1re-68/22 — art. 264/1 al. 1 CP

1re-68/22 — art. 264/1 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1re-68/22

1-21037774-01-1r/e-25052022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Plămădeală Ghenadie, Cobzac Elena

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare

declarat de către avocatul Cașu Iulian în numele condamnatului Coda

Serghei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

22 martie 2022 și sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 21

iulie 2021, în cauza penală privind învinuirea lui

Coda Serghei XXXXX, născut la XXXXX, originar din r-

nul XXXXX, anterior necondamnat,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin. (1) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 15.03.2021 - 21.07.2021;

instanța de recurs: 10.09.2021 - 22.03.2022;

instanța de recurs în anulare: 25.05.2022 – 21.09.2022

Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor cauzei

penale, Colegiul penal

A C O N S T A T A T :

2021, Coda Serghei a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.2641 alin.(1) Cod penal și în baza acestei Legi, cu

aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală a fost condamnat la

pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității - 134

(una sută treizeci și patru) ore, cu anularea dreptului de a conduce

mijloace de transport.

S-a menținut măsura preventivă aplicată inculpatului Coda Serghei

– ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport

nr. XXXXX pentru categoria ,,AM, B1, B, C1, C, D1, D, BE, C1E, CE, D1E,

DE și Tb”.

pe un termen ce urmează a fi calculat din data ridicării de facto, de

la 31.01.2021 și până la data emiterii hotărârii definitive în cauza dată,

dar nu mai mult de termenul maxim prevăzut de pedeapsa de privarea de

1

dreptul de a conduce mijloace de transport, aplicată în temeiul încheierii

judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 08.02.2021.

Permisul de conducere nr.XXXXX eliberat lui Coda Serghei de

SRPCIV Iași la 18.03.2020, se păstrează la materialele cauzei penale până

la intrarea în vigoare a sentinței, după care, împreună cu o copie a

sentinței urmează a fi expediat Biroului de Probațiune din raza

domiciliului condamnatului Coda Serghei, în vederea punerii în executare

a pedepsei complementare - anularea dreptului de a conduce mijloace de

transport.

A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

Coda Serghei la 31 ianuarie 2021, aproximativ pe la ora 18:45,

deținând permisul de conducere românesc nr.XXXXX din 18.03.2020,

eliberat de SRPCIV Iași ce permite conducerea vehiculelor care fac parte

din categoriile ”AM, B1, B, C1, C, D1, D, BE, CIE, CE, DIE, DE și Tb”, fiind

în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, a condus automobilul de

model Mercedes Sprinter cu numărul de înmatriculare CRO 567, ce-i

aparține cu drept de proprietate lui Marcu Andrei pe una din străzile

satului Pîrjoteni, raionul Călărași, ignorând astfel prevederile art.14 lit. a)

din Regulamentul circulației rutiere, potrivit căruia ,,Conducătorului de

vehiculul îi este interzis să conducă vehicolul în stare de ebrietate, sub

influența drogurilor, sau altor substanțe contraindicate, sub influența

preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind

bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i

afecteze capacitatea de conducere”. Astfel, fiind stopat de angajații poliției

de patrulare și supus testării alcoolscopice cu alcotestul Drager 8510, s-a

stabilit concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de Coda Serghei în

cantitate de 0,71 mg/l, ceea ce conform art. 13412 alin. (3) Cod penal

constituie stare de ebrietate cu grad avansat.

Acțiunile lui Coda Serghei au fost încadrate juridic în baza art. 2641

alin.(1) Cod penal, conform indicilor calificativi - ”conducerea mijlocului de

transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu

grad avansat”.

3.1 Avocatul Melega Anastasia, în numele inculpatului Coda

Serghei, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea sentinței,

cu pronunțarea unei decizii prin care lui Coda Serghei să-i fie aplicată

amendă în mărime de 500 unități convenționale în temeiul art. 79 Cod

penal.

În motivarea cererii de recurs a invocat că, nu este de acord cu

sentința primei instanțe, considerând-o ca ilegală, neîntemeiată, invocând

că în cadrul ședinței de judecată și până la începerea cercetării

judecătorești Coda Serghei a declarat personal, prin înscris autentic că,

recunoaște săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu, solicitând judecarea

cauzei penale în baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

fiind conștient de efectele juridice ale acestei declarații semnate în prezența

apărătorului, care a consemnat acest fapt.

2

3.2 Avocatul Cașu Iulian în numele inculpatului Coda Serghei, prin

care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a sentinței, cu

încetarea procesului penal în privința lui Coda Serghei în temeiul art. 391

alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, pe motiv că există circumstanțe

care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la

răspundere penală.

În motivarea cererii de recurs avocatul Cașu Iulian în numele

inculpatului Coda Serghei, a invocat că din materialele cauzei constată că,

prin încheierea Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 08.02.2021 a fost

aplicată măsura preventivă - ridicarea provizorie a permisului de

conducere a mijloacelor de transport eliberat pe numele lui Coda Serghei,

pe un termen ce urmează a fi calculat din data ridicării de facto, de la

31.01.2021 și până la data emiterii hotărârii definitive în cauza dată, dar

nu mai mult de termenul maxim prevăzut de pedeapsa de privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport.

A menționat avocatul Cașu Iulian că, calitatea de bănuit a lui Coda

Serghei a expirat de drept la 18.02.2021, iar ordonanța de punere sub

învinuire a fost emisă abia la data de 03.03.2021 adică peste 13 zile de la

expirarea termenul legal de punere sub învinuire.

La fel, a menționat că, aplicarea ulterioară a acestei norme a dus la

lezarea drepturilor constituționale ale persoanelor, în special, prin refuzul

organelor de urmărire penală și al instanțelor de judecată de a emite un

act privind încetarea de drept a urmăririi penale și a calității de bănuit.

A considerat că, pentru examinarea cererii de recurs au fost

relevante și implicit, aplicabile, raportat la termenele indicate în dispoziția

art. 63 Cod de procedură penală, prevederile art.230 Cod de procedură

penală, care indică expres efectul nerespectării termenelor pentru

întocmirea actelor de procedură, iar potrivit art.251 Cod de procedură

penală, eventualele ordonanțe de recunoaștere în calitate de bănuit sau

învinuit, după expirarea termenelor indicate urmează a fi declarate nule,

deoarece încălcarea normelor imperative nu vor putea fi înlăturate decât

prin anularea ordonanței indicate.

De asemenea, a invocat că, reluarea urmăririi penale contrar

cerințelor stipulate în art.22 alin.(2) și art. 287 alin.(4) Cod de procedură

penală, precum și celor din art.4 al Protocolului nr.7 la Convenție,

urmează a fi considerată ca o încălcare a prevederilor legale referitoare la

sesizarea instanței prevăzute în art.251 alin.(2) Cod de procedură penală.

Nulitatea reluării urmăririi penale, în cazul dat, poate fi invocată la orice

etapă a procesului penal de către părți și se ia în considerație de instanță,

inclusiv și din oficiu. A conchis că actele și acțiunile organului de urmărire

penală efectuate după expirarea termenului legal de ținere a persoanei în

calitate de bănuit, sunt nule și procesul penal urmează a fi încetat.

A indicat că, cererea de recurs a constituit invocarea la nivel intern,

a exercitării și protejării drepturilor, decurgând din Convenția europeană

a drepturilor omului, pentru îndeplinirea condiției de admisibilitate a

epuizării căilor interne de atac precum și pentru respectarea principiului

subsidiarității, înainte de sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului

3

cu o plângere individuală, potrivit art. 34 si 35 din Convenție pentru

încălcarea drepturilor prevăzute de art. 6 si 7 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

22 martie 2022, recursul declarat a fost respins cu menținerea sentinței

fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de recurs a reținut că,

judecarea cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, în corespundere cu prevederile

art.3641 Cod de procedură penală, probele fiind apreciate corect prin

prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță

corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Coda Serghei de

săvârșirea infracțiunii imputate.

În această ordine de idei, instanța de recurs a menționat că,

analizând materialele cauzei, în raport cu normele relevante la caz,

instanța de apel a constatat că, instanța de fond a îndeplinit strict cerințele

dispozițiilor art.3641 alin.(1) Cod de procedură penală, opțiunea primei

instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, n-a fost

viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative

din Codul de procedură penală.

Astfel, instanța de recurs a ajuns la concluzia că, nu poate fi reținută

o altă situație de fapt decât cea reținută de către prima instanță.

Instanța de recurs a considerat nefondate motivele invocate de

partea apărării Cașu Iulian precum că, calitatea de bănuit a lui Coda

Serghei a expirat de drept la 18.02.2021, iar ordonanța de punere sub

învinuire a fost emisă abia la 03.03.2021, cu expirarea termenul legal de

punere sub învinuire de 13 zile, or potrivit materialelor cauzei s-a

constatat că, repercusiunea în privința inculpatului a început la

02.02.2021 odată cu emiterea ordonanței de începere a urmăririi penale,

întrucât această ordonanță a fost emisă anume în privința lui Coda

Serghei, fiind bănuit că în acțiunile lui sunt prezente semnele componente

de infracțiune prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, iar prin

Ordonanța din 02.02.2021 a fost stabilit termenul de urmărire penală pe

un termen de 30 de zile, adică până la 02.03.2021, iar la 03.03.2021

procurorul i-a atribuit calitatea de învinuit prin urmare nu a fost încălcat

termenul de 3 luni prevăzut de art. 63 alin. (2), pct. 3) Cod de procedură

penală.

La capitolul individualizării pedepsei, instanța de recurs a constatat

că prima instanță a aplicat inculpatului Coda Serghei o pedeapsă corectă

și echitabilă în coraport cu circumstanțele faptei și personalitatea

inculpatului, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată

în folosul comunității cu durată de 134 ore, precum și pedeapsă

complementară sub formă de anularea dreptului de a conduce mijloace de

transport.”, în limita sancțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal.

În acest sens, instanța de recurs a respins argumentele avocatului

Anastasia Melega, precum că, instanța de fond urma a aplica prevederile

4

art. art. 78, 79 Cod penal cu aplicarea pedepsei sub formă de amendă în

mărime de 500 unități convenționale, or careva situații excepționale

pentru aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal nu au fost stabilite.

Mai mult ca atât, instanța de recurs a menționat că infracțiunea

imputată inculpatului are un pericol social ridicat, făcând parte din

domeniul securității circulației și exploatării mijloacelor de transport, ca

parte componentă a securității și ordinii publice, condiționată de

neadmiterea la circulația rutieră a persoanelor în stare de ebrietate

alcoolică.

De asemenea, instanța de recurs a respins și solicitarea recurentului

privind excluderea pedepsei complimentară privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport, or, instanța de fond corect a statuat că

Coda Serghei nu întrunește condițiile aplicabilității art. 79 Cod penal, iar

pedeapsa complimentară prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal, este

echitabilă și proporțională faptei comise.

în numele condamnatului, a declarat recurs în anulare, prin care solicită

casarea integrală a sentinței și a deciziei, încetarea procesului penal în

privința condamnatului în temeiul art. 391 alin. (1), pct. 6) Cod de

procedură penală, pe motiv că există circumstanțe care exclud sau

condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.

Recurentul susține că, reluarea urmăririi penale contrar cerințelor

stipulate în art.22 alin.(2) și art.287 alin.(4) Cod de procedură penală,

precum și celor din art.4 al Protocolului nr.7 la Convenție, urmează a fi

considerată ca o încălcare a prevederilor legale referitoare la sesizarea

instanței prevăzute în art.251 alin.(2) Cod de procedură penală. Nulitatea

reluării urmăririi penale, în cazul dat, poate fi invocată la orice etapă a

procesului penal de către părți și se ia în considerație de instanță, inclusiv

și din oficiu. Într-o astfel de interpretare, se conchide că actele și acțiunile

organului de urmărire penală efectuate după expirarea termenului legal

de ținere a persoanei în calitate de bănuit, sunt nule și procesul penal

urmează a fi încetat.

Astfel, partea apărării invocă afectarea deciziei instanței de recurs

adoptate în prezenta cauză, de un viciu fundamental, exprimat prin

încălcarea art. 6 și 7 al CEDO.

În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente

similare celor indicate anterior în apel descrise în pct. 3.2 al prezentei decizii.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra

inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispozițiilor art. 456 Cod de procedură penală, recursul în

anulare este supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia,

astfel că, instanța de recurs este obligată să îndeplinească actele

procedurale preparatorii și să examineze admisibilitatea în principiu a

recursului în anulare în conformitate cu prevederile art. art.431 și 432 Cod

de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător.

5

În conformitate cu art. 432 alin.(2), pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de judecată, fără citarea părților, este

în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată

că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, raportat

la prevederile art.6 pct. 44) ale aceluiași Cod, art. 4§2 al Protocolului nr. 7

al Convenției Europene a Drepturilor Omului, hotărârile irevocabile pot fi

atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la

judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental din cadrul procedurii

precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a

Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre

depunerea cererii.

Prevederile pct. 44), art.6 Cod de procedură penală determină ca

viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea

pronunțată, o încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii

Moldova și de alte legi naționale.

Reieșind din prevederile legale menționate, Colegiul penal reiterează

că una din cerințele esențiale la declararea recursului în anulare este

motivarea acestuia din punct de vedere al prezenței erorii de drept, comise

la judecarea cauzei, ce cade sub incidența noțiunii de viciu fundamental

în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea atacată.

La caz, Colegiul penal atestă din textul recursului în anulare

declarat, că recurentul invocă afectarea deciziei instanței de recurs

adoptate în prezenta cauză, de un viciu fundamental, exprimat prin

încălcarea art. 6 și 7 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului

(CEDO).

Astfel, recurentul susține că, la caz a fost încălcat termenul de

menținere a condamnatului Coda Serghei în calitate de bănuit, iar potrivit

art.251 Cod de procedură penală, eventualele ordonanțe de recunoaștere

în calitate de bănuit sau învinuit, după expirarea termenelor indicate

urmează a fi declarate nule, însă Colegiul penal menționează că alegațiile

recurentului nu pot fi acceptate, având un caracter declarativ, or, potrivit

materialelor se constată că, repercusiunea în privința inculpatului a

început la 02.02.2021, odată cu emiterea ordonanței de începere a

urmăririi penale, întrucât această ordonanță a fost emisă anume în

privința lui Coda Serghei, fiind bănuit că în acțiunile lui sunt prezente

semnele componente de infracțiune prevăzute de art. 2641 al. (1) Cod penal

(f.d.1), iar prin Ordonanța din 02.02.2021 a fost stabilit termenul de

urmărire penală pe un termen de 30 de zile, adică până la 02.03.2021

(f.d.3), iar la 03.03.2021 procurorul îi atribuie calitatea de învinuit (f. d.

47).

Prin urmare, se constată că termenul de 3 luni prevăzut de art. 63

al. (2), pct. 3) Cod de procedură penal nu a fost încălcat, respectiv, Colegiul

penal apreciază alegațiile recurentului ca fiind nefondate.

6

La fel, Colegiul penal consideră că, instanța de recurs întemeiat a

reținut că, în prezenta cauză nu poate fi aplicat principiul non bis in idem,

or, în prezenta speță nu se atestă situația descrisă conform hotărârii Curții

Constituționale nr. 26 din 23 noiembrie 2010, la care face referire

recurentul, astfel creând impresia de inducere în eroare a instanței de

judecată.

De asemenea, Colegiul penal accentuează, că cauza dedusă judecății

și soluția instanței de recurs este conformă și cu jurisprudența CtEDO,

cauza Avramenco vs Moldova din 16 ianuarie 2007, care în § 35 din

hotărâre a statuat că nu poate fi admisă cerința reclamantului cu privire

la constatarea încălcării art.6§1 CtEDO, în contextul în care nu a

prezentat motive întemeiate în privința lipsei sale de la judecarea cauzei.

În concluzie, Colegiul penal atestă că în cauza deferită judecății,

instanța de recurs nu a admis careva erori sau vicii de procedură pentru

a fi necesară intervenția instanței de recurs în anulare în vederea

remedierii acestora.

Totodată, Colegiul penal evidențiază că, dreptul la un proces

echitabil, consfințit în art.6 din Convenție, coroborat cu accesul liber la

justiție și prezumția nevinovăției - drepturi fundamentale prevăzute în art.

art.20, 21 din Constituție, enunță și preeminența principiului supremației

dreptului. Unul din elementele fundamentale ale garantării securității

raporturilor juridice, care înseamnă, că o soluție definitivă a oricărui

litigiu, inclusiv de natură penală, nu trebuie rediscutată.

Acest principiu insistă asupra faptului că, nici o parte în proces nu

este în drept să solicite reluarea procesului de judecată în scopul unei noi

soluționări a cauzei după ce hotărârea a devenit definitivă și irevocabilă,

excepție făcând doar temeiurile stricte prevăzute de Lege.

În speță, hotărârea atacată nu este afectată de viciu fundamental și

a căpătat putere de lucru judecat (res judicata pro veritate habetur), ce

produce o cauză de împiedicare a pornirii, continuării, judecării cauzei

penale ori redeschiderii acesteia.

Totodată, se menționează că principiul securității raporturilor

juridice, consfințit în art. 6 din Convenție, cere inter alia ca, atunci când

instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea

lor să nu mai poată fi pusă în discuție (hotărârea Brumărescu vs România

din 28 octombrie 1999).

Mai mult ca atât, potrivit dispoziției art.4§2 din Protocolul 7 CEDO,

redeschiderea procesului, conform Legii și procedurii penale a Statului

respectiv, poate fi efectuată, doar în cazul în care au apărut fapte noi, ori

recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente și sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată.

La caz, instanța de recurs în anulare stabilește că hotărârea

contestată nu este afectată de nici un viciu fundamental, fiind conformă

prevederilor legale și această hotărâre judecătorească rămasă definitivă și

irevocabilă capătă putere de lucru judecat, ce produce o cauză de

împiedicare a pornirii, continuării, judecării cauzei penale ori redeschiderii

acesteia.

7

În acest context, Colegiul penal a stabilit că la examinarea

prezentului recurs în anulare, nu s-au constatat erori de drept comise de

către instanța de recurs, ce ar indica la existența unui viciu fundamental

în cauză și ar afecta hotărârea irevocabilă, fapt ce impune

inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Cașu

Iulian în numele condamnatului Coda Serghei, ca fiind vădit neîntemeiat.

pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul

Cașu Iulian în numele condamnatului, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2022, în cauza penală în privința

lui Coda Serghei XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 27 octombrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Cobzac Elena

8