penal, astfel fapta acestuia reținută prin sentință, întrunește elementele infracțiunii

imputate.

12

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma

penală.

Colegiul penal reține, că temeiul de drept prevăzut la pct. 8) invocat de recurent,

include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive

ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat

elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele

atenuante și agravante ale infracțiunii.

La caz, Colegiul atestă că, instanța de apel la judecarea apelului declarat de către

inculpat, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art.

414 alin. (1), (5) și art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea emisă s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, aceasta cuprinzând motivele pe

care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 4.1. din prezenta

decizie, motivare pe care instanța de recurs și-o însușește în pofida temeiniciei acesteia,

reiterarea cărei nu este oportună, chestiune ce vine în corespundere cu jurisprudența

CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert v. România din 16 februarie 2010,

statuează că art. 6 §1 din CtEDO.

Prin urmare, Colegiul penal denotă că instanța de apel corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, analizând cumulul de probe prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, ajungând la o concluzie întemeiată privind

vinovăția inculpatului Ignat Ion în săvârșirea infracțiunii imputate.

Faptul că inculpatul nu își recunoaște vina nu poate fi reținut ca un motiv de

achitare, această poziție reprezentând un drept la apărare al inculpatului dar nu o

chestiune ce generează achitarea lui, întrucât probele administrate dovedesc cu

certitudine că acțiunile inculpatului conțin elementele infracțiunilor incriminate,

acestea fiind cercetate în ședința instanței de apel respectându-se principiul

contradictorialității și egalității armelor în procesul penal.

Colegiul penal constată că la caz nu este prezentă nici o discordanță între cele

reținute de instanța de apel și conținutul probelor, sau ignorarea unor aspecte, ce au

avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o

statuează.

Tot aici, instanța de recurs remarcă faptul că, deși recurentul a invocat temeiul

de casare a deciziei atacate, prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură

penală, în partea motivată a recursului nu a desfășurat pretinsele încălcări, motivarea

13

reducându-se mai mult la o enumerare a unor probe, care în opinia apărării au fost

apreciate eronat, chestiune asupra căreia instanța sa expus supra.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența unor erori de drept, ce ar fi

afectat hotărârea atacată sub aspectele invocate de recurent, soluția emisă de către

instanța de apel fiind legală, întemeiată și motivată complet, iar recursul declarat de

către avocatul Astafiev Valeri în numele inculpatului, urmează a fi declarat inadmisibil,

deoarece este vădit neîntemeiat.

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Astafiev Valeri în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

12 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui Ignat Ion Xxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 12 mai 2022.

Președinte: Toma Nadejda

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

14