1ra-1026/2019 — art. 264 alin. 3 lit. a, b CP

1ra-1026/2019 — art. 264 alin. 3 lit. a, b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1026/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către avocatul Sanduleac Diana în numele succesorului

părții vătămate, Zastavnețchi Claudia, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 30 ianuarie 2019, în cauza penală în privința lui

Mînzatu Serghei XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul de judecare:

prima instanță: 05.04.2018 – 11.09.2018

instanța de apel: 18.10.2018 – 30.01.2019

instanța de recurs ordinar: 10.04.2019 – 19.11.2019

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală, legal executată.

A C O N S T A T A T :

2018, Mînzatu Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, și în baza acestei legi i-a

fost stabilită pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de

a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani.

Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Zastavnețchii

Gheorghe - Zastavnețcaia Claudia, a fost admisă parțial, dispunându-se

încasarea de la Mînzatu Serghei în beneficiul lui Zastavnețcaia Claudia a

prejudiciului material în mărime de 15854,36 lei, prejudiciul moral în

mărime de 40000 lei, cheltuielile de judecată în mărime de 2000 lei pentru

serviciile de asistență juridică și pentru transport în sumă de 400 lei, în total

suma de 58254,36 lei, în rest acțiunea civilă a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

1

Acțiunea civilă înaintată de partea civilă Zastavnețcaia Varvara a fost

admisă parțial, dispunându-se încasarea de la Mînzatu Serghei în

beneficiul lui Zastavnețcaia Varvara a prejudiciului moral în mărime de

30000 lei, cheltuielile de judecată în mărime de 2000 lei pentru serviciile de

asistență juridică, în total suma de 32000 lei, în rest acțiunea civilă a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

Cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată în

mărime de 3075,60 lei a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

Mînzatu Serghei la data de XXXXX în jurul orelor 11.15, conducând

automobilul de model „Renault Kangoo” cu n/î XXXXX XXXXX în s.

XXXXX r-ul Briceni, încălcând regulile de securitate a circulației și anume

prevederile pct. pct. 45 subpct. 1) lit. a), b), d), 59 al Regulamentului

circulației rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din

13.05.2009, ajungând la intersecția drumurilor de semnificație echivalentă,

nu a cedat trecerea motocicletei de model „Dnepr MT-1036” cu n/î XXXXX

XXXXX, care se apropia de intersecție din partea dreaptă și era condusă de

cet-ul Zastavnețchi Gheorghe, iar în calitate de pasager era cet.

Zastavnețchi Varvara, în rezultat la ce a tamponat-o, acțiuni prin care

conducătorului mijlocului de transport Zastavnețchi Gheorghe i-a fost

cauzat din imprudență, conform raportului de expertiză judiciară nr. 203-D

din XXXXX șoc traumatic și hemoragie care s-a dezvoltat în rezultatul

traumei asociate: traumă cranio-cerebrală închisă, plăgi contuze și

echimoze la față, hemoragie subarahnoidală, traumă contuză a toracelui,

fractura completă a sternului, fracturi de coaste bilateral cu hemoragii în

țesuturile adiacente, ruptura pleurei parietale, pulmonilor, însoțite de

hemoragie în cavitatea pleurală, traumă contuză a abdomenului - ruptura

ficatului, însoțită cu hemoragie în cavitatea peritoneală, care se califică ca

vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață, în rezultatul cărora

cetățeanul Zastavnețchi Gheorghe a decedat pe loc, iar pasagerului

Zastavnețchi Varvara i-au fost cauzate din imprudență conform raportului

de expertiză judiciară nr. 201819D0015 din XXXXX fractura ambelor oase a

gambei stângi și fractura osului fibula pe dreapta, plagă la gamba dreaptă,

însoțite cu șoc traumatic, care se califică ca vătămare corporală gravă,

periculoasă pentru viață.

interesele succesorului părții vătămate Zastavnețchi Claudia, prin care a

solicitat casarea parțială a sentinței, cu emiterea unei hotărâri noi în partea

ce ține de pedeapsa aplicată în privința lui Mînzatu Serghei și în partea ce

2

ține de acțiunea civilă în privința lui Zastavnețchi Claudia, și anume să fie

aplicată în privința lui Mînzatu Serghei o pedeapsă mai aspră fără

suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar acțiunea civilă depusă

de Zastavnețchi Claudia să fie admisă total.

3.1. În motivarea cererii de apel, avocatul Sanduleac Diana a

menționat că:

- instanța de fond la stabilirea pedepsei pentru inculpatul Mînzatu

Serghei, a aplicat o pedeapsă prea blândă, care nu va atinge scopul

pedepsei penale. Astfel, instanța neîntemeiat a aplicat în privința lui

Mînzatu Serghei o pedeapsă sub limita minimă stabilită de lege, chiar dacă

inculpatul a solicitat examinarea dosarului penal în procedură specială

prevăzută la art. 3641 Cod de procedură penală;

- instanța de fond nu a luat în considerație faptul că în urma

infracțiunii comise de Mînzatu Serghei, a decedat o persoană, iar alta a

primit leziuni corporale grave. La fel nu s-a luat în considerație că până la

pronunțarea sentinței inculpatul Mînzatu Serghei nici nu a încercat să

achite succesorului părții vătămate și părții vătămate cel puțin o parte din

prejudiciul suportat. În ceea ce privește suma de bani în mărime de 40.000

lei încasată ca prejudiciu moral în privința lui Zastavnețchi Claudia, care și-

a pierdut soțul și tatăl a celor două fiice este una prea mică în raport cu

suferințele la care ultima a fost supusă și de la care nu-și poate reveni nici

până la moment;

- cu toate că inculpatul, în cadrul audierii în instanța de fond a

recunoscut total suma prejudiciului material și cheltuielile de judecată,

instanța de fond a micșorat, atât suma cheltuielilor de transport, cu toate că

acestea au fost demonstrate prin bonuri fiscale care au fost primite de la

firma de taxi în ziua pentru care se solicită cheltuiala, iar instanța de fond

neîntemeiat a încasat ca cheltuieli de transport suma de 400 lei, calculată

conform prețului unui bilet de autobus care nu a fost demonstrate prin

careva probe;

- în ceea ce privește cheltuielile de asistență juridică, instanța de fond

incorect a încasat doar 2000 lei, din suma totală de 3500 lei, care de fapt a

fost recunoscută total de către inculpat și care a fost demonstrată prin

bonuri fiscale anexate la materialele dosarului în original.

2019, apelul declarat de avocatul D. Sanduleac în interesele succesorului

părții vătămate Zastavnețchi Claudia a fost admis, sentința casată parțial,

cu pronunțarea unei hotărâri noi potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care:

3

Mînzatu Serghei se consideră condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit.

a), b) Cod penal și în baza acestei legi, cu aplicarea prevederilor art. 3641

alin. (8) Cod de procedură penală, i-a fost aplicată pedeapsa de 2 (doi) ani 6

(șase) luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3

(trei) ani.

Termenul pedepsei lui Mînzatu Serghei urmând a fi calculat din

30.01.2019, fiind dispusă luarea lui sub arest din sala de ședințe.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de succesorul părții

vătămate Zastavnețcaia Claudia, în latura prejudiciului moral, fiind

dispusă încasarea de la Mînzatu Serghei în beneficiul lui Zastavnețcaia

Claudia prejudiciul moral în sumă de 100000 (o sută mii) lei și 3000 (trei

mii) lei cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice.

În rest au fost menținute dispozițiile sentinței.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, la

examinarea cauzei respective s-a dat eficiență prevederilor art. 93-101, 26-

27 Cod de procedură penală, instanța a cercetat cauza multe aspectual, a

dat aprecieri probelor prezentate prin prisma pertinenței, concludenței,

coroborării lor, în baza probelor acumulate just a reținut starea de fapt și de

drept pe cauză, corect a încadrat acțiunile inculpatului Mînzatu Serghei în

baza art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, însă aplicând pedeapsa lui

Mînzatu Serghei pentru infracțiunea comisă, instanța de fond n-a dat

destulă eficiență prevederilor art. 90 Cod penal și neîntemeiat a suspendat

condiționat executarea pedepsei cu închisoarea, nu a ținut cont de

circumstanțele cauzei, inclusiv de starea de fapt și de drept, stabilită în

cadrul judecării cauzei, nu a luat în considerație gravitatea și urmările

prejudiciabile ale infracțiunii comise de Mînzatu Serghei. Astfel, instanța n-

a ținut cont de urmările ireversibile ale comiterii accidentului rutier de

către inculpat, accident care s-a soldat cu decesul părții vătămate

Zastavnețchi Gheorghe, și cu vătămarea gravă a sănătății părții vătămate

Zastavnețchi Varvara, consecințe care nu pot fi reparate în nici un mod.

Inculpatul până la moment nu și-a cerut scuze de la părțile vătămate

pentru cele comise și nu a reparat prejudiciile materiale cauzate acestora în

urma provocării de către acesta a accidentului rutier.

Instanța de apel, a găsit întemeiate motivele apelului declarat de

avocat și a constatat că, corijarea inculpatului este posibilă doar fiind izolat

de societate, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare, pedeapsă ce

va corecta vinovatul și va asigura scopurile pedepsei. Această concluzie a

fost dictată de pericolul social al faptelor comise, de circumstanțele cauzei

4

și urmările prejudiciabile ireversibile ale săvârșirii infracțiunii, care a avut

ca rezultat pierderea unei vieți omenești.

Privitor la apelul declarat de avocat, instanța de apel a conchis că

acesta urmează a fi admis parțial doar în latura încasării în beneficiul

succesorului părții vătămate a prejudiciului moral și a cheltuielilor de

judecată suportate în legătură cu examinarea cauzei în ordine de apel, or,

instanța a precizat, că suma de 3500 lei pentru asistență juridică este

nerezonabilă în raport cu acțiunile efectuate de avocatul Sanduleac Diana

pe marginea cauzei penale date, deplasându-se o dată în instanța de

judecată pentru a face cunoștință cu materialele cauzei penale și fiind

prezentă doar la o ședință de judecată din 24 august 2018, întocmind

acțiunea civilă pe marginea cauzei penale date. Mai mult ca atât, la

acțiunea civilă întocmită nu a fost anexată descifrarea acțiunilor efectuate

de avocatul Sanduleac Diana, cu indicarea costului acestora.

Ce ține de cheltuielile de transport solicitate de Zastavnețchi Claudia

în mărime totală de 1117,51 lei, instanța de apel a concluzionat că prima

instanță corect le-a apreciat critic, dispunând încasarea acestora în mod

parțial. Astfel, instanța a încasat de la inculpatul Mînzatu Serghei în

beneficiul lui Zastavnețchi Claudia cheltuielile de transport în mărime de

100 lei pentru deplasarea avocatului Sanduleac Diana la data de 04 iulie

2018 la Judecătoria Edineț sediul Briceni pentru a face cunoștință cu

materialele cauzei penale și în mărime de 300 lei pentru deplasarea

avocatului Sanduleac Diana, succesorului părții vătămate Zastavnețchi

Claudia și părții civile Zastavnețchii Varvara la ședința de judecată din 24

august 2018, în total suma de 400 lei. În acest context, la stabilirea

cuantumului cheltuielilor de transport instanța a reținut costul biletului la

transport public stabilit în mod oficial, care constituie de la mun. Bălți până

la or. Briceni în mărime de 50 lei. Astfel, instanța just a apreciat critic

bonurile prezentate de avocatul Sanduleac Diana în mărime de 502,13 lei și

615,38 lei. Totodată, potrivit bonului de plată, partea vătămată a efectuat

cheltuieli în sumă de 3000 lei pentru asistență juridică în legătură cu

judecarea cauzei în instanța de apel, în instanța de apel fiind anexat bonul

de plată eliberat de biroul asociat de avocați “Lichii” pentru acordarea

serviciilor de asistență juridică (v.2, f.d. 17).

Instanța de apel a considerat neîntemeiată soluția instanței de fond în

latura încasării de la inculpat în beneficiul succesorului părții vătămate a

prejudiciului moral în cuantum de 40000 lei, din care considerente a admis

parțial apelul în această latură, cu majorarea cuantumului prejudiciului

moral dispus prin sentință.

5

Reieșind din circumstanțele cauzei și normele legale relevante,

instanța de apel a concluzionat necesitatea dispunerii încasării în folosul

succesorului părții vătămate Zastavnețchi Claudia a prejudiciului moral în

cuantum de 100.000 lei, cuantum pe care la considerat echitabil tuturor

circumstanțelor cauzei, precum și consecințelor comiterii infracțiunii, or, în

cadrul examinării cauzei în instanța de apel, inculpatului i-a fost oferit

termen pentru a ajunge la un consens cu partea vătămată privind

recuperarea prejudiciului cauzat părții vătămate, care însă nu s-a soldat cu

un rezultat pozitiv. Cuantumul prejudiciului moral solicitat de partea

vătămată în sumă de 150.000 lei nu corespunde circumstanțelor cazului în

speță, ținând cont de cele constatate, din care motiv acțiunea în această

parte a fost admisă parțial.

2019, a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Sanduleac Diana în

numele succesorului părții vătămate, Zastavnețchi Caudia, la 20 martie

2019, prin care fără a invoca unui din temeiurile pentru recurs prevăzute la

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a

deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri prin care

inculpatului Mînzatu Serghei să-i fie aplicată o pedeapsă mai aspră și cu

admiterea totală a acțiunii civile depuse de Zastavnețchi Claudia.

5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul Sanduleac Diana a

menționat că:

- în privința lui Mînzau Serghei, chiar și în instanța de apel, a fost

aplicată o pedeapsă prea blândă în raport cu fapta comisă, adică, atât

instanța de fond cât și instanța de apel au scăzut 1/3 din minimul pedepsei

stabilite de articolul încriminat ultimului, mai mult, ca atât că după

pronunțarea deciziei la Curtea de Apel Bălți, nu au fost întreprinse careva

măsuri de către Mînzatu Serghei, pentru achitarea prejudiciului moral

încasat de către instanța de apel;

- decizia contestată este prea blândă în latura penală și prejudiciul

moral încasat este unul prea mic în raport cu fapta comisă de către Mînzatu

Serghei și de faptul că în urma infracțiunii comise au fost cauzate urmări

ireversibile, care nu pot fi reparate în alt mod decât prin achitarea unui

prejudicii moral echitabil;

- suma de 100 000 lei nu poate aduce lui Zastavnețchi Claudia o

satisfacție echitabilă a prejudiciului moral adus;

- scopul pedepsei penale nu va fi atins, deoarece în privința lui

Mînzatu Serghei s-a aplicat o pedeapsă prea blândă și nu a fost luat în

considerație gravitatea și urmările prejudiciabile ale infracțiunii comise de

ultimul.

6

procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție,

Crijanovschi S., prin care a optat pentru dispunerea inadmisibilității

recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

penal lărgit concluzionează că, acesta urmează a fi respins ca inadmisibil

din următoarele considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu

trebuie să fie invocate de recurent, fiind în drept să judece și în baza

temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului, or, art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, cercetând argumentele invocate de către avocatul

succesorului părții vătămate, Colegiul penal lărgit nu a depistat invocarea

unui temei concret pentru recurs din cele stipulate de art. 427 alin. (1) Cod

de procedură penală, în esență reprezentantul succesorului părții vătămate

criticând hotărârea instanței de apel în latura stabilirii pedepsei și

soluționării acțiunii civile.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aspectele atacate, Colegiul

reține că motivele de recurs invocate de recurent nu s-au confirmat în

instanța de recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele.

Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței de apel cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care

instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o

motivare corespunzătoare rigorilor și exigențelor cuprinse în art. 6 CEDO.

Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului Mînzatu Serghei, în

opinia instanței de recurs, instanța de apel a acordat deplină eficiență

prevederilor legale și a expus argumente temeinice în vederea necesității

condamnării inculpatului Mînzatu Serghei cu suspendarea executării

pedepsei, criticele recurentului în acest sens fiind nefondate.

În urma studiului lucrărilor dosarului, în opinia Colegiului nu și-a

găsit confirmarea în prezenta speță careva temeiuri pentru recurs cu

privire la individualizarea pedepsei, deoarece atât prima instanță cât și

instanța de apel și-a motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină

7

eficiență prevederilor art. 61, 75, 90 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu

privire la individualizarea pedepsei inculpatului Mînzatu Serghei, stabilită

conform sancțiunii articolului imputat acestuia, ținând cont și de

dispozițiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

Conform alin. (1) art. 75 Cod penal, persoanei recunoscută vinovată

de săvârșirea unei infracțiuni, inclusiv prin procedura de judecare în baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în

conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal, aplicate prin

prisma prevederilor alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală. La

stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.

Verificând lucrările dosarului, în raport cu circumstanțele reținute de

către instanțele de fond la capitolul individualizării pedepsei, Colegiul

penal nu a stabilit careva motive de a se îndepărta de la concluziile

acestora, or, inculpatul a comis o infracțiune din imprudență, și-a

recunoscut vinovăția, regretă de cele comise, contribuirea la descoperirea

infracțiunii, caracteristica pozitivă la locul de trai, pedeapsa aplicată fiind

în acord cu principiul proporționalității și cu influența acesteia asupra

corectării inculpatului în coraport cu fapta comisă și mărimea prejudiciului

cauzat.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit consideră argumentată pedeapsa

stabilită de către instanțele de fond care este în limitele prevăzute de art.

264 alin. (3) lit. a), b), art. 90 Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală.

Învederând cele expuse, instanța de recurs consideră că criticile

avocatului Sanduleac Diana invocate în prezentul recurs sunt nefondate,

unele au constituit obiect de discuție în instanța de apel, care a oferit

răspunsuri argumentate și complete asupra acestora. De menționat este că

au fost reiterate argumente în procedura de recurs, fără a fi abordate critici

noi sub aspectul contestat, din care motiv Colegiul penal lărgit conchide

despre respingerea respectivelor argumente întrucât acestea nu pot

constitui temei de casare a deciziei atacate.

În atare împrejurări, instanța de recurs consideră că, prima instanță a

aplicat inculpatului o pedeapsă echitabilă și conformă prevederilor legale,

luând în considerație toate criteriile generale de individualizare a pedepsei,

iar termenul pedepsei stabilite, a fost individualizat corect și în așa fel,

8

încât persoana vinovată de comiterea crimei să se convingă de necesitatea

respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

În opinia Colegiului penal lărgit, la caz, pedeapsa individualizată de

către instanța de apel, corespunde atât principiului proporționalității, cât și

scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, de restabilire a echității

sociale, corectare a inculpatului, precum și de prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

Cu referire la argumentele invocate în recursul declarat în partea

soluționării acțiunii civile, Colegiul penal apreciază că solicitările

recurentului și motivele invocate în susținerea acestora se axează asupra

unor convingeri personale ale recurentei și nicidecum pe fapte concrete ce

ar demonstra necesitatea și posibilitatea reală a inculpatului de a oferi

integral prejudiciul moral solicitat.

În textul cererii de recurs cu referire la acțiunea civilă se invocă

faptul, că instanța de apel în decizia sa nu a ținut cont de un șir de

circumstanțe care ar justifica necesitatea încasării prejudiciului moral în

mărime integrală.

Sub respectivul aspect, Colegiul consideră că instanța de apel a

motivat complet soluția de admitere parțială a acțiunii civile ținând cont și

de faptul a că fost admis apelul declarta de reprezentantul succesorului

părții vătămate, fiind majorată mărimea compensației în raport cu cea

stabilită prin sentință, prin urmare Colegiul apreciază că decizia instanței

de apel este legală și întemeiată în ce privește latura civilă, inclusiv

judecarea și admiterea acțiunii civile, iar recursul constituie o reproducere

a motivelor din cererea de apel, cu aceleași alegații, asupra cărora instanța

de apel sa expus argumentat și complet.

Colegiul penal reține că în conformitate cu art. 219 alin. (1) și (2) Cod

de procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal poate fi intentată la

cererea persoanelor fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii

materiale, morale sau, după caz, le-a fost adusă daună reputației

profesionale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de

legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia. Persoanele fizice și

juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise

de legea penală pot înainta o acțiune civilă privitor la despăgubire prin: 1)

restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori

nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală.

În același context, potrivit art. 221 alin. (2) Cod de procedură penală

acțiunea civilă se înaintează față de bănuit, învinuit, inculpat, față de o

persoană necunoscută care urmează să fie trasă la răspundere sau față de

persoana care poate fi responsabilă de acțiunile învinuitului, inculpatului.

9

Colegiul penal lărgit menționează vinovăția lui Mînzatu Serghei în

comiterea faptei prejudiciabile a fost demonstrată în afara oricăror dubii,

fiind demonstrată fapta prejudiciabilă, existența prejudiciului cauzat și

legătura cauzală dintre fapta ilicită, iar răspunderea civilă are ca scop

repararea prejudiciului material cauzat și care trebuie sa fie proporțională

și echitabilă faptei comise, dar care să nu cauzeze depășirea în mod vădit a

posibilităților reale a inculpatului reieșind din personalitatea acestuia,

genul de activitate, persoane aflate la întreținere, compensarea

prejudiciului cauzat transformându-se în pedeapsă.

Astfel, Colegiul penal lărgit consideră că mărimea compensației cu

titluri de prejudiciu stabilite de instanța de apel este echitabilă, în raport cu

cele comise, cu suferințele succesorului părții vătămate în legătură cu

infracțiunea comisă, ce nu vine în contradicție cu prevederile art. 41 din

Convenția Europeană pentru drepturile Omului, din care rezultă că suma

pretinsă nu trebuie să fie exorbitantă și să nu tindă la o îmbogățire fără

temei, sumele admise fiind obiective și proporționale faptei comise.

Potrivit art. 1423 Cod civil, mărimea compensației pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și

gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de

gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o

condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate

aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor

psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al

persoanei vătămate.

Prejudiciul moral se apreciază individual pentru fiecare caz, luându-

se în considerare argumentele ambelor părți în proces și excluzându-se

pretențiile excesive și vădit exagerate.

Complementar, potrivit jurisprudenței CtEDO, o satisfacție echitabilă

în sine poate constitui și simpla recunoaștere a încălcării (cauza Nikolova

vs Bulgaria din 25.03.1999). Recunoașterea încălcării se consideră a

constitui o satisfacție echitabilă în situația în care, aceasta este suficientă

pentru a aplana suferințele morale ale victimei. Doar în cazul în care

Curtea constată că încălcarea este atât de gravă, încât printr-o simplă

recunoaștere situația morală a victimei nu se va revendica, aceasta oferă o

reparație echitabilă în formă bănească.

Totodată se reține că, la stabilirea cuantumului despăgubirilor

echivalente unui prejudiciu moral se are în vedere o serie de criterii:

consecințele negative suferite de cei în cauză pe plan fizic și psihic,

importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste

10

valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămări,

măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială,

având în vedere că, prin aceste despăgubiri cu rol compensatoriu, se

urmărește o reparație justă și echitabilă a prejudiciului moral suferit și, nu

îmbogățirea fără justă cauză.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit apreciază

argumentele invocate în recursul ordinar declarat ca nefondate, deoarece

nu sunt incidente în speță cazurile de casare la care a făcut referire autorul,

ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs ordinar, în sensul

casării deciziei contestate și astfel se impune concluzia privind respingerea,

ca inadmisibilă, a recursului ordinar declarat de către avocatul Sanduleac

Diana în numele succesorului părții vătămate, Zastavnețchi Claudia, cu

menținerea deciziei atacate, ca fiind legală, întemeiată și motivată.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul

Sanduleac Diana în numele succesorului părții vătămate, Zastavnețchi

Claudia, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

30 ianuarie 2019, în cauza penală în privința lui Mînzatu Serghei XXXXX.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 decembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

11