ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 19.10.2022

1ra-724/2022 — art. 264 alin. 3 lit. a CP

HOTĂRÂRE
19.10.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264 alin. 3 lit. a CP
Temei legal
art. 427 alin.1 pct.6, 10 CPP
Citează această cauză
1ra-724/2022 — art. 264 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.1ra-724/2022

1-21133394-01-1ra-16052022

19 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către inculpatul Rotaru Lilian și de către avocatul acestuia, Corolevschi Maria, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22

februarie 2022, în cauza penală în privința lui

Rotaru Lilian xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 08.09.2021 – 29.11.2021;

Instanța de apel: 23.12.2021 – 22.02.2022;

Instanța de recurs: 16.05.2022 – 19.10.2022.

a c o n s t a t a t:

baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de

art.3641 Cod de procedură penală, Rotaru Lilian a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(3) lit. a) Cod penal, fiindu-i

stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu aplicarea art.79

Cod penal, fără anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Conform art.90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate a fost suspendată

condiționat pentru perioada de probațiune de 2 ani.

A fost admisă în principiu acțiunea civilă depusă de partea vătămată și

apărătorul acestuia privind încasarea prejudiciului material în procesul penal

respectiv, urmând ca asupra cuantumului prejudiciului material să se expună instanța

civilă.

A fost admisă acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului moral, fiind

dispusă încasarea din contul lui Rotaru Lilian în beneficiul lui Burlac Serghei, suma

de 8 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

A fost dispusă încasarea de la Rotaru Lilian în beneficiul statului suma de 320

lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

1

deținând permisul de conducere cu numărul de înregistrare xxxx eliberat la data de

27.06.2007, eliberat pentru categoriile „A” și „B”, la data de 19.07.2021 aproximativ

la ora 19 și 10 minute a urcat la volanul autoturismului tip taxi marca „Toyota”

model „Prius” cu numărul de înmatriculare xxx, care aparține cu drept de proprietate

SRL „Legilux”, pe care l-a condus prin municipiul Bălți unde, deplasându-se pe

strada Bulgară din municipiul Bălți spre intersecția cu traseul R-6, în momentul în

care a ajuns la intersecție în apropierea de stația de alimentare PECO „Petrom”,

neglijând prevederile Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea

Guvernului RM nr. 357 din 13.05.2009, unde la pct.3 este stipulat că „Participanții

la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de

semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice

ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor

participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat

obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate de circumstanțe

iminente”, cu încălcarea celor menționate la pct. 40 subpct. 3) „Virările trebuie

executate astfel încât la ieșirea din intersecție vehiculul să nu ajungă pe banda de

sens opus”, cu încălcarea prevederilor punctului 42, conform căruia „intrarea pe

banda extremă stângă destinată circulației în sens opus este interzisă”, punctului 43

subpunct 3 litera a), potrivit căruia conducătorii vehiculelor sunt obligați „atunci

când carosabilul este delimitat prin liniile marcajului, circulația vehiculelor trebuie

să se efectueze strict în limitele benzilor, iar intersectarea liniei discontinue este

permisă numai pentru efectuarea manevrei”, punctului 45 subpunct 1, conform

căruia „conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză

stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce

influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să

prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile

încărcăturii; d) situația rutieră”, punctului 45 subpunct 2, potrivit căruia „în cazul în

care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el

trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța

traficului”, punctului 51 subpunct 1, conform căruia conducătorii vehiculelor sunt

obligați „înaintea depășirii, conducătorul vehiculului trebuie să se asigure că: a) nici

un conducător de vehicul care îl urmează nu a început depășirea; b) cel care îl

precedă pe aceeași bandă nu a semnalizat intenția de a depăși sau intenția de a

preselecta spre stânga; c) poate efectua depășirea fără a pune în pericol sau a stânjeni

circulația din sens opus, adică banda pe care urmează să se angajeze are un spațiu

suficient și viteza vehiculului ce urmează a fi depășit permite executarea acestei

manevre; d) poate să revină pe banda precedentă fără a stânjeni vehiculul depășit”,

fără a se asigura referitor la securitatea în traficul rutier, a efectuat manevra de virare

spre stânga, a ieșit în intersecție și a intrat pe banda destinată pentru circulația în

sens opus, neglijând marcajele rutiere, în rezultatul cărui fapt a fost tamponat de

automobilul marca „Opel” model „Astra” înregistrat în Lituania cu numărul de

înmatriculare xxxx, care era condus de către Burlac Serghei, care se deplasa

regulamentar din direcția sensului giratoriu „Rîșcani” spre str. Bulgară mun. Bălți.

2

Ca rezultat al accidentului rutier, conducătorul automobilului marca „Opel” model

„Astra” Burlac Serghei a fost transport la Spitalul municipal Bălți, din accident

rezultând vătămarea corporală a acestuia. Astfel, conform raportului de expertiză

judiciară nr:202110D0457 din 16.08.2021, la examinarea medico-legală a cet.

Burlac Serghei s-au depistat fractură deschisă ambele oase gambă dreaptă în 1/3

medioproximală cu deplasare, care este periculoasă pentru viață și în conformitate

cu acest criteriu se califică la vătămare gravă. Între leziunile descrise și accidentul

rutier produs e o legătură directă de cauzalitate.

Acțiunile inculpatului Rotaru Lilian au fost încadrate în baza art.2641 alin.(3)

lit. a) Cod penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a

mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport,

încălcare ce a provocat vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății.

care a solicitat casarea parțială a acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Rotaru

Lilian în baza art.2641 alin.(3) lit. a) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa

complementară anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

În motivarea apelului a invocat, că pedeapsa aplicată este prea blândă în sensul

aplicării față de inculpat a prevederilor art.79 Cod penal, considerând că această

soluție este una greșită și care nu corespunde scopului pedepsei penale de corectare

și reeducare a inculpatului.

Acuzatorul consideră că pedeapsa stabilită inculpatului este vădit

neproporțională celor comise și urmările produse, aplicată cu abatere de la criteriile

generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art.75 Cod penal, iar neaplicarea

pedepsei complementare nu-și va produce efectul, pentru ca inculpatul să-și facă

concluziile necesare de a nu comite în continuare abateri de la prevederile legii

penale. Prima instanță a dat o apreciere subiectivă și neargumentată ce ține de

aplicarea art.79 Cod penal, or, pedeapsa aplicată de prima instanță, nu va contribui

la realizarea scopului pedepsei penale și anume corectarea și reeducarea persoanei

care a comis infracțiunea dată, precum și curmarea și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni.

a fost admis apelul procurorului, casată sentința în latura pedepsei complimentare,

cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță prin care lui Rotaru Lilian recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(3) lit. a) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa

complimentară anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, prima instanță

a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate în faza de urmărire

penală, acceptate de inculpat, o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Rotaru

3

Lilian în baza art.2641 alin.(3) lit. a) Cod penal.

Referitor la pedeapsă, instanța de apel a apreciat că există temei legal pentru

casarea sentinței în latura pedepsei complimentare întrucât, la soluționarea chestiunii

respective nu s-a acordat deplină eficiență dispozițiilor art.art.61, 75 Cod penal,

pedeapsa stabilită de prima instanță fiind prea blândă în sensul aplicării față de

inculpat a prevederilor art.79 Cod penal, în raport cu circumstanțele de drept și de

fapt stabilite pe cauză, precum și reieșind din gravitatea faptei infracționale săvârșite

de către inculpatul Rotaru Lilian.

Instanța de apel a considerat, că prima instanță a ținut seama de prevederile

art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, care prevede aplicarea pedepsei în cazul

judecării cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, de

criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, ce țin de gravitatea faptei

penale, urmările prejudiciabile, motivul săvârșirii infracțiunii, persoana inculpatului,

recunoașterea faptei, comportamentul inculpatului în cursul procesului penal, corect

stabilindu-i inculpatului pentru comiterea infracțiunii imputate pedeapsa principală

sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei închisorii pe un termen de 2 ani.

Astfel, instanța de apel a reținut, având în vedere atitudinea inculpatului în

cursul procesului penal, conduita acestuia de recunoaștere a faptei comise, ținând

cont de persoana celui vinovat, prima instanță corect a reținut că scopul pedepsei

poate fi atins fără executarea acesteia, constatând că sunt îndeplinite condițiile

prevăzute de art.90 Cod penal, apreciind o astfel de pedeapsă ca una echitabilă

pentru fapta comisă, ne fiind rațională aplicarea unei pedepse mai aspre din numărul

celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii imputate.

Totodată, instanța de apel a considerat că prima instanță eronat a aplicat

prevederile art.79 Cod penal la stabilirea pedepsei inculpatului Rotaru Lilian,

întrucât la stabilirea pedepsei complementare prima instanță nu a acordat deplină

eficiență dispozițiilor art.art.7, 61, 75 Cod penal, ce determină principiul

individualizării răspunderii și pedepsei penale, scopul pedepsei penale, criteriile

generale de individualizare a pedepsei, și anume gravitatea infracțiunii săvârșite,

motivul acesteia, personalitatea inculpatului, circumstanțele cauzei care atenuează

ori agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

inculpatului și neîntemeiat a aplicat în privința lui Rotaru Lilian doar pedeapsa

principală sub formă de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei, și nu a

aplicat pedeapsa complementară obligatorie – anularea dreptului de a conduce

mijloace de transport, și astfel nejustificat i-a stabilit o pedeapsă prea blândă.

Instanța de apel a menționat, că în cadrul ședinței de judecată nu s-a constatat

prezența căror va circumstanțe excepționale care ar înlătura aplicarea pedepsei

complementare obligatorii în privința inculpatului, iar faptele că inculpatul și-a

recunoscut integral vina, nu are antecedente penale nestinse, se caracterizează

pozitiv la locul de muncă și de trai, are la întreținere 2 copii minori, este unicul

întreținător al familiei, nu pot fi recunoscute drept circumstanțe excepționale în

sensul art.79 Cod penal, deoarece acestea sunt împrejurări obișnuite care predomină

și caracterizează o persoană, astfel, ele nu se încadrează în cele excepționale,

4

deoarece nu corespund cerințelor de apreciere descrise în art.79 alin.(1) Cod penal

și nici într-un caz nu micșorează gravitatea faptei comise.

În acest sens, instanța de apel a subliniat că, în pofida faptului că infracțiunea

săvârșită de către Rotaru Lilian face parte de categoria infracțiunilor grave potrivit

prevederilor art.16 Cod penal, de fapt infracțiunile din domeniul transportului

prezintă un pericol social sporit pentru societate, având în vedere că încălcarea

Regulamentului Circulației Rutiere de către conducătorii auto este în creștere, unde

ca rezultat sporește și numărul accidentelor rutiere cu urmări grave.

Astfel, instanța de apel a accentuat că careva temeiuri pentru aplicarea în speță

a prevederilor art.79 alin.(1) Cod penal nu sunt.

În această ordine de idei, instanța de apel a conchis că, la numirea mărimii și

formei pedepsei complementare în privința inculpatului Rotaru Lilian urmează a se

ține cont de gravitatea infracțiunii și pericolul social al faptei săvârșite de către

inculpat, de personalitatea inculpatului, care nu este la prima abatere de la legea

penală și contravențională, astfel reeducarea inculpatului este posibilă doar cu

aplicarea pedepsei complementare obligatorii prevăzute de articolul incriminat -

anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Rotaru Lilian, prin care, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 6), 10) Cod de

procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, în latura pedepsei

complimentare și menținerea în această parte a sentinței primei instanțe.

În dezvoltarea argumentelor recursului, susține că la stabilirea pedepsei

instanța trebuie să țină cont de scopul legii penale, care urmărește restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

și ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de personalitatea celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale acestuia.

Consideră recurentul că, în speță, este posibilă aplicarea prevederilor art.79

Cod penal, deoarece a recunoscut vina și s-a căit sincer de cele săvârșite, nu are

antecedente penale, se caracterizează pozitiv la locul de muncă și de trai, are la

întreținere 2 copii minori, este unicul întreținător al familiei, întrucât aceste

împrejurări se încadrează în circumstanțe excepționale și corespund cerințelor de

aplicarea prevederilor art.79 Cod penal, sub aspectul neaplicării pedepsei

complimentare obligatorii - anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

5.1. Avocatul Corolevschi Maria în numele inculpatului, în temeiul art.427

alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs

ordinar, solicită casarea acesteia, în latura pedepsei complimentare aplicate

inculpatului și menținerea în această parte a sentinței primei instanțe.

În dezvoltarea argumentelor recursului, apărarea susține că instanța de apel nu

a aplicat corect prevederile art.art.61, 75 alin.(1) Cod penal, și eronat a exclus

prevederile art.79 Cod penal, ignorând astfel, circumstanțele în care inculpatul

Rotaru Lilian s-a căit sincer de cele săvârșite, a înaintat cerere ca cauza să fie

examinată în procedură simplificată prevăzută de art.3641 alin.(8) Cod de procedură

5

penală, nu are antecedente penale, se caracterizează pozitiv la locul de muncă și de

trai, are la întreținere 2 copii minori, este unicul întreținător al familiei, aceste

împrejurări se încadrează în circumstanțe excepționale și corespund cerințelor de

aplicarea prevederilor art.79 Cod penal, sub aspectul neaplicării pedepsei

complimentare obligatorii - anularea dreptului de a conduce mijloace de transport în

privința inculpatului.

Subliniază că, potrivit prevederilor art.79 alin.(1) Cod penal, ținând cont de

circumstanțele excepționale ale cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de rolul

vinovatului în săvârșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după

consumarea infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea

faptei și a consecințelor ei, instanța de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita

minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă, sau una mai

blândă, de altă categorie, ori poate să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie.

Conform art.79 alin.(11) Cod penal, introdus prin Legea nr.163 din 20.07.2017, în

vigoare din 20.12.2017, Poate fi considerată excepțională atât o circumstanță

atenuantă, cât și un cumul de asemenea circumstanțe legate de situațiile menționate

la alin.(1), din care motiv consideră că urmează să-i fie aplicată inculpatului o

pedeapsă mai blândă, fără anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, deoarece instanța de

apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor

art.art.61, 75 Cod penal, astfel că nefiind comise careva erori de drept în raport cu

motivele invocate de recurenți, iar decizia contestată conține motive clare pe care se

întemeiază soluția.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestora din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Reieșind din conținutul recursurilor declarate, instanța de recurs atestă, că

recurenții invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel,

prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, care stabilesc, că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și 10) când s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de

art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, instanța de recurs constată, că

asemenea eroare nu se confirmă la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul,

6

că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.414 alin.(1), 417

alin.(8) Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția pronunțată, dispozitivul fiind expus clar, iar careva erori grave

de fapt care ar fi afectat soluția instanței, nu s-au stabilit.

Potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Totodată, conform prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus

la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.

La caz, reieșind din esența criticilor invocate în recursuri, se atestă că

recurenții invocă dezacordul aplicării pedepsei complimentare - anularea dreptului

de a conduce mijloace de transport.

Raportând însă argumentul invocat la circumstanțele speței, Colegiul penal

relevă, că acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind

stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurenți.

Astfel, având în vedere argumentele din recurs, Colegiul penal notează, că

prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile)

stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea

fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Potrivit art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei

infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a

Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în

practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând

cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Colegiul penal reține că, persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o

pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se

declară vinovată.

Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate

persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la

cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă

mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se

stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor

menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama

7

de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

La caz, după cum rezultă din recursurile declarate, se solicită aplicarea în

privința inculpatului Rotaru Lilian doar pedeapsa principală sub formă de închisoare,

cu suspendarea executării pedepsei, și nu aplicarea pedepsei complementare

obligatorie – anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, însă Colegiul

penal menționează, că aceasta nu poate fi reținută, deoarece sub aspectul

individualizării pedepsei penale, soluția instanței de apel, este întemeiată și legală.

Raportând soluțiile oferite de practica judiciară constantă la circumstanțele

cauzei deduse judecății, Colegiul penal constată că instanța de apel a efectuat o

analiză completă și minuțioasă a personalității inculpatului, care indică, că săvârșirea

faptei nu se datorează unui concurs accidental de împrejurări și că, pentru

îndreptarea inculpatului, este necesară aplicarea pedepsei complementare

obligatorie – anularea dreptului de a conduce mijloace de transport în privința

inculpatului Rotaru Lilian, întrucât în cadrul ședinței de judecată nu s-a constatat

prezența căror va circumstanțe excepționale care ar înlătura aplicarea pedepsei

complementare obligatorii în privința inculpatului, iar faptele că inculpatul și-a

recunoscut integral vina, nu are antecedente penale nestinse, se caracterizează

pozitiv la locul de muncă și de trai, are la întreținere 2 copii minori, este unicul

întreținător al familiei, nu pot fi recunoscute drept circumstanțe excepționale în

sensul art.79 Cod penal, deoarece acestea sunt împrejurări obișnuite care predomină

și caracterizează o persoană, astfel, ele nu se încadrează în cele excepționale,

deoarece nu corespund cerințelor de apreciere descrise în art.79 alin.(1) Cod penal

și nici într-un caz nu micșorează gravitatea faptei comise.

În particular, instanța de apel corect a reținut toate circumstanțele reale și

personale relevante speței, și anume caracterul prejudiciabil al infracțiunii

(infracțiunea este din categoria infracțiunilor grave), atitudinea inculpatului față de

procesul penal derulat în privința sa, persoana inculpatului (acesta anterior a fost

judecat, pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză) și condițiile de viață ale

familiei sale.

Colegiul penal reține că, instanța de apel a conchis în mod corect, că în cazul

inculpatului Rotaru Lilian, careva temeiuri pentru aplicarea în speță a prevederilor

art.79 alin.(1) Cod penal nu au fost stabilite.

Astfel, individualizând pedeapsa inculpatului Rotaru Lilian, în baza tuturor

circumstanțelor constatate în speță, determinante pentru stabilirea acesteia, instanța

de apel a ținut cont de prevederile legale relevante și a motivat aplicarea față de

inculpat a pedepsei complimentare obligatorie – anularea dreptului de a conduce

mijloace de transport.

Reieșind din cele expuse supra Colegiul penal conchide că, temeiuri de a pune

la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel expuse în decizia sa lipsesc,

iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita

repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert

vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele

8

să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns

detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61),

cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin

însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Ținând cont de cele expuse supra, Colegiul penal conchide că erorile invocate

în recursurile declarate nu și-au găsit confirmarea, iar hotărârea atacată este legală și

întemeiată, astfel că recursurile ordinare urmează a fi declarate inadmisibile ca fiind

vădit neîntemeiate.

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Rotaru

Lilian și de către avocatul acestuia, Corolevschi Maria, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 22 februarie 2022, în cauza penală în privința lui

Rotaru Lilian xxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 19 octombrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

9

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-01-27
0,96
1ra-1679/2021 — art. 264/1 alin. 4; 264/1 alin. 1; 287 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1679/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 08 decembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Țurcan Anatolie, Plămădeală Ghenadie
CSJ 2023-02-15
0,95
1ra-1671/2022 — art. 264/1 alin.4 CP
Dosarul nr.1ra-1671/2022 1-21184818-01-1ra-13122022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 15 februarie 2023 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Cobzac Elena, Judecător
CSJ 2022-09-07
0,95
1ra-582/2022 — art. 188 alin.2 lit. b, d, f CP
Dosarul nr.1ra-582/2022 1-21084074-01-1ra-14042022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 07 septembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judec
CSJ 2023-10-18
0,95
1ra-1712/2022 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1712/2022 1-21093300-01-1ra-21122022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 18 octombrie 2023 mun. Chişinău Curtea Supremă de Justiţie Completul de judecată în componența: Preşedinte Țurcan Anatolie Judecători Talpă Boris
CSJ 2022-04-19
0,95
1ra-2301/21 — art.art.264 al.3 lit. b, 266 Cp
Dosarul nr. 1ra-2301/2021 1-21048595-01-1ra-29122021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 19 aprilie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir Judecători – Ţurcan
Sursă