1re-55/2022 — art. 264-1 alin. 1 CP

1re-55/2022 — art. 264-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1re-55/2021

1-20032498-01-1r/e-13042022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

30 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte Nadejda TOMA

judecători Liliana CATAN

Ion GUZUN

Victor BOICO

Ghenadie PLĂMĂDEALĂ

a judecat, fără participarea părților, recursul în anulare declarat de avocatul

Tudor Coadă în comun cu condamnatul Palanciuc Serghei, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2021,

în cauza penală privindu-l pe

PALANCIUC Serghei Xxxxxx născut la

xx xxxxxxx xxxx, originar și domiciliat în s.

Xxxxxxxx, r-nul Xxxxxx Xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 06.03.2020 – 11.11.2020;

Instanța de recurs: 23.11.2020 – 17.11.2021;

Instanța de recurs în anulare: 13.04.2022 – 30.05.2022.

Asupra recursului în anulare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

Lărgit al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

20202, cauza fiind examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură

penală, Palanciuc Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea

infracțiunii prevăzute în art. 2641 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub

formă de 134 (o sută treizeci și patru) ore muncă neremunerată în folosul

comunității, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Palanciuc Serghei la data de 09.02.2020, aproximativ la ora 19:30, deținând permis

de conducere pentru categoriile: „B”, „C”, cu numărul xxxxxxx, eliberat de

autoritățile competente ale Republicii Moldova, acționând în mod intenționat,

dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor

și cunoscând cu certitudine că acționează cu încălcarea prevederilor pct. 14 lit. a)

din Regulamentul circulației rutiere, conducătorului de vehicul îi este interzis să

conducă unitatea de transport în stare de ebrietate, după ce a consumat în

1

circumstanțe necunoscute alcool, fiind în stare de ebrietate produsă de alcool, a urcat

la volanul automobilului de model „Ford Tranzit” cu numerele de înmatriculare „XX

XX XXX” și deplasându-se prin sat. Slobozia r-nul Ștefan Vodă, a fost stopat de

către angajații Brigăzii de Patrulare al Inspectoratului Național de Patrulare al

Batalionului Sud, aflați în misiune de serviciu pentru combaterea

infracțiunilor/contravențiilor și menținerea ordinii de drept.

Fiind suspectat pe temeiuri rezonabile de conducerea unității de transport în

stare de ebrietate, Palanciuc Serghei a fost supus testării alcoolscopice cu aparatul

de model „Drager Alcotest 6810”, astfel testul nr. 6094 din 09.02.2020, a afișat

rezultatul de concentrație a vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,48 mg/l, care

conform art. 13412 alin. (3) Cod penal, se califică ca stare de ebrietate alcoolică cu

grad avansat.

Serghei prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să i se stabilească

o pedeapsă penală în temeiul art. 79 Cod penal, fără privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport.

În motivarea cerințelor sale, recurentul a indicat că:

- în partea ce ține de calificare și de stabilirea vinovăției sentința nu o contestă,

însă privitor la stabilirea pedepsei consideră că aceasta este prea aspră, neurmărindu-

și scopul de reeducare a acestuia, totodată având efecte negative și asupra membrilor

familiei sale;

- pe tot parcursul urmăririi penale cât și a judecării cauzei a conlucrat cu

organele de drept, a recunoscut vina și nu a pus piedici la mersul urmăririi penale și

judecării cauzei, pentru prima dată se află pe banca acuzațiilor, anterior nu a avut

încălcări, s-a căit sincer și a recunoscut vina;

- comportamentul său, atât până la comiterea faptei, cât și după a fost unul

adecvat sau chiar ireproșabil, are la întreținere copii, iar soția sa nu are un loc de

muncă;

- în prezent, lucrează ocazional la construcții în majoritatea cazurilor în afara

localității fapt ce impune obiectiv deplasarea sa cu automobilul, acesta fiind o parte

indispensabilă de munca sa și consideră că privarea sa de acest atribut victimizează

și membrii familiei;

- în ședința de judecată, a solicitat instanței să-i fie aplicată o pedeapsă în

temeiul art. 79 Cod penal, însă instanța în sentință nu a motivat motivele care au stat

la baza neaplicării normei date;

- totalitatea circumstanțelor atenuante prezente la inculpat ar fi putut duce la

aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, cu stabilirea unei pedepse fără aplicarea

pedepsei complimentare privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport;

- art. 62 Cod penal, prevede privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport sau anularea acestui drept poate fi aplicată în calitate de pedeapsă

2

complementară, prin urmare în colaborare cu prevederile art. 79 Cod penal, aplicarea

acestor norme este justificată.

2021, a fost respins ca fiind nefondat recursul inculpatului Palanciuc Serghei și

menținută fără modificări sentința.

4.1. Instanța de recurs a stabilit că, inculpatul Palanciuc Serghei, fiind citat

legal despre ora, data și locul examinării cauzei din data de 17.11.2021, în instanța

de recurs nu s-a prezentat, iar pe parcursul examinării prezentei cauze în instanța de

recurs, atât avocatul Tudor Coadă, precum și inculpatul Palanciuc Serghei au

solicitat de mai multe ori amânarea examinării cauzei din diverse motive.

Inclusiv pentru ședința stabilită la 17.11.2021 ora 15:30, avocatul Tudor

Coada a solicitat amânarea ședinței de judecată, însă Colegiul Penal a reținut că

potrivit art. 447 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea recursului se face cu

citarea procurorului, avocatului și celorlalte părți. Participarea procurorului și a

avocatului în ședința instanței de recurs este obligatorie. Astfel, interesele

inculpatului Palanciuc Serghei au fost apărate de către avocatul desemnat de

CNAJGS - Ina Pucas.

Subsidiar, Colegiul a reținut că, neprezentarea inculpatului, părții vătămate,

părții civile și părții civilmente responsabile legal citate, precum și a reprezentanților

lor nu împiedică examinarea recursului, însă dacă este necesar, instanța de recurs

poate recunoaște prezența lor obligatorie, informându-i despre aceasta. Prezența

inculpatului aflat în stare de arest este obligatorie, cu excepția cazului în care acesta

refuză să fie escortat la ședință. Astfel, audiind participanții la proces, ținând cont de

faptul că inculpatul Palanciuc Serghei tergiversează examinarea cauzei și a renunțat

în mod expres la exercitarea dreptului său de a apărea în fața instanței și de a se apăra

personal, instanța de recurs a dispus examinarea recursului în lipsa acestuia.

Colegiul Penal a constatat că, instanța de fond, cercetând în cumul probele

administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și

concludenții, utilității și veridicității raportată la declarațiile date de inculpat și

probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în

sarcina inculpatului Palanciuc Serghei încadrarea juridică corespunzătoare, și anume

art. 2641 alin. (1) Cod penal – conducerea mijlocului de transport de către o persoană

care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Instanța de recurs a reținut că legalitatea și temeinicia sentinței, este contestată

cu recurs de inculpatul Palanciuc Serghei în partea individualizării pedepsei penale,

solicitând în acest sens să îi fie stabilită o pedeapsă penală în temeiul art. 79 Cod

penal și să nu fie aplicată pedeapsa complementară - anularea dreptului de a conduce

mijloace de transport.

Astfel, în privința inculpatului Palanciuc Serghei au fost reținute cu titlu de

circumstanțe atenuante – recunoașterea vinovăției, căința sinceră și faptul săvârșirii

3

pentru prima dată a unei infracțiuni ușoare. Circumstanțe agravante nu au fost

stabilite.

De asemenea, inculpatul Palanciuc Serghei la locul de trai se caracterizează

pozitiv, nu este încadrat în câmpul muncii, anterior nu a fost condamnat sau

sancționat contravențional, la evidență la medicul narcolog și psihiatru nu se află.

La fel, instanța de fond în mod întemeiat a reținut în procesul de

individualizare a pedepsei faptul că inculpatul Palanciuc Serghei a recunoscut vina

și s-a căit sincer de cele săvârșite. Din aceste considerente, instanța de fond a

considerat justificat de a-i stabili inculpatului Palanciuc Serghei sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității pe o perioadă prevăzută de sancțiunea normei

imputate, prin prisma dispoziției art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală și anume

cu o durată de 134 ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Colegiul Penal verificând legalitatea individualizării pedepsei penale în

privința inculpatului Palanciuc Serghei a constatat că, instanța de fond a acordat

deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod Penal, a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

Instanța de recurs a constatat că infracțiunea imputată inculpatului Palanciuc

Serghei a fost comisă în stare de ebrietate cu grad avansat, concentrația vaporilor de

alcool în aerul expirat fiind de 0,48 mg/l, survenită în urma consumului de alcool

având ca urmare dereglarea psihofuncțională a organismului.

Colegiul Penal a menționat că, inculpatul deținând un permis de conducere

valabil era obligat să cunoască prevederile Regulamentului Circulației Rutiere

aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din 13.05.2009, care

interzic persoanei să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor

sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care

provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de

oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere.

La fel, acesta trebuia să cunoască și prevederile Codului Penal care stabilește

sancțiunile cărora este supus conducătorul unui vehicul în cazul în care va conduce

mijlocul de transport în stare de ebrietate.

Astfel, în momentul în care Palanciuc Serghei a decis totuși să conducă

mijlocul de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, rezultă că acesta

și-a asumat toate consecințele faptei sale.

Mai mult ca atât, după cum indică inculpatul acesta are doi studenți și doi

copii minori la întreținere, iar soția sa nu are un loc de muncă prin urmare are la

întreținere 5 persoane, însă nici măcar acest aspect nu l-au făcut pe inculpat să-și

revadă conduita pentru a schimba vectorul acesteia și a deveni un exemplu pentru

copiii săi.

4

Respectiv, acesta fiind responsabil de viața și integritatea fizică a sa, dar și a

altor participanți la trafic urma să se abțină de la conducerea mijlocului de transport

în stare de ebrietate.

În această ordine de idei, Colegiul Penal a constatat că instanța de fond a

respectat întocmai criteriile de individualizare a pedepsei penale, aplicând

inculpatului Palanciuc Serghei o pedeapsă echitabilă sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității în mărime de 134 ore, dispunând stabilirea

pedepsei complementare – anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Colegiul Penal a menționat că pedeapsa complementară – anularea dreptului

de a conduce mijloace de transport nu ar fi rațional de a fi înlăturată, or, această

măsură este în concordanță cu scopul legii penale, de corectare a inculpatului și de

prevenire a comiterii de noi fapte penale atât din partea inculpatului, cât și din partea

altor persoane.

În acest sens, urmând a se statua asupra caracterului obligatoriu al pedepsei

complementare, dar și asupra faptului că infracțiunea a fost comisă de inculpat fiind

în stare de ebrietate cu grad avansat, ceea ce a creat un pericol atât pentru viața sa,

cât și a celorlalți participanți la trafic.

Argumentele invocate în recurs de către inculpatul Palanciuc Serghei, și

anume că a săvârșit pentru prima dată o infracțiune ușoară, a recunoscut vina și se

căiește sincer de cele comise, este căsătorit și are la întreține patru copii, au fost

valorificate de către instanța de fond în modul corespunzător în acord cu prevederile

art. 75 Cod penal, fiind reținute în cadrul procesului de individualizare a pedepsei

penale.

Pe de altă parte, inculpatul nu a prezentat nici o probă ce ar confirma faptul

că starea sănătății sau calificarea sa nu-i permit să presteze o altă muncă care nu este

legată de dreptul de a conduce mijloace de transport pentru a-și întreține familia,

astfel, alegațiile invocate de inculpat în acest sens fiind doar declarative.

judecătorești au devenit irevocabile.

Coadă Tudor în comun cu condamnatul Palanciuc Serghei, prin care invocând

incidența dispozițiilor alin. (1) art. 453 Cod de procedură penală, solicită admiterea

recursului în anulare, casarea deciziei instanței de recurs, cu dispunerea rejudecării

cauzei în aceeași instanță de recurs, în alt complet de judecată.

În susținerea recursului, avocatul Coadă Tudor și condamnatul invocă

următoarele:

- instanța de recurs a dispus examinarea cauzei în lipsa inculpatului și

apărătorului său, deși neprezentarea lor în ședința de judecată a fost motivată prin

cererile de amânare întemeiate;

- despre imposibilitatea prezentării inculpatului în ședința de examinare a

recursului s-a comunicat prin cererile de amânare în legătură cu starea de sănătate a

5

lui Palanciuc Serghei, iar prin examinarea recursului în lipsa inculpatului și

avocatului acestuia a fost încălcat dreptul la apărare, ceea ce constituie viciu

fundamental;

- nu au fost întrunite nici una din condițiile stipulate de art. 321 Cod de

procedură penală, iar soluția de a examina cauza în lipsa inculpatului este una

complet neîntemeiată.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit conchide că acesta urmează a fi respins, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, raportat la

prevederile art. 6 pct. 44) al aceluiași Cod, art. 4§2 al Protocolului nr. 7 al Convenției

Europene a Drepturilor Omului, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în

anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în

care un viciu fundamental din cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea

atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul

Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Potrivit art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată poate fi considerat

încălcarea esențială a drepturilor și libertăților persoanei garantate de Convenția

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate

internaționale, de Constituția R. Moldova și de alte legi naționale.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, în baza prevederilor art. 457 alin.

(3), 434 Cod de procedură penală, verifică legalitatea hotărârilor atacate pe baza

materialului din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs.

Reieșind din prevederile legale menționate, Colegiul penal lărgit atestă că una

din cerințele esențiale la declararea recursului în anulare este motivarea acestuia din

punct de vedere al prezenței erorii de drept, comise la judecarea cauzei, ce cade sub

incidența noțiunii de viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a

afectat hotărârea atacată.

Cu referire la prezenta cauză, Colegiul constată că, recurenții invocă în

temeiul art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, viciul fundamental – încălcarea

de către instanța de recurs a dreptului la apărare, prin examinarea recursului în lipsa

condamnatului.

Însă, Colegiul penal, analizând sub aspectul cerințelor și exigențelor legii

argumentele expuse de recurenți, le va respinge ca neîntemeiate, deoarece nu

constituie temei de intervenire în procedura precedentă.

În urma celor expuse supra, Colegiul penal lărgit menționează că, potrivit

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor

juridice, care cere, “inter alia”, ca, atunci când instanțele judecătorești dau o

apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a

6

se vedea cazul Brumărescu vs România, Nr.28342/95&62, 28 octombrie 1999). Acest principiu

insistă asupra faptului că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea

unei hotărârii judecătorești definitive și executorii doar în scopul reluării procesului

de judecată și al unei noi soluționări a cauzei. Competență de revizuire a instanțelor

supreme trebuie exercitată pentru a corecta erorile de drept și omisiunile justiției, și

nu pentru a efectua o reexaminare a cauzei. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs

deghizat și nici existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi drept

temei pentru reexaminare. O îndepărtare de la acest principiu este justificată doar în

cazul în care reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și

obligatorii (a se vedea cazul Bujnița vs Moldova, Nr.36492/02, 16 ianuarie 2007).

Referitor la critica formulată în recurs privind examinarea cauzei în lipsa

inculpatului, Colegiul lărgit atestă că, potrivit materialelor dosarului, condamnatul

Palanciuc Serghei a fost citat legal pentru ședințele de judecată planificate de

instanța de recurs, acesta depunând nenumărate cereri de amânare a ședinței de

judecată, împreună cu avocații săi Ina Pucas și Tudor Coadă (f.d. 122-126, 134, 140-

142, 145-148, 150-154, 167, vol. I), în total, examinarea recursului fiind amânată de

5 ori, din motivul neprezentării avocatului Tudor Coadă și a condamnatului

Palanciuc Serghei, la ședința din 08.11.2021, condamnatul nu s-a prezentat,

depunând cerere de amânare a ședinței în legătură cu faptul că a intrat în contact cu

o persoană testată pozitiv la COVID-19 și se află în autoizolare (f.d. 150, vol. I),

cerere de amânare în acest sens, fiind depusă și de avocatul Tudor Coadă (f.d. 154,

vol. I). Astfel, ședința de judecată a fost amânată pentru data de 17.11.2021, cu

înștiințarea participanților la proces și plasarea informației pe site-ul instanței.

La data de 17.11.2021, inculpatul nu s-a prezentat la ședință și nici nu a

comunicat motivul absenței, iar de către avocatul Tudor Coadă a fost depusă o cerere

de amânare, în legătură cu faptul că la data respectivă este antrenat în altă ședință de

judecată (f.d. 167, vol. I), totodată la ședința de judecată din data respectivă fiind

prezent avocatul inculpatului desemnat din oficiu, Ina Pucas.

Pe cale de consecință, instanța de recurs, a dispus examinarea recursului depus

în lipsa condamnatului și a avocatului Tudor Coadă, însă cu participarea avocatului

Ina Pucas, anume pentru a respecta dreptul acestuia la apărare.

Totodată, Colegiul lărgit reține că, potrivit prevederilor art. 447 alin. (1) Cod

de procedură penală, judecarea recursului se face cu citarea procurorului,

avocatului și celorlalte părți. Participarea procurorului și a avocatului în ședința

instanței de recurs este obligatorie. Neprezentarea inculpatului, părții vătămate,

părții civile și părții civilmente responsabile legal citate, precum și a

reprezentanților lor nu împiedică examinarea recursului, însă dacă este necesar,

instanța de recurs poate recunoaște prezența lor obligatorie, informându-i despre

aceasta.

Astfel, Colegiul conchide că prevederile legale citate supra, sunt incidente

cazului, iar decizia instanței de recurs de a examina cauza doar în prezența

7

procurorului și a avocatului, este una conformă legii și nu atrage în sine încălcarea

dreptului condamnatului la apărare.

Mai mult ca atât, Colegiul consideră că instanța de recurs, corect a constatat

că neprezentarea condamnatului în ședința de judecată, nu împiedică examinarea

recursului, având în vedere că prin recursul declarat, acesta a solicitat casarea

sentinței doar în latura stabilirii pedepsei, cauza fiind examinată conform

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, deci, condamnatul fiind de acord cu

faptele incriminate și încadrarea juridică a acestora.

Astfel, Colegiul penal lărgit nu a statuat în speța dată un viciu fundamental

care să afecteze hotărârea judecătorească, iar conform prevederilor art. 457, 435

alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul în anulare, instanța îl

respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată

că el este neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce recursul de pe rol este neîntemeiat, el urmează a fi

respins ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul în anulare declarat de către avocatul Tudor

Coadă în comun cu condamnatul Palanciuc Serghei, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2021, în cauza penală în privința

lui PALANCIUC Serghei Xxxxx, cu menținerea hotărârii atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 iulie 2022.

Președinte: Nadejda TOMA

Judecători: Liliana CATAN

Ion GUZUN

Victor BOICO

Ghenadie PLĂMĂDEALĂ

8