1re-57/22 — art. 264/1 al. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264/1 al. 1 CP
- Temei legal
- art.453 CPP
1re-57/22 — art. 264/1 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1re-57/22
1-20022587-01-1r/e-21042022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
21 septembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Plămădeală Ghenadie, Cobzac Elena
Examinând fără citarea părților, admisibilitatea în principiu a recursului
declarat de către avocatul Pleșca Iulian, împotriva încheierii interlocutorii a
Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 februarie 2022, în cauza penală
de învinuire a lui
Serjantu Ivan xxxxx, născut la xxxx, originar din s.
xxxx, r-nul xxxx, domiciliat în mun. xxxxx,
în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal.
Termenii de examinare:
prima instanță: 17.02.2020 – 27.10.2021;
instanța de apel: 19.11.2021 – 23.02.2022;
instanța de recurs: 21.04.2022 – 27.10.2022.
Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor cauzei penale,
Colegiul penal
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoria Bălți, sediul Central din 27 octombrie 2021,
Serjantu Ivan, a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 2641 alin. (1) Cod penal și în baza acestei Legi, cu aplicarea prevederilor
art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, a fost condamnat la pedeapsa sub
formă de muncă neremunerată în folosul comunității - 150 (una sută cincizeci)
ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.
S-a încasat din contul inculpatului Serjantu Ivan în beneficiul Statului
suma de 740 (șapte sute patruzeci) lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.
În sentință, prima instanță a constatat în fapt că:
Serjantu Ivan la 28.11.2019, aproximativ ora 02:45, conducând
automobilul de model ,,Xxxxx” cu n/î xxxxxx, deplasând-se pe str. Ștefan cel
Mare, mun. Bălți, la intersecția cu str. Pușkin, conducând mijlocul de transport
neadecvat, a fost stopat de angajații RP « Nord» și în legătură cu faptul că avea
semne vizibile de stare de ebrietate alcoolică, ultimul a fost transportat la
Spitalului municipal Bălți, unde în rezultatul testării alcoolscopice cu
alcotesterul „Drager ” s-a stabilit, că în aerul expirat de ultimul se conține
alcool în cantitate de 0,52mg/l. Conform procesului-verbal al examinări
medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate
și naturii ei nr.3162 din 28.11.2019, s-a stabilit că cet. Serjantu Ivan se află în
stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, totodată de la el au fost prelevate
probe biologice de sânge pentru examinare toxicologică.
1
Potrivit Raportului de expertiză judiciară toxicologică nr.
201906P0677/201902D2644 din 05.12.2019, în sângele cet. Serjantu Ivan la
momentul stopării, adică la data de 28.11.2019 ora 02:45, s-a depistat alcool
etilic în cantitate de l,75% (echivalent a 1,75 g/l), cantitatea, care conform
Hotărârii Guvernului NR.296 din 16.04.2009 și art. 13412 Cod penal se atribuie
la stare de ebrietate de grad avansat.
Astfel, acțiunile lui Serjantu Ivan au fost încadrate juridic în baza art.
2641 alin. (1) Cod penal, după semnele calificative – ”conducerea mijlocului de
transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad
avansat”.
Nefiind de acord cu sentința, avocatul Pleșca Iulian în numele
inculpatului Serjantu Ivan, a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei
pedepse mai blânde fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de
transport.
3.1 În motivarea apelului declarat, avocatul a invocat că, prima instanță
a apreciat eronat circumstanțele atenuante din speță, precum și nu a analizat
posibilitatea aplicării prevederilor art. 79 Cod penal.
Prin decizia Colegiului judiciar penal al Curții de Apel Bălți din 23
februarie 2022, s-a admis apelul apelantului din alte motive, și s-a dispus
casarea sentinței în latura penală cu pronunțarea unei noi soluții, potrivit
modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează:
- în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal și art. 389 alin. (4) pct. 3)
Cod procedură penală, Serjanu Ivan s-a liberat de pedeapsă penală pe art. 2641
alin. (1) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție.
Prin Încheierea interlocutorie a Colegiului judiciar penal al Curții de
Apel Bălți din 23 februarie 2022, în cauza penală de învinuire a lui Serjantu
Ivan în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, s-a
dispus:
- anunțarea Consiliul Superior al Magistraturii referitor la abaterile
disciplinare comise de către judecătorul Judecătoriei Bălți, sediul Central,
Cojocaru Mihail, expuse în prezenta încheiere interlocutorie;
- anunțarea Consiliul Uniunii Avocaților din Republica Moldova referitor
la abaterile disciplinare și abuzarea de drepturile sale procesuale admise de
către avocatul Pleșca Iulian în cadrul examinării cauzei penale privind
învinuirea lui Serjantu Ivan în baza art. 2641 alin. (l) Cod penal cu expunerea
în prezenta încheiere interlocutorie;
- informarea instanței de apel în termen de o lună, despre rezultatele
soluționării faptelor expuse.
5.1. În motivarea încheierii, instanța de apel a menționat că, în cadrul
examinării cauzei penale, s-a constatat un comportament contrar normelor
deontologice atât din partea judecătorului primei instanțe, cât și a avocatului
ales al inculpatului, care prin multiple amânări a ședințelor de judecată,
invocându-se diferite pretexte inventate și nejustificate, au dus la tergiversarea
judecării cauzei pe parcursul a mai mult de doi ani, și ca rezultat la încălcarea
termenului rezonabil de judecare a cauzei.
De asemenea, a menționat și faptul că, prin respectivul comportament s-
a urmărit un scop bine determinat de tergiversare a judecării cauzei, și anume
intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală a
inculpatului Serjantu Ivan.
A conchis instanța de apel că, în acțiunile judecătorului Cojocaru Mihail
și avocatului Pleșca Iulian, au fost constatate abateri disciplinare, gravitatea
cărora, urmează a fi constatată de organele abilitate stabilite prin Legea privind
organizarea judecătorească și Legea cu privire la avocatură.
2
Nefiind de acord cu încheierea interlocutorie emisă de către instanța
de apel, avocatul Pleșca Iulian, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea
încheierii interlocutorii ca fiind una vădit neîntemeiată.
În motivarea recursului, a susținut că, încheierea interlocutorie nu a
existat са act procedural la data emiteri din 23.02.2022, nu era redactată și
nici semnată de judecătorii се au format completul de judecată.
A menționat că, deși instanța de apel a dispus că încheierea
interlocutorie nu se supune căilor de atac, cu trimitere la art. art. 6, 13 din
Convenția europeană a drepturilor omului, practica CEDO impune obligația
statului să dispună de un mecanism care să permită, după caz, stabilirea
răspunderii agenților sau organelor statului pentru faptele sau omisiunile care
implică o încălcare a drepturilor consacrate de Convenție, iar prin sfera de
aplicare a normei vizate, se înțelege actele care pot face obiectul unei căi de
atac în dreptul intern.
La fel, a menționat că, în cadrul examinării cauzei, atât în primă instanță
cât și în instanța de apel, nu a avut nici o absență nemotivată.
Consideră că circumstanțele expuse în recurs, denotă faptul și pun la
îndoială imparțialitatea judecătorului Scutelnic Gheorghe.
La fel, subliniază că cererea de recurs este înaintată conform art.445
alin. (3) Cod de procedură penală.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare
declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează
inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 456 Cod de procedură penală, instanța de recurs
este obligată să îndeplinească actele procedurale preparatorii și să examineze
admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în conformitate cu prevederile
art. 431 și 432 Cod de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător.
Conform art. 432 alin. (2), pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității
acestuia în cazul în care se constată că recursul nu îndeplinește cerințele de
formă și de conținut, prevăzute în art. art. 429, 430 Cod de procedură penală.
Potrivit art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, persoanele menționate
la art.401 alin.(1), pct.2) și 3), precum și în numele acestor persoane,
apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de
Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după
epuizarea căilor ordinare de atac.
Art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile
irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept
comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul
procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea
Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre
depunerea cererii.
Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu în mod expres că
pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești, prin care a fost
judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de
achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de
atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea II ale Codului de procedură
penală - adică calea apelului și recursului ordinar.
La caz din conținutul recursului declarat, se constată că avocatul Pleșca
Iulian contestă încheierea interlocutorie a Colegiului penal al Curții de Apel
Bălți din 23 februarie 2022, adoptată odată cu decizia Colegiului penal al
Curții de Apel Bălți din 23 februarie 2022, în privința inculpatului Serjantu
3
Ivan, în ordine de recurs, conform art. 445 Cod de procedură penală, care este
irevocabilă.
Potrivit art.218 Cod de procedură penală, instanța de judecată,
constatând în procesul de judecată fapte de încălcare a legalității și a drepturilor
omului, odată cu adoptarea hotărârii, emite și o încheiere interlocutorie prin care
aceste fapte se aduc la cunoștința organelor respective, precum și în termen de
cel mult o lună, instanța de judecată va fi informată despre rezultatele
soluționării faptelor expuse în încheierea interlocutorie.
Conform art. 437 alin. (2) Cod de procedură penală încheierile pot fi
atacate cu recurs numai o dată cu sentința, cu excepția cazurilor când, potrivit
legii, pot fi atacate separat cu recurs.
Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată
rezultă că, încheierea interlocutorie a Colegiului penal al Curții de Apel Bălți
din 23 februarie 2022, nu este susceptibilă de a fi atacată separat, întrucât
decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 februarie 2022, nu a fost
contestată cu recurs în ordinea stabilită, respectiv nu cade sub incidența
categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin.(1), art.452 Cod de
procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă
de Justiție.
În continuare, cu referire la argumentarea recursului în temeiul art.13
CEDO, Colegiul penal menționează că scopul normei vizate este de a oferi un
mijloc prin intermediul căruia justițiabilii pot obține, la nivel național, reparație
pentru încălcările drepturilor lor garantate de Convenție, înainte de activarea
mecanismului internațional de plângere în fața Curții.
La caz, Colegiul penal, reține că încheierea interlocutorie contestată la
etapa actuală nu se supune căilor de atac și are un caracter de sesizare,
informare cu privire la pretinse încălcări, dar nu decizional.
Mai mult ca atât, prevederile stipulate în art. 437 alin. (2) Cod de
procedură penală, stipulează expres procedura și calea de atac a încheierii
interlocutorii adoptate în prezenta speță.
În acest sens, Colegiul penal menționează că în cauza Amann împotriva
Elveției (MC), 2000 (pct. 89- 90), Curtea a constatat că nu a fost încălcat art. 13
din Convenție în raport cu art. 8 considerând efectivă o cale de atac în pofida
respingerii pretențiilor reclamantului. Tribunalul Federal avea competență să se
pronunțe cu privire la capetele de cerere ale acestuia și a efectuat examinarea
lor.
Așadar, Colegiul penal menționează că art. 13 nu poate fi interpretat ca
impunând o cale de atac internă pentru orice doleanță, oricât de nejustificată
ar fi, pe care o persoană poate să o formuleze în temeiul Convenției, trebuie să
existe un capăt de cerere „justificabil” în raport cu aceasta (Boyle și Rice
împotriva Regatului Unit, 1988, pct. 52; Maurice împotriva Franței (MC), 2005,
pct. 106
La acest capitol, Colegiul penal reține și hotărârea Walter împotriva Italiei,
decembrie 2006, în care Curtea a relevat că, pretențiile materiale au fost
declarate inadmisibile pentru lipsa vădită de temei, deoarece nu a existat nici
măcar aparența unui capăt de cerere justificată împotriva statului pârât. Astfel,
art. 13 nu s-a aplicat, iar această parte a cererii este incompatibilă cu
dispozițiile Convenției.
În consecință, având ca reper prevederile art. art. 453 și 455 alin.(2),
pct.7) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului
înaintat, întrucât acesta nu corespunde cerințelor de formă și conținut
prevăzute de dispoziția art. art. 452, 455 Cod de procedură penală.
4
În conformitate cu prevederile art. art. 431 alin. (2), 432 alin. (2), pct.
1), 3), 453, 455 și 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului declarat de către avocatul Pleșca Iulian,
împotriva încheierii interlocutorii a Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din
23 februarie 2022, în cauza penală în privința lui Serjantu Ivan xxxxx,
deoarece nu corespunde cerințelor de formă și conținut.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 10 noiembrie 2022.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Plămădeală Ghenadie
Cobzac Elena
5