1ra-1937/2019 — art. 264 alin. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 4 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10, 12 CPP
1ra-1937/2019 — art. 264 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-1937/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 27 noiembrie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Țurcan Anatolie examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru și avocatul Ceceli Constantin în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 25 iunie 2019, în cauza penală în privința lui Cozma Ion Xxxxx, născut la xxxxx, originar din or. Xxxxx, domiciliat r-l Xxxxx s. Xxxxx. Termenul de examinare a cauzei: 1. prima instanță: 06.12.2018-07.05.2019 2. instanța de apel: 27.05.2019 – 25.06.2019 3. instanța de recurs: 17.08.2019-27.11.2019 A C O N S T A T AT:
Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 07 mai 2019, Cozma Ion Xxxxxe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - în baza art. 264 alin. (2) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 ani; - în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. În conformitate cu art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, i s-a aplicat lui Cozma I., pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci) ani, cu luarea inculpatului sub strajă în sala de judecată. S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Dorogani Alexandra. S-a încasat de la Cozma I. în beneficiul lui Dorogani A. prejudiciul moral, cauzat prin infracțiune, în mărime de 80 000 lei și suma de 3 000 lei, cu titlul de asistență juridică, în total suma de 83 000 lei. 1 S-a respins solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului în mărime de 3931 lei, ca fiind neîntemeiată.
Potrivit sentinței, s-a constatat că Cozma Ion, la data de 02 august 2018, aproximativ orele 01:50, fiind în stare de ebrietate alcoolică, conform raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 201806P0541 din 06 august 2018, având concentrația alcoolului etilic în sânge de 2,22 %, echivalent a 2,22 g/l, deținând permis de conducere perfectat pe numele său cu nr. xxxxx cu categoriile admise „B”, a condus automobilul de model „Honda Concerto" cu numerele de înmatriculare XXXXX cu viteză excesivă pe traseul R-34 km 100 prin satul Gotești, raionul Cantemir din direcția or. Cahul spre or. Cantemir, prin ce a încălcat cerințele art. 14 lit. a) din Regulamentul Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, potrivit căruia:,,... conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate... ”, precum și nu a respectat limita maximă de viteză pe drumul public local, prin ce a încălcat cerințele art. 47 pct. 1), lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede că : „... limita maximă de viteză în localități este de 50 km / h”, manifestînd o neglijență la trafic, iar în curba deosebit de periculoasă spre stânga, încălcând prevederile p. 45 alin. (1) din Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede că: “conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră”, în urma cărui fapt nu s-a isprăvit cu conducerea automobilului, a ieșit pe acostamentul din dreapta, după care a derapat peste partea carosabilă în șanțul din partea stângă pe direcția sa de deplasare, ulterior din inerție automobilul s-a inversat de mai multe ori poziționându-se pe acoperiș, în rezultatul căreia pasagerul care se afla pe bancheta din spate a automobilului, Luca Petru, potrivit raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 201813D0073 din 17 august 2018 i-au fost cauzate leziuni corporale ce se califică ca vătămare corporală medie, iar pasagerul de pe bancheta din față dreaptă a automobilului, Dorogani Valerii, a decedat la fața locului, în conformitate cu raportul de expertiză judiciară medico-legală nr.2018230060 din 08 octombrie 2018, moartea a survenit în rezultatul leziunilor corporale grave periculoase pentru viață. Acțiunile inculpatului Cozma Ion au fost încadrate de prima instanță în limitele indicilor calificativi prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății, acțiune săvîrșită în stare de ebrietate și de art. 264 alin. (4) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a provocat din imprudență, decesul unei persoane acțiune săvîrșită în stare de ebrietate.
Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Ceceli Constantin în numele inculpatului Cozma Ion, care a solicitat casarea parțială a acesteia, cu emiterea unei 2 decizii prin care: Cozma Ion să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal, stabilindu-i în baza art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 145 ore; în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită în baza art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani. În baza art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoarea să fie suspendată pe un termen de 2 ani și să nu fie executată, dacă în termenul de probă acesta nu va comite alte infracțiuni. În argumentarea cererii de apel a invocat, că: - prin sentința instanței de fond a fost aplicată o pedeapsă prea aspră în privința inculpatului, instanța de fond nu a luat în calcul toate argumentele expuse de către partea apărării și invocate în cadrul examinării cauzei, iar circumstanțe importante la stabilirea pedepsei nu au fost constatate și argumentate veridic de către instanță. Indică că, instanța de judecată eronat a concluzionat că, inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea acțiunilor și a încercat să ducă în eroare organul de urmărire penală referitor la persoana care a condus unitatea de transport pentru a evita răspunderea penală or, acestea contravin modului de examinare a procesului în instanța de fond și circumstanțelor cauzei. Astfel, invocă că inculpatul a recunoscut integral vinovăția, se căiește sincer de cele comise, nu a solicitat examinarea de noi probe, iar examinarea cauzei a avut loc în procedură simplificată în baza cererii autentice înaintată de către Cozma Ion la etapa ședinței preliminare; - pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal legea prevede trei alternative de pedeapsă și anume: amendă în mărime de la 950 la 1350 unități convenționale, sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore sau închisoare de pînă la 4 ani, în toate cazurile cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de la 3 la 5 ani; - instanța de judecată aplicînd inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal nu a ținut cont de prevederile art. 75 alin. (2) Cod penal, nu a motivat necesitatea aplicării acestei pedepse și argumentele care au dus la luarea unei asemenea soluții, aplicînd o pedeapsă prea aspră în coraport cu infracțiunea comisă (art. 264 alin. (2) Cod penal) cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea inculpatului. Mai invocă că, legiuitorul a stabilit expres că pedeapsa cu închisoarea are un caracter excepțional, iar pentru aplicarea acesteia de către instanța de judecată este necesar să se țină cont de două elemente în mod cumulativ și anume: gravitatea infracțiunii și personalitatea infractorului. Instanța de fond odată cu adoptarea sentinței nu a motivat acest fapt în cuprinsul sentinței, nu a combătut acest argument, fiind indicat în dezbateri de către partea apărării, nu s-a expus referitor la prevederile art. 75 alin. (2) Cod penal, care de asemenea a fost invocat de către inculpat și apărător, fapt ce a dus la încălcarea dreptului la apărare a inculpatului, dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO; 3 - în scopul aprecierii personalității inculpatului au fost invocate în dezbateri: referința nr. 937 din data de 13.08.2018, eliberată de Primăria com. Gotești, prin care se indică că Cozma Ion este caracterizat pozitiv la locul de trai, în privința acestuia nu au parvenit plîngeri, crește și educă 2 copii minori, locuiește în concubinaj cu Voina Elena, în locuri publice se comportă normal; revendicarea din 06.08.2018, potrivit căreia în privința lui Cozma Ion nu au fost înregistrate niciodată contravenții sau infracțiuni; informația nr. 01-6/483 din 08.08.2018, potrivit căreia Cozma Ion nu se află la evidența medicului narcolog; informația nr. 333/01-25 din 10.08.2018, potrivit căreia Cozma Ion nu se află la evidența medicului psihiatru. Susține că, instanța de fond prin transcrierea acestor circumstanțe nu le-a dat o apreciere, care ar susține sau respinge poziția apărării, nu a argumentat de ce aceste circumstanțe nu au influențat sub nici o formă la stabilirea pedepsei și de ce acestea au fost ignorate în raport cu prevederile art. 75 alin. (2). În aceeași ordine de idei, instanța de judecată nu a motivat de ce la stabilirea pedepsei în baza art. 264 alin. (2) Cod penal, o altă pedeapsă decît cea cu închisoarea nu este suficientă, și în legătură cu care circumstanțe aceasta nu ar atinge scopul corectării și reeducării persoanei; - la stabilirea pedepsei pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal, instanța de judecată urma să ia în calcul circumstanțele atenuante prevăzute de art. 76 după cum urmeză: Cozma Ion a recunoscut integral vinovăția; a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată; a restituit o parte din prejudiciul cauzat prin infracțiune; acesta nu a fost anterior atras niciodată la răspundere penală sau contravențională; are la întreținere 2 copii minori și se caracterizează pozitiv la locul de trai; - la adoptarea sentinței instanța de judecată nu a ținut cont de acțiunile părților vătămate, care de comun acord cu inculpatul au servit băuturi alcoolice, au urcat în mod iresponsabil în automobil cu acesta, fără să fie forțați sau convinși de către inculpat; - partea vătămată Luca Petru, care în ședința de judecată a solicitat ca inculpatul să fie pedepsit cu închisoare fără a indica careva pretenții materiale, a fost persoana care nemijlocit i-a servit pe toți cu băuturi alcoolice, tot el, potrivit procesului verbal de audiere a acestuia în calitate de parte vătămată, a declarat că el personal a urcat pe bancheta din față dreapta fără a invoca faptul că a fost forțat sau convins de către Cozma Ion, tot la solicitarea lui s-au deplasat la el la domiciliu pentru a-și schimba hainele, fapt ce indică direct la intențiile și acțiunile acestuia din noaptea comiterii infracțiunii. Toate aceste acțiuni ale părții vătămate Luca Petru poartă un caracter, care au influențat decisiv acțiunile inculpatului Cozma Ion, iar fiecare dintre ei purtînd o vină pentru cele întîmplate. Consideră că, pedeapsa aplicată de către instanța de judecată lui Cozma Ion este una prea aspră, în raport cu circumstanțele cauzei, care are un caracter ce depășește scopul pedepsei penale, stabilit de lege și anume acela de reeducare a condamntului.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 25 iunie 2019, a fost admis apelul declarat de către avocatul Constantin Ceceli în numele inculpatului, fiind casată parțial sentința în latura penală, prin care Cozma Ion, a fost 4 condamnat în baza art. 264 alin. (2) și 264 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea art. 84 Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani, fiind emisă o nouă hotărîre în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cozma Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa de 4 (patru ) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci) ani. În rest sentința a fost menținută.
În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a indicat că analizând criticele expuse în cererea de apel și în cadrul ședinței instanței de apel, suprapunându-le cu circumstanțele speței judecate, ajunge la concluzia că, în cadrul judecării cauzei s-a stabilit că, în urma producerii accidentului rutier din 02 august 2018, au avut de suferit pasagerii din autobmobilul condus de Cozma Ion: Luca Petru, cărui i-au fost provocate leziuni corporale: potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 201813D0073 din 17 august 2018, ce se califică ca vătămare corporală medie. (f.d. 74-75), iar lui Dorogani Valerii, conform raportului de expertiză judiciară nr. 2018230060 din 08 octombrie 2018, i-au fost cauzate leziuni corporale grave, în urma căror a survenit decesul acetuia în rezultatul leziunii corporale grave periculoase pentru viață, acțiunile acestuia fiind calificate în baza art. 264 alin. (2) și art. 264 alin. (4) Cod penal. Instanța de apel a considerat că, în speță nu este posibil concursul dintre infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal și infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (2) Cod penal, deoarece urmarea prejudiciabilă - decesul persoanei, prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal se află în legătură cauzală cu vătămarea medie a lui Luca Petru, faptă pentru care în privința lui Cozma Ion a fost pornită urmărirea penală în baza art. 264 alin. (2) Cod penal, cel din urmă fiind și condamnat separat pentru această infracțiunne la 2 ani închisoare, ca rezulat produs în urma accidentului rutier nominalizat și acțiunile inculpatului, care concomitent au avut drept urmare consecințe prevăzute în diferite alineate ale art.264 Cod penal, urmează a fi încadrate conform unuia din alineatele art.264 Cod penal, care prevăd cea mai gravă din consecințele survenite. Faptele cu diferite consecințe urmează a fi calificate prin cumulul de infracțiuni numai în cazurile în care ele sînt săvîrșite în diferite perioade de timp. Adică, la caz, nu este prezentă doar fapta de încălcare a regulilor de securitate a circulației de către o persoană care conduce mijlocul de transport în stare de ebrietate, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale, dar și aceleași acțiuni, care au provocat decesul unei persoane, ci respectivele acțiuni infracționale sunt depășite de inculpat, care se află în legătură cauzală, și care au dus la provocarea urmărilor prejudiciabile prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal. Astfel, instanța de apel a reținut că, fapta inculpatului urmează a fi calificată doar în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, fără a fi necesară calificarea suplimentară în 5 baza art. 264 alin. (2) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă inculpatului, reieșind din prevederile art. 264 alin. (4) Cod penal. Din aceste considerente și pentru a nu se admite aplicarea de două ori a răspunderii pentru aceiași încălcare a regulilor de circulație și de conducere a mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, încălcare ce a cauzat vătămarea medie a integrității corporale sau a sănătății și vătămare gravă, ce a dus la decesul unei personae, colegiul consideră că este necesar de a-i fi stabilită o singură pedeapsă. În ce privește critica procurorului, că deoarece instanța de fond a pronunțat sentința în procedură simplificată, inculpatul a recunoscut vinovăția indicată în rechizitoriu și în instanța de apel poate fi contestată sentința doar în ce privește stabilirea pedepsei, deaceea nu urmează a fi depășit obiectul apelului, care se referă doar la severitatea pedepsei stabilite de instanța de fond, instanța de apel a considerat-o neîntemeiată, deoarece conținutul faptelor incriminate lui Cozma Ion în rechizitoriu se regăsesc în plin volum în sentința de condamnare, iar cu referință la încadrarea juridică, instanța de fond incorect l-a recunscut vinovat pe Cozma Ion pe ambele capete de învinuire, astfel nu a fost exclusă aplicarea dublă a răspunderii pentru aceiași încălcare a regulilor de circulație și de conducere a mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, care a avut ca consecință vătămarea medie a unei persoane și decesul altei persoane. La fel, instanța de apel nu a putut reține nici argumentul acuzatorului de stat, precum că instanța de apel nu poate interveni în învinuirea înaintată, care a fost recunoscută integral de inculpat în cadrul ședinței instanței de fond, fiind examinată cauza penală în baza art. 3641 Cod de procedură penală și, instanța de fond în cazul dat trebuia să respingă cererea inculpatului cu privire la examinarea cauzei în procedură simplificată. În sensul dat, instanța de apel a reiterat că, inculpatul Cozma Ion prin înscris autentic și-a expus caracterul neechivoc al recunoașterii învinuirilor reținute prin rechizitoriu, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, precizând cunoașterea și însușirea probelor colectate de procuror în cadrul urmăririi penale, precum și a renunțat la administrarea altor probe. Mai mult ca atât, instanța de apel a menționat prevederile art. 3641 alin. (7) Cod de procedură penală, din conținutul cărora se desprinde că, după încheierea dezbaterilor, potrivit art. 418 alin. (1) Cod procedură penală, respectând ordinea de soluționare a cauzei potrivit art. 338 Cod de procedură penală, instanța, care judecă de un complet de judecători, purcede la deliberare și adoptarea dispozitivului hotărîrii sau hotărîrea integlară în conformitate cu prevederile art. 382 - 398 Cod de procedură penală. În afară de aceasta, instanța de apel a ținut seama că inculpatul nu are dreptul de a renunța de la examinarea dosarului în baza probelor acumulate în cadrul urmăririi penale, dar la speță, inculpatul recunoaște în totalitate faptele imputate în rechizitoriu, doar este rezervat asupra calificării infracțiunii săvîrșite. 6 Verificând aspectele de fapt și de drept operate de instanța de fond la adoptarea soluției de condamnare a inculpatului Cozma Ion de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 264 alin. (2) și art. 264 alin. (4) Cod penal, instanța de apel a considerat că instanța de fond a adoptat o soluție contrară circumstanțelor de fapt constatate în ședința instanței de fond și de apel, cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procesual. Din start, instanța de apel a reținut, că acțiunile inculpatului Cozma Ion au fost calificate în baza art. 264 alin. (2) Cod penal potrivit indiciilor calificativi „încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății, acțiune săvîrșită în stare de ebrietate”, precum și în baza art. 264 alin. (4) Cod penal potrivit indiciilor calificativi „încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății, care a provocat decesul unei personae, acțiune săvîrșită în stare de ebrietate”. Eroarea admisă de prima instanță la adoptarea sentinței de condamnare constă în faptul, că prima instanță a dat o apreciere eronată probelor administrate și circumstanțelor de fapt constatate, și eronat a conchis că fapta infracțională săvîrșită de inculpatul Cozma Ion poate fi încadrată ca fiind un cumul ideal de infracțiuni, prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal și art. 264 alin. (4) Cod penal. Legea penală la art. 264 alin. (2) Cod penal, instituie răspunderea pentru următoarele acțiuni intenționate: încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății, acțiune săvîrșită în stare de ebrietate. Fapta încadrată în baza art. 264 alin. (2) Cod penal, îi este imputată inculpatului Cozma Ion a fi săvârșită în același timp, loc, circumstanțe ca și fapta prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal. În ședința judiciară a fost confirmat obiectiv prin probe că, inculpatul Cozma Ion a condus mijlocul de transport fiind în stare de ebrietate, ce a cauzat încălcarea regulilor de securitate a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, în legătură cu care fapt apar urmări sub formă de vătămări medii sau grave ale integrității corporale sau ale sănătății, aflate în raport de cauzalitate cu comiterea încălcării acestor reguli și acțiunile acestuia formează latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.264 alin. (4) Cod penal. Însăși faptul, că inculpatul Cozma Ion, nemijlocit pînă la producerea accidentului rutier soldat cu decesul unei persoane, a condus mijlocul de transport aflîndu-se în stare de ebrietate cauzată de consumul de alcool, nu necesită a fi calificat suplimentar ca fiind o faptă penală distinctă, or aceste acțiuni sunt o parte componentă a faptei penale săvârșite prin încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care 7 conduce mijlocul de transport, încălcare care a provocat vătămări medii unei persoane si decesul altei personae, acțiune săvîrșită în stare de ebrietate. În cadrul examinării cauzei s-a stabilit că, inculpatul Cozma Ion, la data de 02 august 2018, aproximativ orele 01:50, fiind în stare de ebrietate alcoolică, conform Raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 201806P0541 din 06 august 2018, având concentrația alcoolului etilic în sânge de 2,22 %, echivalent a 2,22 g/l, deținând permis de conducere perfectat pe numele său cu nr. xxxxx cu categoriile admise „B”, a condus automobilul de model „Honda Concerto" cu numerele de înmatriculare XXXXX cu viteză excesivă pe traseul R-34 km 100 prin satul Gotești, raionul Cantemir, din direcția or. Cahul spre or. Cantemir, prin ce a încălcat cerințele art. 14 lit. a) din Regulamentul Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, potrivit căruia:,,... conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate... ”, precum și nu a respectat limita maximă de viteză pe drumul public local prin ce a încălcat cerințele art. 47 pct. l), lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede că : „... limita maximă de viteză în localități este de 50 km / h”, manifestînd o neglijență la trafic, iar în curba deosebit de periculoasă spre stânga, încălcând prevederile p. 45 alin. (1) din Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede că: “conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră”, în urma cărui fapt nu s-a isprăvit cu conducerea automobilului, a ieșit pe acostamentul din dreapta, după care a derapat peste partea carosabilă în șanțul din partea stângă pe direcția sa de deplasare, ulterior din inerție automobilul s-a inversat de mai multe ori poziționându-se pe acoperiș, în rezultatul căreia pasagerul care se afla pe bancheta din spate a automobilului, Luca Petru, potrivit raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 201813D0073 din 17 august 2018 i-au fost cauzate leziuni corporale ce condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare corporală medie, iar pasagerul de pe bancheta din față dreaptă a automobilului, Dorogani Valerii a decedat la fața locului, în conformitate cu raportul de expertiză judiciară medico-legală nr.2018230060 din 08 octombrie 2018, moartea a survenit în rezultatul leziunilor corporale grave periculoase pentru viață. Astfel, în acțiunile inculpatului Cozma Ion sînt indicii infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal, însă în cumulativ cu urmările de deces a unei persoane în situația din speță și conform circumstanțelor constatate, aplicarea art. 264 alin. (4) Cod penal, exclude posibilitatea calificării acțiunilor inculpatului Cozma Ion în cumul cu art. 264 alin. (2) Cod penal, dat fiind că toate acțiunile inculpatului Cozma Ion expuse în rechizitoriu sunt cuprinse de componența unei singure infracțiuni - art. 264 alin. (4) Cod penal. O altă eroare admisă de instanța de fond, generată de calificarea incorectă a faptelor imputate, constă în stabilirea eronată a pedepsei pentru fapta încadrată în baza art. 264 alin. (2) Cod penal și pentru concursul infracțiunilor conform art. 84 alin. (1) Cod penal. 8 La adoptarea deciziei, instanța de apel a reținut că, inculpatul Cozma Ion a săvîrșit acțiunile prejudiciabile încadrate de art. 264 alin. (4) Cod penal - încălcare care a cauzat din imprudență vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății și decesul unei persoane, acțiune săvîrsită în stare de ebrietate, fapte prejudiciabile care se pedepsesc, potrivit legii de pînă la modificările operate prin Legea nr. 138 din 19.07.2018, în vigoare din 14.12.2018, cu închisoare de la 4 la 8 ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de la 4 la 5 ani. Raportat la prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, limitele pedepsei aplicabile inculpatului Cozma Ion sunt: închisoare de la 2 ani 6 luni la 5 ani 3 luni. Aici, instanța de apel a reținut, că inculpatul Cozma Ion anterior nu a fost atras la răspundere penală, este la prima abatere, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, a recunoscut vina, se caracterizează pozitiv la locul de trai, se căiește sincer de cele comise, are la întreținere doi copii minori, totodată ține seama de gravitatea infracțiunii care face parte din categoria infracțiunilor grave, comise din imprudență, comiterea infracțiunii în stare de ebrietate cauzată de consumul de alcool, totodată luând în considerație că victimele de comun acord au urcat în automobilul inculpatului, cu care au servit băururi alcoolice, astfel au tolerat starea de ebrietate a conducătorului mijlocului de transport și într-un fel și-au asumat riscul posibil ce ar putea avea loc în urma conducerii mijlocului de transport de către o persoană în stare de ebrietate, ceea ce exclude aplicarea față de inculpatul Cozma Ion a unei pedepse maxime prevăzute de articolul 264 alin (4) Cod penal și în complex aceste circumstanțe a determinat instanța de apel de a aplica în privința inculpatului Cozma Ion în baza art. 264 alin.(4) Cod penal, pedeapsa în formă de închisoare pe termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un terme de 5 ani, cu includerea în termenul de pedeapsă stabilit a perioadei deținerii în stare de arest din 07 mai 2019 pînă la 25 iunie 2019. Cu referire la solicitarea apărării privind aplicarea în privința inculpatului a art. 90 Cod penal, instanța de apel a considerat-o neîntemeiată și pasibilă de a fi respinsă or, argumentele expuse de partea apărării, privind atingerea scopului pedepsei penale în condiții non-privative de libertate, luând în considerație faptul că inculpatul a recunoscut vinovăția, are la întreținere doi copii minori și soția, se caracterizează pozitiv, instanța de apel a reținut drept nesusceptibile de a întemaia aplicarea art. 90 Cod penal pe aceste circumstanțe, deoarece acestea constituie circumstanțe care au fost luate în considerație la stabilirea pedepsei. Sub acest aspect, instanța de apel a constatat că, prin recunoașterea vinovăției, inculpatul a condiționat judecarea cauzei în procedură simplificată, beneficiind de aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. Totodată, instanța a stabilit că, gravitatea infracțiunii a fost deja reținută de către instanța de apel la individualizarea pedepsei. În acest context, instanța de apel a menționat că, invocarea ulterioară a acestor circumstanțe, la individualizarea executării pedepsei, 9 nu are o susținere legală, or ar însemna că acelorași chestiuni de fapt li se acordă o dublă valență juridică. În aceeași ordine de idei, instanța de apel a mai reținut că la constatarea oportunității suspendării executării pedepsei penale, soluția de individualizare a executării pedepsei, nu poate fi motivată ținând cont doar de personalitatea inculpatului, ci și de consecințele care au survenit în urma acțiunilor infracționale ale inculpatului în cazul de față aceasta soldându-se cu decesul unei persoane, comportamentul inculpatului după săvârșirea infracțiunii, care a recuperat doar parțial prejudiciul cauzat parții vătămate. În prezența acestor constatări, instanța de apel a conchis că, suspendarea condiționată a executării pedepsei în privința inculpatului Cozma Ion solicitată de avocatul Constantin Ceceli, este lipsită de careva motive și urmează a fi exclusă, or, această soluție nu va asigura atingerea scopului pedepsei penale, de corectare, reeducare a inculpatului și prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor personae. În același timp, instanța de apel a reținut că, că dezacordul cu condamnarea inculpatului la închisoare fără a suspenda condiționat executarea pedepsei, au constituit obiect de examinare în prima instanță și asupra acestora instanța și-a expus considerentele, bazate pe cumulul de circumstanțe analizate în corespundere cu prevederile art. 75 Cod penal, care sânt susținute și de instanța de apel. Astfel, instanța de apel a considerat că, prima instanță la stabilirea pedepsei inculpatului a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, și anume, pe de o parte, că inculpatul nu are antecedente penale, însă pe de altă parte, a ținut seama de pericolul social concret extrem de ridicat al faptelor de care este învinuit inculpatul (de prejudiciile fizice cauzate victimei, care în final a decedat, conducerea automobilului în stare de ebrietate), de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează (căința sinceră), și agravează răspunderea (nu au fost stabilite), de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și faptul că, prin comportamentul său procesual, inculpatul a dovedit că a regretat comiterea faptei ilegale și i s-a redus limitele pedepselor cu 1/3. Cu referire la argumentele invocate de către avocatul Ceceli Constantin, precum că în privința inculpatului pot fi aplicate prevederile art. 90 Cod penal, instanța de apel a indicat că, la individualizarea pedepsei, instanța de fond corect a concluzionat despre imposibilitatea aplicării inculpatului Cozma Ion prevederile art. 90 Cod penal, indicând că caracterul preventiv al pedepsei aplicate necesită să-și provoace efectul, or, conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică soldată cu decesul victimei este o situație gravă cu consecințe grave, astfel că, pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să descurajeze inculpatul pe viitor, precum și alte persoane de a conduce mijlocul de transport în stare de ebrietate. În caz contrar în societate se poate forma o opinie greșită, că conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate soldată cu decesul unei persoane este o faptă mai puțin periculoasă, cu o pedeapsă destul de blândă.
Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 10 6.1 Procuror, care solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței, deoarece apelul a fost greșit admis. În motivarea recursului indică: - instanța de apel nu putea să examineze alte chestiuni decât individualizarea pedepsei, or în urma judecării în procedură simplificată, părțile pot exercita calea de atac a apelului, de regulă sub aspectul individualizării pedepsei, inculpatul neputând renunța la opțiunea de a fi judecat potrivit procedurii simplificate; - în situația aplicării de către prima instanță a prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, instanța de apel era obligată să verifice în principiu îndeplinirea dispozițiilor art. 3641 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală și nu putea reține o altă situație de fapt și o altă încadrare juridică decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță; - inculpatul susținut de avocat a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, recunoscând în întregime situația de fapt și încadrarea juridică; - instanța de apel ilegal a casat sentința în latura penală, fără ca să fie dispusă rejudecarea cauzei după regulile generale pentru prima instanță, deoarece a constatat încălcarea normelor penale și de procedură penală și că fapta urma să fie calificată conform prevederilor art. 264 alin. (4) Cod penal. 6.2 Avocatul Ceceli C. în numele inculpatului, care solicită casarea parțială a acesteia, cu emiterea unei decizii prin care Cozma I. să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani. În baza art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare să fie suspendată pe un termen de 2 ani. În motivarea recursului indică: - decizia nu este motivată în partea ce ține de limita pedepsei, aceasta necorespunzând cu practica judiciară pe care o avem deja. Or, instanța de apel nu a motivat de ce incupatului nu i s-a aplicat o pedeapsă mai blândă, o pedeapsă ce se apropie de limita minimă prevăzută de prevederile Codului de procedură penală, luând în considerație șirul de circumstanțe atenuante, precum și faptul că în practica națională există deja cazuri cu mult mai grave unde au fost aplicate pedepse cu închisoare de la 2 ani și 8 luni până la 3 ani; - consideră că inculpatului Cozma Ion îi pot fi aplicate prevederile art. 90 Cod penal, suspendând condiționat executarea pedepsei aplicate; - atât la faza urmăririi penale, cât și în instanța de fond și cea de apel, inculpatul Cozma Ion a recunoscut de la început și pe deplin fapta săvârșită, depunând sub jurământ declarații consecutive referitor la cele comise, acestea coroborând întru tot cu restul probelor administrate pe caz, ce se conțin în rechizitoriu; - instanța de judecată urma să ia în calcul circumstanțele atenuante prevăzute de art. 76 Cod penal. Cozma Ion a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată și a acceptat probele acuzării, a restituit o parte din prejudiciul cauzat prin infracțiune benevol, are la întreținere 2 copii minori, se caracterizează pozitiv la 11 locul de trai, se căiește sincer, a comis pentru prima dată o infracțiune, lipsesc circumstanțele agravante, important este și atârnarea inculpatului față de faptă și conștientizarea acțiunilor ilicite săvârșite, circumstanțe care în ansamblu permit aplicarea art. 90 Cod penal; -este important și momentul profilactic, de corectare și reeducare prin faptul de arestare preventivă a lui Cozma Ion. Aflarea pentru prima dată în penitenciar l-a determinat să evalueze și să conștientizeze acțiunile sale, consecințele lor și să se gândească la un comportament pe viitor fără a încălca legea penală, un comportament legal și ireproșabil; - la adoptarea deciziei, instanța nu a ținut cont de acțiunile părților vătămate care de comun acord cu inculpatul au servit băuturi alcoolice, au urcat în mod iresponsabil în automobil cu acesta, fără să fie forțați sau convinși de către inculpat; - partea vătămată Luca Petru care în ședința de judecată a solicitat ca inculpatul să fie pedepsit cu închisoare, fără a indica careva pretenții materiale, a fost persoana care nemijlocit i-a servit pe toți cu băuturi alcoolice, tot el potrivit procesului verbal de audiere a acestuia în calitate de parte vătămată a declarat că, el personal a urcat pe bancheta din față dreapta fără a invoca faptul că, a fost forțat sau convins de către Cozma Ion, tot la solicitarea lui s-au deplasat la el la domiciliu pentru a-și schimba hainele fapt ce indică direct la intențiile și acțiunile acestuia din noaptea comiterii infracțiunii. Toate aceste acțiuni ale părții vătămate Luca Petru Xxxxx poartă un caracter care au influențat decisiv acțiunile inculpatului Cozma Ion, iar fiecare dintre ei purtînd o vină pentru cele întîmplate. - pedeapsa aplicată de către instanța de judecată lui Cozma Ion este una prea aspră în raport cu circumstanțele cauzei care are un caracter ce depășește scopul pedepsei penale stabilit de lege și anume acela de reeducare a condamntului; - consideră că corectarea și reeducarea inculpatului va fi posibilă cu aplicarea unei pedepse penale cu închisoare, cu suspendarea condiționată a acesteia și cu privarea de dreptul special. În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate corespunzător de către recurent. 12 Cu referire la recursul declarat de către procuror. Colegiul penal relevă că, potrivit textului recursului declarat, titularul acestuia invocă de drept temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală și anume că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. În esență, recurentul critică decizia instanței de apel din motiv că această instanță nu putea să examineze alte chestiuni decât individualizarea pedepsei, or în urma judecării în procedură simplificată, părțile pot exercita calea de atac a apelului, de regulă sub aspectul individualizării pedepsei, inculpatul neputând renunța la opțiunea de a fi judecat potrivit procedurii simplificate. Instanța de recurs consideră că, de fapt prin argumentele invocate sub aspectul temeiurilor pentru recurs prevăzute la pct. 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, recurentul își exprimă dezacordul cu faptul că, în situația aplicării de către prima instanță a prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, instanța de apel era obligată să verifice în principiu îndeplinirea dispozițiilor art. 3641 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală și nu putea reține o altă situație de fapt și o altă încadrare juridică decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță. Astfel, Colegiul penal reține că împotriva sentinței adoptate de prima instanță în urma judecării în procedura simplificată, părțile pot exercita calea de atac a apelului, de regulă, sub aspectul individualizării pedepsei, inculpatul neputînd renunța la opțiunea de a fi judecat potrivit procedurii simplificate. În situația aplicării de către prima instanță a dispozițiilor art.3641 CPP, instanța de apel este obligată să verifice în principiu îndeplinirea cerințelor dispozițiilor art.3641 alin.(1) și (4) CPP și nu poate reține o altă situație de fapt și o altă încadrare juridică decît cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță. Analizând textul deciziei atacate, Colegiul constată că, temeiurile invocate de către recurent, prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel declarată, hotărârea cuprinzând și motivele pe care se întemeiază soluția adoptată, inclusiv și asupra chestiunii invocate de procuror și menționată mai sus. Din textul deciziei recurate se atestă, că instanța de apel, a statuat că conținutul faptelor incriminate lui Cozma Ion în rechizitoriu se regăsesc în plin volum în sentința de condamnare, iar cu referință la încadrarea juridică, instanța de fond incorect l-a recunscut vinovat pe Cozma Ion pe ambele capete de învinuire, astfel nu a fost exclusă aplicarea dublă a răspunderii pentru aceiași încălcare a regulilor de circulație și de conducere a mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, care a avut ca consecință vătămarea medie a unei persoane și decesul altei persoane. 13 În viziunea instanței de recurs, instanța de apel just a constatat că, inculpatul Cozma Ion prin înscris autentic și-a expus caracterul neechivoc al recunoașterii învinuirilor reținute prin rechizitoriu, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, precizând cunoașterea și însușirea probelor colectate de procuror în cadrul urmăririi penale, precum și a renunțat la administrarea altor probe. Mai mult ca atât, prevederile art. 3641 alin. (7) Cod de procedură penală, din conținutul cărora se desprinde că, după încheierea dezbaterilor, potrivit art. 418 alin. (1) Cod procedură penală, respectând ordinea de soluționare a cauzei potrivit art. 338 Cod de procedură penală, instanța, care judecă de un complet de judecători, purcede la deliberare și adoptarea dispozitivului hotărîrii sau hotărîrea integlară în conformitate cu prevederile art. 382 - 398 Cod de procedură penală. În afară de aceasta, instanța de apel a ținut seama că inculpatul nu are dreptul de a renunța de la examinarea dosarului în baza probelor acumulate în cadrul urmăririi penale, dar la speță, inculpatul recunoaște în totalitate faptele imputate în rechizitoriu, doar este rezervat asupra calificării infracțiunii săvîrșite, din care considerent instanța de recurs reține că, instanța de apel corect a casat doar parțial sentința, astfel fiind neîntemeiate argumentele procurorului precum că, cauza urma a fi judecată după regulile generale pentru prima instanță. Verificând aspectele de fapt și de drept operate de instanța de fond la adoptarea soluției de condamnare a inculpatului Cozma Ion de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 264 alin. (2) și art. 264 alin. (4) Cod penal, instanța de apel corect a considerat că instanța de fond a adoptat o soluție contrară circumstanțelor de fapt constatate în ședința instanței de fond și de apel, cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procesual. Din start, instanța de apel a reținut, că acțiunile inculpatului Cozma Ion au fost calificate în baza art. 264 alin.(2) Cod penal potrivit indiciilor calificativi „încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății, acțiune săvîrșită în stare de ebrietate”, precum și în baza art. 264 alin.(4) Cod penal potrivit indiciilor calificativi „încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății, care a provocat decesul unei personae, acțiune săvîrșită în stare de ebrietate”. Eroarea admisă de prima instanță la adoptarea sentinței de condamnare constă în faptul, că prima instanță a dat o apreciere eronată probelor administrate și circumstanțelor de fapt constatate, și eronat a conchis că fapta infracțională săvîrșită de inculpatul Cozma Ion poate fi încadrată ca fiind un cumul ideal de infracțiuni, prevăzute de art. 264 alin.(2) Cod penal și art. 264 alin.(4) Cod penal. Legea penală la art. 264 alin. (2) Cod penal instituie răspunderea pentru următoarele acțiuni intenționate: încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de 14 transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății, acțiune săvîrșită în stare de ebrietate. Fapta încadrată pe art. 264 alin. (2) Cod penal, îi este imputată inculpatului Cozma Ion a fi săvârșită în același timp, loc, circumstanțe ca și fapta prevăzută de art.264 alin.(4) Cod penal. Colegiul penal reține că, în ședința judiciară a fost confirmat obiectiv prin probe că inculpatul Cozma Ion a condus mijlocul de transport fiind în stare de ebrietate, ce a cauzat încălcarea regulilor de securitate a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, în legătură cu care fapt apar urmări sub formă de vătămări medii sau grave ale integrității corporale sau ale sănătății, aflate în raport de cauzalitate cu comiterea încălcării acestor reguli și acțiunile acestuia formează latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(4) Cod penal. Însăși faptul, că inculpatul Cozma Ion, nemijlocit pînă la producerea accidentului rutier soldat cu decesul unei persoane, a condus mijlocul de transport aflîndu-se în stare de ebrietate cauzată de consumul de alcool, nu necesită a fi calificat suplimentar ca fiind o faptă penală distinctă, or aceste acțiuni sunt o parte componentă a faptei penale săvârșite prin încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare care a provocat vătămări medii unei persoane si decesul altei personae, acțiune săvîrșită în stare de ebrietate. Astfel, în acțiunile inculpatului Cozma Ion sînt indicii infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal, însă în cumulativ cu urmările de deces a unei persoane în situația din speță și conform circumstanțelor constatate, aplicarea art. 264 alin. (4) Cod penal, exclude posibilitatea calificării acțiunilor inculpatului Cozma Ion în cumul cu art. 264 alin. (2) Cod penal, dat fiind că toate acțiunile inculpatului Cozma Ion expuse în rechizitoriu sunt cuprinse de componența unei singure infracțiuni - art. 264 alin. (4) Cod penal. Reieșind din circumstanțele expuse, Colegiul penal constată că instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, argumentând pe deplin motivele pentru care a admis apelul avocatului Ceceli C. în numele inculpatului, fiind casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cozma Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci) ani, în rest fiind menținută sentința, urmare a circumstanțelor expuse mai sus. Din acest punct de vedere se conchide că, de fapt, în cauză nu s-au comis erorile de drept prevăzute în pct. 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deci, nu persistă temei de casare a soluției adoptate de instanța de apel, din care considerent se dispune inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat. 15 Cu referire la recursul declarat de către avocatul Ceceli C. în numele inculpatului. Recurentul, invocă ca temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, conform căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Totodată din textul recursului, Colegiul atestă, că autorul nu contestă starea de fapt stabilită de către instanțele de fond și nici încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, din care considerente nu se va expune referitor la aceste aspecte, însă recurentul își exprimă dezacordul cu pedeapsa stabilită de instanța de apel, considerând că aceasta este prea aspră, nu au fost luate în calcul circumstanțele concrete ale cauzei, solicitând aplicarea art. 90 Cod penal, în privința inculpatului, astfel semnalează și temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Întru susținerea poziției sale, instanța de recurs remarcă prevederile art. 414 alin. (1), (5) Cod de procedură penală, unde este prevăzut că instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Analizând temeiurile invocate pentru recurs, în raport cu circumstanțele și materialele cauzei, Colegiului penal consideră, că în prezenta speța nici unul din ele nu este incident cazurilor de casare, deoarece instanța de apel și-a motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului, stabilită pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal, ținând cont și de dispozițiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, din care considerent instanța de recurs respinge argumentul recurentului, precum că nu a fost dat răspuns la toate argumentele apărării. În viziunea Colegiului penal, instanța de apel a motivat desfășurat hotărârea adoptată privind casarea sentinței, iar decizia instanței de apel corespunde prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, respectiv alegațiile invocate de recurent privitor la prezența temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu sânt incidente pentru desființarea hotărârii instanței de apel și vor fi analizate sub aspectul prezenței temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Instanța de recurs consideră că, în prezenta speță nu și-a găsit confirmarea nici temeiul pentru recurs invocat de către inculpat și apărătorul acestuia, și prevăzut la 16 pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în ce privește individualizarea pedepsei, și anume prin aplicarea inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe o perioadă de probațiune. Prin urmare, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării acestei operațiuni, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de individualizare a acesteia. Conform principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale, în coraport cu criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute la art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsă luând în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Instanța de recurs reține că inculpatul a fost condamnat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal, iar cauza fost examinată în procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală. Totodată, Colegiul penal menționează că sancțiunea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal, la momentul comiterii infracțiunii prevedea pedeapsă cu închisoare de la 4 la 8 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de la 4 la 5 ani, iar conform art. 16 alin. (4) Cod penal, necătând la faptul că este o infracțiune săvârșită din imprudență față de urmările prejudiciabile, aceasta se clasifică ca infracțiune gravă. Colegiul notează că, instanțele de judecată trebuie să asigure aplicarea măsurilor aspre de pedeapsă față de persoanele adulte care au săvârșit infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave. Analizând însă, textul deciziei contestate Colegiul atestă, că la stabilirea pedepsei lui Cozma I. instanța de apel, a ținut seama pe deplin de prevederile art. 61, 75 Cod penal, precum și de gravitatea infracțiunii săvârșite ce face parte din categoria celor grave, de faptul că Cozma Ion anterior nu a fost atras la răspundere penală, este la prima abatere, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, a recunoscut vina, se caracterizează pozitiv la locul de trai, se căiește sincer de cele comise, are la întreținere doi copii minori, totodată a ținut seama comiterea infracțiunii în stare de ebrietate cauzată de consumul de alcool, totodată luând în considerație că victimele de comun acord au urcat în automobilul inculpatului, cu care au servit băururi alcoolice, astfel au tolerat starea de ebrietate a conducătorului mijlocului de transport și într-un fel și-au asumat riscul posibil ce ar putea avea loc în urma conducerii mijlocului de transport de către o persoană în stare de ebrietate, excluzând aplicarea față de inculpatul Cozma Ion a unei pedepse maxime. 17 Prin urmare, această instanță, ținând cont și de prevederile art. 78 alin. (1) lit. a) Cod penal, în coraport cu dispozițiile art. 3641 Cod de procedură penală a stabilit inculpatului pedeapsa cu închisoare prevăzută la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod, mai aproape de limita minimă, reducând o treime din pedeapsă. De asemenea, instanța de recurs remarcă, că circumstanțele precum: săvârșirea pentru prima dată a infracțiunii și prezența a doi copii minori la întreținere, au avut ca efect aplicarea prevederilor art. 78 Cod penal, în cumul cu alte circumstanțe reținute de către instanța de apel, din care considerent Colegiul penal respinge critica recurentului, precum că decizia nu este motivată în partea ce ține de limita pedepsei, aceasta necorespunzând cu practica judiciară pe care o avem deja. Cu referire la argumentul recurentului, precum că instanța de apel nu a motivat de ce incupatului nu i s-a aplicat o pedeapsă mai blândă, o pedeapsă ce se apropie de limita minimă prevăzută de prevederile Codului de procedură penală, luând în considerație șirul de circumstanțe atenuante, precum și faptul că în practica națională există deja cazuri cu mult mai grave unde au fost aplicate pedepse cu închisoare de la 2 ani și 8 luni până la 3 ani, Colegiul penal reține că conform prevederilor art. 78 alin (1) Cod penal, în cazul în care instanța de judecată constată circumstanțe atenuante la săvîrșirea infracțiunii, pedeapsa principală se reduce sau se schimbă după cum urmează: a) dacă minimul pedepsei cu închisoare prevăzut la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod este mai mic de 10 ani, pedeapsa poate fi redusă pînă la acest minim. În așa mod, la litera a) alin. (1) art. 78 Cod penal, se omite caracterul obligatoriu al atenuării pedepsei principale și se stabilește doar dreptul instanței de judecată de a reduce pedeapsa. Astfel, în cazul dat instanța de apel a stabilit inculpatului pedeapsa cu închisoare, mai aproape de limita minimă, reducând o treime din pedeapsă, fiind dreptul instanței de a stabili cât de aproape de limita minimă să fie redusă pedeapsa, reieșind din fiecare caz aparte, fără a ține cont de parctica judiciară existentă. Așadar, Colegiul consideră, că instanța de apel just a conchis că nu sânt suficiente împrejurări pentru a aplica o pedeapsă condiționată cu suspendare conform art. 90 alin. (1) Cod penal, mai mult ca atât că fapta de care se face vinovat inculpatul s-a soldat cu decesul unei persoane, la fel Cozma I. a recuperat parțial prejudiciul cauzat prin infracțiune. Astfel, în viziunea instanței de recurs, fapta comisă de inculpat, prezintă un pericol sporit pentru societate și în special pentru participanții la trafic. Totodată, Colegiul penal specifică că potrivit alin. (1) art. 90 Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă. Așa dar, din conținutul normei enunțate, rezultă că instanța de judecată 18 poate dispune suspendare condiționată a executării pedepsei, în caz că va considera necesar, adică din sensul acestei norme această prevedere poartă un caracter facultativ și nu unul imperativ. În altă ordine de idei, Colegiul penal consideră nefondată critica recurentului, precum că în privința inculpatului, fiind prezente mai multe circumstanțe atenuante, iar circumstanțe agravante nefiind stabilite, urmează a fi aplicate prevederile art. 90 Cod penal, deoarece instanța de apel just a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite care se clasifică ca gravă și care reprezintă un grad sporit de pericol pentru societate, ce s-a soldat cu decesul unei persoane. Având în vedere toate împrejurările cauzei, instanța de recurs consideră, că pedeapsa principală de 4 ani închisoare, stabilită în sarcina inculpatului, cu reducere a 1/3 din limitele de pedeapsă prevăzute de lege, în conformitate cu art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală și modalitatea de executare a acesteia, a fost individualizată corect și în așa fel încât acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare, iar aplicarea unei pedepse mai blânde, poate încuraja pe viitor săvârșirea altor infracțiuni. Astfel, Colegiul statuează că, pedeapsa individualizată de instanța de apel, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că n-a fost constatată prezența în speța examinată a careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Având ca reper cele menționate, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Ceceli Constantin în numele inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) CPP, Colegiul penal D E C I D E: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru și avocatul Ceceli Constantin în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 25 iunie 2019, în cauza penală privindu-l pe Cozma Ion Xxxxxe, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 27 decembrie 2019. Președinte Timofti Vadimir Judecător Cobzac Elena Judecător Țurcan Anatolie 19
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.