1ra-1026/2019 — art. 264 alin. 3 lit. a, b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 3 lit. a, b CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 CPP
1ra-1026/2019 — art. 264 alin. 3 lit. a, b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-1026/2019
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
19 noiembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,
a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul
ordinar declarat de către avocatul Sanduleac Diana în numele succesorului
părții vătămate, Zastavnețchi Claudia, împotriva deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Bălți din 30 ianuarie 2019, în cauza penală în privința lui
Mînzatu Serghei XXXXX, născut la XXXXX.
Termenul de judecare:
prima instanță: 05.04.2018 – 11.09.2018
instanța de apel: 18.10.2018 – 30.01.2019
instanța de recurs ordinar: 10.04.2019 – 19.11.2019
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură
penală, legal executată.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Briceni din 11 septembrie
2018, Mînzatu Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, și în baza acestei legi i-a
fost stabilită pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de
a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.
În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost
suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani.
Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Zastavnețchii
Gheorghe - Zastavnețcaia Claudia, a fost admisă parțial, dispunându-se
încasarea de la Mînzatu Serghei în beneficiul lui Zastavnețcaia Claudia a
prejudiciului material în mărime de 15854,36 lei, prejudiciul moral în
mărime de 40000 lei, cheltuielile de judecată în mărime de 2000 lei pentru
serviciile de asistență juridică și pentru transport în sumă de 400 lei, în total
suma de 58254,36 lei, în rest acțiunea civilă a fost respinsă ca fiind
neîntemeiată.
1
Acțiunea civilă înaintată de partea civilă Zastavnețcaia Varvara a fost
admisă parțial, dispunându-se încasarea de la Mînzatu Serghei în
beneficiul lui Zastavnețcaia Varvara a prejudiciului moral în mărime de
30000 lei, cheltuielile de judecată în mărime de 2000 lei pentru serviciile de
asistență juridică, în total suma de 32000 lei, în rest acțiunea civilă a fost
respinsă ca fiind neîntemeiată.
Cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată în
mărime de 3075,60 lei a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.
În sentință, prima instanță a constatat că:
Mînzatu Serghei la data de XXXXX în jurul orelor 11.15, conducând
automobilul de model „Renault Kangoo” cu n/î XXXXX XXXXX în s.
XXXXX r-ul Briceni, încălcând regulile de securitate a circulației și anume
prevederile pct. pct. 45 subpct. 1) lit. a), b), d), 59 al Regulamentului
circulației rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din
13.05.2009, ajungând la intersecția drumurilor de semnificație echivalentă,
nu a cedat trecerea motocicletei de model „Dnepr MT-1036” cu n/î XXXXX
XXXXX, care se apropia de intersecție din partea dreaptă și era condusă de
cet-ul Zastavnețchi Gheorghe, iar în calitate de pasager era cet.
Zastavnețchi Varvara, în rezultat la ce a tamponat-o, acțiuni prin care
conducătorului mijlocului de transport Zastavnețchi Gheorghe i-a fost
cauzat din imprudență, conform raportului de expertiză judiciară nr. 203-D
din XXXXX șoc traumatic și hemoragie care s-a dezvoltat în rezultatul
traumei asociate: traumă cranio-cerebrală închisă, plăgi contuze și
echimoze la față, hemoragie subarahnoidală, traumă contuză a toracelui,
fractura completă a sternului, fracturi de coaste bilateral cu hemoragii în
țesuturile adiacente, ruptura pleurei parietale, pulmonilor, însoțite de
hemoragie în cavitatea pleurală, traumă contuză a abdomenului - ruptura
ficatului, însoțită cu hemoragie în cavitatea peritoneală, care se califică ca
vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață, în rezultatul cărora
cetățeanul Zastavnețchi Gheorghe a decedat pe loc, iar pasagerului
Zastavnețchi Varvara i-au fost cauzate din imprudență conform raportului
de expertiză judiciară nr. 201819D0015 din XXXXX fractura ambelor oase a
gambei stângi și fractura osului fibula pe dreapta, plagă la gamba dreaptă,
însoțite cu șoc traumatic, care se califică ca vătămare corporală gravă,
periculoasă pentru viață.
Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Sanduleac Diana în
interesele succesorului părții vătămate Zastavnețchi Claudia, prin care a
solicitat casarea parțială a sentinței, cu emiterea unei hotărâri noi în partea
ce ține de pedeapsa aplicată în privința lui Mînzatu Serghei și în partea ce
2
ține de acțiunea civilă în privința lui Zastavnețchi Claudia, și anume să fie
aplicată în privința lui Mînzatu Serghei o pedeapsă mai aspră fără
suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar acțiunea civilă depusă
de Zastavnețchi Claudia să fie admisă total.
3.1. În motivarea cererii de apel, avocatul Sanduleac Diana a
menționat că:
- instanța de fond la stabilirea pedepsei pentru inculpatul Mînzatu
Serghei, a aplicat o pedeapsă prea blândă, care nu va atinge scopul
pedepsei penale. Astfel, instanța neîntemeiat a aplicat în privința lui
Mînzatu Serghei o pedeapsă sub limita minimă stabilită de lege, chiar dacă
inculpatul a solicitat examinarea dosarului penal în procedură specială
prevăzută la art. 3641 Cod de procedură penală;
- instanța de fond nu a luat în considerație faptul că în urma
infracțiunii comise de Mînzatu Serghei, a decedat o persoană, iar alta a
primit leziuni corporale grave. La fel nu s-a luat în considerație că până la
pronunțarea sentinței inculpatul Mînzatu Serghei nici nu a încercat să
achite succesorului părții vătămate și părții vătămate cel puțin o parte din
prejudiciul suportat. În ceea ce privește suma de bani în mărime de 40.000
lei încasată ca prejudiciu moral în privința lui Zastavnețchi Claudia, care și-
a pierdut soțul și tatăl a celor două fiice este una prea mică în raport cu
suferințele la care ultima a fost supusă și de la care nu-și poate reveni nici
până la moment;
- cu toate că inculpatul, în cadrul audierii în instanța de fond a
recunoscut total suma prejudiciului material și cheltuielile de judecată,
instanța de fond a micșorat, atât suma cheltuielilor de transport, cu toate că
acestea au fost demonstrate prin bonuri fiscale care au fost primite de la
firma de taxi în ziua pentru care se solicită cheltuiala, iar instanța de fond
neîntemeiat a încasat ca cheltuieli de transport suma de 400 lei, calculată
conform prețului unui bilet de autobus care nu a fost demonstrate prin
careva probe;
- în ceea ce privește cheltuielile de asistență juridică, instanța de fond
incorect a încasat doar 2000 lei, din suma totală de 3500 lei, care de fapt a
fost recunoscută total de către inculpat și care a fost demonstrată prin
bonuri fiscale anexate la materialele dosarului în original.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 ianuarie
2019, apelul declarat de avocatul D. Sanduleac în interesele succesorului
părții vătămate Zastavnețchi Claudia a fost admis, sentința casată parțial,
cu pronunțarea unei hotărâri noi potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, prin care:
3
Mînzatu Serghei se consideră condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit.
a), b) Cod penal și în baza acestei legi, cu aplicarea prevederilor art. 3641
alin. (8) Cod de procedură penală, i-a fost aplicată pedeapsa de 2 (doi) ani 6
(șase) luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis, cu
privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3
(trei) ani.
Termenul pedepsei lui Mînzatu Serghei urmând a fi calculat din
30.01.2019, fiind dispusă luarea lui sub arest din sala de ședințe.
A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de succesorul părții
vătămate Zastavnețcaia Claudia, în latura prejudiciului moral, fiind
dispusă încasarea de la Mînzatu Serghei în beneficiul lui Zastavnețcaia
Claudia prejudiciul moral în sumă de 100000 (o sută mii) lei și 3000 (trei
mii) lei cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice.
În rest au fost menținute dispozițiile sentinței.
4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, la
examinarea cauzei respective s-a dat eficiență prevederilor art. 93-101, 26-
27 Cod de procedură penală, instanța a cercetat cauza multe aspectual, a
dat aprecieri probelor prezentate prin prisma pertinenței, concludenței,
coroborării lor, în baza probelor acumulate just a reținut starea de fapt și de
drept pe cauză, corect a încadrat acțiunile inculpatului Mînzatu Serghei în
baza art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, însă aplicând pedeapsa lui
Mînzatu Serghei pentru infracțiunea comisă, instanța de fond n-a dat
destulă eficiență prevederilor art. 90 Cod penal și neîntemeiat a suspendat
condiționat executarea pedepsei cu închisoarea, nu a ținut cont de
circumstanțele cauzei, inclusiv de starea de fapt și de drept, stabilită în
cadrul judecării cauzei, nu a luat în considerație gravitatea și urmările
prejudiciabile ale infracțiunii comise de Mînzatu Serghei. Astfel, instanța n-
a ținut cont de urmările ireversibile ale comiterii accidentului rutier de
către inculpat, accident care s-a soldat cu decesul părții vătămate
Zastavnețchi Gheorghe, și cu vătămarea gravă a sănătății părții vătămate
Zastavnețchi Varvara, consecințe care nu pot fi reparate în nici un mod.
Inculpatul până la moment nu și-a cerut scuze de la părțile vătămate
pentru cele comise și nu a reparat prejudiciile materiale cauzate acestora în
urma provocării de către acesta a accidentului rutier.
Instanța de apel, a găsit întemeiate motivele apelului declarat de
avocat și a constatat că, corijarea inculpatului este posibilă doar fiind izolat
de societate, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare, pedeapsă ce
va corecta vinovatul și va asigura scopurile pedepsei. Această concluzie a
fost dictată de pericolul social al faptelor comise, de circumstanțele cauzei
4
și urmările prejudiciabile ireversibile ale săvârșirii infracțiunii, care a avut
ca rezultat pierderea unei vieți omenești.
Privitor la apelul declarat de avocat, instanța de apel a conchis că
acesta urmează a fi admis parțial doar în latura încasării în beneficiul
succesorului părții vătămate a prejudiciului moral și a cheltuielilor de
judecată suportate în legătură cu examinarea cauzei în ordine de apel, or,
instanța a precizat, că suma de 3500 lei pentru asistență juridică este
nerezonabilă în raport cu acțiunile efectuate de avocatul Sanduleac Diana
pe marginea cauzei penale date, deplasându-se o dată în instanța de
judecată pentru a face cunoștință cu materialele cauzei penale și fiind
prezentă doar la o ședință de judecată din 24 august 2018, întocmind
acțiunea civilă pe marginea cauzei penale date. Mai mult ca atât, la
acțiunea civilă întocmită nu a fost anexată descifrarea acțiunilor efectuate
de avocatul Sanduleac Diana, cu indicarea costului acestora.
Ce ține de cheltuielile de transport solicitate de Zastavnețchi Claudia
în mărime totală de 1117,51 lei, instanța de apel a concluzionat că prima
instanță corect le-a apreciat critic, dispunând încasarea acestora în mod
parțial. Astfel, instanța a încasat de la inculpatul Mînzatu Serghei în
beneficiul lui Zastavnețchi Claudia cheltuielile de transport în mărime de
100 lei pentru deplasarea avocatului Sanduleac Diana la data de 04 iulie
2018 la Judecătoria Edineț sediul Briceni pentru a face cunoștință cu
materialele cauzei penale și în mărime de 300 lei pentru deplasarea
avocatului Sanduleac Diana, succesorului părții vătămate Zastavnețchi
Claudia și părții civile Zastavnețchii Varvara la ședința de judecată din 24
august 2018, în total suma de 400 lei. În acest context, la stabilirea
cuantumului cheltuielilor de transport instanța a reținut costul biletului la
transport public stabilit în mod oficial, care constituie de la mun. Bălți până
la or. Briceni în mărime de 50 lei. Astfel, instanța just a apreciat critic
bonurile prezentate de avocatul Sanduleac Diana în mărime de 502,13 lei și
615,38 lei. Totodată, potrivit bonului de plată, partea vătămată a efectuat
cheltuieli în sumă de 3000 lei pentru asistență juridică în legătură cu
judecarea cauzei în instanța de apel, în instanța de apel fiind anexat bonul
de plată eliberat de biroul asociat de avocați “Lichii” pentru acordarea
serviciilor de asistență juridică (v.2, f.d. 17).
Instanța de apel a considerat neîntemeiată soluția instanței de fond în
latura încasării de la inculpat în beneficiul succesorului părții vătămate a
prejudiciului moral în cuantum de 40000 lei, din care considerente a admis
parțial apelul în această latură, cu majorarea cuantumului prejudiciului
moral dispus prin sentință.
5
Reieșind din circumstanțele cauzei și normele legale relevante,
instanța de apel a concluzionat necesitatea dispunerii încasării în folosul
succesorului părții vătămate Zastavnețchi Claudia a prejudiciului moral în
cuantum de 100.000 lei, cuantum pe care la considerat echitabil tuturor
circumstanțelor cauzei, precum și consecințelor comiterii infracțiunii, or, în
cadrul examinării cauzei în instanța de apel, inculpatului i-a fost oferit
termen pentru a ajunge la un consens cu partea vătămată privind
recuperarea prejudiciului cauzat părții vătămate, care însă nu s-a soldat cu
un rezultat pozitiv. Cuantumul prejudiciului moral solicitat de partea
vătămată în sumă de 150.000 lei nu corespunde circumstanțelor cazului în
speță, ținând cont de cele constatate, din care motiv acțiunea în această
parte a fost admisă parțial.
Decizia motivată a instanței de apel pronunțată la 27 februarie
2019, a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Sanduleac Diana în
numele succesorului părții vătămate, Zastavnețchi Caudia, la 20 martie
2019, prin care fără a invoca unui din temeiurile pentru recurs prevăzute la
art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a
deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri prin care
inculpatului Mînzatu Serghei să-i fie aplicată o pedeapsă mai aspră și cu
admiterea totală a acțiunii civile depuse de Zastavnețchi Claudia.
5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul Sanduleac Diana a
menționat că:
- în privința lui Mînzau Serghei, chiar și în instanța de apel, a fost
aplicată o pedeapsă prea blândă în raport cu fapta comisă, adică, atât
instanța de fond cât și instanța de apel au scăzut 1/3 din minimul pedepsei
stabilite de articolul încriminat ultimului, mai mult, ca atât că după
pronunțarea deciziei la Curtea de Apel Bălți, nu au fost întreprinse careva
măsuri de către Mînzatu Serghei, pentru achitarea prejudiciului moral
încasat de către instanța de apel;
- decizia contestată este prea blândă în latura penală și prejudiciul
moral încasat este unul prea mic în raport cu fapta comisă de către Mînzatu
Serghei și de faptul că în urma infracțiunii comise au fost cauzate urmări
ireversibile, care nu pot fi reparate în alt mod decât prin achitarea unui
prejudicii moral echitabil;
- suma de 100 000 lei nu poate aduce lui Zastavnețchi Claudia o
satisfacție echitabilă a prejudiciului moral adus;
- scopul pedepsei penale nu va fi atins, deoarece în privința lui
Mînzatu Serghei s-a aplicat o pedeapsă prea blândă și nu a fost luat în
considerație gravitatea și urmările prejudiciabile ale infracțiunii comise de
ultimul.
6
Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către
procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție,
Crijanovschi S., prin care a optat pentru dispunerea inadmisibilității
recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.
Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul
penal lărgit concluzionează că, acesta urmează a fi respins ca inadmisibil
din următoarele considerente.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând
recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii
atacate.
Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate
expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu
trebuie să fie invocate de recurent, fiind în drept să judece și în baza
temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului, or, art. 427
alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel
pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
La caz, cercetând argumentele invocate de către avocatul
succesorului părții vătămate, Colegiul penal lărgit nu a depistat invocarea
unui temei concret pentru recurs din cele stipulate de art. 427 alin. (1) Cod
de procedură penală, în esență reprezentantul succesorului părții vătămate
criticând hotărârea instanței de apel în latura stabilirii pedepsei și
soluționării acțiunii civile.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aspectele atacate, Colegiul
reține că motivele de recurs invocate de recurent nu s-au confirmat în
instanța de recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele.
Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței de apel cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care
instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o
motivare corespunzătoare rigorilor și exigențelor cuprinse în art. 6 CEDO.
Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului Mînzatu Serghei, în
opinia instanței de recurs, instanța de apel a acordat deplină eficiență
prevederilor legale și a expus argumente temeinice în vederea necesității
condamnării inculpatului Mînzatu Serghei cu suspendarea executării
pedepsei, criticele recurentului în acest sens fiind nefondate.
În urma studiului lucrărilor dosarului, în opinia Colegiului nu și-a
găsit confirmarea în prezenta speță careva temeiuri pentru recurs cu
privire la individualizarea pedepsei, deoarece atât prima instanță cât și
instanța de apel și-a motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină
7
eficiență prevederilor art. 61, 75, 90 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu
privire la individualizarea pedepsei inculpatului Mînzatu Serghei, stabilită
conform sancțiunii articolului imputat acestuia, ținând cont și de
dispozițiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.
Conform alin. (1) art. 75 Cod penal, persoanei recunoscută vinovată
de săvârșirea unei infracțiuni, inclusiv prin procedura de judecare în baza
probelor administrate în faza de urmărire penală, i se aplică o pedeapsă
echitabilă în limitele fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în
conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal, aplicate prin
prisma prevederilor alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală. La
stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont
de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui
vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează
răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.
Verificând lucrările dosarului, în raport cu circumstanțele reținute de
către instanțele de fond la capitolul individualizării pedepsei, Colegiul
penal nu a stabilit careva motive de a se îndepărta de la concluziile
acestora, or, inculpatul a comis o infracțiune din imprudență, și-a
recunoscut vinovăția, regretă de cele comise, contribuirea la descoperirea
infracțiunii, caracteristica pozitivă la locul de trai, pedeapsa aplicată fiind
în acord cu principiul proporționalității și cu influența acesteia asupra
corectării inculpatului în coraport cu fapta comisă și mărimea prejudiciului
cauzat.
Prin urmare, Colegiul penal lărgit consideră argumentată pedeapsa
stabilită de către instanțele de fond care este în limitele prevăzute de art.
264 alin. (3) lit. a), b), art. 90 Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod de
procedură penală.
Învederând cele expuse, instanța de recurs consideră că criticile
avocatului Sanduleac Diana invocate în prezentul recurs sunt nefondate,
unele au constituit obiect de discuție în instanța de apel, care a oferit
răspunsuri argumentate și complete asupra acestora. De menționat este că
au fost reiterate argumente în procedura de recurs, fără a fi abordate critici
noi sub aspectul contestat, din care motiv Colegiul penal lărgit conchide
despre respingerea respectivelor argumente întrucât acestea nu pot
constitui temei de casare a deciziei atacate.
În atare împrejurări, instanța de recurs consideră că, prima instanță a
aplicat inculpatului o pedeapsă echitabilă și conformă prevederilor legale,
luând în considerație toate criteriile generale de individualizare a pedepsei,
iar termenul pedepsei stabilite, a fost individualizat corect și în așa fel,
8
încât persoana vinovată de comiterea crimei să se convingă de necesitatea
respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.
În opinia Colegiului penal lărgit, la caz, pedeapsa individualizată de
către instanța de apel, corespunde atât principiului proporționalității, cât și
scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, de restabilire a echității
sociale, corectare a inculpatului, precum și de prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.
Cu referire la argumentele invocate în recursul declarat în partea
soluționării acțiunii civile, Colegiul penal apreciază că solicitările
recurentului și motivele invocate în susținerea acestora se axează asupra
unor convingeri personale ale recurentei și nicidecum pe fapte concrete ce
ar demonstra necesitatea și posibilitatea reală a inculpatului de a oferi
integral prejudiciul moral solicitat.
În textul cererii de recurs cu referire la acțiunea civilă se invocă
faptul, că instanța de apel în decizia sa nu a ținut cont de un șir de
circumstanțe care ar justifica necesitatea încasării prejudiciului moral în
mărime integrală.
Sub respectivul aspect, Colegiul consideră că instanța de apel a
motivat complet soluția de admitere parțială a acțiunii civile ținând cont și
de faptul a că fost admis apelul declarta de reprezentantul succesorului
părții vătămate, fiind majorată mărimea compensației în raport cu cea
stabilită prin sentință, prin urmare Colegiul apreciază că decizia instanței
de apel este legală și întemeiată în ce privește latura civilă, inclusiv
judecarea și admiterea acțiunii civile, iar recursul constituie o reproducere
a motivelor din cererea de apel, cu aceleași alegații, asupra cărora instanța
de apel sa expus argumentat și complet.
Colegiul penal reține că în conformitate cu art. 219 alin. (1) și (2) Cod
de procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal poate fi intentată la
cererea persoanelor fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii
materiale, morale sau, după caz, le-a fost adusă daună reputației
profesionale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de
legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia. Persoanele fizice și
juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise
de legea penală pot înainta o acțiune civilă privitor la despăgubire prin: 1)
restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori
nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală.
În același context, potrivit art. 221 alin. (2) Cod de procedură penală
acțiunea civilă se înaintează față de bănuit, învinuit, inculpat, față de o
persoană necunoscută care urmează să fie trasă la răspundere sau față de
persoana care poate fi responsabilă de acțiunile învinuitului, inculpatului.
9
Colegiul penal lărgit menționează vinovăția lui Mînzatu Serghei în
comiterea faptei prejudiciabile a fost demonstrată în afara oricăror dubii,
fiind demonstrată fapta prejudiciabilă, existența prejudiciului cauzat și
legătura cauzală dintre fapta ilicită, iar răspunderea civilă are ca scop
repararea prejudiciului material cauzat și care trebuie sa fie proporțională
și echitabilă faptei comise, dar care să nu cauzeze depășirea în mod vădit a
posibilităților reale a inculpatului reieșind din personalitatea acestuia,
genul de activitate, persoane aflate la întreținere, compensarea
prejudiciului cauzat transformându-se în pedeapsă.
Astfel, Colegiul penal lărgit consideră că mărimea compensației cu
titluri de prejudiciu stabilite de instanța de apel este echitabilă, în raport cu
cele comise, cu suferințele succesorului părții vătămate în legătură cu
infracțiunea comisă, ce nu vine în contradicție cu prevederile art. 41 din
Convenția Europeană pentru drepturile Omului, din care rezultă că suma
pretinsă nu trebuie să fie exorbitantă și să nu tindă la o îmbogățire fără
temei, sumele admise fiind obiective și proporționale faptei comise.
Potrivit art. 1423 Cod civil, mărimea compensației pentru prejudiciu
moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și
gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de
gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o
condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate
aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor
psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare
circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al
persoanei vătămate.
Prejudiciul moral se apreciază individual pentru fiecare caz, luându-
se în considerare argumentele ambelor părți în proces și excluzându-se
pretențiile excesive și vădit exagerate.
Complementar, potrivit jurisprudenței CtEDO, o satisfacție echitabilă
în sine poate constitui și simpla recunoaștere a încălcării (cauza Nikolova
vs Bulgaria din 25.03.1999). Recunoașterea încălcării se consideră a
constitui o satisfacție echitabilă în situația în care, aceasta este suficientă
pentru a aplana suferințele morale ale victimei. Doar în cazul în care
Curtea constată că încălcarea este atât de gravă, încât printr-o simplă
recunoaștere situația morală a victimei nu se va revendica, aceasta oferă o
reparație echitabilă în formă bănească.
Totodată se reține că, la stabilirea cuantumului despăgubirilor
echivalente unui prejudiciu moral se are în vedere o serie de criterii:
consecințele negative suferite de cei în cauză pe plan fizic și psihic,
importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste
10
valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămări,
măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială,
având în vedere că, prin aceste despăgubiri cu rol compensatoriu, se
urmărește o reparație justă și echitabilă a prejudiciului moral suferit și, nu
îmbogățirea fără justă cauză.
Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit apreciază
argumentele invocate în recursul ordinar declarat ca nefondate, deoarece
nu sunt incidente în speță cazurile de casare la care a făcut referire autorul,
ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs ordinar, în sensul
casării deciziei contestate și astfel se impune concluzia privind respingerea,
ca inadmisibilă, a recursului ordinar declarat de către avocatul Sanduleac
Diana în numele succesorului părții vătămate, Zastavnețchi Claudia, cu
menținerea deciziei atacate, ca fiind legală, întemeiată și motivată.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul
Sanduleac Diana în numele succesorului părții vătămate, Zastavnețchi
Claudia, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din
30 ianuarie 2019, în cauza penală în privința lui Mînzatu Serghei XXXXX.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 24 decembrie 2019.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Boico Victor
Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
11