1ra-1496/22 — art. 264/1 alin. 3, 264 alin. 4 CP

1ra-1496/22 — art. 264/1 alin. 3, 264 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1496/22

1-20091744-01-1ra-17102022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecătorii – Catan Liliana și Guzun Ion,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către avocatul Cimpoeș Vladimir în numele inculpatului, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 07 iunie 2022

și sentinței Judecătoriei Comrat (sediul Vulcănești) din 28 octombrie 2021, în

cauza penală în privința lui

Terzi Andrei XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în mun. XXXXX,

s. XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.08.2020 – 28.10.2021;

Instanța de apel: 22.11.2021 – 07.06.2022;

Instanța de recurs: 17.10.2022 – 23.11.2022.

A C O N S T A T A T :

2021, pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura

prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Terzi Andrei a fost recunoscut

vinovat în baza:

- art. 264 alin. (4) Cod penal, la 2 (doi) ani 11 (unsprezece) luni închisoare,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de

a conduce mijloace de transport;

- art. 2641 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de 160

ore muncă neremunerată în folosul comunității, cu anularea dreptului de a

conduce mijloace de transport.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1), (3), art. 87 Cod penal,

pedeapsa aplicată inculpatului sub formă de 160 ore muncă neremunerată în

folosul comunității, a fost înlocuită cu 40 zile de privațiune de libertate,

fiindu-i calculată o zi de privațiune de libertate pentru 4 ore de muncă

1

neremunerată. Pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor

aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă lui Terzi Andrei, de 3 (trei) ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea

dreptului de a conduce mijloace de transport.

A fost dispusă încasarea de la inculpatul Terzi Andrei în beneficiul

statului cheltuielile judiciare în sumă de 6 328 (șase mii trei sute două zeci și

opt) lei.

Terzi Andrei, la data de 29 septembrie 2019, aproximativ ora 19:45, fiind

posesorul permisului de conducere cu nr. XXXXX din XXXXX, ce-i oferă dreptul

de a conduce mijloacele de transport din categoriile „A, B, C”, conducând

mijlocul de transport de model „XXXXX” cu n/î XXXXX, aflându-se în stare

avansată de ebrietate, în s. Dezghincea, pe str. Lenin, aproximativ lângă casa cu

nr. 11, fiind condițiile meteo favorabile, pe un drum uscat din asfalt,

deplasându-se în direcția sudică, nu a luat în calcul împrejurările și toți factorii

ce caracterizează condițiile rutiere, nivelul de organizare a circulației rutiere,

pe care fiecare conducător trebuie să le i-a în calcul, determinând viteza

necesară pentru o deplasare în siguranță, neadaptând situației rutiere, nu a

reacționat adecvat, nu a ținut cont de situația în timpul circulației rutiere care

reflectă gradul de ocrotire a participanților acesteia de la situațiile periculoase

și urmările acestora, pentru a nu crea riscul siguranței circulației rutiere, nu s-

a comportat cuvenit pentru a corespunde condițiilor rutiere ce asigură

siguranța circulației, a ignorat art. 32 alin. (4) lit. b) din Legea privind siguranța

traficului rutier nr. 131 din 07.06.2007, care prevede manifestarea unui

comportament care să asigure fluența și siguranța traficului, să nu pericliteze

siguranța unor alți participanți la trafic, să nu cauzeze prejudicii mediului

înconjurător, proprietății publice sau private; pct. 3) din Regulamentul

circulației rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009

(cu modificările ulterioare), prin care participanții la trafic sunt obligați să

respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră,

semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale prezentului

Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la

trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole

circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate de circumstanțe

iminente) pct. 10) subpct. 1) lit. b) din RCR, ce obligă persoana care conduce un

vehicul să posede cunoștințe și să execute cerințele prezentului Regulament,

precum și să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul

pe drum, și pct. 14 lit. a), potrivit căruia conducătorului de vehicul îi este

interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate sub influența drogurilor sau

altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase

care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare

avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere; pct. 45)

subpct. 1) lit. a), b), d) din RCR, care prevede că conducătorul trebuie să

conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând

2

permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția;

dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase;

situația rutieră; pct. 45 subpct. 2) din RCR, în cazul în care în limita vizibilității

apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza

sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, în

rezultatul cărui fapt a comis tamponarea cu ciclistul Capsamun David ce se

deplasa în aceeași direcție, în urma cărui fapt ciclistul Capsamun David a fost

transportat la Spitalul raional Comrat, unde a decedat din cauza traumelor

cauzate acestuia.

În urma accidentului rutier lui Capsamun David XXXXX i-au fost cauzate

leziunile corporale sub formă de: traumatism cranio-cerebral deschis sub

formă de: otoreea din partea dreaptă (clinic), echimoze în regiunea păroasă a

capului din partea dreaptă cu o excoriație pe acest fondal, în jurul ochiului

drept; echimoze în regiunea păroasă a capului din partea dreaptă, în regiunea

frontală din partea dreaptă, în regiunea sprinceană din partea dreaptă,

hemoragii în țesuturi moi practic în de-a lungul regiunii frontale-temporale-

cebrico-creștetului capului din partea dreaptă, fracturii liniare a osului cervical

din partea dreaptă cu trecerea în osul temporal drept, în osul cervical din partea

stângă, pe osul temporal din partea dreaptă și pe temelia craniului,

hematomului subdorainal în regiunea cebrical-temporală cu un volum de 150

ml, hematom subarahnoidal în ambele emisfere ale creierului, prezența

sângelui în ventriculele creierului, excoriații în regiunea articulației din partea

dreaptă a umărului pe suprafața din spate a umărului drept în prima treime de

sus, pe suprafața din dos a degetelor 3-4 a mâinii drepte; echimoza pe partea

din dos a mâinii drepte la nivelul degetelor al 3-4, ca complexitate se referă la

vătămarea gravă a sănătății ca pericol pentru viață. Decesul lui Capsamun David

XXXXXa survenit de la traumatism cranio-cerebral deschis sub formă de:

otoreea din partea dreaptă (clinic), echimoze în regiunea păroasă a capului din

partea dreaptă cu o excoriație pe acest fondal, în jurul ochiului drept; echimoze

în regiunea păroasă a capului din partea dreaptă, în regiunea frontală din

partea dreaptă, în regiunea sprinceană din partea dreaptă, hemoragii în

țesuturi moi practic în de-a lungul regiunii frontale-temporale-cebrico-

creștetului capului din partea dreaptă, fracturii liniare a osului cervical din

partea dreaptă cu trecerea în osul temporal drept, în osul cervical din partea

stângă, pe osul temporal din partea dreaptă și pe temelia craniului,

hematomului subdorainal în regiunea cebrical-temporală cu un volum de 150

ml, hematom subarahnoidal în ambele emisfere ale creierului, prezența

sângelui în ventriculele creierului, care s-au complicat cu hemoragii în creierul

și în tulpina creierului.

Astfel, acțiunile lui Terzi Andrei au fost încadrate în baza art. 264 alin. (4)

Cod penal, adică încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana

care conduce mijlocul de transport, care a provocat din imprudență decesul

persoanei, comisă în stare de ebrietate.

3

Tot el, fiind posesorul permisului de conducere cu nr. XXXXXdin XXXXXce

îi oferă dreptul de a conduce mijloacele de transport din categoriile „A, B, C”, la

data de 29 septembrie 2019, aproximativ la orele 20.50, în s. Dezghincea, pe str.

Lenin, fiind implicat în accidentul de trafic rutier și avertizat de răspunderea

penală pentru refuzul, rezistența, sau eschivarea de la trecerea testării

alcoolscopice, la propunerea colaboratorului IP Comrat de a fi supus

controlului pentru constatarea concentrației de alcool în aerul expirat cu

ajutorul alcotesteului „Drager”, Terzi XXXXX., încălcând art. 5 lit. c) din

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea

Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală

pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei nr. 296 din 16.04.2009, cât și

pct. 11 subpct. j) din hotărârea cu privire la aprobarea Regulamentului

circulației rutiere cu nr. 357 din 13.05.2009 (cu modificările ulterioare de

rigoare), inclusiv art. 33 al. (3) lit. c) din Legea privind siguranța traficului rutier

cu nr. 131 din 07.06.2007, a refuzat efectuarea testării alcoolscopice.

Astfel, prin acțiunile sale, Terzi Andrei XXXXXa comis infracțiunea

prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal – refuzul conducătorului mijlocului de

transport de la testarea alcoolscopică.

solicitat casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Terzi Andrei

să fie recunoscut vinovat în baza:

- art. 264 alin. (4) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de

transport;

- art. 2641 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de 160

ore muncă neremunerată în folosul comunității, cu anularea dreptului de a

conduce mijloace de transport.

În baza art. 84 alin. (1), (3), art. 87 Cod penal, pedeapsa aplicată

inculpatului sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității să fie

înlocuită cu 40 zile privare de libertate, reieșind din calculul 1 zi închisoare

pentru 4 ore de muncă neremunerată, cu stabilirea unei pedepse definitive de

4 ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip deschis, cu

anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

3.1. În motivarea apelului, acuzatorul de stat a menționat că, pedeapsa

stabilită inculpatului Terzi Andrei este prea blândă.

Totodată a susținut că, inculpatul anterior a fost tras la răspundere

penală pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal,

iar pentru reeducarea ultimului și prevenirea săvârșirii unei noi infracțiuni este

necesar stabilirea unei pedepse mai aspre.

sentința primei instanțe, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care pedeapsa aplicată inculpatului sub formă de 2 ani 11 luni închisoare,

4

în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, să fie suspendată condiționat pe un termen

de probațiune de 2 ani.

În partea pedepsei stabilite inculpatului în baza art. 2641 Cod penal, să fie

liberat de răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție

privind tragerea la răspundere penală.

În susținerea cererii de apel a invocat că, nu este de acord cu sentința în

partea individualizării pedepsei, considerând că pedeapsa cu executarea reală

este prea aspră.

Totodată a precizat că, prima instanța nu a argumentat motivele privind

neaplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 2641 alin. (3)

Cod penal, consideră că a expirat termenul de prescripție pentru tragerea la

răspundere penală.

2022, au fost admise apelurile, casată parțial sentința, în partea pedepsei

stabilite inculpatului, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în

această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care lui

Terzi Andrei, recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (4)

Cod penal, i-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi)

ani 11 (unsprezece) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis.

În baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, inculpatul Terzi Andrei a fost liberat

de răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru

tragerea la răspunerea penală.

5.1. În motivarea soluției pronunțate, instanța de apel a menționat că,

prima instanță a calificat just fapta inculpatului, vinovația căruia în săvârșirea

infracțiunilor incriminate, se confirmă prin materialele dosarului, cât și probele

administrate în cadrul urmării penale și cercetate în ședința primei instanțe,

care coroborează între ele ca timp, loc și fabula.

În opinia instanței de apel, pedeapsa stabilită inculpatului Terzi Andrei

este una echitabilă, corespunde scopului legii penale și corespunde criteriilor

generale de individualizare a pedepsei, fiind proporțională cu caracterul și

gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, și va contribui la corectarea și

reeducarea vinovatului, luând în considerație principiul umanismului prevăzut

de art. 4 Cod penal.

Consideră instanța de apel că, în speță există toate temeiurile pentru

încetarea procesului penal în privința inculpatului Terzi Andrei, în legătură cu

expirarea termenului de prescripție pentru tragerea la răspunderea penală în

baza art. 2641 alin. (3) Cod penal.

Astfel, reiterând prevederile art. 16 alin. (2), 53 lit. g), 60 alin. (1) lit. a),

(2) Cod penal, instanța de apel a menționat că infracțiunea prevăzută de

art. 2641 alin. (3) Cod penal, a fost săvârșită de inculpatul Terzi Andrei la data

de 29 septembrie 2019, mai mult de 2 ani în urmă. Respectiv, la momentul

examinării cererilor de apel, a expirat termenul de prescripție pentru tragerea

acestuia la răspundere penală.

5

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, declară recurs

ordinar, solicitând casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care lui Terzi Andrei să-i fie aplicată în baza art. 264 alin. (4)

Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani 11 luni, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen

de probațiune 2 ani.

În motivarea recursului, partea apărării invocă că, instanța de apel la

stabilirea pedepsei inculpatului a ignorat faptul că, inculpatul nu are

antecedente penale și este tras la răspundere penală pentru prima dată, se

caracterizează pozitiv la locul de trai, la caz lipsește prejudiciul material și nu

este înaintată o acțiune civilă, infracțiunea a fost săvârșită din imprudență,

inculpatul a recunoscut vina, sincer s-a căit în cele comise, cauza fiind

examinată în ordinea art. 3641 Cod penal.

Susține că, instanța de apel nu a argumentat motivele neaplicării

prevederilor art. 90 Cod penal, la stabilirea pedepsei inculpatului.

de partea apărării, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit

neîntemeiat.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de

recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că partea apărării

invocă în calitate de temei pentru recurs, prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală.

Cu toate acestea, Colegiul penal apreciază că partea apărării invocă

dezacordul cu decizia contestată în partea modului de individualizare a

pedepsei stabilite inculpatului în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, temei pentru

recurs care se circumscrie în baza art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

6

penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul

când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, din care

motiv instanța de recurs se va expune doar în privința acestui temei de recurs,

or, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu

este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a

apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Verificând materialele cauzei, prin prisma temeiului prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, instanța de recurs a reținut că

argumentele recursului apărării se întemeiază pe dezacordul cu pedeapsa

aplicată inculpatului în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, care în opinia

recurentului este prea aspră, considerând că la caz urmează a fi aplicate

prevederile art. 90 Cod penal.

În acest context, Colegiul penal menționează, că potrivit art. 75 Cod penal,

persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în

strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de

viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i

se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor

aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită

consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră -

detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască

acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o

infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii

respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la

stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Analizând soluția instanței de apel, potrivit căreia rejudecând cauza și

pronunțând o nouă hotărâre, i-a stabilit inculpatului în baza art. 264 alin. (4)

Cod penal, pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani 11 luni, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, și în baza art. 2641 alin. (3)

Cod penal, a fost liberat de răspundere penală în legătură cu expirarea

termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală, Colegiul penal

7

conchide că instanța de apel a motivat pe deplin și suficient necesitatea aplicării

pedepsei sub formă de închisoare cu executare în penitenciar, motivare care

este corespunzătoare practicii judiciare, ținându-se cont de toate

circumstanțele prezentei cauze penale și cele personale ale inculpatului

Terzi Andrei, care potrivit materialelor cauzei nu este la prima abatere de la

legea penală, anterior a fost tras la răspundere penală în baza art. 2641 alin. (1)

Cod penal, și anume prin sentința Judecătoriei Comrat din 24 noiembrie 2011,

a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641

alin. (1) Cod penal, iar în baza art. 53-55 Cod penal, a fost liberat de răspundere

penală cu tragerea la răspundere contravențională.

Cu referire la alegațiile recurentului privind necesitatea dispunerii

suspendării condiționate a executării pedepsei stabilite inculpatului cu

închisoare, Colegiul penal notează că în conformitate cu art. 90 alin. (1)

Cod penal, în cazul în care instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele

cauzei și de personalitatea vinovatului, ajunge la concluzia că nu este rațional

ca acesta să execute pedeapsa cu închisoare în penitenciar, aceasta „poate”

dispune suspendarea executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând în

hotărâre perioada de executare a pedepsei în închisoare și perioada de

probațiune sau, după caz, termenul de probă, precum și motivele condamnării

cu suspendarea parțială a executării pedepsei.

Astfel, Colegiul penal evidențiază că lexemul „poate”, oferă posibilitatea

și nu obligația instanței de judecată de a aplica prevederile acestei norme.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască

acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o

infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii

respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la

stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

În acest sens, Colegiul penal apreciază ca fiind corectă concluzia instanței

de apel potrivit căreia inculpatul a săvârșit infracțiuni care se atribuie la

categoria celor ușoare și grave, și luându-se în considerație pericolul social al

infracțiunilor respective și personalitatea inculpatului, care este predispus de

a neglija prevederile legii penale, just a apreciat iraționalitatea suspendării

condiționate a executării pedepsei stabilite inculpatului.

Raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, are la origine

persoana și comportamentul acestuia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea

și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de

judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta social

periculoasă încă de la momentul descoperirii ei cum ar fi: conduita bună a

infractorului, stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau

pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului.

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de

judecată, într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii

săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după

următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum

8

și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura

și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii, motivul

săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita după săvârșirea faptei și în

cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătatea, situația

familială și socială etc.

Aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal nu reprezintă o categorie aparte

de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că

infracțiunea comisă de ea este un incident în viața acesteia.

Analizând condițiile în care poate fi acordată suspendarea executării

pedepsei, rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facultate a

instanței de judecată, care este liberă să aprecieze dacă este cazul să o acorde.

Astfel, luând în considerație personalitatea inculpatului, Colegiul penal

conchide asupra faptului că infracțiunile săvârșite de către Terzi Andrei nu

reprezintă un incident în viața acestuia, dar acțiuni intenționate fapt care

determină lucid temeinicia soluției instanței de apel privind executarea reală a

pedepsei cu închisoare stabilite inculpatului Terzi Andrei.

În aceste circumstanțe, Colegiul penal conchide că hotărârea instanței de

apel în latura contestată de către partea apărării, nu conține erori ce ar duce la

casarea acesteia.

Mai mult, analizând în cumul argumentele invocate de către recurent în

susținerea recursului declarat, Colegiul penal atestă că acestea au constituit

obiect de examinare în instanța de apel, asupra cărora instanța s-a expus,

complet, argumentat și motivat.

În acest sens, Colegiul penal face trimitere la pct. 37 a hotărârii CtEDO din

16.02.2010 în cauza Albert vs. România, în care s-a statuat că, art. 6 §1 din CEDO,

deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate fi interpretat ca

impunere de a da un răspuns detaliat pentru fiecare argument (cauza Van de

Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de

o instanță inferioară, fie printr-un alt mod, să examineze chestiunile esențiale

supuse atenției sale.

Prin urmare, instanța de recurs constatând temeinicia motivării soluției

instanței de apel, o însușește integral întrucât această instanță a oferit

răspunsuri complete și argumentate tuturor problemelor esențiale invocate în

speță, pedeapsa aplicată inculpatului fiind una proporțională și echitabilă

faptelor săvârșite.

Ținând cont de cele constatate supra, Colegiul penal conchide că eroarea

invocată în recurs nu și-a găsit confirmarea, iar hotărârea atacată este legală și

întemeiată, astfel că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

9

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Cimpoeș Vladimir în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar

al Curții de Apel Comrat din 07 iunie 2022, în cauza penală în privința lui Terzi

Andrei XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 25 ianuarie 2023.

Președinte Toma Nadejda

Judecătorii Catan Liliana

Guzun Ion

10