1ra-2045/2021 — art. 264 alin. 3 lit. a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 3 lit. a CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-2045/2021 — art. 264 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-2045/2021 1-20007000-01-1ra-08102021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 24 ianuarie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: Președinte – Toma Nadejda, Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Diaconu Iurie și Boico Victor, a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg și de către avocatul Voloh Tatiana în numele inculpatului și inculpatul Caraman Alexandru, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2021, în cauza penală în privința lui Caraman Alexandru XXXXX, născut la XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX Termenul examinării cauzei: Instanța de fond: 17.01.2020 − 11.03.2021; Instanța de apel: 05.04.2021 − 07.07.2021; Instanța de recurs: 08.10.2021 − 24.01.2022.
Asupra recursurilor ordinare în cauză, Colegiul penal lărgit C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 11 martie 2021, cauza fiind judecată în baza procedurii prevăzute la art. 3641 Cod de procedură penală, Caraman Alexandru XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzută la art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip deschis, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport. 1 Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 (doi) ani. S-a dispus încasarea din contul lui Caraman Alexandru în bugetul de stat cheltuielile de judecată în sumă de 53 760 (cincizeci și trei mii șapte sute șaizeci) lei. 1.1. Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a constatat că Caraman Alexandru, la data de 04.04.2017, aproximativ ora 13:30, conducând automobilul de model XXXXX, cu numerele de înmatriculare XXXXX, la care era conectată remorca marca de fabricație „BORO”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, pe banda stângă a autostrăzii nr. 01 în direcția de mers spre Praga, la km 124.2 comuna Veznice, raionul Jihlava, Cehia, având în calitate de pasageri pe Ciobanu Daniela, Dovletbaev Serghei, Parfene Natalia, Tudorean Ion, Pîslaru Vadim, Iaz Valeriu, Enachi Petru și Chirău Petru, nu a reacționat în timp util la coloana de mașini care staționa, prin ce a încălcat dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. b) al Legii nr. 361/2000 din Monitorul Oficial al Republicii Cehe privind traficul rutier, cu modificările și completările ulterioare, lovind din spate remorca de marca „Krone”, tractată de camionul de marca „Volvo”, cu numere de înmatriculare XXXXX, condus de către șoferul Kusuk Aydin. Ca rezultat al tamponării, pasagerilor din microbuz le-au fost cauzate leziuni corporale și anume: conform Raportului de expertiză judiciară nr. 201804X0283 din 29.11.2018 la Enachi Petru XXXXX s-a constatat vătămare corporală ușoară; conform Raportului de expertiză judiciară nr. 201804X0285 din 29.11.2018 la Pîslaru Vadim XXXX s-a constatat vătămare corporală ușoară; conform Raportului de expertiză judiciară nr. 201804X0286 din 29.11.2018 la Tudorean Ion XXXXX s-a constatat vătămare corporală medie; conform Raportului de expertiză judiciară nr. 201804X0287 din 30.11.2018 la Iaz Valeriu XXXXX s-a constatat vătămare corporală gravă; conform Raportului de expertiză judiciară nr. 201804X0284 din 30.11.2018 la Parfene Natalia XXXXX s-a constatat vătămare corporală gravă; conform Raportului de expertiză judiciară nr. 201804X0288 din 30.11.2018 la Ciobanu Daniela XXXXX s- a constatat vătămare corporală gravă; conform Raportului de expertiză judiciară nr. 201804X0028 din 09.09.2019 la Dovletbaev Serghei XXXXX s-a constatat vătămare corporală medie. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 264 alin. (3) lit. a ) Cod penal, adică încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății. 2
Nefiind de acord cu sentința pronunțată împotriva acesteia a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului Caraman Alexandru, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 1 an. În baza art. 901 Cod penal să fie dispusă suspendarea parțială a executării pedepsei aplicată inculpatului pe un termen de 1 an, iar prima parte a pedepsei - închisoare pe un termen de 1 an, să fie executată în penitenciar de tip deschis. În susținerea celor solicitate în apel, acuzatorul de stat a menționat că, prima instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. În rezultatul comiterii infracțiunii în cauză au fost vătămați grav: Ciobanu Daniela, Parfene Natalia și Iaz Valeriu. Statul, inclusiv și în persoana organelor de drept, este obligat de a proteja persoana împotriva oricărei forme de vătămare, fapt expres stipulat în art. 3 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, art. 55 alin. (2) al Constituției, acest fapt fiind neglijat prin sentința pronunțată în prezenta cauză penală. Astfel că, apelantul a remarcat inadmisibilitatea tolerării unor astfel de fapte prin aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal în privința inculpatului Caraman Alexandru, care este contrară prevederilor art. 2 alin. (2) Cod penal, unde se stipulează că, legea penală are drept scop prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, iar art. 75 alin. (1) Cod penal prevede că, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal. Prin urmare, prima instanță a diminuat acel factor de abținere de la comiterea unor asemenea infracțiuni de către alte persoane sau chiar de către inculpat. Acest fapt necesită a fi apreciat și prin prisma gravității infracțiunii comise, precum și în raport cu riscul de a transforma în obișnuință încălcarea cerințelor Regulamentului Circulației Rutiere, de către inculpat, cât și de către ceilalți justițiabili.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2021, apelul declarat a fost admis, cu casarea parțială a sentinței și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: 3 Lui Caraman Alexandru XXXXX recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, i s-a aplicat o pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 2 (doi) ani, cu privarea dreptului de a conduce mijloace de transport pe un termen de 1 (unu) an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis. În conformitate cu art. 901 Cod penal, s-a suspendat parțial executarea pedepsei aplicate de 1 (unu) an din pedeapsă în penitenciar de tip deschis, iar restul pedepsei de 1 (unu) an, în conformitate cu art. 90 alin. (1), (6) Cod penal, s-a suspendat condiționat pe un termen de probațiune de 1 (unu) an. În rest, dispozițiile sentinței Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 11 martie 2021, au fost menținute fără modificări. 3.1. Pentru a pronunța decizia dată, instanța de apel a constatat că prima instanță, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității, raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Caraman Alexandru încadrarea juridică corespunzătoare, și anume, art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației de către o persoană care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății. Totodată, a fost reținut că legalitatea și temeinicia sentinței Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 11 martie 2021 este contestată cu apel de către acuzatorul de stat în partea individualizării pedepsei penale, prin urmare, în limitele judecării apelului, verificând legalitatea și temeinicia soluției instanței de fond în partea individualizării pedepsei penale în privința inculpatului Caraman Alexandru, instanța de apel a constatat că prima instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, în corespundere cu prevederile art. 7 alin. (1) Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Concomitent, art. 61 alin. Cod penal prevede că (1) pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând 4 anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. (2) Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate. Potrivit art. 75 Cod penal, (1) persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. (2) La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Revenind la cauza dedusă judecății, instanța de apel a stabilit că după caracterul și gradul prejudiciabil al faptei, infracțiunea prevăzută la art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, în conformitate cu art. 16 alin. (4) Cod penal, se califică ca infracțiune „gravă”, pentru care legea penală, la data comiterii faptei prejudiciabile, reglementa pedeapsa sub formă de închisoare de la 3 la 7 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de până la 4 ani. Din materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că, inculpatul Caraman Alexandru a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate și s-a căit sincer de cele comise, solicitând judecarea cauzei în procedură simplificată (art. 3641 Cod de procedură penală). În conformitate cu prevederile art. 76 Cod penal au fost reținute cu titlu de circumstanțe atenuante - căința sinceră, comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni. Circumstanțe agravante nu au fost stabilite. Cu referire la personalitatea inculpatului Caraman Alexandru, instanța a constatat că acesta anterior nu a fost judecat (f.d. 174, vol. II), conform cazierului contravențional au fost înregistrate mai multe contravenții în domeniul circulației rutiere, sancțiunile sub formă de amendă fiind achitate (f.d. 176, vol. II), la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află (f.d. 177-178, vol. II). În continuare, instanța de apel s-a referit la raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, care are la origine persoana și comportamentul acestuia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei cum ar fi: conduita bună a infractorului, stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului. 5 La caz, instanța de apel a conchis că, prima instanță incorect a ajuns la concluzia precum că condițiile necesare pentru a fi invocată instituția suspendării condiționate a executării pedepsei sunt întrunite, deoarece personalitatea inculpatului nu prezintă garanțiile unei conduite ce ar permite instanței de judecată de a da dovadă de clemență. Sub apectul descris mai sus, instanța de apel nu a putut neglija faptul că, deși inculpatul este la prima abatere de la legea penală, totuși, ultimul a fost tras la răspundere contravențională pentru comiterea contravențiilor din domeniul circulației rutiere, a comis o infracțiune „gravă”, părților vătămate fiindu-le cauzate vătămări corporale „medii” și „grave”, iar în aceste împrejurări se atestă că, aplicarea pedepsei neprivative de libertate, în baza art. 90 Cod penal, nu-și va produce efectul, iar inculpatul nu va fi în stare să tragă concluziile necesare, de a nu încălca ordinea de drept prin fapte încadrate în sfera ilicitului penal. Cu referire la pedeapsa complementară - privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de până la 4 ani, instanța a apreciat că, în mod eronat a fost dispus în temeiul art. 79 Cod penal, excluderea pedepsei complementare obligatorii. Or, la caz, instanța de apel a remarcat că circumstanțele relevate de către prima instanță în acest context, și anume că: inculpatul anterior nu a fost judecat, anterior a fost sancționat contravențional, însă amenzile au fost achitate, a recuperat prejudiciile materiale și morale cauzate prin infracțiune, are o vârstă fragedă, sursa sa de venit și întreținere este din șofat, nu constituie circumstanțe excepționale în acord cu prevederile art. 79 Cod penal, iar în cadrul cercetării judecătorești nu au fost constatate circumstanțe atenuante excepționale, în baza cărora să fie exclusă pedeapsa complementară obligatorie − privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de până la 4 ani. Sub aspectul stabilirii modalității de executare a pedepsei penale, reieșind din faptul că, în urma accidentului rutier inculpatul Caraman Alexandru a suferit traume, conform Extrasului din Fișa medicală a bolnavului de staționar rezultă că, acestuia i s-a stabilit diagnosticul - fractura consolidată a ambelor oase ale antebrațului stâng, fractura consolidată a femurului bilateral, prezența fixatoarelor metalice, și ținând cont de solicitarea acuzatorului de stat, care a pledat pentru aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal, instanța de apel a considerat oportun de a aplica speței date prevederile art. 901 Cod penal, dispunând suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoare, după cum urmează: 1 (unu) an din pedeapsă cu executare în penitenciar de tip deschis, iar restul pedepsei de 1 (unu) an, în conformitate cu art. 90 alin. (1) Cod penal, fiind suspendat condiționat pe o perioadă 6 de probațiune de 1 (unu) an.
Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către: - procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului se afirmă că, deși în partea descriptivă a deciziei recurate instanța de apel a reținut motivele pentru care inculpatul Caraman Alexandru ar trebui să execute parțial pedepsa închisorii stabilită acestuia de către prima instanță în penitenciar de tip deschis, în partea dispozitivă a deciziei, instanța admite o incoerență în formularea raționamentului de individualizare a modalității de executare a primei părți din pedeapsa închisorii, care în consecință a generat o neclaritate referitoare la modalitatea de executare a acestei pedepse. Astfel, așa cum rezultă din conținutul părții dispozitive a deciziei recurate, instanța de apel dispune suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate de l an închisoare în penitenciar de tip deschis. Aici, instanța are în vedere prima parte din pedeapsa închisorii. Prin urmare, instanța de apel urma să-și construiască dispozitivul deciziei în coroborare cu prevederile art. 901 alin. (1) Cod penal și să dispună executarea (nu suspendarea parțială) primei părți din pedeapsa închisorii de 1 an în penitenciar de tip deschis. Mai susține recurentul că, modalitatea de formulare a raționamentului privind executarea de către inculpatul Caraman Alexandru a primei părți din pedeapsa închisorii va genera neapărat dificultăți la punerea în executare a pedepsei respective, pe motiv că instanța de apel a dispus suspendarea parțială a executării primei părți din pedeapsă; - avocatul Voloh Tatiana în numele inculpatului și inculpatul Caraman Alexandru, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței. În argumentarea recursului declarat se punctează că deși, instanța de apel a constatat un șir de circumstanțe atenuante și lipsa circumstanțelor care agravează răspunderea penală a inculpatului Alexandru Caraman cum ar fi: recunoașterea vinovăției, căința sinceră, săvârșirea pentru prima data a unei infracțiuni, solicitarea examinării cauzei în procedura simplificată prevăzută la art. 3641 Cod de procedură penală, aceasta a dat o apreciere eronată acestor circumstanțe atenuante în favoarea pedepsei cu închisoarea. Mai mult, a fost trecut cu vederea faptul că inculpatul 7 Alexandru Caraman a recuperat benevol prejudiciul material și moral cauzat părților vătămate, manifestând astfel empatie față de acestea, fapt confirmat prin cererile acestora anexate la materialele cauzei penale respective, acțiuni ce denotă totodată, atitudinea responsabilă a inculpatului Alexandru Caraman față de consecințele faptei comise. Circumstanțe ce agravează vinovăția inculpatului Alexandru Caraman din cele exhaustiv expuse la art. 77 Cod penal nu s-au stabilit la cauza dată. Totodată, este de remarcat că contravențiile din domeniul circulației rutiere imputate lui Alexandru Caraman au fost comise în perioada anilor 2009-2017, iar la momentul săvârșirii accidentului rutier, antecedentele erau stinse, iar careva alte probe precum că inculpatul Alexandru Caraman ar mai fi comis contravenții din domeniul rutier și după data de 04.04.2017, care ar fi creat certitudinea instanței de apel privind imposibilitatea corectării și reeducării inculpatului în condiții neprivative de libertate, nu au fost administrate. Concomitent, reieșind din ansamblul circumstanțelor atenuante stabilite în prezenta cauză penală și lipsa circumstanțelor agravante, personalitatea inculpatului, comportamentul său pe parcursul procesului, recuperarea benevolă și integrală a prejudiciului material și moral cauzat părților vătămate, îl caracterizează ca o persoană care a conștientizat pericolul și consecințele faptelor sale și este pasibil corectării și reeducării fără izolarea acestuia de societate.
Judecând recursurile declarate, pe baza materialului din dosarul cauzei și a motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul declarat de către procuror urmează a fi respins ca inadmisibil, iar recursul declarat de către avocatul Voloh Tatiana în numele inculpatului și inculpatul Caraman Alexandru urmează a fi admis, expunând următoarele considerente. În conformitate cu art. 424 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă cererea de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală stipulează că judecând recursul, instanța de recurs menține hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit admis. 8 În concordanță cu prevederile din art. 434 Cod de procedură penală, unde este indicat că, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. Din analiza textelor de lege precitate, se conchide că instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze total, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărâri neîntemeiate. Or, rațiunea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanțele ierarhic inferioare la etapele precedente de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator. Făcând trimitere la alegațiile invocate în recursul declarat de către inculpat și apărătorul său, instanța de recurs constată că acestea se bazează, în mare parte, pe dezacordul individualizării pedepsei penale stabilite de către instanța de apel. La acest capitol, Colegiul penal, analizând motivele și argumentele care au determinat instanța de apel de a interveni în pedeapsa stabilită inculpatului Caraman Alexandru de către prima instanță, ajunge la concluzia că instanța ierarhic inferioară în mod pripit a considerat de a modifica această pedeapsă, dat fiind că nu au fost luate în considerare toate circumstanțele cauzei, care într-un mod sau altul determină categoria, mărimea pedepsei și modalitatea de executare a acesteia. Așadar, Colegiul penal reamintește că Caraman Alexandru a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal. Sub aspect teoretic, este necesar de menționat că legiuitorul a specificat la alin. (3) art. 264 Cod penal, că făptuitorul manifestă imprudență față de urmările prejudiciabile exprimate în vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății. Din materialele cauzei se atestă că părțile vătămate Ciobanu Daniela, Iaz Valeriu, Parfene Natalia au înaintat instanței de fond cereri prin care solicită stabilirea unei pedepse neprivative de libertate, declarând totodată că careva pretenții de ordin material și moral față de inculpat nu au, pe motiv că prejudiciile au fost recuperate de către ultimul (f.d. 25, 49, 51, vol. III). Împrejurările elucidate mai sus, au fost omise de către instanța de apel, care la individualizarea pedepsei a decis excluderea prevederilor art. 79 Cod penal, dar și aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal în detrimentul celor prevăzute la art. 90 Cod penal. Contrar concluziilor făcute de către instanța de apel, Colegiul lărgit mai remarcă faptul că Caraman Alexandru nu are antecedente penale, este tras pentru 9 prima dată la răspundere penală pentru o infracțiune a căror urmări au survenit din imprudență, și-a recunoscut vina, optând pentru judecarea cauzei în procedură simplificată, a reperat prejudiciile cauzate părților vătămate, care nu au pretenții față de acesta și au solicitat să-i nu-i fie stabilită o pedeapsă neprivativă de libertate, se caracterizează pozitiv la locul de trai, nu stă la evidența medicului narcolog, circumstanțe agravante la speța în cauză nu au fost stabilite. În acest sens, instanța de recurs este solidară cu opinia recurenților precum că instanța ierarhic inferioară a dat o apreciere eronată acestor circumstanțe atenuante în favoarea pedepsei cu închisoarea și pedepsei alternative – privarea de dreptul de a conduce un mijloc de transport. Pe aceeași linie de considerente, Colegiul penal reiterează ca fiind întemeiate concluziile primei instanțe referitoare la oportunitatea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, întrucât acestea înglobează toate circumstanțele cauzei, iar comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni din imprudență, denotă că fapta comisă a constituit nu altceva decât un incident în viața inculpatului, și raportată la persoana acestuia, atitudinea celui din urmă față de fapta comisă − toate în ansamblu, determină incertitudinea executării efective a pedepsei cu închisoarea stabilită inculpatului Caraman Alexandru de către instanța de apel. De asemenea, prima instanță justificat a constatat că unica sursă de venit a inculpatului era din șofat și că inculpatului de asemenea i s-au cauzat vătămări în urma accidentului rutier, împrejurări care se vor răsfrânge dezavantajos asupra situației materiale a celui din urmă, considerând că acestea permit aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal speței date (f.d. 62, verso, vol. III). Subsecvent, având în vedere erorile semnalate în decizia recurată, Colegiul lărgit conchide asupra soluției de respingere a recursului declarat de către acuzatorul de stat pentru aceleași motive expuse mai sus, care indubitabil impun soluția de casare a unei asemenea hotărâri, fiind incident temeiul prescris la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, cu admiterea recursului declarat de către avocatul Voloh Tatiana în numele inculpatului și inculpatul Caraman Alexandru și menținerea sentinței primei instanțe.
În conformitate cu prevederile art. 431, 435 alin. (1) pct. 1), pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg împotriva deciziei Colegiului 10 penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2021, în cauza penală în privința lui Caraman Alexandru XXXXX. Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Voloh Tatiana în numele inculpatului și inculpatul Caraman Alexandru, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2021, în cauza penală în privința lui Caraman Alexandru XXXXX, cu menținerea sentinței Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 11 martie 2021. Caraman Alexandru XXXXX, urmează a fi eliberat din penitenciar, dacă în privința acestuia nu este aplicată măsura preventivă sub formă de arest sau nu execută pedeapsa penală în baza altor hotărâri judecătorești. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 17 martie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Guzun Ion Catan Liliana Diaconu Iurie Boico Victor 11
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.