1ra-1937/2019 — art. 264 alin. 4 CP

1ra-1937/2019 — art. 264 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1937/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

27 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru și

avocatul Ceceli Constantin în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 25 iunie 2019, în cauza penală

în privința lui

Cozma Ion Xxxxx, născut la xxxxx, originar din or. Xxxxx,

domiciliat r-l Xxxxx s. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T AT:

Xxxxxe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- în baza art. 264 alin. (2) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport

pe un termen de 2 ani;

- în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport

pe un termen de 5 ani.

În conformitate cu art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor stabilite, i s-a aplicat lui Cozma I., pedeapsa definitivă sub

formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen

de 5 (cinci) ani, cu luarea inculpatului sub strajă în sala de judecată.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate

Dorogani Alexandra. S-a încasat de la Cozma I. în beneficiul lui Dorogani A.

prejudiciul moral, cauzat prin infracțiune, în mărime de 80 000 lei și suma de 3 000

lei, cu titlul de asistență juridică, în total suma de 83 000 lei.

1

S-a respins solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor

judiciare din contul inculpatului în mărime de 3931 lei, ca fiind neîntemeiată.

aproximativ orele 01:50, fiind în stare de ebrietate alcoolică, conform raportului de

expertiză judiciară medico-legală nr. 201806P0541 din 06 august 2018, având

concentrația alcoolului etilic în sânge de 2,22 %, echivalent a 2,22 g/l, deținând

permis de conducere perfectat pe numele său cu nr. xxxxx cu categoriile admise „B”,

a condus automobilul de model „Honda Concerto" cu numerele de înmatriculare

XXXXX cu viteză excesivă pe traseul R-34 km 100 prin satul Gotești, raionul

Cantemir din direcția or. Cahul spre or. Cantemir, prin ce a încălcat cerințele art. 14

lit. a) din Regulamentul Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

357 din 13.05.2009, potrivit căruia:,,... conducătorului de vehicul îi este interzis să

conducă vehiculul în stare de ebrietate... ”, precum și nu a respectat limita maximă

de viteză pe drumul public local, prin ce a încălcat cerințele art. 47 pct. 1), lit. a) al

Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede că : „... limita maximă de viteză în

localități este de 50 km / h”, manifestînd o neglijență la trafic, iar în curba deosebit de

periculoasă spre stânga, încălcând prevederile p. 45 alin. (1) din Regulamentului

Circulației Rutiere, care prevede că: “conducătorul trebuie să conducă vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii

factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în

conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a

vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră”, în urma cărui fapt nu

s-a isprăvit cu conducerea automobilului, a ieșit pe acostamentul din dreapta, după

care a derapat peste partea carosabilă în șanțul din partea stângă pe direcția sa de

deplasare, ulterior din inerție automobilul s-a inversat de mai multe ori

poziționându-se pe acoperiș, în rezultatul căreia pasagerul care se afla pe bancheta

din spate a automobilului, Luca Petru, potrivit raportului de expertiză judiciară

medico-legală nr. 201813D0073 din 17 august 2018 i-au fost cauzate leziuni corporale

ce se califică ca vătămare corporală medie, iar pasagerul de pe bancheta din față

dreaptă a automobilului, Dorogani Valerii, a decedat la fața locului, în conformitate

cu raportul de expertiză judiciară medico-legală nr.2018230060 din 08 octombrie

2018, moartea a survenit în rezultatul leziunilor corporale grave periculoase pentru

viață.

Acțiunile inculpatului Cozma Ion au fost încadrate de prima instanță în limitele

indicilor calificativi prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal - încălcarea regulilor de

securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care

conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a

integrității corporale sau a sănătății, acțiune săvîrșită în stare de ebrietate și de art. 264 alin.

(4) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor

de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a provocat din

imprudență, decesul unei persoane acțiune săvîrșită în stare de ebrietate.

inculpatului Cozma Ion, care a solicitat casarea parțială a acesteia, cu emiterea unei

2

decizii prin care: Cozma Ion să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal, stabilindu-i în baza art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității în mărime de 145 ore; în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, fiindu-i

stabilită în baza art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 4 ani. În baza art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoarea

să fie suspendată pe un termen de 2 ani și să nu fie executată, dacă în termenul de

probă acesta nu va comite alte infracțiuni.

În argumentarea cererii de apel a invocat, că:

- prin sentința instanței de fond a fost aplicată o pedeapsă prea aspră în privința

inculpatului, instanța de fond nu a luat în calcul toate argumentele expuse de către

partea apărării și invocate în cadrul examinării cauzei, iar circumstanțe importante la

stabilirea pedepsei nu au fost constatate și argumentate veridic de către instanță.

Indică că, instanța de judecată eronat a concluzionat că, inculpatul nu a recunoscut

vina în comiterea acțiunilor și a încercat să ducă în eroare organul de urmărire

penală referitor la persoana care a condus unitatea de transport pentru a evita

răspunderea penală or, acestea contravin modului de examinare a procesului în

instanța de fond și circumstanțelor cauzei. Astfel, invocă că inculpatul a recunoscut

integral vinovăția, se căiește sincer de cele comise, nu a solicitat examinarea de noi

probe, iar examinarea cauzei a avut loc în procedură simplificată în baza cererii

autentice înaintată de către Cozma Ion la etapa ședinței preliminare;

- pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal legea

prevede trei alternative de pedeapsă și anume: amendă în mărime de la 950 la 1350

unități convenționale, sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la

240 de ore sau închisoare de pînă la 4 ani, în toate cazurile cu privarea de dreptul de

a conduce mijloace de transport pe un termen de la 3 la 5 ani;

- instanța de judecată aplicînd inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 2 ani pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2)

Cod penal nu a ținut cont de prevederile art. 75 alin. (2) Cod penal, nu a motivat

necesitatea aplicării acestei pedepse și argumentele care au dus la luarea unei

asemenea soluții, aplicînd o pedeapsă prea aspră în coraport cu infracțiunea comisă

(art. 264 alin. (2) Cod penal) cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea inculpatului.

Mai invocă că, legiuitorul a stabilit expres că pedeapsa cu închisoarea are un

caracter excepțional, iar pentru aplicarea acesteia de către instanța de judecată este

necesar să se țină cont de două elemente în mod cumulativ și anume: gravitatea

infracțiunii și personalitatea infractorului. Instanța de fond odată cu adoptarea

sentinței nu a motivat acest fapt în cuprinsul sentinței, nu a combătut acest

argument, fiind indicat în dezbateri de către partea apărării, nu s-a expus referitor la

prevederile art. 75 alin. (2) Cod penal, care de asemenea a fost invocat de către

inculpat și apărător, fapt ce a dus la încălcarea dreptului la apărare a inculpatului,

dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO;

3

- în scopul aprecierii personalității inculpatului au fost invocate în dezbateri:

referința nr. 937 din data de 13.08.2018, eliberată de Primăria com. Gotești, prin care

se indică că Cozma Ion este caracterizat pozitiv la locul de trai, în privința acestuia

nu au parvenit plîngeri, crește și educă 2 copii minori, locuiește în concubinaj cu

Voina Elena, în locuri publice se comportă normal; revendicarea din 06.08.2018,

potrivit căreia în privința lui Cozma Ion nu au fost înregistrate niciodată contravenții

sau infracțiuni; informația nr. 01-6/483 din 08.08.2018, potrivit căreia Cozma Ion nu

se află la evidența medicului narcolog; informația nr. 333/01-25 din 10.08.2018,

potrivit căreia Cozma Ion nu se află la evidența medicului psihiatru. Susține că,

instanța de fond prin transcrierea acestor circumstanțe nu le-a dat o apreciere, care

ar susține sau respinge poziția apărării, nu a argumentat de ce aceste circumstanțe

nu au influențat sub nici o formă la stabilirea pedepsei și de ce acestea au fost

ignorate în raport cu prevederile art. 75 alin. (2). În aceeași ordine de idei, instanța de

judecată nu a motivat de ce la stabilirea pedepsei în baza art. 264 alin. (2) Cod penal,

o altă pedeapsă decît cea cu închisoarea nu este suficientă, și în legătură cu care

circumstanțe aceasta nu ar atinge scopul corectării și reeducării persoanei;

- la stabilirea pedepsei pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.

(4) Cod penal, instanța de judecată urma să ia în calcul circumstanțele atenuante

prevăzute de art. 76 după cum urmeză: Cozma Ion a recunoscut integral vinovăția; a

solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată; a restituit o parte din

prejudiciul cauzat prin infracțiune; acesta nu a fost anterior atras niciodată la

răspundere penală sau contravențională; are la întreținere 2 copii minori și se

caracterizează pozitiv la locul de trai;

- la adoptarea sentinței instanța de judecată nu a ținut cont de acțiunile părților

vătămate, care de comun acord cu inculpatul au servit băuturi alcoolice, au urcat în

mod iresponsabil în automobil cu acesta, fără să fie forțați sau convinși de către

inculpat;

- partea vătămată Luca Petru, care în ședința de judecată a solicitat ca

inculpatul să fie pedepsit cu închisoare fără a indica careva pretenții materiale, a fost

persoana care nemijlocit i-a servit pe toți cu băuturi alcoolice, tot el, potrivit

procesului verbal de audiere a acestuia în calitate de parte vătămată, a declarat că el

personal a urcat pe bancheta din față dreapta fără a invoca faptul că a fost forțat sau

convins de către Cozma Ion, tot la solicitarea lui s-au deplasat la el la domiciliu

pentru a-și schimba hainele, fapt ce indică direct la intențiile și acțiunile acestuia din

noaptea comiterii infracțiunii. Toate aceste acțiuni ale părții vătămate Luca Petru

poartă un caracter, care au influențat decisiv acțiunile inculpatului Cozma Ion, iar

fiecare dintre ei purtînd o vină pentru cele întîmplate. Consideră că, pedeapsa

aplicată de către instanța de judecată lui Cozma Ion este una prea aspră, în raport cu

circumstanțele cauzei, care are un caracter ce depășește scopul pedepsei penale,

stabilit de lege și anume acela de reeducare a condamntului.

fost admis apelul declarat de către avocatul Constantin Ceceli în numele

inculpatului, fiind casată parțial sentința în latura penală, prin care Cozma Ion, a fost

4

condamnat în baza art. 264 alin. (2) și 264 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea art. 84 Cod

penal, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de

5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de

a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani, fiind emisă o nouă hotărîre în

această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cozma Ion a

fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod

penal și i s-a stabilit pedeapsa de 4 (patru ) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport

pe un termen de 5 (cinci) ani. În rest sentința a fost menținută.

criticele expuse în cererea de apel și în cadrul ședinței instanței de apel,

suprapunându-le cu circumstanțele speței judecate, ajunge la concluzia că, în cadrul

judecării cauzei s-a stabilit că, în urma producerii accidentului rutier din 02 august

2018, au avut de suferit pasagerii din autobmobilul condus de Cozma Ion: Luca

Petru, cărui i-au fost provocate leziuni corporale: potrivit raportului de expertiză

judiciară nr. 201813D0073 din 17 august 2018, ce se califică ca vătămare corporală

medie. (f.d. 74-75), iar lui Dorogani Valerii, conform raportului de expertiză judiciară

nr. 2018230060 din 08 octombrie 2018, i-au fost cauzate leziuni corporale grave, în

urma căror a survenit decesul acetuia în rezultatul leziunii corporale grave

periculoase pentru viață, acțiunile acestuia fiind calificate în baza art. 264 alin. (2) și

art. 264 alin. (4) Cod penal.

Instanța de apel a considerat că, în speță nu este posibil concursul dintre

infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal și infracțiunea prevăzută de art.

264 alin. (2) Cod penal, deoarece urmarea prejudiciabilă - decesul persoanei,

prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal se află în legătură cauzală cu vătămarea

medie a lui Luca Petru, faptă pentru care în privința lui Cozma Ion a fost pornită

urmărirea penală în baza art. 264 alin. (2) Cod penal, cel din urmă fiind și condamnat

separat pentru această infracțiunne la 2 ani închisoare, ca rezulat produs în urma

accidentului rutier nominalizat și acțiunile inculpatului, care concomitent au avut

drept urmare consecințe prevăzute în diferite alineate ale art.264 Cod penal,

urmează a fi încadrate conform unuia din alineatele art.264 Cod penal, care prevăd

cea mai gravă din consecințele survenite.

Faptele cu diferite consecințe urmează a fi calificate prin cumulul de infracțiuni

numai în cazurile în care ele sînt săvîrșite în diferite perioade de timp. Adică, la caz,

nu este prezentă doar fapta de încălcare a regulilor de securitate a circulației de către

o persoană care conduce mijlocul de transport în stare de ebrietate, încălcare ce a

cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale, dar și aceleași

acțiuni, care au provocat decesul unei persoane, ci respectivele acțiuni infracționale

sunt depășite de inculpat, care se află în legătură cauzală, și care au dus la

provocarea urmărilor prejudiciabile prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a reținut că, fapta inculpatului urmează a fi calificată

doar în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, fără a fi necesară calificarea suplimentară în

5

baza art. 264 alin. (2) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă inculpatului, reieșind din

prevederile art. 264 alin. (4) Cod penal.

Din aceste considerente și pentru a nu se admite aplicarea de două ori a

răspunderii pentru aceiași încălcare a regulilor de circulație și de conducere a

mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică

cu grad avansat, încălcare ce a cauzat vătămarea medie a integrității corporale sau a

sănătății și vătămare gravă, ce a dus la decesul unei personae, colegiul consideră că

este necesar de a-i fi stabilită o singură pedeapsă.

În ce privește critica procurorului, că deoarece instanța de fond a pronunțat

sentința în procedură simplificată, inculpatul a recunoscut vinovăția indicată în

rechizitoriu și în instanța de apel poate fi contestată sentința doar în ce privește

stabilirea pedepsei, deaceea nu urmează a fi depășit obiectul apelului, care se referă

doar la severitatea pedepsei stabilite de instanța de fond, instanța de apel a

considerat-o neîntemeiată, deoarece conținutul faptelor incriminate lui Cozma Ion în

rechizitoriu se regăsesc în plin volum în sentința de condamnare, iar cu referință la

încadrarea juridică, instanța de fond incorect l-a recunscut vinovat pe Cozma Ion pe

ambele capete de învinuire, astfel nu a fost exclusă aplicarea dublă a răspunderii

pentru aceiași încălcare a regulilor de circulație și de conducere a mijlocului de

transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat, care a avut ca consecință vătămarea medie a unei persoane și decesul altei

persoane.

La fel, instanța de apel nu a putut reține nici argumentul acuzatorului de stat,

precum că instanța de apel nu poate interveni în învinuirea înaintată, care a fost

recunoscută integral de inculpat în cadrul ședinței instanței de fond, fiind examinată

cauza penală în baza art. 3641 Cod de procedură penală și, instanța de fond în cazul

dat trebuia să respingă cererea inculpatului cu privire la examinarea cauzei în

procedură simplificată. În sensul dat, instanța de apel a reiterat că, inculpatul Cozma

Ion prin înscris autentic și-a expus caracterul neechivoc al recunoașterii învinuirilor

reținute prin rechizitoriu, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor

administrate în cursul urmăririi penale, precizând cunoașterea și însușirea probelor

colectate de procuror în cadrul urmăririi penale, precum și a renunțat la

administrarea altor probe.

Mai mult ca atât, instanța de apel a menționat prevederile art. 3641 alin. (7) Cod

de procedură penală, din conținutul cărora se desprinde că, după încheierea

dezbaterilor, potrivit art. 418 alin. (1) Cod procedură penală, respectând ordinea de

soluționare a cauzei potrivit art. 338 Cod de procedură penală, instanța, care judecă

de un complet de judecători, purcede la deliberare și adoptarea dispozitivului

hotărîrii sau hotărîrea integlară în conformitate cu prevederile art. 382 - 398 Cod de

procedură penală. În afară de aceasta, instanța de apel a ținut seama că inculpatul nu

are dreptul de a renunța de la examinarea dosarului în baza probelor acumulate în

cadrul urmăririi penale, dar la speță, inculpatul recunoaște în totalitate faptele

imputate în rechizitoriu, doar este rezervat asupra calificării infracțiunii săvîrșite.

6

Verificând aspectele de fapt și de drept operate de instanța de fond la adoptarea

soluției de condamnare a inculpatului Cozma Ion de săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 264 alin. (2) și art. 264 alin. (4) Cod penal, instanța de apel a

considerat că instanța de fond a adoptat o soluție contrară circumstanțelor de fapt

constatate în ședința instanței de fond și de apel, cu aplicarea eronată a normelor de

drept material și procesual.

Din start, instanța de apel a reținut, că acțiunile inculpatului Cozma Ion au fost

calificate în baza art. 264 alin. (2) Cod penal potrivit indiciilor calificativi „încălcarea

regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare

medie a integrității corporale sau a sănătății, acțiune săvîrșită în stare de ebrietate”, precum

și în baza art. 264 alin. (4) Cod penal potrivit indiciilor calificativi „încălcarea regulilor

de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care

conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare gravă a

integrității corporale sau a sănătății, care a provocat decesul unei personae, acțiune săvîrșită

în stare de ebrietate”.

Eroarea admisă de prima instanță la adoptarea sentinței de condamnare constă

în faptul, că prima instanță a dat o apreciere eronată probelor administrate și

circumstanțelor de fapt constatate, și eronat a conchis că fapta infracțională săvîrșită

de inculpatul Cozma Ion poate fi încadrată ca fiind un cumul ideal de infracțiuni,

prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal și art. 264 alin. (4) Cod penal.

Legea penală la art. 264 alin. (2) Cod penal, instituie răspunderea pentru

următoarele acțiuni intenționate: încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de

exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de

transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității

corporale sau a sănătății, acțiune săvîrșită în stare de ebrietate.

Fapta încadrată în baza art. 264 alin. (2) Cod penal, îi este imputată inculpatului

Cozma Ion a fi săvârșită în același timp, loc, circumstanțe ca și fapta prevăzută de

art. 264 alin. (4) Cod penal.

În ședința judiciară a fost confirmat obiectiv prin probe că, inculpatul Cozma

Ion a condus mijlocul de transport fiind în stare de ebrietate, ce a cauzat încălcarea

regulilor de securitate a mijloacelor de transport de către persoana care conduce

mijlocul de transport, în legătură cu care fapt apar urmări sub formă de vătămări

medii sau grave ale integrității corporale sau ale sănătății, aflate în raport de

cauzalitate cu comiterea încălcării acestor reguli și acțiunile acestuia formează latura

obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.264 alin. (4) Cod penal.

Însăși faptul, că inculpatul Cozma Ion, nemijlocit pînă la producerea

accidentului rutier soldat cu decesul unei persoane, a condus mijlocul de transport

aflîndu-se în stare de ebrietate cauzată de consumul de alcool, nu necesită a fi

calificat suplimentar ca fiind o faptă penală distinctă, or aceste acțiuni sunt o parte

componentă a faptei penale săvârșite prin încălcarea regulilor de securitate a

circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care

7

conduce mijlocul de transport, încălcare care a provocat vătămări medii unei

persoane si decesul altei personae, acțiune săvîrșită în stare de ebrietate.

În cadrul examinării cauzei s-a stabilit că, inculpatul Cozma Ion, la data de 02

august 2018, aproximativ orele 01:50, fiind în stare de ebrietate alcoolică, conform

Raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 201806P0541 din 06 august 2018,

având concentrația alcoolului etilic în sânge de 2,22 %, echivalent a 2,22 g/l, deținând

permis de conducere perfectat pe numele său cu nr. xxxxx cu categoriile admise „B”,

a condus automobilul de model „Honda Concerto" cu numerele de înmatriculare

XXXXX cu viteză excesivă pe traseul R-34 km 100 prin satul Gotești, raionul

Cantemir, din direcția or. Cahul spre or. Cantemir, prin ce a încălcat cerințele art. 14

lit. a) din Regulamentul Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

357 din 13.05.2009, potrivit căruia:,,... conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă

vehiculul în stare de ebrietate... ”, precum și nu a respectat limita maximă de viteză pe

drumul public local prin ce a încălcat cerințele art. 47 pct. l), lit. a) al Regulamentului

Circulației Rutiere, care prevede că : „... limita maximă de viteză în localități este de 50

km / h”, manifestînd o neglijență la trafic, iar în curba deosebit de periculoasă spre

stânga, încălcând prevederile p. 45 alin. (1) din Regulamentului Circulației Rutiere,

care prevede că: “conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de

viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce

influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă

situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d)

situația rutieră”, în urma cărui fapt nu s-a isprăvit cu conducerea automobilului, a

ieșit pe acostamentul din dreapta, după care a derapat peste partea carosabilă în

șanțul din partea stângă pe direcția sa de deplasare, ulterior din inerție automobilul

s-a inversat de mai multe ori poziționându-se pe acoperiș, în rezultatul căreia

pasagerul care se afla pe bancheta din spate a automobilului, Luca Petru, potrivit

raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 201813D0073 din 17 august 2018

i-au fost cauzate leziuni corporale ce condiționează dereglarea sănătății de lungă

durată și se califică ca vătămare corporală medie, iar pasagerul de pe bancheta din

față dreaptă a automobilului, Dorogani Valerii a decedat la fața locului, în

conformitate cu raportul de expertiză judiciară medico-legală nr.2018230060 din 08

octombrie 2018, moartea a survenit în rezultatul leziunilor corporale grave

periculoase pentru viață. Astfel, în acțiunile inculpatului Cozma Ion sînt indicii

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal, însă în cumulativ cu urmările

de deces a unei persoane în situația din speță și conform circumstanțelor constatate,

aplicarea art. 264 alin. (4) Cod penal, exclude posibilitatea calificării acțiunilor

inculpatului Cozma Ion în cumul cu art. 264 alin. (2) Cod penal, dat fiind că toate

acțiunile inculpatului Cozma Ion expuse în rechizitoriu sunt cuprinse de

componența unei singure infracțiuni - art. 264 alin. (4) Cod penal.

O altă eroare admisă de instanța de fond, generată de calificarea incorectă a

faptelor imputate, constă în stabilirea eronată a pedepsei pentru fapta încadrată în

baza art. 264 alin. (2) Cod penal și pentru concursul infracțiunilor conform art. 84

alin. (1) Cod penal.

8

La adoptarea deciziei, instanța de apel a reținut că, inculpatul Cozma Ion a

săvîrșit acțiunile prejudiciabile încadrate de art. 264 alin. (4) Cod penal - încălcare

care a cauzat din imprudență vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății

și decesul unei persoane, acțiune săvîrsită în stare de ebrietate, fapte prejudiciabile

care se pedepsesc, potrivit legii de pînă la modificările operate prin Legea nr. 138 din

19.07.2018, în vigoare din 14.12.2018, cu închisoare de la 4 la 8 ani cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de la 4 la 5 ani.

Raportat la prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, limitele

pedepsei aplicabile inculpatului Cozma Ion sunt: închisoare de la 2 ani 6 luni la 5 ani

3 luni.

Aici, instanța de apel a reținut, că inculpatul Cozma Ion anterior nu a fost atras

la răspundere penală, este la prima abatere, nu se află la evidența medicului

narcolog și psihiatru, a recunoscut vina, se caracterizează pozitiv la locul de trai, se

căiește sincer de cele comise, are la întreținere doi copii minori, totodată ține seama

de gravitatea infracțiunii care face parte din categoria infracțiunilor grave, comise

din imprudență, comiterea infracțiunii în stare de ebrietate cauzată de consumul de

alcool, totodată luând în considerație că victimele de comun acord au urcat în

automobilul inculpatului, cu care au servit băururi alcoolice, astfel au tolerat starea

de ebrietate a conducătorului mijlocului de transport și într-un fel și-au asumat

riscul posibil ce ar putea avea loc în urma conducerii mijlocului de transport de către

o persoană în stare de ebrietate, ceea ce exclude aplicarea față de inculpatul Cozma

Ion a unei pedepse maxime prevăzute de articolul 264 alin (4) Cod penal și în

complex aceste circumstanțe a determinat instanța de apel de a aplica în privința

inculpatului Cozma Ion în baza art. 264 alin.(4) Cod penal, pedeapsa în formă de

închisoare pe termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis,

cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un terme de 5 ani, cu

includerea în termenul de pedeapsă stabilit a perioadei deținerii în stare de arest din

07 mai 2019 pînă la 25 iunie 2019.

Cu referire la solicitarea apărării privind aplicarea în privința inculpatului a art.

90 Cod penal, instanța de apel a considerat-o neîntemeiată și pasibilă de a fi respinsă

or, argumentele expuse de partea apărării, privind atingerea scopului pedepsei

penale în condiții non-privative de libertate, luând în considerație faptul că

inculpatul a recunoscut vinovăția, are la întreținere doi copii minori și soția, se

caracterizează pozitiv, instanța de apel a reținut drept nesusceptibile de a întemaia

aplicarea art. 90 Cod penal pe aceste circumstanțe, deoarece acestea constituie

circumstanțe care au fost luate în considerație la stabilirea pedepsei.

Sub acest aspect, instanța de apel a constatat că, prin recunoașterea vinovăției,

inculpatul a condiționat judecarea cauzei în procedură simplificată, beneficiind de

aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. Totodată, instanța

a stabilit că, gravitatea infracțiunii a fost deja reținută de către instanța de apel la

individualizarea pedepsei. În acest context, instanța de apel a menționat că,

invocarea ulterioară a acestor circumstanțe, la individualizarea executării pedepsei,

9

nu are o susținere legală, or ar însemna că acelorași chestiuni de fapt li se acordă o

dublă valență juridică.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a mai reținut că la constatarea

oportunității suspendării executării pedepsei penale, soluția de individualizare a

executării pedepsei, nu poate fi motivată ținând cont doar de personalitatea

inculpatului, ci și de consecințele care au survenit în urma acțiunilor infracționale ale

inculpatului în cazul de față aceasta soldându-se cu decesul unei persoane,

comportamentul inculpatului după săvârșirea infracțiunii, care a recuperat doar

parțial prejudiciul cauzat parții vătămate. În prezența acestor constatări, instanța de

apel a conchis că, suspendarea condiționată a executării pedepsei în privința

inculpatului Cozma Ion solicitată de avocatul Constantin Ceceli, este lipsită de

careva motive și urmează a fi exclusă, or, această soluție nu va asigura atingerea

scopului pedepsei penale, de corectare, reeducare a inculpatului și prevenire a

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor personae.

În același timp, instanța de apel a reținut că, că dezacordul cu condamnarea

inculpatului la închisoare fără a suspenda condiționat executarea pedepsei, au

constituit obiect de examinare în prima instanță și asupra acestora instanța și-a

expus considerentele, bazate pe cumulul de circumstanțe analizate în corespundere

cu prevederile art. 75 Cod penal, care sânt susținute și de instanța de apel.

Astfel, instanța de apel a considerat că, prima instanță la stabilirea pedepsei

inculpatului a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, și

anume, pe de o parte, că inculpatul nu are antecedente penale, însă pe de altă parte,

a ținut seama de pericolul social concret extrem de ridicat al faptelor de care este

învinuit inculpatul (de prejudiciile fizice cauzate victimei, care în final a decedat,

conducerea automobilului în stare de ebrietate), de gravitatea infracțiunii săvârșite,

de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează (căința sinceră),

și agravează răspunderea (nu au fost stabilite), de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și faptul că, prin comportamentul său

procesual, inculpatul a dovedit că a regretat comiterea faptei ilegale și i s-a redus

limitele pedepselor cu 1/3.

Cu referire la argumentele invocate de către avocatul Ceceli Constantin, precum

că în privința inculpatului pot fi aplicate prevederile art. 90 Cod penal, instanța de

apel a indicat că, la individualizarea pedepsei, instanța de fond corect a concluzionat

despre imposibilitatea aplicării inculpatului Cozma Ion prevederile art. 90 Cod

penal, indicând că caracterul preventiv al pedepsei aplicate necesită să-și provoace

efectul, or, conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică soldată

cu decesul victimei este o situație gravă cu consecințe grave, astfel că, pedeapsa

aplicată inculpatului trebuie să descurajeze inculpatul pe viitor, precum și alte

persoane de a conduce mijlocul de transport în stare de ebrietate. În caz contrar în

societate se poate forma o opinie greșită, că conducerea mijlocului de transport în

stare de ebrietate soldată cu decesul unei persoane este o faptă mai puțin

periculoasă, cu o pedeapsă destul de blândă.

10

6.1 Procuror, care solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței, deoarece

apelul a fost greșit admis.

În motivarea recursului indică:

- instanța de apel nu putea să examineze alte chestiuni decât individualizarea

pedepsei, or în urma judecării în procedură simplificată, părțile pot exercita calea de

atac a apelului, de regulă sub aspectul individualizării pedepsei, inculpatul

neputând renunța la opțiunea de a fi judecat potrivit procedurii simplificate;

- în situația aplicării de către prima instanță a prevederilor art. 3641 Cod de

procedură penală, instanța de apel era obligată să verifice în principiu îndeplinirea

dispozițiilor art. 3641 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală și nu putea reține o altă

situație de fapt și o altă încadrare juridică decât cea reținută în rechizitoriu și de către

prima instanță;

- inculpatul susținut de avocat a solicitat examinarea cauzei în procedură

simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, recunoscând în

întregime situația de fapt și încadrarea juridică;

- instanța de apel ilegal a casat sentința în latura penală, fără ca să fie dispusă

rejudecarea cauzei după regulile generale pentru prima instanță, deoarece a

constatat încălcarea normelor penale și de procedură penală și că fapta urma să fie

calificată conform prevederilor art. 264 alin. (4) Cod penal.

6.2 Avocatul Ceceli C. în numele inculpatului, care solicită casarea parțială a

acesteia, cu emiterea unei decizii prin care Cozma I. să fie recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă

sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 4 ani. În baza art. 90 Cod penal, pedeapsa cu

închisoare să fie suspendată pe un termen de 2 ani.

În motivarea recursului indică:

- decizia nu este motivată în partea ce ține de limita pedepsei, aceasta

necorespunzând cu practica judiciară pe care o avem deja. Or, instanța de apel nu a

motivat de ce incupatului nu i s-a aplicat o pedeapsă mai blândă, o pedeapsă ce se

apropie de limita minimă prevăzută de prevederile Codului de procedură penală,

luând în considerație șirul de circumstanțe atenuante, precum și faptul că în practica

națională există deja cazuri cu mult mai grave unde au fost aplicate pedepse cu

închisoare de la 2 ani și 8 luni până la 3 ani;

- consideră că inculpatului Cozma Ion îi pot fi aplicate prevederile art. 90 Cod

penal, suspendând condiționat executarea pedepsei aplicate;

- atât la faza urmăririi penale, cât și în instanța de fond și cea de apel, inculpatul

Cozma Ion a recunoscut de la început și pe deplin fapta săvârșită, depunând sub

jurământ declarații consecutive referitor la cele comise, acestea coroborând întru tot

cu restul probelor administrate pe caz, ce se conțin în rechizitoriu;

- instanța de judecată urma să ia în calcul circumstanțele atenuante prevăzute

de art. 76 Cod penal. Cozma Ion a solicitat examinarea cauzei în procedură

simplificată și a acceptat probele acuzării, a restituit o parte din prejudiciul cauzat

prin infracțiune benevol, are la întreținere 2 copii minori, se caracterizează pozitiv la

11

locul de trai, se căiește sincer, a comis pentru prima dată o infracțiune, lipsesc

circumstanțele agravante, important este și atârnarea inculpatului față de faptă și

conștientizarea acțiunilor ilicite săvârșite, circumstanțe care în ansamblu permit

aplicarea art. 90 Cod penal;

-este important și momentul profilactic, de corectare și reeducare prin faptul de

arestare preventivă a lui Cozma Ion. Aflarea pentru prima dată în penitenciar l-a

determinat să evalueze și să conștientizeze acțiunile sale, consecințele lor și să se

gândească la un comportament pe viitor fără a încălca legea penală, un

comportament legal și ireproșabil;

- la adoptarea deciziei, instanța nu a ținut cont de acțiunile părților vătămate

care de comun acord cu inculpatul au servit băuturi alcoolice, au urcat în mod

iresponsabil în automobil cu acesta, fără să fie forțați sau convinși de către inculpat;

- partea vătămată Luca Petru care în ședința de judecată a solicitat ca inculpatul

să fie pedepsit cu închisoare, fără a indica careva pretenții materiale, a fost persoana

care nemijlocit i-a servit pe toți cu băuturi alcoolice, tot el potrivit procesului verbal

de audiere a acestuia în calitate de parte vătămată a declarat că, el personal a urcat

pe bancheta din față dreapta fără a invoca faptul că, a fost forțat sau convins de către

Cozma Ion, tot la solicitarea lui s-au deplasat la el la domiciliu pentru a-și schimba

hainele fapt ce indică direct la intențiile și acțiunile acestuia din noaptea comiterii

infracțiunii. Toate aceste acțiuni ale părții vătămate Luca Petru Xxxxx poartă un

caracter care au influențat decisiv acțiunile inculpatului Cozma Ion, iar fiecare dintre

ei purtînd o vină pentru cele întîmplate.

- pedeapsa aplicată de către instanța de judecată lui Cozma Ion este una prea

aspră în raport cu circumstanțele cauzei care are un caracter ce depășește scopul

pedepsei penale stabilit de lege și anume acela de reeducare a condamntului;

- consideră că corectarea și reeducarea inculpatului va fi posibilă cu aplicarea

unei pedepse penale cu închisoare, cu suspendarea condiționată a acesteia și cu

privarea de dreptul special.

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora, ca fiind

vădit neîntemeiate, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate

corespunzător de către recurent.

12

Cu referire la recursul declarat de către procuror.

Colegiul penal relevă că, potrivit textului recursului declarat, titularul acestuia

invocă de drept temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de

procedură penală și anume că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile în

care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită.

În esență, recurentul critică decizia instanței de apel din motiv că această

instanță nu putea să examineze alte chestiuni decât individualizarea pedepsei, or în

urma judecării în procedură simplificată, părțile pot exercita calea de atac a apelului,

de regulă sub aspectul individualizării pedepsei, inculpatul neputând renunța la

opțiunea de a fi judecat potrivit procedurii simplificate.

Instanța de recurs consideră că, de fapt prin argumentele invocate sub aspectul

temeiurilor pentru recurs prevăzute la pct. 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, recurentul își exprimă dezacordul cu faptul că, în situația aplicării de către

prima instanță a prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, instanța de apel era

obligată să verifice în principiu îndeplinirea dispozițiilor art. 3641 alin. (1) și (4) Cod

de procedură penală și nu putea reține o altă situație de fapt și o altă încadrare

juridică decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță.

Astfel, Colegiul penal reține că împotriva sentinței adoptate de prima instanță

în urma judecării în procedura simplificată, părțile pot exercita calea de atac a

apelului, de regulă, sub aspectul individualizării pedepsei, inculpatul neputînd

renunța la opțiunea de a fi judecat potrivit procedurii simplificate. În situația

aplicării de către prima instanță a dispozițiilor art.3641 CPP, instanța de apel este

obligată să verifice în principiu îndeplinirea cerințelor dispozițiilor art.3641 alin.(1) și

(4) CPP și nu poate reține o altă situație de fapt și o altă încadrare juridică decît cea

reținută în rechizitoriu și de către prima instanță.

Analizând textul deciziei atacate, Colegiul constată că, temeiurile invocate de

către recurent, prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au

găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de

apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8)

Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în cererea de apel declarată, hotărârea cuprinzând și motivele pe

care se întemeiază soluția adoptată, inclusiv și asupra chestiunii invocate de

procuror și menționată mai sus. Din textul deciziei recurate se atestă, că instanța de

apel, a statuat că conținutul faptelor incriminate lui Cozma Ion în rechizitoriu se

regăsesc în plin volum în sentința de condamnare, iar cu referință la încadrarea

juridică, instanța de fond incorect l-a recunscut vinovat pe Cozma Ion pe ambele

capete de învinuire, astfel nu a fost exclusă aplicarea dublă a răspunderii pentru

aceiași încălcare a regulilor de circulație și de conducere a mijlocului de transport de

către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, care a

avut ca consecință vătămarea medie a unei persoane și decesul altei persoane.

13

În viziunea instanței de recurs, instanța de apel just a constatat că, inculpatul

Cozma Ion prin înscris autentic și-a expus caracterul neechivoc al recunoașterii

învinuirilor reținute prin rechizitoriu, solicitând ca judecata să se facă în baza

probelor administrate în cursul urmăririi penale, precizând cunoașterea și însușirea

probelor colectate de procuror în cadrul urmăririi penale, precum și a renunțat la

administrarea altor probe.

Mai mult ca atât, prevederile art. 3641 alin. (7) Cod de procedură penală, din

conținutul cărora se desprinde că, după încheierea dezbaterilor, potrivit art. 418 alin.

(1) Cod procedură penală, respectând ordinea de soluționare a cauzei potrivit art.

338 Cod de procedură penală, instanța, care judecă de un complet de judecători,

purcede la deliberare și adoptarea dispozitivului hotărîrii sau hotărîrea integlară în

conformitate cu prevederile art. 382 - 398 Cod de procedură penală. În afară de

aceasta, instanța de apel a ținut seama că inculpatul nu are dreptul de a renunța de la

examinarea dosarului în baza probelor acumulate în cadrul urmăririi penale, dar la

speță, inculpatul recunoaște în totalitate faptele imputate în rechizitoriu, doar este

rezervat asupra calificării infracțiunii săvîrșite, din care considerent instanța de

recurs reține că, instanța de apel corect a casat doar parțial sentința, astfel fiind

neîntemeiate argumentele procurorului precum că, cauza urma a fi judecată după

regulile generale pentru prima instanță.

Verificând aspectele de fapt și de drept operate de instanța de fond la adoptarea

soluției de condamnare a inculpatului Cozma Ion de săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 264 alin. (2) și art. 264 alin. (4) Cod penal, instanța de apel corect a

considerat că instanța de fond a adoptat o soluție contrară circumstanțelor de fapt

constatate în ședința instanței de fond și de apel, cu aplicarea eronată a normelor de

drept material și procesual.

Din start, instanța de apel a reținut, că acțiunile inculpatului Cozma Ion au fost

calificate în baza art. 264 alin.(2) Cod penal potrivit indiciilor calificativi „încălcarea

regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare

medie a integrității corporale sau a sănătății, acțiune săvîrșită în stare de ebrietate”, precum

și în baza art. 264 alin.(4) Cod penal potrivit indiciilor calificativi „încălcarea regulilor

de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care

conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare gravă a

integrității corporale sau a sănătății, care a provocat decesul unei personae, acțiune săvîrșită

în stare de ebrietate”.

Eroarea admisă de prima instanță la adoptarea sentinței de condamnare constă

în faptul, că prima instanță a dat o apreciere eronată probelor administrate și

circumstanțelor de fapt constatate, și eronat a conchis că fapta infracțională săvîrșită

de inculpatul Cozma Ion poate fi încadrată ca fiind un cumul ideal de infracțiuni,

prevăzute de art. 264 alin.(2) Cod penal și art. 264 alin.(4) Cod penal.

Legea penală la art. 264 alin. (2) Cod penal instituie răspunderea pentru

următoarele acțiuni intenționate: încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de

exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de

14

transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității

corporale sau a sănătății, acțiune săvîrșită în stare de ebrietate.

Fapta încadrată pe art. 264 alin. (2) Cod penal, îi este imputată inculpatului

Cozma Ion a fi săvârșită în același timp, loc, circumstanțe ca și fapta prevăzută de

art.264 alin.(4) Cod penal.

Colegiul penal reține că, în ședința judiciară a fost confirmat obiectiv prin probe

că inculpatul Cozma Ion a condus mijlocul de transport fiind în stare de ebrietate, ce

a cauzat încălcarea regulilor de securitate a mijloacelor de transport de către

persoana care conduce mijlocul de transport, în legătură cu care fapt apar urmări sub

formă de vătămări medii sau grave ale integrității corporale sau ale sănătății, aflate

în raport de cauzalitate cu comiterea încălcării acestor reguli și acțiunile acestuia

formează latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(4) Cod penal.

Însăși faptul, că inculpatul Cozma Ion, nemijlocit pînă la producerea

accidentului rutier soldat cu decesul unei persoane, a condus mijlocul de transport

aflîndu-se în stare de ebrietate cauzată de consumul de alcool, nu necesită a fi

calificat suplimentar ca fiind o faptă penală distinctă, or aceste acțiuni sunt o parte

componentă a faptei penale săvârșite prin încălcarea regulilor de securitate a

circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care

conduce mijlocul de transport, încălcare care a provocat vătămări medii unei

persoane si decesul altei personae, acțiune săvîrșită în stare de ebrietate.

Astfel, în acțiunile inculpatului Cozma Ion sînt indicii infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin. (2) Cod penal, însă în cumulativ cu urmările de deces a unei persoane în

situația din speță și conform circumstanțelor constatate, aplicarea art. 264 alin. (4)

Cod penal, exclude posibilitatea calificării acțiunilor inculpatului Cozma Ion în

cumul cu art. 264 alin. (2) Cod penal, dat fiind că toate acțiunile inculpatului Cozma

Ion expuse în rechizitoriu sunt cuprinse de componența unei singure infracțiuni -

art. 264 alin. (4) Cod penal.

Reieșind din circumstanțele expuse, Colegiul penal constată că instanța de apel

a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, argumentând pe deplin

motivele pentru care a admis apelul avocatului Ceceli C. în numele inculpatului,

fiind casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Cozma Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat

în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport

pe un termen de 5 (cinci) ani, în rest fiind menținută sentința, urmare a

circumstanțelor expuse mai sus.

Din acest punct de vedere se conchide că, de fapt, în cauză nu s-au comis erorile

de drept prevăzute în pct. 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deci, nu

persistă temei de casare a soluției adoptate de instanța de apel, din care considerent

se dispune inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

15

Cu referire la recursul declarat de către avocatul Ceceli C. în numele inculpatului.

Recurentul, invocă ca temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, conform căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în

cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Totodată din textul recursului, Colegiul atestă, că autorul nu contestă starea de

fapt stabilită de către instanțele de fond și nici încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului, din care considerente nu se va expune referitor la aceste aspecte, însă

recurentul își exprimă dezacordul cu pedeapsa stabilită de instanța de apel,

considerând că aceasta este prea aspră, nu au fost luate în calcul circumstanțele

concrete ale cauzei, solicitând aplicarea art. 90 Cod penal, în privința inculpatului,

astfel semnalează și temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Întru susținerea poziției sale, instanța de recurs remarcă prevederile art. 414 alin.

(1), (5) Cod de procedură penală, unde este prevăzut că instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe

noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Analizând temeiurile invocate pentru recurs, în raport cu circumstanțele și

materialele cauzei, Colegiului penal consideră, că în prezenta speța nici unul din ele

nu este incident cazurilor de casare, deoarece instanța de apel și-a motivat întemeiat

soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, la

soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința

inculpatului, stabilită pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod

penal, ținând cont și de dispozițiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, din

care considerent instanța de recurs respinge argumentul recurentului, precum că nu a

fost dat răspuns la toate argumentele apărării.

În viziunea Colegiului penal, instanța de apel a motivat desfășurat hotărârea

adoptată privind casarea sentinței, iar decizia instanței de apel corespunde

prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, respectiv alegațiile

invocate de recurent privitor la prezența temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 6)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu sânt incidente pentru desființarea

hotărârii instanței de apel și vor fi analizate sub aspectul prezenței temeiului pentru

recurs prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Instanța de recurs consideră că, în prezenta speță nu și-a găsit confirmarea nici

temeiul pentru recurs invocat de către inculpat și apărătorul acestuia, și prevăzut la

16

pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în ce privește individualizarea

pedepsei, și anume prin aplicarea inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal,

suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe o perioadă de probațiune.

Prin urmare, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singură

în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru

infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în

vederea realizării acestei operațiuni, ținând seama de regulile și principiile prevăzute

de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul

operațiunii de individualizare a acesteia.

Conform principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale, în

coraport cu criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute la art. 75 alin.

(1) Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsă luând în considerare caracterul și

gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana

celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce

atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate

asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Instanța de recurs reține că inculpatul a fost condamnat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal, iar cauza fost examinată în procedura

judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu

prevederile art. 3641 Cod de procedură penală.

Totodată, Colegiul penal menționează că sancțiunea infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin. (4) Cod penal, la momentul comiterii infracțiunii prevedea pedeapsă cu

închisoare de la 4 la 8 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport

pe un termen de la 4 la 5 ani, iar conform art. 16 alin. (4) Cod penal, necătând la faptul

că este o infracțiune săvârșită din imprudență față de urmările prejudiciabile, aceasta

se clasifică ca infracțiune gravă.

Colegiul notează că, instanțele de judecată trebuie să asigure aplicarea măsurilor

aspre de pedeapsă față de persoanele adulte care au săvârșit infracțiuni grave,

deosebit de grave și excepțional de grave.

Analizând însă, textul deciziei contestate Colegiul atestă, că la stabilirea

pedepsei lui Cozma I. instanța de apel, a ținut seama pe deplin de prevederile art. 61,

75 Cod penal, precum și de gravitatea infracțiunii săvârșite ce face parte din categoria

celor grave, de faptul că Cozma Ion anterior nu a fost atras la răspundere penală, este

la prima abatere, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, a recunoscut

vina, se caracterizează pozitiv la locul de trai, se căiește sincer de cele comise, are la

întreținere doi copii minori, totodată a ținut seama comiterea infracțiunii în stare de

ebrietate cauzată de consumul de alcool, totodată luând în considerație că victimele

de comun acord au urcat în automobilul inculpatului, cu care au servit băururi

alcoolice, astfel au tolerat starea de ebrietate a conducătorului mijlocului de transport

și într-un fel și-au asumat riscul posibil ce ar putea avea loc în urma conducerii

mijlocului de transport de către o persoană în stare de ebrietate, excluzând aplicarea

față de inculpatul Cozma Ion a unei pedepse maxime.

17

Prin urmare, această instanță, ținând cont și de prevederile art. 78 alin. (1) lit. a)

Cod penal, în coraport cu dispozițiile art. 3641 Cod de procedură penală a stabilit

inculpatului pedeapsa cu închisoare prevăzută la articolul corespunzător din Partea

specială a prezentului cod, mai aproape de limita minimă, reducând o treime din

pedeapsă. De asemenea, instanța de recurs remarcă, că circumstanțele precum:

săvârșirea pentru prima dată a infracțiunii și prezența a doi copii minori la

întreținere, au avut ca efect aplicarea prevederilor art. 78 Cod penal, în cumul cu alte

circumstanțe reținute de către instanța de apel, din care considerent Colegiul penal

respinge critica recurentului, precum că decizia nu este motivată în partea ce ține de

limita pedepsei, aceasta necorespunzând cu practica judiciară pe care o avem deja.

Cu referire la argumentul recurentului, precum că instanța de apel nu a motivat

de ce incupatului nu i s-a aplicat o pedeapsă mai blândă, o pedeapsă ce se apropie de

limita minimă prevăzută de prevederile Codului de procedură penală, luând în

considerație șirul de circumstanțe atenuante, precum și faptul că în practica națională

există deja cazuri cu mult mai grave unde au fost aplicate pedepse cu închisoare de la

2 ani și 8 luni până la 3 ani, Colegiul penal reține că conform prevederilor art. 78 alin

(1) Cod penal, în cazul în care instanța de judecată constată circumstanțe atenuante la

săvîrșirea infracțiunii, pedeapsa principală se reduce sau se schimbă după cum

urmează: a) dacă minimul pedepsei cu închisoare prevăzut la articolul corespunzător

din Partea specială a prezentului cod este mai mic de 10 ani, pedeapsa poate fi redusă

pînă la acest minim. În așa mod, la litera a) alin. (1) art. 78 Cod penal, se omite

caracterul obligatoriu al atenuării pedepsei principale și se stabilește doar dreptul

instanței de judecată de a reduce pedeapsa. Astfel, în cazul dat instanța de apel a

stabilit inculpatului pedeapsa cu închisoare, mai aproape de limita minimă, reducând

o treime din pedeapsă, fiind dreptul instanței de a stabili cât de aproape de limita

minimă să fie redusă pedeapsa, reieșind din fiecare caz aparte, fără a ține cont de

parctica judiciară existentă.

Așadar, Colegiul consideră, că instanța de apel just a conchis că nu sânt

suficiente împrejurări pentru a aplica o pedeapsă condiționată cu suspendare

conform art. 90 alin. (1) Cod penal, mai mult ca atât că fapta de care se face vinovat

inculpatul s-a soldat cu decesul unei persoane, la fel Cozma I. a recuperat parțial

prejudiciul cauzat prin infracțiune. Astfel, în viziunea instanței de recurs, fapta

comisă de inculpat, prezintă un pericol sporit pentru societate și în special pentru

participanții la trafic.

Totodată, Colegiul penal specifică că potrivit alin. (1) art. 90 Cod penal, dacă, la

stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile

săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență,

instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui

vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa

stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate

vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare

condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune sau, după caz, termenul

de probă. Așa dar, din conținutul normei enunțate, rezultă că instanța de judecată

18

poate dispune suspendare condiționată a executării pedepsei, în caz că va considera

necesar, adică din sensul acestei norme această prevedere poartă un caracter

facultativ și nu unul imperativ.

În altă ordine de idei, Colegiul penal consideră nefondată critica recurentului,

precum că în privința inculpatului, fiind prezente mai multe circumstanțe atenuante,

iar circumstanțe agravante nefiind stabilite, urmează a fi aplicate prevederile art. 90

Cod penal, deoarece instanța de apel just a ținut cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite care se clasifică ca gravă și care reprezintă un grad sporit de pericol pentru

societate, ce s-a soldat cu decesul unei persoane. Având în vedere toate împrejurările

cauzei, instanța de recurs consideră, că pedeapsa principală de 4 ani închisoare,

stabilită în sarcina inculpatului, cu reducere a 1/3 din limitele de pedeapsă prevăzute

de lege, în conformitate cu art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală și modalitatea

de executare a acesteia, a fost individualizată corect și în așa fel încât acesta să se

convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor

fapte similare, iar aplicarea unei pedepse mai blânde, poate încuraja pe viitor

săvârșirea altor infracțiuni.

Astfel, Colegiul statuează că, pedeapsa individualizată de instanța de apel,

răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin.

(2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane.

În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că n-a fost constatată prezența în

speța examinată a careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Având ca reper cele menționate, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

recursului ordinar declarat de către avocatul Ceceli Constantin în numele

inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat.

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul-șef al

Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru și avocatul Ceceli

Constantin în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de

Apel Cahul din 25 iunie 2019, în cauza penală privindu-l pe Cozma Ion Xxxxxe, ca

fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 27 decembrie 2019.

Președinte Timofti Vadimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Țurcan Anatolie

19