1ra-2045/2021 — art. 264 alin. 3 lit. a CP

1ra-2045/2021 — art. 264 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2045/2021

1-20007000-01-1ra-08102021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Diaconu Iurie și Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg și de către

avocatul Voloh Tatiana în numele inculpatului și inculpatul Caraman Alexandru,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

07 iulie 2021, în cauza penală în privința lui

Caraman Alexandru XXXXX,

născut la XXXXX, originar și domiciliat

în XXXXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 17.01.2020 − 11.03.2021;

Instanța de apel: 05.04.2021 − 07.07.2021;

Instanța de recurs: 08.10.2021 − 24.01.2022.

Asupra recursurilor ordinare în cauză, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă:

cauza fiind judecată în baza procedurii prevăzute la art. 3641 Cod de procedură

penală, Caraman Alexandru XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru

comiterea infracțiunii prevăzută la art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită

o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea

acesteia în penitenciar de tip deschis, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace

de transport.

1

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată

condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 (doi) ani.

S-a dispus încasarea din contul lui Caraman Alexandru în bugetul de stat

cheltuielile de judecată în sumă de 53 760 (cincizeci și trei mii șapte sute șaizeci) lei.

1.1. Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a constatat

că Caraman Alexandru, la data de 04.04.2017, aproximativ ora 13:30, conducând

automobilul de model XXXXX, cu numerele de înmatriculare XXXXX, la care era

conectată remorca marca de fabricație „BORO”, cu numărul de înmatriculare

XXXXX, pe banda stângă a autostrăzii nr. 01 în direcția de mers spre Praga, la km

124.2 comuna Veznice, raionul Jihlava, Cehia, având în calitate de pasageri pe

Ciobanu Daniela, Dovletbaev Serghei, Parfene Natalia, Tudorean Ion, Pîslaru Vadim,

Iaz Valeriu, Enachi Petru și Chirău Petru, nu a reacționat în timp util la coloana de

mașini care staționa, prin ce a încălcat dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. b) al Legii nr.

361/2000 din Monitorul Oficial al Republicii Cehe privind traficul rutier, cu

modificările și completările ulterioare, lovind din spate remorca de marca „Krone”,

tractată de camionul de marca „Volvo”, cu numere de înmatriculare XXXXX, condus

de către șoferul Kusuk Aydin.

Ca rezultat al tamponării, pasagerilor din microbuz le-au fost cauzate leziuni

corporale și anume: conform Raportului de expertiză judiciară nr. 201804X0283 din

29.11.2018 la Enachi Petru XXXXX s-a constatat vătămare corporală ușoară; conform

Raportului de expertiză judiciară nr. 201804X0285 din 29.11.2018 la Pîslaru Vadim

XXXX s-a constatat vătămare corporală ușoară; conform Raportului de expertiză

judiciară nr. 201804X0286 din 29.11.2018 la Tudorean Ion XXXXX s-a constatat

vătămare corporală medie; conform Raportului de expertiză judiciară nr.

201804X0287 din 30.11.2018 la Iaz Valeriu XXXXX s-a constatat vătămare corporală

gravă; conform Raportului de expertiză judiciară nr. 201804X0284 din 30.11.2018 la

Parfene Natalia XXXXX s-a constatat vătămare corporală gravă; conform Raportului

de expertiză judiciară nr. 201804X0288 din 30.11.2018 la Ciobanu Daniela XXXXX s-

a constatat vătămare corporală gravă; conform Raportului de expertiză judiciară nr.

201804X0028 din 09.09.2019 la Dovletbaev Serghei XXXXX s-a constatat vătămare

corporală medie.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost

încadrate în baza art. 264 alin. (3) lit. a ) Cod penal, adică încălcarea regulilor de

securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care

conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare gravă a

integrității corporale sau a sănătății.

2

procurorul, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului Caraman Alexandru,

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (3) lit. a) Cod

penal, să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 2 (doi) ani,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 1 an. În baza art. 901 Cod penal să fie

dispusă suspendarea parțială a executării pedepsei aplicată inculpatului pe un

termen de 1 an, iar prima parte a pedepsei - închisoare pe un termen de 1 an, să fie

executată în penitenciar de tip deschis.

În susținerea celor solicitate în apel, acuzatorul de stat a menționat că, prima

instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod penal,

respectiv, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea

penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. În rezultatul comiterii

infracțiunii în cauză au fost vătămați grav: Ciobanu Daniela, Parfene Natalia și Iaz

Valeriu. Statul, inclusiv și în persoana organelor de drept, este obligat de a proteja

persoana împotriva oricărei forme de vătămare, fapt expres stipulat în art. 3 al

Convenției Europene a Drepturilor Omului, art. 55 alin. (2) al Constituției, acest fapt

fiind neglijat prin sentința pronunțată în prezenta cauză penală.

Astfel că, apelantul a remarcat inadmisibilitatea tolerării unor astfel de fapte

prin aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal în privința inculpatului Caraman

Alexandru, care este contrară prevederilor art. 2 alin. (2) Cod penal, unde se

stipulează că, legea penală are drept scop prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, iar

art. 75 alin. (1) Cod penal prevede că, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea

unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a

Codului penal.

Prin urmare, prima instanță a diminuat acel factor de abținere de la comiterea

unor asemenea infracțiuni de către alte persoane sau chiar de către inculpat. Acest

fapt necesită a fi apreciat și prin prisma gravității infracțiunii comise, precum și în

raport cu riscul de a transforma în obișnuință încălcarea cerințelor Regulamentului

Circulației Rutiere, de către inculpat, cât și de către ceilalți justițiabili.

apelul declarat a fost admis, cu casarea parțială a sentinței și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

3

Lui Caraman Alexandru XXXXX recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, i s-a aplicat o pedeapsă sub formă de

închisoare pe termen de 2 (doi) ani, cu privarea dreptului de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 1 (unu) an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

deschis.

În conformitate cu art. 901 Cod penal, s-a suspendat parțial executarea

pedepsei aplicate de 1 (unu) an din pedeapsă în penitenciar de tip deschis, iar restul

pedepsei de 1 (unu) an, în conformitate cu art. 90 alin. (1), (6) Cod penal, s-a

suspendat condiționat pe un termen de probațiune de 1 (unu) an.

În rest, dispozițiile sentinței Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 11

martie 2021, au fost menținute fără modificări.

3.1. Pentru a pronunța decizia dată, instanța de apel a constatat că prima

instanță, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma

admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității, raportată la

declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă

situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Caraman Alexandru

încadrarea juridică corespunzătoare, și anume, art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal -

încălcarea regulilor de securitate a circulației de către o persoană care conduce

mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea gravă a

integrității corporale sau a sănătății.

Totodată, a fost reținut că legalitatea și temeinicia sentinței Judecătoriei

Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 11 martie 2021 este contestată cu apel de către

acuzatorul de stat în partea individualizării pedepsei penale, prin urmare, în limitele

judecării apelului, verificând legalitatea și temeinicia soluției instanței de fond în

partea individualizării pedepsei penale în privința inculpatului Caraman Alexandru,

instanța de apel a constatat că prima instanță nu a acordat deplină eficiență

prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, nu a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

Astfel, în corespundere cu prevederile art. 7 alin. (1) Cod penal, la aplicarea legii

penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana

celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.

Concomitent, art. 61 alin. Cod penal prevede că (1) pedeapsa penală este o măsură

de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de

instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând

4

anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. (2) Pedeapsa are drept scop restabilirea echității

sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Executarea pedepsei nu

trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate.

Potrivit art. 75 Cod penal, (1) persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei

infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului

cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. (2) La stabilirea

categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Revenind la cauza dedusă judecății, instanța de apel a stabilit că după

caracterul și gradul prejudiciabil al faptei, infracțiunea prevăzută la art. 264 alin. (3)

lit. a) Cod penal, în conformitate cu art. 16 alin. (4) Cod penal, se califică ca infracțiune

„gravă”, pentru care legea penală, la data comiterii faptei prejudiciabile, reglementa

pedeapsa sub formă de închisoare de la 3 la 7 ani, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de până la 4 ani.

Din materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că, inculpatul

Caraman Alexandru a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate și s-a căit

sincer de cele comise, solicitând judecarea cauzei în procedură simplificată (art. 3641

Cod de procedură penală).

În conformitate cu prevederile art. 76 Cod penal au fost reținute cu titlu de

circumstanțe atenuante - căința sinceră, comiterea pentru prima dată a unei

infracțiuni. Circumstanțe agravante nu au fost stabilite.

Cu referire la personalitatea inculpatului Caraman Alexandru, instanța a

constatat că acesta anterior nu a fost judecat (f.d. 174, vol. II), conform cazierului

contravențional au fost înregistrate mai multe contravenții în domeniul circulației

rutiere, sancțiunile sub formă de amendă fiind achitate (f.d. 176, vol. II), la evidența

medicului narcolog sau psihiatru nu se află (f.d. 177-178, vol. II).

În continuare, instanța de apel s-a referit la raționamentul de aplicare a

prevederilor art. 90 Cod penal, care are la origine persoana și comportamentul

acestuia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a

infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei față de infracțiune,

cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperirii

ei cum ar fi: conduita bună a infractorului, stăruința depusă pentru a înlătura

rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în

cursul procesului.

5

La caz, instanța de apel a conchis că, prima instanță incorect a ajuns la

concluzia precum că condițiile necesare pentru a fi invocată instituția suspendării

condiționate a executării pedepsei sunt întrunite, deoarece personalitatea

inculpatului nu prezintă garanțiile unei conduite ce ar permite instanței de judecată

de a da dovadă de clemență.

Sub apectul descris mai sus, instanța de apel nu a putut neglija faptul că, deși

inculpatul este la prima abatere de la legea penală, totuși, ultimul a fost tras la

răspundere contravențională pentru comiterea contravențiilor din domeniul

circulației rutiere, a comis o infracțiune „gravă”, părților vătămate fiindu-le cauzate

vătămări corporale „medii” și „grave”, iar în aceste împrejurări se atestă că, aplicarea

pedepsei neprivative de libertate, în baza art. 90 Cod penal, nu-și va produce efectul,

iar inculpatul nu va fi în stare să tragă concluziile necesare, de a nu încălca ordinea

de drept prin fapte încadrate în sfera ilicitului penal.

Cu referire la pedeapsa complementară - privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de până la 4 ani, instanța a apreciat că, în mod

eronat a fost dispus în temeiul art. 79 Cod penal, excluderea pedepsei

complementare obligatorii.

Or, la caz, instanța de apel a remarcat că circumstanțele relevate de către

prima instanță în acest context, și anume că: inculpatul anterior nu a fost judecat,

anterior a fost sancționat contravențional, însă amenzile au fost achitate, a recuperat

prejudiciile materiale și morale cauzate prin infracțiune, are o vârstă fragedă, sursa

sa de venit și întreținere este din șofat, nu constituie circumstanțe excepționale în

acord cu prevederile art. 79 Cod penal, iar în cadrul cercetării judecătorești nu au fost

constatate circumstanțe atenuante excepționale, în baza cărora să fie exclusă

pedeapsa complementară obligatorie − privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de până la 4 ani.

Sub aspectul stabilirii modalității de executare a pedepsei penale, reieșind din

faptul că, în urma accidentului rutier inculpatul Caraman Alexandru a suferit

traume, conform Extrasului din Fișa medicală a bolnavului de staționar rezultă că,

acestuia i s-a stabilit diagnosticul - fractura consolidată a ambelor oase ale

antebrațului stâng, fractura consolidată a femurului bilateral, prezența fixatoarelor

metalice, și ținând cont de solicitarea acuzatorului de stat, care a pledat pentru

aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal, instanța de apel a considerat oportun de a

aplica speței date prevederile art. 901 Cod penal, dispunând suspendarea parțială a

executării pedepsei cu închisoare, după cum urmează: 1 (unu) an din pedeapsă cu

executare în penitenciar de tip deschis, iar restul pedepsei de 1 (unu) an, în

conformitate cu art. 90 alin. (1) Cod penal, fiind suspendat condiționat pe o perioadă

6

de probațiune de 1 (unu) an.

ordinar de către:

- procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, care

invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului se afirmă

că, deși în partea descriptivă a deciziei recurate instanța de apel a reținut motivele

pentru care inculpatul Caraman Alexandru ar trebui să execute parțial pedepsa

închisorii stabilită acestuia de către prima instanță în penitenciar de tip deschis, în

partea dispozitivă a deciziei, instanța admite o incoerență în formularea

raționamentului de individualizare a modalității de executare a primei părți din

pedeapsa închisorii, care în consecință a generat o neclaritate referitoare la

modalitatea de executare a acestei pedepse.

Astfel, așa cum rezultă din conținutul părții dispozitive a deciziei recurate,

instanța de apel dispune suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate de l an

închisoare în penitenciar de tip deschis. Aici, instanța are în vedere prima parte din

pedeapsa închisorii.

Prin urmare, instanța de apel urma să-și construiască dispozitivul deciziei în

coroborare cu prevederile art. 901 alin. (1) Cod penal și să dispună executarea (nu

suspendarea parțială) primei părți din pedeapsa închisorii de 1 an în penitenciar de

tip deschis.

Mai susține recurentul că, modalitatea de formulare a raționamentului privind

executarea de către inculpatul Caraman Alexandru a primei părți din pedeapsa

închisorii va genera neapărat dificultăți la punerea în executare a pedepsei

respective, pe motiv că instanța de apel a dispus suspendarea parțială a executării

primei părți din pedeapsă;

- avocatul Voloh Tatiana în numele inculpatului și inculpatul Caraman

Alexandru, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10)

Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței.

În argumentarea recursului declarat se punctează că deși, instanța de apel a

constatat un șir de circumstanțe atenuante și lipsa circumstanțelor care agravează

răspunderea penală a inculpatului Alexandru Caraman cum ar fi: recunoașterea

vinovăției, căința sinceră, săvârșirea pentru prima data a unei infracțiuni, solicitarea

examinării cauzei în procedura simplificată prevăzută la art. 3641 Cod de procedură

penală, aceasta a dat o apreciere eronată acestor circumstanțe atenuante în favoarea

pedepsei cu închisoarea. Mai mult, a fost trecut cu vederea faptul că inculpatul

7

Alexandru Caraman a recuperat benevol prejudiciul material și moral cauzat părților

vătămate, manifestând astfel empatie față de acestea, fapt confirmat prin cererile

acestora anexate la materialele cauzei penale respective, acțiuni ce denotă totodată,

atitudinea responsabilă a inculpatului Alexandru Caraman față de consecințele

faptei comise.

Circumstanțe ce agravează vinovăția inculpatului Alexandru Caraman din

cele exhaustiv expuse la art. 77 Cod penal nu s-au stabilit la cauza dată.

Totodată, este de remarcat că contravențiile din domeniul circulației rutiere

imputate lui Alexandru Caraman au fost comise în perioada anilor 2009-2017, iar la

momentul săvârșirii accidentului rutier, antecedentele erau stinse, iar careva alte

probe precum că inculpatul Alexandru Caraman ar mai fi comis contravenții din

domeniul rutier și după data de 04.04.2017, care ar fi creat certitudinea instanței de

apel privind imposibilitatea corectării și reeducării inculpatului în condiții

neprivative de libertate, nu au fost administrate.

Concomitent, reieșind din ansamblul circumstanțelor atenuante stabilite în

prezenta cauză penală și lipsa circumstanțelor agravante, personalitatea

inculpatului, comportamentul său pe parcursul procesului, recuperarea benevolă și

integrală a prejudiciului material și moral cauzat părților vătămate, îl caracterizează

ca o persoană care a conștientizat pericolul și consecințele faptelor sale și este pasibil

corectării și reeducării fără izolarea acestuia de societate.

a motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul declarat de către

procuror urmează a fi respins ca inadmisibil, iar recursul declarat de către avocatul

Voloh Tatiana în numele inculpatului și inculpatul Caraman Alexandru urmează a

fi admis, expunând următoarele considerente.

În conformitate cu art. 424 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă cererea de recurs

și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept

să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală stipulează

că judecând recursul, instanța de recurs menține hotărârea primei instanțe, când

apelul a fost greșit admis.

8

În concordanță cu prevederile din art. 434 Cod de procedură penală, unde este

indicat că, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza

materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de

titularul acestuia.

Din analiza textelor de lege precitate, se conchide că instanța de recurs poate

să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze total, atunci când se

constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărâri

neîntemeiate. Or, rațiunea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere

recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanțele ierarhic

inferioare la etapele precedente de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe

care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

Făcând trimitere la alegațiile invocate în recursul declarat de către inculpat și

apărătorul său, instanța de recurs constată că acestea se bazează, în mare parte, pe

dezacordul individualizării pedepsei penale stabilite de către instanța de apel.

La acest capitol, Colegiul penal, analizând motivele și argumentele care au

determinat instanța de apel de a interveni în pedeapsa stabilită inculpatului Caraman

Alexandru de către prima instanță, ajunge la concluzia că instanța ierarhic inferioară

în mod pripit a considerat de a modifica această pedeapsă, dat fiind că nu au fost

luate în considerare toate circumstanțele cauzei, care într-un mod sau altul determină

categoria, mărimea pedepsei și modalitatea de executare a acesteia.

Așadar, Colegiul penal reamintește că Caraman Alexandru a fost recunoscut

vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Sub aspect teoretic, este necesar de menționat că legiuitorul a specificat la alin.

(3) art. 264 Cod penal, că făptuitorul manifestă imprudență față de urmările

prejudiciabile exprimate în vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății.

Din materialele cauzei se atestă că părțile vătămate Ciobanu Daniela, Iaz Valeriu,

Parfene Natalia au înaintat instanței de fond cereri prin care solicită stabilirea unei

pedepse neprivative de libertate, declarând totodată că careva pretenții de ordin

material și moral față de inculpat nu au, pe motiv că prejudiciile au fost recuperate

de către ultimul (f.d. 25, 49, 51, vol. III).

Împrejurările elucidate mai sus, au fost omise de către instanța de apel, care la

individualizarea pedepsei a decis excluderea prevederilor art. 79 Cod penal, dar și

aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal în detrimentul celor prevăzute la art. 90 Cod

penal.

Contrar concluziilor făcute de către instanța de apel, Colegiul lărgit mai

remarcă faptul că Caraman Alexandru nu are antecedente penale, este tras pentru

9

prima dată la răspundere penală pentru o infracțiune a căror urmări au survenit din

imprudență, și-a recunoscut vina, optând pentru judecarea cauzei în procedură

simplificată, a reperat prejudiciile cauzate părților vătămate, care nu au pretenții față

de acesta și au solicitat să-i nu-i fie stabilită o pedeapsă neprivativă de libertate, se

caracterizează pozitiv la locul de trai, nu stă la evidența medicului narcolog,

circumstanțe agravante la speța în cauză nu au fost stabilite.

În acest sens, instanța de recurs este solidară cu opinia recurenților precum că

instanța ierarhic inferioară a dat o apreciere eronată acestor circumstanțe atenuante

în favoarea pedepsei cu închisoarea și pedepsei alternative – privarea de dreptul de

a conduce un mijloc de transport.

Pe aceeași linie de considerente, Colegiul penal reiterează ca fiind întemeiate

concluziile primei instanțe referitoare la oportunitatea aplicării prevederilor art. 90

Cod penal, întrucât acestea înglobează toate circumstanțele cauzei, iar comiterea

pentru prima dată a unei infracțiuni din imprudență, denotă că fapta comisă a

constituit nu altceva decât un incident în viața inculpatului, și raportată la persoana

acestuia, atitudinea celui din urmă față de fapta comisă − toate în ansamblu,

determină incertitudinea executării efective a pedepsei cu închisoarea stabilită

inculpatului Caraman Alexandru de către instanța de apel.

De asemenea, prima instanță justificat a constatat că unica sursă de venit a

inculpatului era din șofat și că inculpatului de asemenea i s-au cauzat vătămări în

urma accidentului rutier, împrejurări care se vor răsfrânge dezavantajos asupra

situației materiale a celui din urmă, considerând că acestea permit aplicarea

prevederilor art. 79 Cod penal speței date (f.d. 62, verso, vol. III).

Subsecvent, având în vedere erorile semnalate în decizia recurată, Colegiul

lărgit conchide asupra soluției de respingere a recursului declarat de către acuzatorul

de stat pentru aceleași motive expuse mai sus, care indubitabil impun soluția de

casare a unei asemenea hotărâri, fiind incident temeiul prescris la art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, cu admiterea recursului declarat de către avocatul

Voloh Tatiana în numele inculpatului și inculpatul Caraman Alexandru și

menținerea sentinței primei instanțe.

de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg împotriva deciziei Colegiului

10

penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2021, în cauza penală în privința lui

Caraman Alexandru XXXXX.

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Voloh Tatiana în numele

inculpatului și inculpatul Caraman Alexandru, casează total decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2021, în cauza penală în privința lui Caraman

Alexandru XXXXX, cu menținerea sentinței Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă

din 11 martie 2021.

Caraman Alexandru XXXXX, urmează a fi eliberat din penitenciar, dacă în

privința acestuia nu este aplicată măsura preventivă sub formă de arest sau nu

execută pedeapsa penală în baza altor hotărâri judecătorești.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 17 martie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Guzun Ion

Catan Liliana

Diaconu Iurie

Boico Victor

11