1ra-1019/2019 — art. 264 alin. 4 CP

1ra-1019/2019 — art. 264 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1019/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

25 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către procurorul

în Procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitali și de către avocatul Dandeș

Veaceslav în numele succesorului părții vătămate Dimitriadi Iulia, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 13 decembrie

2018 și a sentinței Judecătoriei Comrat, sediul Central din 06 aprilie 2018, în cauza

penală privindu-l pe

Corotcov Oleg Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat or. Xxxxx str. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

Corotcov Oleg Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin.

(4) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis, cu

anularea dreptului de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani.

Conform art. 90 Cod penal, a fost suspendată executarea pedepsei pe o

perioadă de probațiune de 5 ani, dacă nu va săvârși o nouă infracțiune și prin

comportament exemplar și muncă cinstită va îndreptăți încrederea acordată.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de Dimitriadi Iulia cu privire la

încasarea din contul inculpatului a prejudiciului moral și material, dispunându-se

încasarea de la Corotcov Oleg în beneficiul lui Dimitriadi Iulia a sumei 25 000 lei, cu

titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune.

Acțiunea civilă înaintată de Dimitriadi Iulia, în partea încasării de la Corotcov

Oleg a prejudiciului material în mărime de 5 000 lei, în legătură cu suportarea

cheltuielilor de înmormântare, cât și încasarea cheltuielilor de judecată suportate

1

pentru acordarea asistenței juridice, a fost admisă în principiu, fiind lăsată spre

soluționarea instanței în procedura civilă, care se va expune cu privire la cuantumul

prejudiciului dat.

Acțiunea civilă înaintată de Dimitriadi Iulia cu privire la încasarea din contul

inculpatului a sumei de 250 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și cu privire la

încasarea lunară a sumei de 5 084 lei, cu titlu de prejudiciu pentru pierderea

întreținătorului, a fost lăsată fără examinare.

Cererea procurorului cu privire la încasarea de la Corotcov Oleg în beneficiul

statului a cheltuielilor de judecată suportate în cadrul urmăririi penale în mărime

de 7368 lei, a fost respinsă ca neîntemeiată.

aproximativ la ora 22:15, fiind în stare de ebrietate alcoolică avansată, încălcând

prevederile pct. 3; pct. 10.1) lit. a), b); pct. 14 lit. a), d); pct. 39.1); pct. 45.1) lit. a), d);

pct. 47.1) lit. a); pct. 45.1) lit. a), d); pct. 49; pct. 52.2); pct. 122.1 lit. a); pct. 124 lit. a)

din Regulamentul circulației Rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului R.M. nr.

357 din 13.05.2009. La fel, încălcând cerințele art. 3 lit. a); art. 18 lit. a); art. 32 alin. (4),

lit. b); art. 33 alin. (3), lit. a) și art. 61 din Legea nr. 131-XVI din 07.06.2007 privind

siguranța traficului rutier (Republicat: Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 11-21/6

din 23.01.2015; Monitorul Oficial nr. 103-106/443 din 20.07.2007), deținând permis de

conducere nr. 149700487, eliberat de organele competente a RM și care îi permiteau

acestuia să conducă mijloace de transport, prevăzute pentru categoria „A, B și C”,

conducând mijlocul de transport de model „Hyundai Lantra”, cu numărul de

înmatriculare CH AN 629, se deplasa cu viteză ridicată față de cea permisă, și pe

timp de noapte, pe str. Xxxxx, or. Xxxxx.

În baza urmelor de frânare a automobilului menționat supra și trecând de casa

nr. 15, amplasată pe str. Xxxxx, or. Xxxxx, a fost stabilit că șoferul Corotcov Oleg a

tamponat biciclistul care se afla înaintea sa și care se deplasa în aceiași direcție, fară a

reduce viteza de deplasarea automobilului, aceasta fiind una mai mare decât cea

permisă și care nu-i permitea acestuia posibilitatea de a controla automobilul condus

de el, care constituia o sursă de pericol mare, a început să facă manevra de depășire a

biciclistului menționat, fară a se asigura de siguranța manevrei efectuate și că nu va

crea obstacole altor participanți la trafic, fară a lua în considerație condițiile de

circulație și posibilitățile de circulație și nu a luat toate măsurile de asigurare a

siguranței circulației rutiere, care putea să le prevadă din timp și nu a luat măsurile

de reducere a vitezei până la oprirea mijlocului de transport, manifestând încrederea

în sine exagerată, în rezultatul nu s-a isprăvit cu conducerea mijlocului de transport

menționat, trecând cu acesta peste biciclistul Dimitriadi Vasile Xxxxx, xxxxx, din

spatele ultimului, prin ce i-a cauzat acestuia leziuni corporale, din cauza cărora

victima a fost spitalizată în instituția medicală pentru a-i fi acordat ajutor medical,

dar în rezultat primirii acestor leziuni corporale, victima a decedat la 31.10.2017.

În rezultatul efectuării în privința victimei Dimitriadi Vasile, xxxxx, a

expertizei medicale nr. 271 din 11.12.2017, la acesta au fost constatate leziuni

corporale produse la acțiunea traumatică cu obiect contondent dur, în timpul și

2

circumstanțele indicate, în urma accidentului rutier menționat, prezintă pericol

pentru viață și se califică în ansamblu ca vătămare gravă, traumă a toracelui având

legătură directă cu cauza decesului.

Ulterior și în urma bănuielii că Corotcov Oleg a folosit băuturi alcoolice și se

află în stare de ebrietate, de către colaboratorii IP Xxxxx acesta a fost dus la instituția

medicală pentru a-i fi luată proba de sânge întru stabilirea stării de ebrietate și

gradul acesteia și potrivit procesului - verbal de colectare a probelor nr. 90 din

17.10.2017, i-a fost luată proba de sânge pentru a-i stabili gradul de ebrietate. Potrivit

raportului de expertiză medico - legală nr. 766 din 26.10.2017 a fost stabilit că la

șoferul Corotcov Oleg concentrația de alcool în sânge era de 0,88 mg/l, care în baza

art. 134/12 alin. (3) Cod penal, reprezintă stare de ebrietate avansată.

Acțiunile inculpatului Corotcov Oleg fiind calificate în baza art. 264 alin. (4)

Cod penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației și de exploatare a mijloacelor de

transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, săvârșită în stare de ebrietate,

încălcare ce a cauzat din imprudență decesul persoanei.

3.1 Procuror, care a solicitat casarea parțială a acesteia, cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care lui Corotcov O. pentru comiterea infracțiunii imputate, să –i fie

aplicată o pedeapsă mai aspră, sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 4

luni, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4

ani.

În motivarea apelului a indicat:

- săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal, a fost

demonstrată pe deplin, prin probe obiective, însă la stabilirea pedepsei instanța de

judecată nu a dat eficiență prevederilor legii, așa cum nu a ținut cont de

personalitatea inculpatului, gravitatea faptei comise și nu a pus accent pe efectul

pedepsei stabilite asupra corectării inculpatului, dar și asupra faptului comiterii pe

viitor a infracțiunilor similare de către acesta;

- la caz, este necesară aplicarea doar a pedepsei privative de libertate pe un

termen de 05 ani și 06 luni, ceea ce a fost și indicat de procuror în discursul său;

- cu referire la acțiunea civilă, a fost indicat că instanța de fond nu a apreciat

corect cuantumul prejudiciului cauzat prin săvârșirea infracțiunii, care duce la

casarea sentinței contestate. De asemenea, a fost menționat că este necesară încasarea

de la inculpat și a cheltuielilor judiciare în mărime de 7368 lei, suportate la urmărirea

penală.

3.2 Avocatul Dandeș Veaceslav în numele succesorului părții vătămate

Dimitriadi Lidia, care a solicitat casarea parțială a acesteia, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care lui Corotcov Oleg să-i fie stabilită pedeapsa cu închisoarea pe un

termen de 04 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip deschis, cu privarea

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 04 ani. La fel, a solicitat

admiterea integrală a acțiunii civile depuse de Dimitriadi Iulia, iar corpul delict -

bicicleta să fie restituită proprietarului.

În motivarea apelului a invocat:

3

- instanța de fond eronat a stabilit în raport cu prevederile art. 76 Cod penal,

existența circumstanțelor atenuante, că are la întreținere doi copii minori. Cu atât

mai mult că, inculpatul a comis infracțiunea în stare de ebrietate avansată și apare

întrebarea cum avea el grijă de copii așa cum noaptea târziu nu se afla acasă cu copiii

săi, dar își petrecea timpul consumând băuturi alcoolice și apoi să conducă mijlocul

de transport în așa stare, pe drumurile publice;

- neîntemeiat instanța de fond a aplicat prevederile art. 90 Cod penal așa cum,

prima instanță nu a indicat motivele concrete de aplicare a acestor prevederi;

- inculpatul nu a recunoscut vina, dar și a înaintat versiunea precum că partea

vătămată ar fi intrat pe banda lui de circulație, în rezultatul cărui fapt a rezultat

accidentul rutier. Această versiunea, însă a fost înlăturată la urmărirea penală prin

petrecerea expertizei auto tehnice și fiindu-i înaintată învinuirea totuși nu a

recunoscut vina, chiar dacă a făcut cunoștință și cu rezultatele expertizei;

- abia în instanța de judecată după ce au participat doi avocați, inculpatul a

solicitat examinarea cauzei în baza prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală,

declarând aceasta doar cu scopul de a se folosi de procedura dată pentru a-i fi

stabilită o pedeapsă mai blândă, iar căința sinceră nu a fost nici la urmărirea penală

și nici la examinarea cauzei în instanța de fond;

-neîntemeiat instanța de fond a ignorat probele prezentate de procuror, din care

se vede că inculpatul până în prezent este invinuit încă pe două cauze de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1), art. 2641 alin. (3) Cod penal, până la

săvârșirea infracțiunii în cauza dată, fapt ce îl caracterizează pe acesta ca fiind o

persoană ce încalcă regulile de circulație;

- potrivit datelor oficiale publicate de Judecătoria Comrat, rezultă că acesta

anterior a fost recunoscut vinovat de comiterea diferitor încălcări legate de regulile

de circulație, fiind tras la răspundere penală și contravențională. Astfel, instanța de

fond eronat a interpretat circumstanțele cauzei în raport cu materialele dosarului și a

stabilit pedeapsa fără a da eficiență prevederilor art. 75 Cod penal, neîntemeiat

aplicând prevederile art. 90 Cod penal;

-soluția cu privire la corpul delict - bicicleta care aparține victimei, este greșită,

deoarece este una contrară prevederilor art. 161 Cod de procedură penală și nu i-a

fost dată posibilitatea succesorului victimei - Dimitriadi Iulia de a se expune asupra

refuzului de a primi bunul dat așa cum, bunul ce îi aparține victimei nu poate fi luat

de stat, inclusiv și pe calea distrugerii acestuia, dar ține de restituirea acestuia,

deoarece doar proprietarul hotărăște asupra faptului primirii bunului sau refuzului

de a-i fi restituit.

2018, au fost admise apelurile declarate, fiind casată parțial sentința, în partea

soluționării acțiunii civile, soluționării pretenției lui Dimitriadi I. de reparare a

prejudiciului moral, stabilirii pedepsei penale și dispunerii nimicirii corpului delict

și emisă în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care lui Corotcov O. recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsă cu închisoare pe

4

un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul

de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. În conformitate cu

prevederile art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei cu

închisoare, pe o perioadă de probațiune de 5 ani. A fost admisă parțial acțiunea

civilă înaintată de Dimitriadi I. către Corotcov O., privind repararea prejudiciului

moral, fiind încasat de la ultimul suma de 50.000 lei cu titlu de prejudiciu moral,

corpul delict – bicicleta deteriorată s-a dispus a fi restituită Iuliei Dimitriadi, în rest a

fost menținută sentința.

operate de instanța de fond la stabilirea și individualizarea pedepsei inculpatului

Corotcov Oleg, a constatat că la pronunțarea sentinței, instanța de fond corect a

determinat circumstanțele de fapt și de drept și just a făcut concluzia că fapta penală

reținută și în culpa lui Corotcov O. la 16.10.2017, aceasta a avut loc și a fost săvârșită

de către inculpat, în circumstanțele descrise mai sus, instanța de fond corect

calificând infracțiunea în baza art. 264 alin. (4) Cod penal.

La caz, la stabilirea pedepsei instanța de apel a stabilit că instanța de fond nu a

pus accent pe materialul caracterizant existent la dosar în privința inculpatului, de

caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii, de consecințele infracțiunii, de

circumstanțele cauzei, de persoana inculpatului, care nu este angajat în câmpul

muncii, anterior a fost judecat, de faptul că circumstanțe agravante au fost stabilite.

Astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță eronat a conchis că pedeapsa cu

închisoarea pe un termen de 04 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 04 ani și stabilirea unui termen de probațiune de 05 ani,

va duce la corectarea inculpatului, însă, instanța de fond just a considerat că

corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă nu doar în condițiile izolării a

acesteia de societate.

Deci, cât privește pedeapsa stabilită inculpatului Corotcov Oleg, instanța de

apel a reținut că instanța de fond nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61,

75 Cod penal, deci, nu s-a ținut cont de criteriile generale de individualizare a

pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de circumstanțele în care a fost comisă

fapta, de persoana celui vinovat, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării acestuia, că infracțiunea comisă de inculpat face parte din categoria celor

grave, pentru care legea penală prevede închisoare.

La stabilirea pedepsei, însă instanța urma să țină cont de cele notate mai sus, cât

și să pună accent pe personalitatea inculpatului. Astfel, instanța de apel menționează

și faptul că executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice, nici să

înjosească demnitatea persoanei condamnate, dar să ducă la realizarea scopului

prevăzut de art. 61 Cod penal. Așa cum, pedeapsa penală are drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea inculpatului, cât și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane.

Astfel, în viziunea instanței de apel este necesar de a se ține seama de criteriile

generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de persoana celui

5

vinovat, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestuia, că

infracțiunea comisă de inculpat face parte din categoria celor grave, pentru care

legea penală prevede inchisoare, stabilindu-i pedeapsă cu închisoare, cu aplicarea

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală.

Totodată, instanța de apel a notat că instanța de fond nu a pus accent pe aceste

circumstanțe la stabilirea pedepsei, inclusiv ținând cont de scopul faptei, că acțiunile

inculpatului au dus la decesul persoanei, de personalitatea inculpatului, chiar dacă

acesta a recunoscut vinovăției, a manifestat căința sinceră, luând în considerație

comportamentul inculpatului în timpul și după săvârșirea infracțiunii, cât și faptul

că acesta de mai multe ori a fost tras la răspundere contravențională pentru

încălcarea regulilor de circulație, au fost intentate și procese penale în privința

acestuia pentru asemenea încălcare, dar nu se cunoaște rezultatul acestora.

În opinia instanței de apel, în privința lui Corotcov Oleg este necesară stabilirea

unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 05 ani, în limitele stabilite

conform prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani, fapt ce denotă

temeinicia argumentelor apelurilor depuse, în acest sens, cu casarea parțială a

sentinței contestate.

Mai mult ca atât, este de menționat că cele indicate supra denotă faptul că în

privința lui Corotcov Oleg pot fi aplicate prevederile art. 90 Cod penal. Așa cum,

infracțiunea comisă face parte din categoria celor grave, la alin. (4) al art. 90 Cod

penal, nu se regăsesc careva interdicții de aplicabilitate a acestui articol.

Din prevederile notate, instanța de apel a reținut și că la emiterea sentinței,

instanța de fond eronat a conchis necesitatea nimicirii bicicletei deteriorate în urma

accidentului rutier, care se află la păstrare în camera de păstrare a corpurilor delicte

a IP Xxxxx. Așa cum, potrivit prevederilor art. 161-162 Cod de procedură penală,

aceasta era necesar de a fi restituită lui Dimitriadi Iulia, circumstanță ce denotă

temeinicia argumentelor apelului depus în interesele succesorului victimei.

Cu referire la acțiunea civilă înaintată de Dimitriadi Iulia cu privire la încasarea

din contul inculpatului a sumei de 250 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral în

beneficiul lui Dimitriadi Lucia, cât și încasarea lunară de la Corotcov Oleg în

beneficiul lui Dimitriadi Lucia a sumei de 5 084 lei, cu titlu de prejudiciu pentru

pierderea întreținătorului, corect a fost lăsată fără examinare de către instanța de

fond. Așa cum, succesorul victimei Dimitriadi Iulia a depus acțiunea civilă în numele

a surorii sale Dimitriadi Lucia, care are grad de invaliditate, dar a semnat doar

Dimitriadi Iulia (Voi. I, f.d. 166-172) și nu a fost demonstrat faptul că aceasta ar fi

avut împuterniciri de a acționa și în numele lui Dimitriadi Lucia.

Cât privește argumentele apelurilor cu privire la necesitatea admiterii integrale

a acțiunii civile, instanța de apel nu le-a putut reține ca întemeiate așa cum, corect

instanța de fond a admis acțiunea civilă înaintată de Dimitriadi Iulia cu privire la

încasarea din contul inculpatului a prejudiciului moral și material, însă, pripit a

hotărât încasarea de la Corotcov Oleg în beneficiul lui Dimitriadi Iulia a sumei de

25.000 lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune așa cum, prin

6

infracțiunea comisă a fost lipsită de viață o persoană, iar suma de 25 000 lei, nu este

una ce ar fi în stare să acopere suferințele cauzate.

Astfel, la caz, instanța de apel a considerat necesar de a încasa din contul

inculpatului în beneficiul succesorului victimei a sumei de 50 000 lei, cu titlu de

prejudiciu moral.

De asemenea, instanța de apel a menționat că corect instanța de fond a respins

cererea acuzatorului de stat cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, ceea ce

denotă necesitatea respingerii și argumentelor apelului depus de procuror în acest

sens. Așa cum, cheltuielile judiciare în sumă de 7 368 lei, urmează a fi trecute în

contul statului așa cum, chiar de au fost efectuate rapoarte de expertiză, pe cauza

dată, potrivit art. 2 al Legii nr. 68 din 14 iunie 2016 cu privire la expertiza judiciară și

statutul expertului judiciar, actul prin care se dispune expertiza judiciară este

ordonanța organului de urmărire penală sau încheierea instanței de judecată, prin

care se dispune efectuarea expertizei judiciare sau, după caz, cererea de efectuare a

expertizei judiciare depusă de către părți din inițiativă proprie și pe cont propriu în

condițiile Codurilor de procedură civilă, penală și contravențional.

Respectiv, prin prisma normei procesuale menționate, încasarea cheltuielilor de

judecată pentru efectuarea expertizelor, se fac din contul mijloacelor bugetului de

stat, deoarece, în sarcina statului este de a dovedi vinovăția celor imputate în

acțiunile inculpatului, prin urmare nu poate fi pusă pe seama inculpatului încasarea

cheltuielilor de judecată la suma de 7 368 lei, aceste cheltuieli fiind suportate în

cadrul instrumentării cauzei penale în vederea acumulării probatoriului necesar

pentru demonstrarea vinovăției inculpatului.

6.1 Procuror, care solicită casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei de

către instanța de apel.

În motivarea recursului invocă:

- pedeapsa penală stabilită inculpatului este prea blîndâ și nu corespunde

principiului individualizării pedepsei penale;

- instanța nu a stabilit circumstanțe atenuante ale cauzei în cadrul examinării

dosarului penal și nu a ținut pe deplin cont și nu s-a expus argumentat asupra

regulilor de individualizare a pedepsei, asupra gravității infracțiunii prin care a

decedat o persoană;

- pedeapsa stabilită lui Corotcov Oleg este prea blîndă, fiind aplicate

prevederile art. 90 Cod penal, pedeapsa închisorii fiind suspendată fixînd un termen

de probă de 5 ani, deoarece în rezultatul infracțiunilor comise a curmat viața unei

persoane, prin urmare fapta incriminată este gravă;

- instanța aplicînd art. 90 Cod penal, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii,

de urmările acesteia. Prin urmare, pedeapsa aplicată inculpatului este prea blîndă,

iar instanța nu a prezentat careva argumente convingătoare, care ar motiva soluția

dispusă, astfel fiind ignorate prevederile legii penale, suferințele părții vătămate cît

și a familiei acesteia, atît materiale, cît și morale, precum și cerințele prevăzute la art.

90 Cod penal;

7

- pe parcursul urmăririi penale inculpatul nu a recunoscut vina, iar prin diverse

metode, nu a colaborat cu organul de urmărire penală în vederea stabilirii

adevărului pe caz, nu s-a căit de cele comise fiindu-i dovedită vinovăția, a înaintat o

versiune precum că partea vătămată cu bicicletă singur s-a izbit în automobilul său;

- abia în instanța de judecată a recunoscut vinovăția, cerînd, fără motive

verosimile, suspendarea condiționată a executării pedepsei. Pînă în prezent

prejudiciul integral material și moral cauzat părții vătămate, cheltuieli pentru

tratament medical, nu este achitat de către inculpat;

- prin infracțiunea comisă a atentat la una din valorile primordiale apărate de

legea penală - integritatea fizică a persoanei punînd în pericol viața unei persoane,

precum și viața unei persoane pe care a curmat-o;

- instanțele de judecată au ignorat probele care confirmă că Corotcov O. este

învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal și art.

2641 alin. (3) Cod penal, pentru faptele care au fost comise pînă la infracțiunea în

cauza;

- instanțele de judecată au ignorant cazierul contravențional a lui Corotcov

Oleg pentru perioada 2014 – 2017, fiind comise 7 contravenții;

- consideră neîntemeiată soluția instanței de fond și instanței de apel de a

respinge cerința privitor la încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului

Corotcov Oleg în beneficiul statului, în sumă de 7368 lei.

În drept recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct.

6), 10) Cod de procedură penală.

6.2. Avocatul Dandeș V. în numele succesorului părții vătămate Dimitriadi I.,

care solicită casarea acestora, în partea ce ține de aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal, în privința inculpatului și a dispune condamnarea reală a acestuia.

În motivarea recursului invocă:

- prima instanță nu a dat eficiență prevederilor art. 61 Cod penal;

- instanța nu a dat răspuns la argumentele invocate în apel;

- instanța de apel nu reflectă și nu acordă o apreciere reală personalității lui

Corotcov O., în condițiile probelor privind atragerea acestuia de mai multe ori la

răspundere atât contravențională cât și penală, pentru conducerea mijlocului de

transport în stare de ebrietate;

- instanțele de fond au dat o apreciere subiectivă, neargumentată și neprobată ce

ține de aplicabilitatea art. 90 Cod penal, ori la materialele cauzei, apărarea nu a

prezentat o concluzie de probațiune ce ar demonstra concluziile instanțelor privind

posibilitatea corectării lui Corotcov O. și stabilirea unui termen de probațiune.

În drept recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală.

penală, inculpatul a depus referință privind opinia asupra recursurilor declarate prin

care solicită respingerea acestora, ca fiind nefondate, deoarece consideră întemeiată

decizia prin care i-au fost aplicate prevederile art. 90 Cod penal, considerând că

corectarea și reeducarea sa este posibilă fără izolarea de societate, iar ce ține de

8

solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul

inculpatului Corotcov Oleg Xxxxx în beneficiul statului în sumă de 7368 lei, la fel o

consideră neîntemeiată, deoarece toate expertizele au fost efectuate la inițiativa

organului de urmărire penală.

lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, din următoarele considerente:

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul instanța este în drept să admită recursul, să caseze total sau parțial

hotărârea atacată, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, dacă nu se

agravează situația condamnatului.

Din norma supra menționată rezultă că, instanța de recurs poate să intervină în

soluția instanței de apel și de fond, inclusiv și să le caseze parțial, în cazul constatării

comiterii erorilor de drept, care au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale.

Reieșind din dispoziția alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427, fiind în

drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților.

În recursurile declarate, procurorul și avocatul Dandeș Veaceslav în numele

succesorului părții vătămate Dimitriadi Iulia, invocă de drept temeiurile de casare

stipulate la pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și apel, în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Tot din conținutul recursurilor declarate, rezultă că autorii acestora își exprimă

dezacordul aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, adică suspendarea condiționată

a executării pedepsei, stabilite inculpatului pentru infracțiunea săvârșită, adoptând

soluție eronată în acest sens, fără a pătrunde suficient în esența problemei de fapt și

de drept, fără a fi elucidate obiectiv toate circumstanțele cauzei la individualizarea

pedepsei inculpatului.

Analizând decizia atacată sub aspectul menționat, în raport cu circumstanțele

cauzei, în prezenta speță, Colegiul penal consideră că, soluția instanței de apel în

latura stabilirii modului de executare a pedepsei este neîntemeiată, la adoptarea

căreia nu s-a ținut cont în deplină măsură de dispoziția alin. (1) art. 75 Cod penal, ce

prevede că persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal.

În continuarea concluziilor sale, instanța de recurs remarcă că, prin criterii

generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele stabilite de lege, de care

sunt obligate să se conducă instanțele de judecată la aplicarea fiecărei pedepse,

pentru fiecare persoană vinovată în parte. Instanțelor de judecată, legea penală le

acordă o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării

pedepsei penale, luând în considerație caracterul și gradul prejudiciabil al

9

infracțiunii săvârșite, persoana celui vinovat, circumstanțele ce atenuează sau

agravează răspunderea, ținând cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Deci, Colegiul penal lărgit menționează, că persoanei declarate vinovate trebuie

să i se aplice o pedeapsă, echitabilă, adică în limitele sancțiunii legii în baza căreia

persoana a fost condamnată, iar după caz, instanța este în drept de a aplica și

prevederile Părții Generale a Codului penal, inclusiv și ale art. 90 Cod penal, în cazul

în care nu sunt careva impedimente.

Potrivit art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere

statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și se aplică

persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții

drepturilor lor. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și

resocializarea acestuia, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din

partea condamnaților, cât și din partea altor persoane.

Prin urmare, termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvârșite, se

stabilește luând în considerație și de personalitatea infractorului, care include date

privind gradul de dezvoltare psihică, situația materială, familială sau socială,

prezența sau lipsa antecedentelor penale, comportamentul inculpatului până sau

după săvârșirea infracțiunii.

În prezenta cauză supusă judecării, se atestă că inculpatul a fost recunoscut

vinovat și condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni grave, precum celei

prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal.

Din conținutul părții descriptive a deciziei, la capitolul stabilirii tipului

pedepsei inculpatului, instanța de apel a menționat că a ținut cont de scopul și

motivele faptei, că acțiunile inculpatului au dus la decesul persoanei, de

personalitatea inculpatului, chiar dacă acesta a recunoscut vinovăția, a manifestat

căința sinceră, luând în considerație comportamentul inculpatului în timpul și după

comiterea infracțiunii, cât și faptul că acesta de mai multe ori a fost atras la

răspundere contravențională pentru încălcarea regulilor de circulație, au fost

intentate și procese penale în privința acestuia pentru asemenea încălcare,

stabilindu-i pedeapsă cu închisoare, pe termen de 5 ani, adică termen mai aproape

de limita minimă, prevăzut de sancțiunea normei penale imputate.

După efectuarea acestei proceduri de individualizare și stabilirea termenului

pedepsei cu închisoare, instanțele de judecată urmează să continue operațiunea de

individualizare a acesteia, dar în aspectul de executare a pedepsei deja stabilite, prin

numirea tipului de penitenciar și soluționarea chestiunii dacă pedeapsa numită

inculpatului, urmează a fi pusă în executare ori sub condiția personalității acestuia

de a se corecta și resocializa se poate de concluzionat, că scopul pedepsei poate fi

atins prin suspendarea executării pedepsei aplicate vinovatului pe o perioadă de

probațiune.

În speța dată, instanța de apel, luând în considerație că inculpatul a recunoscut

vinovăția de cele comise, depunând cerere de examinare a cauzei în procedură

simplificată, acesta se căiește de cele comise, a ținut cont de materialel caracterizat

10

existent la dosar în privința inculpatului, conduita infractorului, a conchis că e

necesar de a-i stabili pedeapsă cu aplicarea art. 90 Cod penal, adică suspendarea

condiționată a executării pedepsei.

Studiind minuțios lucrările dosarului, în raport cu concluziile instanței de apel,

Colegiul penal lărgit consideră, că instanța ierarhic inferioară, la adoptarea soluției

în partea stabilirii pedepsei inculpatului, nu a ținut cont de toate criteriile de

individualizare a pedepsei și incorect a conchis de a aplica prevederile art. 90 Cod

penal în privința vinovatului.

Așadar, instanța de recurs notează că, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal,

adică suspendarea condiționată a executării pedepsei nu reprezintă o categorie

aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită condamnaților prin lege de a demonstra că

infracțiunea comisă de ei este un incident în viața acestora.

În același rând, Colegiul remarcă că, în textul art. 90 alin. (1) Cod penal, lexemul

„poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica

prevederile acestei norme.

Îndeplinirea condițiilor de lege, poate fi aplicată sau exclusă la orice etapă a

procesului penal, pentru înlăturarea erorii admise la etapa anterioară.

În cadrul instituției suspendării condiționate a executării pedepsei instanța

după ce realizează individualizarea pedepsei prin determinarea concretă a acesteia

în baza criteriilor generale de individualizare, completează acest rezultat printr-un

act de individualizare a executării pedepsei.

Suspendarea condiționată este o măsură de individualizare a executării

pedepsei numită de către instanțele de judecată prin hotărâre de condamnare de a

suspenda pe o perioadă anumită executarea pedepsei aplicate, dacă sunt îndeplinite

anumite condiții.

Condițiile privind acordarea suspendării condiționate a executării pedepsei

prevăzute de art. 90 Cod penal se referă la: pedeapsa aplicată și natura infracțiunii;

circumstanțele cauzei și persoana infractorului; aprecierea instanței că scopul poate

fi atins și fără executarea acesteia.

În viziunea Colegiului lărgit, instanța de apel insuficient a abordat condițiile ce

vizează natura infracțiunii, persoana infractorului și faptul că scopul pedepsei poate

fi atins fără executarea acesteia.

În susținerea raționamentelor sale, instanța de recurs notează, că potrivit

lucrărilor dosarului, inculpatul, deși a săvârșit o infracțiune din imprudență, adică

prevăzută la art. 264 alin. (4) Cod penal, această faptă prejudiciabilă a fost comisă în

variantele agravate și anume în stare de ebrietate, și care a provocat decesul unei

persoane, care potrivit art. 16 alin. (4) Cod penal, este o infracțiune gravă, atentând la

relațiile sociale cu privire la siguranța traficului rutier, care pe cale de consecință

subsidiar a afectat și relațiile sociale cu privire la sănătatea persoanei, în urma cărora

a survenit decesul biciclistului care se afla înaintea sa și care se deplasa în aceeași

direcție. Prin urmare, Colegiul penal lărgit reține, că instanța de apel nu a învederat

în măsură deplină modalitatea comiterii faptei prejudiciabile și consecințele produse,

de către inculpat, ce s-au soldat cu decesul unei persoane.

11

În opinia Colegiului penal lărgit, deși la caz a fost reținut faptul că inculpatul a

recunoscut vinovăția de cele comise, depunând cerere de examinare a cauzei în

procedură simplificată, acesta se căiește de cele comise, a ținut cont de materialul

caracterizat existent la dosar în privința inculpatului, conduita infractorului,

circumstanțe ce au stat și la baza stabilirii pedepsei mai aproape de limita minimă

sub formă de închisoare, prevăzută de legea penală, totuși aceste circumstanțe nu

sunt incomensurabile, în raport cu urmările prejudiciabile survenite, adică decesul

persoanei, respectiv aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal – suspendarea

condiționată a executării pedepsei cu închisoare, nu este proporțională cu fapta

prejudiciabilă săvârșită, luînd în considerație și poziția succesorului părții vătămate

Dimitriadi Iulia, care solicită aplicarea în privința inculpatului a unei pedepse cu

executarea reală a acesteia, totodată și faptul nerecuperării prejudiciului.

La capitolul persoana celui vinovat - instanțele trebuiau să efectueze o analiză

amplă a personalității infractorului, să dispună de date referitoare la calitățile fizice

și psihice ale celui vinovat manifestate prin fapta comisă, în perioada premergătoare

săvârșirii faptei prejudiciabile și după săvârșirea acesteia, în timpul judecății

(aspectele social – psihologice, nivelul de instruire școlară, studiile, activitatea social

utilă/muncă, comportamentul, mediul familial, intelectual, caracterul,

temperamentul, vârsta, factorii care influențează sau pot influența conduita lui

generală, antecedentele ș. a.), aceste circumstanțe pot fi stabilite prin prezentarea

documentelor necesare.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit consideră că instanța de apel, a indicat că

acesta de mai multe ori a fost atras la răspundere contravențională pentru încălcarea

regulilor de circulație, au fost intentate și procese penale în privința acestuia pentru

asemenea încălcare dar nu se cunoaște rezultatul acestora, însă instanța de apel nu a dat

apreciere faptului dat și anume că din revendicarea anexată la materialele cauzei, se

atestă faptul că anterior inculpatul a mai săvârșit infracțiunile prevăzute de art. 2011

alin. (1) Cod penal, iar la moment pe rolul instanțelor de judecată, în privința

acestuia se află cauzele penale privind învinuirea acestuia de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 2641 alin. (3), 2641 alin. (1) Cod penal, astfel se atestă faptul că

comiterea infracțiunilor, pentru inculpatul Corotcov O. a devenit o deprindere, iar

aplicarea pedepsei neprivative de libertate nu-și va produce efectul, pentru ca

inculpatul să-și facă concluziile necesare de a nu comite în continuare abateri de la

prevederile legii penale, totodată conform cazierului contravențional (f.d. 50 v. I), se

atestă o frecvență a comiterii contravențiilor de către Corotcov O.

Un alt aspect, în opinia instanței de recurs, care nu a fost abordat suficient de

către instanța de apel la individualizarea executării pedepsei este și faptul că scopul

pedepsei poate fi atins fără executarea acesteia.

Sub acest aspect, Colegiul penal menționează, că norma penală imputată

inculpatului, este instituită de legislator pentru a fi apărate relațiile sociale cu privire

la siguranța traficului rutier și sănătatea persoanelor, în contextul în care la moment

un număr mare de încălcări a regulilor de securitate a circulației rutiere sau de

exploatare a mijloacelor de transport, de către conducătorii autovehiculelor în

12

Republica Moldova duc în cote majore la vătămări corporale și decesuri. Deci, în

situația în care în urma săvârșirii infracțiunii de încălcare a regulilor de securitate a

circulației rutiere de către inculpat, care era în stare de ebrietate, cu provocarea

decesului unei persoane, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, în prezenta speță,

nu va avea un impact scontat asupra atingerii scopului pedepsei penale, prevăzute la

art. 61 alin. (2) Cod penal și anume restabilirea echității sociale și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.

Astfel, instanța de recurs, în speța dată, găsește întemeiate argumentele

recursului declarat de procuror și avocatul Dandeș Veaceslav în numele succesorului

părții vătămate Dimitriadi Iulia și constată că concluzia instanței de apel, precum că

scopul legii penale poate fi atins și fără executarea pedepsei reale cu închisoare,

aplicând prevederile art. 90 Cod penal, ca fiind eronată și neîntemeiată și din aceste

considerente o va exclude. Totodată, nu se va considera faptul că, prin această

soluție se înrăutățește situația condamnatului, deoarece ca agravare a situației

condamnatului se subînțelege situațiile de schimbare a soluției din achitare în

condamnare, de încadrare juridică la o infracțiune mai gravă, sau un alt aliniat nou,

literă, de înlocuire a sancțiunii cum ar fi a măsurii educative în pedeapsa prevăzută

de sancțiune, din amendă în închisoare, prin mărirea cuantumului aceleiași pedepse

ori adăugarea la pedeapsa principală a pedepsei complementare, de aplicarea unor

măsuri de siguranță la care nu fusese inițial condamnat, de reținere în recurs a stării

de recidivă, a concursului de infracțiuni în loc de infracțiune continuă; situații de

învinuire care esențial, după circumstanțe reale, diferă de cea de la început sau orice

altă modificare a învinuirii, ce afectează dreptul inculpatului la apărare.

În altă ordine de idei, Colegiul penal lărgit consideră nefondată cerința

procurorului de a încasa din contul inculpatului cheltuielile de judecată, ce țin de

efectuarea expertizelor judiciare, în sumă de 7368 lei.

În susținerea celor menționate supra, instanța de recurs relevă dispoziția alin.

(2) art. 229 potrivit căreia, instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze

cheltuielile judiciare... Prin urmare, se atestă că norma dată nu poartă un caracter

imperativ, ci unul facultativ, lăsând la discreția instanței de a hotărî asupra

chestiunii plății cheltuielilor judiciare, ținând cont de împrejurările cauzei și

suportării acestor cheltuieli.

Prin urmare, se reține că rapoartele de expertiză medico-legală toxicologică nr.

767 din 25.10.2017, nr. 766 din 26.10.2017, nr. 271 din 11.12.2017, auto-tehnice nr.

34/12/1-R-6136 din 24.11.2017, au fost ordonate de către organul de urmărire penală

în vederea stabilirii circumstanțelor cauzei, constituind acțiuni procesuale ce țin de

administrarea probatoriului și formularea învinuirii, astfel constituie cheltuieli ce

urmează a fi achitate, conform prevederilor art. 143 alin. (2) Cod de procedură

penală (până la modificările din 09 februarie 2018), din contul mijloacelor bugetului

de stat, ținând cont de prevederile art. 3 Cod de procedură penală, care stipulează, că

în desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul

urmăririi penale sau al judecării cauzei în instanța judecătorească.

13

Astfel, sunt apreciate ca fiind corecte concluziile instanței de apel referitoare la

menținerea sentinței prin care a fost respinsă solicitarea înaintată de către acuzatorul

de stat privind încasarea de la inculpat a sumei de bani menționate mai sus, cu titlu

de cheltuieli suportate.

În temeiul celor expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, recursurile declarate

de procuror și de către avocatul Dandeș Veaceslav în numele succesorului părții

vătămate Dimitriadi Iulia urmează a fi admise în partea excluderii aplicării

prevederilor art. 90 Cod penal, cu casarea parțială a hotărârii instanței de apel, în

această parte.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se admit recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Cebotari Vitali și de către avocatul Dandeș Veaceslav în

numele succesorului părții vătămate Dimitriadi Iulia, casează parțial decizia

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 13 decembrie 2018, în cauza penală în

privința lui Corotcov Oleg Xxxxx, în partea individualizării pedepsei, rejudecă cauza

în această parte și pronunță o nouă hotărâre, conform căreia exclude aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal.

Corotcov Oleg Xxxxx, se consideră condamnat în baza art. 264 alin. (4) Cod

penal, la 5 (cinci) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, pe un termen de 5 ani.

Termenul executării pedepsei cu închisoare stabilite lui Corotcov Oleg Xxxxx,

de calculat din momentul reținerii, cu includerea în acest termen a perioadei aflării

acestuia în arestare preventivă și arest la domiciliu de la data de 19 decembrie 2017

până la 09 februarie 2018.

Celelalte dispoziții ale deciziei contestate, se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 19 iulie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Toma Nadejda

Judecător Țurcan Anatolie

Judecător Boico Victor

14