1re-57/22 — art. 264/1 al. 1 CP

Dosarul nr. 1re-57/22

1-20022587-01-1r/e-21042022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Plămădeală Ghenadie, Cobzac Elena

Examinând fără citarea părților, admisibilitatea în principiu a recursului

declarat de către avocatul Pleșca Iulian, împotriva încheierii interlocutorii a

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 februarie 2022, în cauza penală

de învinuire a lui

Serjantu Ivan xxxxx, născut la xxxx, originar din s.

xxxx, r-nul xxxx, domiciliat în mun. xxxxx,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 17.02.2020 – 27.10.2021;

instanța de apel: 19.11.2021 – 23.02.2022;

instanța de recurs: 21.04.2022 – 27.10.2022.

Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor cauzei penale,

Colegiul penal

A C O N S T A T A T :

Serjantu Ivan, a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 2641 alin. (1) Cod penal și în baza acestei Legi, cu aplicarea prevederilor

art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, a fost condamnat la pedeapsa sub

formă de muncă neremunerată în folosul comunității - 150 (una sută cincizeci)

ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

S-a încasat din contul inculpatului Serjantu Ivan în beneficiul Statului

suma de 740 (șapte sute patruzeci) lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

Serjantu Ivan la 28.11.2019, aproximativ ora 02:45, conducând

automobilul de model ,,Xxxxx” cu n/î xxxxxx, deplasând-se pe str. Ștefan cel

Mare, mun. Bălți, la intersecția cu str. Pușkin, conducând mijlocul de transport

neadecvat, a fost stopat de angajații RP « Nord» și în legătură cu faptul că avea

semne vizibile de stare de ebrietate alcoolică, ultimul a fost transportat la

Spitalului municipal Bălți, unde în rezultatul testării alcoolscopice cu

alcotesterul „Drager ” s-a stabilit, că în aerul expirat de ultimul se conține

alcool în cantitate de 0,52mg/l. Conform procesului-verbal al examinări

medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate

și naturii ei nr.3162 din 28.11.2019, s-a stabilit că cet. Serjantu Ivan se află în

stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, totodată de la el au fost prelevate

probe biologice de sânge pentru examinare toxicologică.

1

Potrivit Raportului de expertiză judiciară toxicologică nr.

201906P0677/201902D2644 din 05.12.2019, în sângele cet. Serjantu Ivan la

momentul stopării, adică la data de 28.11.2019 ora 02:45, s-a depistat alcool

etilic în cantitate de l,75% (echivalent a 1,75 g/l), cantitatea, care conform

Hotărârii Guvernului NR.296 din 16.04.2009 și art. 13412 Cod penal se atribuie

la stare de ebrietate de grad avansat.

Astfel, acțiunile lui Serjantu Ivan au fost încadrate juridic în baza art.

2641 alin. (1) Cod penal, după semnele calificative – ”conducerea mijlocului de

transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat”.

inculpatului Serjantu Ivan, a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei

pedepse mai blânde fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport.

3.1 În motivarea apelului declarat, avocatul a invocat că, prima instanță

a apreciat eronat circumstanțele atenuante din speță, precum și nu a analizat

posibilitatea aplicării prevederilor art. 79 Cod penal.

februarie 2022, s-a admis apelul apelantului din alte motive, și s-a dispus

casarea sentinței în latura penală cu pronunțarea unei noi soluții, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează:

- în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal și art. 389 alin. (4) pct. 3)

Cod procedură penală, Serjanu Ivan s-a liberat de pedeapsă penală pe art. 2641

alin. (1) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție.

Apel Bălți din 23 februarie 2022, în cauza penală de învinuire a lui Serjantu

Ivan în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, s-a

dispus:

- anunțarea Consiliul Superior al Magistraturii referitor la abaterile

disciplinare comise de către judecătorul Judecătoriei Bălți, sediul Central,

Cojocaru Mihail, expuse în prezenta încheiere interlocutorie;

- anunțarea Consiliul Uniunii Avocaților din Republica Moldova referitor

la abaterile disciplinare și abuzarea de drepturile sale procesuale admise de

către avocatul Pleșca Iulian în cadrul examinării cauzei penale privind

învinuirea lui Serjantu Ivan în baza art. 2641 alin. (l) Cod penal cu expunerea

în prezenta încheiere interlocutorie;

- informarea instanței de apel în termen de o lună, despre rezultatele

soluționării faptelor expuse.

5.1. În motivarea încheierii, instanța de apel a menționat că, în cadrul

examinării cauzei penale, s-a constatat un comportament contrar normelor

deontologice atât din partea judecătorului primei instanțe, cât și a avocatului

ales al inculpatului, care prin multiple amânări a ședințelor de judecată,

invocându-se diferite pretexte inventate și nejustificate, au dus la tergiversarea

judecării cauzei pe parcursul a mai mult de doi ani, și ca rezultat la încălcarea

termenului rezonabil de judecare a cauzei.

De asemenea, a menționat și faptul că, prin respectivul comportament s-

a urmărit un scop bine determinat de tergiversare a judecării cauzei, și anume

intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală a

inculpatului Serjantu Ivan.

A conchis instanța de apel că, în acțiunile judecătorului Cojocaru Mihail

și avocatului Pleșca Iulian, au fost constatate abateri disciplinare, gravitatea

cărora, urmează a fi constatată de organele abilitate stabilite prin Legea privind

organizarea judecătorească și Legea cu privire la avocatură.

2

de apel, avocatul Pleșca Iulian, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea

încheierii interlocutorii ca fiind una vădit neîntemeiată.

În motivarea recursului, a susținut că, încheierea interlocutorie nu a

existat са act procedural la data emiteri din 23.02.2022, nu era redactată și

nici semnată de judecătorii се au format completul de judecată.

A menționat că, deși instanța de apel a dispus că încheierea

interlocutorie nu se supune căilor de atac, cu trimitere la art. art. 6, 13 din

Convenția europeană a drepturilor omului, practica CEDO impune obligația

statului să dispună de un mecanism care să permită, după caz, stabilirea

răspunderii agenților sau organelor statului pentru faptele sau omisiunile care

implică o încălcare a drepturilor consacrate de Convenție, iar prin sfera de

aplicare a normei vizate, se înțelege actele care pot face obiectul unei căi de

atac în dreptul intern.

La fel, a menționat că, în cadrul examinării cauzei, atât în primă instanță

cât și în instanța de apel, nu a avut nici o absență nemotivată.

Consideră că circumstanțele expuse în recurs, denotă faptul și pun la

îndoială imparțialitatea judecătorului Scutelnic Gheorghe.

La fel, subliniază că cererea de recurs este înaintată conform art.445

alin. (3) Cod de procedură penală.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 456 Cod de procedură penală, instanța de recurs

este obligată să îndeplinească actele procedurale preparatorii și să examineze

admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în conformitate cu prevederile

art. 431 și 432 Cod de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător.

Conform art. 432 alin. (2), pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care se constată că recursul nu îndeplinește cerințele de

formă și de conținut, prevăzute în art. art. 429, 430 Cod de procedură penală.

Potrivit art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, persoanele menționate

la art.401 alin.(1), pct.2) și 3), precum și în numele acestor persoane,

apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de

Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după

epuizarea căilor ordinare de atac.

Art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept

comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea

Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre

depunerea cererii.

Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu în mod expres că

pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești, prin care a fost

judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de

achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de

atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea II ale Codului de procedură

penală - adică calea apelului și recursului ordinar.

La caz din conținutul recursului declarat, se constată că avocatul Pleșca

Iulian contestă încheierea interlocutorie a Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 23 februarie 2022, adoptată odată cu decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 23 februarie 2022, în privința inculpatului Serjantu

3

Ivan, în ordine de recurs, conform art. 445 Cod de procedură penală, care este

irevocabilă.

Potrivit art.218 Cod de procedură penală, instanța de judecată,

constatând în procesul de judecată fapte de încălcare a legalității și a drepturilor

omului, odată cu adoptarea hotărârii, emite și o încheiere interlocutorie prin care

aceste fapte se aduc la cunoștința organelor respective, precum și în termen de

cel mult o lună, instanța de judecată va fi informată despre rezultatele

soluționării faptelor expuse în încheierea interlocutorie.

Conform art. 437 alin. (2) Cod de procedură penală încheierile pot fi

atacate cu recurs numai o dată cu sentința, cu excepția cazurilor când, potrivit

legii, pot fi atacate separat cu recurs.

Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată

rezultă că, încheierea interlocutorie a Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 23 februarie 2022, nu este susceptibilă de a fi atacată separat, întrucât

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 februarie 2022, nu a fost

contestată cu recurs în ordinea stabilită, respectiv nu cade sub incidența

categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin.(1), art.452 Cod de

procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă

de Justiție.

În continuare, cu referire la argumentarea recursului în temeiul art.13

CEDO, Colegiul penal menționează că scopul normei vizate este de a oferi un

mijloc prin intermediul căruia justițiabilii pot obține, la nivel național, reparație

pentru încălcările drepturilor lor garantate de Convenție, înainte de activarea

mecanismului internațional de plângere în fața Curții.

La caz, Colegiul penal, reține că încheierea interlocutorie contestată la

etapa actuală nu se supune căilor de atac și are un caracter de sesizare,

informare cu privire la pretinse încălcări, dar nu decizional.

Mai mult ca atât, prevederile stipulate în art. 437 alin. (2) Cod de

procedură penală, stipulează expres procedura și calea de atac a încheierii

interlocutorii adoptate în prezenta speță.

În acest sens, Colegiul penal menționează că în cauza Amann împotriva

Elveției (MC), 2000 (pct. 89- 90), Curtea a constatat că nu a fost încălcat art. 13

din Convenție în raport cu art. 8 considerând efectivă o cale de atac în pofida

respingerii pretențiilor reclamantului. Tribunalul Federal avea competență să se

pronunțe cu privire la capetele de cerere ale acestuia și a efectuat examinarea

lor.

Așadar, Colegiul penal menționează că art. 13 nu poate fi interpretat ca

impunând o cale de atac internă pentru orice doleanță, oricât de nejustificată

ar fi, pe care o persoană poate să o formuleze în temeiul Convenției, trebuie să

existe un capăt de cerere „justificabil” în raport cu aceasta (Boyle și Rice

împotriva Regatului Unit, 1988, pct. 52; Maurice împotriva Franței (MC), 2005,

pct. 106

La acest capitol, Colegiul penal reține și hotărârea Walter împotriva Italiei,

decembrie 2006, în care Curtea a relevat că, pretențiile materiale au fost

declarate inadmisibile pentru lipsa vădită de temei, deoarece nu a existat nici

măcar aparența unui capăt de cerere justificată împotriva statului pârât. Astfel,

art. 13 nu s-a aplicat, iar această parte a cererii este incompatibilă cu

dispozițiile Convenției.

În consecință, având ca reper prevederile art. art. 453 și 455 alin.(2),

pct.7) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului

înaintat, întrucât acesta nu corespunde cerințelor de formă și conținut

prevăzute de dispoziția art. art. 452, 455 Cod de procedură penală.

4

1), 3), 453, 455 și 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului declarat de către avocatul Pleșca Iulian,

împotriva încheierii interlocutorii a Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

23 februarie 2022, în cauza penală în privința lui Serjantu Ivan xxxxx,

deoarece nu corespunde cerințelor de formă și conținut.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 10 noiembrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Cobzac Elena

5