1ra-1712/2022 — art. 264 alin. 3 lit. b CP

1ra-1712/2022 — art. 264 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1712/2022

1-21093300-01-1ra-21122022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte Țurcan Anatolie

Judecători Talpă Boris

Eremciuc Ghenadie

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către avocatul Iovu Olga în

numele inculpatului Bîtca Vitalie, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie 2022, în cauza penală privindu-l pe

Bîtca Vitalie XXXXX, născut la xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 22.06.2021 – 17.12.2021;

Instanța de apel: 24.01.2022 – 27.09.2022;

Instanța de recurs: 21.12.2022 – 18.10.2023.

Asupra recursurilor declarate, în baza actelor din dosar, Completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

cauza fiind examinată potrivit rigorilor art. 3641 Cod de procedură penală pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, Bîtca Vitalie a fost recunoscut

vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, fără anularea dreptului de a

conduce mijloace de transport – prin înlăturarea acestei pedepse complimentare prin

prisma art. 78 alin.(2) Cod penal.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost

suspendată condiționat pentru o perioadă de probațiune de 3 ani.

Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

A fost dispusă încasarea din contul lui Bîtcă Vitalie în beneficiul statului

mijloace bănești în valoare de 3518 lei, cheltuieli pentru efectuarea raportului de

expertiză judiciară nr. 202103C0051 din 25 mai 2021.

în jurul orei 0700, dispunând de dreptul de a conduce mijloacele de transport,

deplasându-se la volanul autocamionului de marcă „xxxxx” cu numerele de

înmatriculare xxxxx de care era agățată o semiremorcă de marca „xxxxx” cu

1

numerele de înmatriculare xxxxx, pe șoseaua xxxxx spre ieșire, încălcând

regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului R. Moldova

nr.357 din 13.05.2009 și anume pct.45) spc.1) lit. a), b), spc.2), pct.46) lit. a), prin

care este stipulat că conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu

limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care

ar permite să prevadă situațiile periculoase; 2) în cazul în care în limita vizibilității

apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau

chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului.

Neținând cont de vizibilitatea drumului (timp întunecat și starea umedă a

carosabilului), ca rezultat al sineîncrederii exagerate, a tamponat-o pe Osipov

Alexandra, care se deplasa pe marginea traseului pe banda de deplasare a

autocamionului, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară

nr.202103C0051 din 20.05.2021, vătămări corporale sub formă de lezarea gâtului cu

rupturi ale pielii, mușchilor, vaselor magistrale, în rezultatul cărui fapt, Osipov

Alexandra în urma leziunilor corporale primite, a decedat la fața locului.

Astfel, acțiunile inculpatului Bîtca Vitalie au fost încadrate juridic în baza art.

264 alin.(3) lit. b) Cod penal, cu semnele calificative: încălcarea regulilor de

securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență

decesul unei persoane.

Ghenadie, prin care a solicitat casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei și

pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Bîtca Vitalie să fie recunoscut culpabil în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (3) lit. b) Cod penal și să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de 4 ani închisoare

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a

conduce mijloacele de transport și conform prevederilor art. 90 Cod penal, pedeapsa

numită să fie suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 ani, în rest,

sentința să fie menținută fără modificări.

În susținerea solicitărilor înaintate, acuzatorul de stat a invocat că pedeapsa

aplicată inculpatului Bîtca Vitalie pentru infracțiunea comisă, este prea blândă, și,

deși inculpatul a recunoscut vinovăția și a solicitat ca examinarea prezentei cauze

penale să fie în procedură simplificată conform prevederilor art. 3641 Cod de

procedură penală, prima instanță eronat a apreciat ca circumstanță atenuantă,

recunoașterea vinovăției de către inculpat și pe lângă alte circumstanțe atenuante, i-

a stabilit acestuia o pedeapsă fără aplicarea pedepsei complementare obligatorii,

neluând în calcul riscul social sporit al infracțiunii comise. Mai mult, a menționat că

neaplicarea față de inculpat a pedepsei complementare obligatorii - anularea

dreptului de a conduce mijloace de transport, duce la încălcarea scopului pedepsei

penale, conform prevederilor art. 61 alin.(2) Cod penal, și anume: restabilirea

echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni ațâț din partea condamnatului, cât și a altor persoane.

2

2022 a fost admis apelul declarat de către procurorul Moruz Ghenadie, casată

sentința primei instanțe în partea individualizării pedepsei penale și pronunțată în

această parte o nouă hotărîre potrivit modului stabilit de prima instanță, prin care lui

Bîtca Vitalie, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.

(3) lit. b) Cod penal, i s-a aplicat pedeapsa complementară în formă de anularea

dreptului de a conduce mijloace de transport, celelalte dispoziții din sentința au fost

menținute.

Instanța de apel, în motivarea deciziei adoptate a indicat că prima instanță,

cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma

admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității, raportată la

declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă

situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Bîtca Vitalie încadrarea

juridică corespunzătoare, conform prevederilor art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal,

însă, la individualizarea pedepsei greșit a reținut în calitate de circumstanță atenuantă

recunoașterea vinovăției de către inculpat, or, judecarea cauzei penale a avut loc în

baza probelor administrate la urmărirea penală, care are ca premisă recunoașterea

faptelor indicate în rechizitoriu, astfel, în acest caz pedeapsa care urmează a fi

aplicată inculpatului urmează a fi stabilită în conformitate cu art.3641 alin. (8) Cod

de procedură penală, care stabilește o pedeapsă redusă, luându-se în considerare

recunoașterea faptelor, iar reținerea în calitate de circumstanță atenuantă a faptului

recunoașterii vinovăției ar însemna acordarea unei bivalențe juridice uneia și

aceleiași circumstanțe.

Totodată, instanța de apel a menționat că, la caz, doar o pedeapsă sub formă de

suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii este echitabilă, care va

atinge scopul legii penale de restabilire a echității sociale, corectare a

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnatului, cât și a altor persoane, fiindu-i acordată posibilitatea inculpatului de

a se corecta și a demonstra că faptele comise au fost o întîmplare și o greșeală, fără

izolarea lui de societate.

Cu referire la pedeapsa complementară - anularea dreptului de a conduce

mijloace de transport, instanța de apel a subliniat că în conformitate cu art. 264 alin.

(3) lit. b) Cod penal, aceasta este una obligatorie și nu de alternativă, respectiv nu

este un drept discreționar al instanței, or, la cazul supus judecății nu au fost stabilite

careva circumstanțe excepționale ce ar ar justifica soluția de neaplicare față de Bîtca

Vitalie a pedepsei complementare.

la 28 noiembrie 2022, 04 ianuarie 2022 de către avocatul Iovu Olga în numele

inculpatului Bîtca Vitalie, prin care, invocând temeiurile de recurs prevăzute de art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu menținerea

sentinței primei instanțe.

Apărarea în motivarea solicitărilor înaintate a statuat că instanța de apel, la

aplicarea pedepsei complementare, deși era obligată, nu a dat o apreciere deplină

circumstanțelor ce individualizează personalitatea inculpatului, or, prima instanță

3

corect a stabilit că ultimul 27 ani a dedicat serviciului militar, are distincții de stat,

se caracteristica pozitivă, se bucură de stimă și respect, se implică activ în viața

socială, este un ofițer disciplinat, este membru activ al Ligii Veteranilor, este

participant la manifestațiile de educație patriotică în instituțiile de învățămînt școlar,

la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află. Imediat după stoparea

autovehiculului, inculpatul a sunat la 112, ulterior, la etapa urmăririi penale cât și în

instanța de judecată, inculpatul a recunoscut integral vina și sincer s-a căit de cele

săvârșite, a achitat prejudicial cauzat succesorului părții vătămate, iar acesta la

moment nu are careva pretenții.

Instanța de apel a susținut că partea apărării nu a prezentat careva probe că

după anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, inculpatul nu se va putea

angaja la un alt loc de muncă. Însă, consideră că acest lucru evident reiese din

documentele anexate la materialele cauzei, din motiv că inculpatul 27 de ani a

dedicat serviciului militar și este acum la pensie, iar după ce a pensionat, a lucrat

numai în calitate de șofer TIR, alte calificări nu are, și la 60 de ani ai săi nu are cum

să le obțină, diagnoza confirmată prin probe în instanța de apel — osteoartroza

segmentului lombo-sacral coloanei vertebrale cu sindrom miofacial reflector pe

dreapta nu îi va permite efectuarea unor activități necalificate, fizice, care nu

necesită studii speciale (cum ar fi hamal, etc). Astfel, pentru inculpat păstrarea

dreptului de a conduce mijloacele de transport este vital necesară, pentru a-și putea

asigura existența pentru sine și pentru familia cu un copil minor.

La fel, a subliniat că inculpatul conducea camionul cu viteză normală, însă

în mijlocul drumului a apărut un pieton care mergea din direcția opusă. Șoferul a

virat la stînga cu scopul de a evita tamponarea, și pînă acum nu sunt clare

circumstanțele decesului părții vatamate, numai se prezumă că a fost lovită de

remorca în momentul încercării de a ocoli pietonul.

Suplimentar a relatat că la caz sunt prezente atît circumstanțe atenuante,

prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod penal, cât și circumstanțe excepționale, prevăzute

de art. 79 Cod penal, care luate în considerație în cumul, permit instanței de recurs

să caseze decizia instanței de apel și să mențină sentința primei instanțe,

păstrându-i, astfel, inculpatului dreptul de a conduce mijloacele de transport.

Totodată, a menționat că instanța de apel greșit a stabilit termenul serviciului

militar efectiv al cet. Bîtcă Vitalie — 13 ani, pe când ultimul a fost încadrat în

serviciul militar timp de 27 de ani, mai mult, acesta nu numai că se bucură de

caracteristici perfecte, eliberate la locul serviciului militar și la ultimul loc de muncă

în calitate de șofer TIR, dar și a fost pe parcursul serviciului militar decorat cu

distincții de stat în forma de medalii și brevete.

pentru inadmisibilitatea acestora, și anume, recursul din 28 noiembrie 2022, ca fiind

vădit neîntemeiat, menționând că argumentele invocate în recurs au constituit obiect

de examinare în instanța de apel, iar o altă opinie asupra pedepsei stabilite nu poate

servi temei pentru reexaminarea cauzei, iar recursul din 04 ianuarie 2023, ca fiind

declarat peste termen.

4

cauzei și motivele invocate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că acestea urmează a fi declarate inadmisibile, din considerentele ce

urmează.

Referitor la recursul declarat la 04 ianuarie 2023 de către avocatul Iovu

Olga în numele inculpatului Bîtca Vitalie.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală (în redacția Legii nr.

246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023), un complet din 3 judecători declară

inadmisibil recursul dacă recursul este tardiv.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală (în redacția Legii nr. 246

din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023), termenul de declarare a recursului este

de două luni de la data comunicării deciziei integrale.

La caz, se reține că dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 27 septembrie 2022 în cauza penală privindu-l pe Bîtca Vitalie, a fost

pronunțat la 27 septembrie 2022 cu participarea inculpatului Bîtca Vitalie asistat de

avocatul Timofeevici Ion, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată

din instanța de apel (f.d. 185), inculpatul și apărătorul său fiind notificați că

pronunțarea integrală a deciziei va avea loc pe data de 01 noiembrie 2022, ora 14:00

(f.d. 187).

Ulterior, la 01 noiembrie 2022, ora 14:00 (f.d.187), în lipsa inculpatului și

apărătorului acestuia, ambii fiind anterior înștiințați, a fost pronunțată integral

decizia instanței de apel, copia deciziei integrale fiind expediată (f.d. 201).

Astfel, completul de judecată menționează că potrivit prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din

01.09.2023), termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel,

curge de la data comunicării deciziei integrale.

În acest context, completul de judecată reține că la 04 ianuarie 2023, conform

ștampilei de pe recurs (f.d. 223), avocatul Iovu Olga în numele inculpatului Bîtca

Vitalie, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, evident peste termenul

legal de declarare a recursului prevăzut de lege, fără a invoca argumente întemeiate

privind depunerea tardivă a recursului.

Subsidiar, completul de judecată statuează că termenul de recurs este absolut și

are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a

exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge

ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării

recursului, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului.

Mai mult, completul de judecată notează că, o astfel de soluție este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru

exercitarea apelului/recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă a deciziei și ar

leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice.

În hotărârea CtEDO pronunțată în cauza Ponomariov vs Ucraina (03 aprilie

2008) Curtea Europeană a notat că, deși în speță nu era vorba despre desființarea

5

unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi

extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe noi descoperite, ci de

redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare,

reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice

într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

De asemenea, completul de judecată reține și jurisprudența CtEDO în

hotărârea pronunțată în cauza Bodiu vs. Republica Moldova din 18 iunie 2019

(cererea nr. 7516/10), în care Curtea a statuat că admiterea cererii de recurs după o

perioadă de timp considerabilă și în absența oricărei explicații plauzibile cu privire

la motivul pentru care partea s-a aflat în imposibilitate de a se adresa mai devreme,

s-a soldat cu ignorarea unui întreg proces judiciar, și în consecință s-a constatat

încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a dreptului la un proces

echitabil garantat de art. 6§1 CEDO.

Prin urmare, Curtea conchide, că recursul declarat la 04 ianuarie 2023 de către

avocatul Iovu Olga în numele inculpatului Bîtca Vitalie, împotriva deciziei instanței

de apel din 27 septembrie 2022, este inadmisibil, fiind tardiv.

Referitor la recursul declarat la 28 noiembrie 2022 de către avocatul

Iovu Olga în numele inculpatului Bîtca Vitalie.

Examinând admisibilitatea recursului declarat, în raport cu materialele cauzei,

Curtea declară că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, din următoarele

considerente.

Potrivit prevederilor art. XI alin. (3) al Legii nr. 246 din 31.07.2023 în vigoare

din 01 septembrie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei Legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Subsidiar, din textul Legii vizate, reiese că procedura de examinare a

admisibilității recursurilor depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data în

vigoare a acestei Legi, urmează să fie efectuată conform noilor modificări introduse

în prevederile Codului de procedură penală, în vigoare din 01 septembrie 2023.

La caz, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01

septembrie 2023) și a declarat recursul în termen la 28 noiembrie 2022.

Conform dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală (în

redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), instanța

de recurs, examinând admisibilitatea recursului declarat împotriva hotărârii instanței

de apel, fără citarea părților, în baza materialelor din dosar, este în drept să declare

recursul inadmisibil în cazul în care constată că recursul declarat este vădit

neîntemeiat.

Or, prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală (în redacția Legii

nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023), stipulează că instanța de recurs

6

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute la art. 427 invocate în

recurs.

În continuare, potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală (în

redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023), un complet din 3

judecători declară inadmisibil recursul dacă recursul este vădit neîntemeiat.

În speță se reține, că potrivit textului recursului, recurentul invocă temeiurile

de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală,

conform prevederilor în vigoare până la modificările introduse prin Legea nr. 246

din 31.07.2023, însă, în esență, critică decizia contestată în latura pedepsei aplicată

inculpatului, considerând-o prea aspră, solicitând, în acest sens, excluderea pedepsei

complementare aplicate de către instanța de apel.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, completul de

judecată reiterează că temeiurile de recurs și motivele invocate de recurent în

argumentarea recursului, nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, și

în contextul ce urmează va puncta raționamentele care au stat la baza respingerii

acestora.

Întru elucidarea acestora aspecte, instanța de recurs reiterează că prin criterii

generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege,

de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse,

pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată

o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii

penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, care are

drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și din partea altor

persoane.

Potrivit art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei

penale, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Revenind la cazul supus judecății, Completul de judecată constată că,

infracțiunea săvârșită de către inculpat, este prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod

penal și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani cu anularea dreptului de a

conduce mijloace de transport.

Conform art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiuni grave se consideră faptele

pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de

până la 12 ani inclusiv. Astfel, instanța de recurs remarcă că, inculpatul a săvârșit o

infracțiune gravă.

7

Subsecvent, instanța de recurs susține că, inculpatul a beneficiat de o reducere

cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală,

or, până la începerea cercetării judecătorești, a declarat personal prin înscris autentic,

că recunoaște săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să

se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Așadar, în concluzie completul de judecată statuează că, instanța de apel corect

a stabilit pedeapsa inculpatului, conducându-se de principiul individualizării

pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a

pedepsei art. 75 alin. (1) Cod penal și 3641 Cod de procedură penală.

Cu referire la alegațiile apărării privind aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal

și excluderea pedepsei complimentare sub formă de anularea dreptului de a conduce

mijloace de transport, Curtea conchide că în conformitate cu prevederile art. 79 Cod

penal, neaplicarea pedepsei complimentare, se admite luând numai în considerare

personalitatea vinovatului în cazul existenței circumstanțelor excepționale, legate de

scopul, motivele, rolul vinovatului și comportamentul acestuia până la săvârșirea

infracțiunii, în timpul și după săvârșirea infracțiunii.

În acest sens, se înțelege că la aplicarea art. 79 Cod penal, trebuie să existe ori

în împrejurările în care s-a derulat fapta infracțională, ori în datele privind

personalitatea infractorului, circumstanțe, împrejurări, particularități, situații sau

stări de lucruri, care constituie excepție de la starea obișnuită a lor ori a personalității

inculpatului.

Împrejurările obișnuite sunt cele care predomină și caracterizează majoritatea

cetățenilor și nu pot fi considerate excepționale. Ca excepționale, instanța urmează

să stabilească astfel de împrejurări care micșorează esențial gravitatea faptei și a

consecințelor ei, precum și date privind personalitatea făptuitorului (grad de

invaliditate - I, II, persoana cu dezabilitați severe și accentuate, merite deosebite față

de societate, alte circumstanțe de importantă majoră).

În aserțiunea dată, Curtea notează că circumstanțele atenuante, la care face

referire recurentul, și care, în accepțiunea acestuia ar servi drept temei de anularea a

pedepsei complementare - anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, nu

pot fi considerate ca circumstanțe excepționale, mai mult, acestea au fost luate în

calcul la suspendarea executării pedepsei penale, în temeiul art. 90 Cod penal.

Relevant, este de subliniat, inclusiv, că în conformitate cu art. 264 alin. (3) lit.

b) Cod penal, pedeapsa complementară - anularea dreptului de a conduce mijloace

de transport, este una obligatorie și nu de alternativă, respectiv nu este un drept

discreționar al instanței de judecată de a aplica sau nu pedeapsa complementară.

Astfel, stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de

judecată într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și

cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite,

starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului

produs sau a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul

urmărit, conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal, nivelul de

educație, vârsta, starea de sănătatea, situația familială și socială, etc.

8

De asemenea, Curtea reamintește că, chestiunea de individualizare a pedepsei

este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și

autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de

sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul.

În acest context, completul de judecată conchide că, solicitarea avocatului

privind aplicarea art. 79 Cod penal prin care să fie exclusă pedeapsa complimentară

sub formă de anulare a dreptului de a conduce mijloace de transport, este

neîntemeiată, or, după cum rezultă din textul deciziei atacate, completul de judecată

constată că, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1)

pct. 8) Cod de procedură penală, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care

au dus la pronunțarea deciziei recurate, fiind legală și întemeiată, soluție pe care

instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având

în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 424

alin. (2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a acesteia nu au fost

identificate.

Prin urmare, completul de judecată constată că, pedeapsa stabilită inculpatului

Bîtca Vitalie pentru infracțiunea comisă, este în conformitate cu legea și în limitele

acesteia, din care considerente se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit

neîntemeiat.

penală, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor declarate de către avocatul Iovu Olga în numele

inculpatului Bîtca Vitalie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 27 septembrie 2022, în cauza penală privindu-l pe Bîtca Vitalie xxxxx,

din 28 noiembrie 2022 ca fiind vădit neîntemeiat, iar recursul din 04 ianuarie 2023,

ca fiind tardiv.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Țurcan Anatolie

Judecători Talpă Boris

Eremciuc Ghenadie

9