1ra-193/2023 — art.264 alin.3 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.264 alin.3 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-193/2023 — art.264 alin.3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-193/2023
1-21151436-01-1ra-28012023
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
08 august 2023 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componenta:
Președinte – Guzun Ion,
Judecători – Țurcan Anatolie, Malanciuc Ion,
examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în
principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul Tabarcea Alexandr cu inculpatul, prin
care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie
2022, în cauza penală în privința lui,
Bradu Mihail xxxxx, născut la xxxxx.
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 12.10.2021 – 19.11.2021;
Instanța de apel: 01.12.2021 – 24.10.2022;
Instanța de recurs: 28.01.2023 – 08.08.2023.
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 19 noiembrie 2021, cauza
fiind examinată în conformitate cu prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, Bradu
Mihail a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b)
Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu
executarea în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de
transport, cu redobândirea ulterioară a permisului de conducere, în modul stabilit de lege.
Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite lui Bradu Mihail s-a suspendat
condiționat pe un termen de probă de 1 (unu) an, dacă în termenul de probă condamnatul nu
va săvârși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară va îndreptăți încrederea ce i s-a
acordat, obligându-l să nu-și schimbe domiciliu fără consimțământul organului competent care
exercită controlul privind executarea pedepsei.
S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Patic Oleg.
S-a dispus încasarea de la Bradu Mihail în beneficiul lui Patic Oleg, prejudiciul material
în mărime de 13 194,43 lei lei și prejudiciul moral în mărime de 20 000 (douăzeci mii) lei.
În rest, pretențiile s-au respins.
S-a admis acțiunea civilă înaintată de Casa Națională de Asigurare în Medicină și s-a
dispus încasarea de la Bradu Mihail în beneficiul Casei Naționale de Asigurare în Medicină
prejudiciul material în mărime de 1 060 (una mie șaizeci) lei.
S-a dispus încasarea de la Bradu Mihail în beneficiul statului cheltuieli judiciare,
suportate la efectuarea expertizei judiciare în suma de 4 078 (patru mii șaptezeci și opt) lei.
Pentru a pronunța sentința prima instanță a constatat că, inculpatul Bradu Mihail la
data de xxxxx, aproximativ ora xxx, fiind în calitate de conducător auto, conducea automobilul
de model „Toyota RAV 4”, cu numărul de înmatriculare xxxx, pe str. xxxx, din direcția str.
xxxx din mun. xxx. În timpul deplasării pe carosabilul menționat, la intersecția str. xxxx,
conducătorul auto Bradu Mihail, n-a manifestat prudența sporită la trafic și n-a ținut permanent
seama de împrejurări, de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, intensitatea
1
și nivelul de organizare a traficului rutier de care trebuie să țină cont fiecare conducător la
determinarea vitezei necesare deplasării în siguranță, determinarea benzii de circulație și
modului de conducere a vehiculului, n-a apreciat corect situația rutieră reală pe drum în care
se afla automobilul în momentul respectiv, prin ce a încălcat prevederile: - punctului 3 al
Regulamentului Circulației Rutiere, potrivit căruia: „participanții la trafic sunt obligați să
respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și
indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin
acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului,
precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt
provocate de circumstanțe iminente”; - punctului 4 al Regulamentului Circulației Rutiere,
potrivit căruia: „orice participant la trafic care respectă prezentul Regulament este în drept să
conteze pe faptul că și ceilalți participanți la trafic execută cerințele acestuia”; - punctului 11
lit. f) al Regulamentului Circulației Rutiere, potrivit căruia: „conducătorul de vehicul este
obligat la trecerile pentru pietoni cu circulație nedirijată, să cedeze trecerea pietonilor care se
află la marginea carosabilului și intenționează să se angajeze în traversare, precum și celor care
traversează drumul pe partea carosabilului în direcția de mers a vehiculului”; - punctului 45 al
Regulamentului Circulației Rutiere, potrivit căruia: „1) conducătorul trebuie să conducă
vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii
factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere
care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și
particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră. 2) În cazul în care în limita vizibilității apar
obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească,
pentru a nu pune în pericol siguranța traficului” și drept urmare, pe marcajul rutier orizontal
1.14.1 „trecerea pentru pietoni” Anexa nr.4 a RCR, a comis tamponarea pietonului Patic Raisa,
care traversa partea carosabilă de la dreapta spre stânga relativ deplasării unității de transport
condus de Bradu Mihail.
În rezultatul producerii accidentului rutier, automobilul indicat a fost deteriorat tehnic,
iar pietonului Patic Raisa, i-au fost cauzate multiple vătămări corporale, de la care în scurt timp
a decedat la fața locului.
Potrivit concluziei raportului de expertiză judiciară nr.xxxx din 08.09.2021, la
examinarea medico-legală a cadavrului Patic Raisa, experții au depistat că: „Moartea lui Patic
Raisa, a survenit în rezultatul traumei asociate a capului, coloanei vertebrale, toracelui,
abdomenului și a membrelor, manifestată prin lezarea organelor interne, complicat cu
hemoragie internă, ceea ce se confirmă la necropsiei și adeverite histologic. La examinarea
medico-legală a cadavrului s-a depistat traumă asociată a capului, coloanei vertebrale,
toracelui, abdomenului și a membrelor, manifestat prin echimoze și excoriații pe cap,
hemoragii pericraniene, hemoragii subarahnoidiene și cerebelare de culoare roș-închise,
dehiscența atlanto-occipitală, sufuziuni hemoragice la nivelul măduvei spinării în segmentul
dat, excoriație pe torace și abdomen, fractura incompletă a sternului cu hemoragii în țesuturile
moi adiacente, fracturi costale bilateral: din dreapta fracturi costale a coastelor 5,6,7 pe linia
medio-claviculară; coastele 3,4,5 pe linia axilară-anterioară și coastele 1,2 pe linia axilară-
medie toate cu hemoragii roș-închise în țesuturile moi adiacente; coastele din stânga fracturi
costale a coastelor 2,3,4 pe linia para sternal, a coastelor 2,7,8 pe linia medioclaviculară, a
coastelor 3,4,5,6,7,8,9,10 pe linia axilară-anterioară, a coastelor 1,4,5,6,7,8,9,10,11 pe linia
axilară-medie, a coastelor 8,9,10,11 pe linia axilară posterioară, a coastelor 2,3,11 pe linia
scapulară și coasta 1 pe linia paravertebrală, toate cu hemoragii în țesuturile moi adiacente,
contuzia și lezarea parenchimului pulmonar, rupturi-fisuri ale parenchimului hepatic și lienal,
ruptura parenchimului renal pe stânga, hemoperitoneum 350 ml, echimoze, excoriație și plagă
pe membrele superioare, echimoze și excoriații pe membrele inferioare, fractura închisă a
oaselor gambei din stânga cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, care a fost produse prin
acțiunea traumatică a unui corp(-uri) dur(-e) contondent(-e), sau la lovirea de acesta, posibil în
timpul (conform cercetării histologice cu o vechime a leziunilor de cca. 0- 30 min până la
2
deces) și circumstanțele indicate (în urma unui accident rutier), are legătură cauzală cu
survenirea decesului, prezintă pericol pentru viața și conform acestui criteriu se califică ca
vătămare gravă. La cercetarea toxicologică în proba de sânge, prezentată pe numele cadavrului
lui Patic Raisa xxxx, anul nașterii xxxx, nu s-a depistat alcool etilic”.
Prin acțiunile sale neglijente Bradu Mihail a comis infracțiunea prevăzută de art.264
alin.(3), lit. b) Cod penal – „încălcarea regulilor de securitate a circulației și de exploatare a
mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a
cauzat din imprudență decesul unei persoane”.
Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău,
Oficiul reprezentare a învinuirii în instanța de judecată, Sergiu Popa, prin care a solicitat
admiterea apelului, casarea sentinței, cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit
pentru prima instanță prin care inculpatul Bradu Mihail să fie recunoscut vinovat de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de 3
ani și 8 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a
conduce mijloace de transport.
3.1 În motivarea cererii de apel procurorul a invocat că, la stabilirea pedepsei penale,
prima instanță nu a ținut cont de faptul că, acesta a săvârșit o infracțiune gravă pentru care
legea prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 3 la 7 ani, deși din imprudență, dar
soldată cu decesul cet. Patic Raisa care se deplasa regulamentar pe trecerea de pietoni. Trecerea
de pietoni fiind spațiul destinat pentru deplasarea în siguranță a pietonilor.
A menționat că, deși inculpatul Bradu Mihail a efectuat cursuri de instruire auto,
deținând permis de conducere, respectiv, cunoscând normele onerative și imperative ale Legii
și actelor subordonate, totuși a condus mijlocul de transport pe drumuri publice cu încălcarea
regulilor de securitate a circulației rutiere, punând în pericol viața și sănătatea participanților
la trafic, iar în cele din urmă, manifestând încredere exagerată, a provocat decesul pietonului
Patic Raisa, care se deplasa regulamentar pe trecerea de pietoni.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2022, a fost
admis apelul, casată sentința parțial și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, prin care lui Bradu Mihail recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii
prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, i s-a aplicat pedeapsa cu închisoare pe un termen
de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a
conduce mijloace de transport.
Termenul de executare a pedepsei de calculat din data reținerii inculpatului de către
organele competente.
În rest, dispozițiile sentinței s-au menținut.
4.1 În motivarea soluției, instanța de apel a invocat că, în cadrul ședinței de judecată în
prima instanță, până la începerea cercetării judecătorești, prin cerere scrisă, inculpatul Bradu
Mihail a recunoscut în totalitate faptele indicate în rechizitoriu, nesolicitând administrarea de
noi probe, a solicitat prin cerere scrisă personal examinarea cauzei penale în baza probelor
administrate la faza urmăririi penale, pe care le cunoaște și asupra cărora nu are obiecții.
Instanța de apel a constatat că, prima instanță cercetând în cumul probele administrate
în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și
veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit
o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Bradu Mihail xxxx
încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal - încălcarea
regulilor de securitate a circulației și de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana
care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane.
Cu referire la învinuirea înaintată inculpatului Bradu Mihail, instanța de apel a constatat
în baza probelor administrate de acuzatorul de stat că acțiunile infracționale ale inculpatului
întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod
penal, sentința primei instanțe nefiind contestată în această parte, de către părțile la proces.
3
Verificând legalitatea și temeinicia soluției primei instanțe în partea ce ține de
individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului Bradu Mihail, instanța de apel a
constatat că, prima instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.6, 7, 61, 75, 90
Cod penal, respectiv, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de
persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de
influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile
de viață ale familiei acestuia.
S-a conchis că, acțiunile inculpatului Bradu Mihail cuprind elementele constitutive ale
infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, iar în conformitate cu criteriile
enunțate la art.16 alin.(4) Cod penal, infracțiunea respectivă se califică ca infracțiune „gravă”,
pentru care legea penală prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 3 la 7 ani cu anularea
dreptului de a conduce mijloace de transport. Inculpatul Bradu Mihail a recunoscut vina în
comiterea infracțiunii incriminate și s-a căit sincer de cele comise, a solicitat examinarea cauzei
penale în ordine simplificată. În conformitate cu art. art.76, 77 Cod penal, careva circumstanțe
atenuante sau agravante nu au fost stabilite. Din materialele cauzei penale rezultă că, inculpatul
Bradu Mihail anterior a fost judecat, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află,
este pensionar (f.d.85, 87).
La fel, instanța de apel a remarcat că, prin recipisa din 02.12.2021 cet. Patic Oleg
confirmă că a primit de la Bradu Mihail sumat de 5 000 Euro, conform sentinței Judecătoriei
Chișinău, sediul Buiucani din 19.11.2021, iar careva pretenții materiale sau morale nu are.
A mai reținut că, prima instanță a aplicat inculpatului Bradu Mihail recunoscut vinovat
de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal a pedepsei sub formă
de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea în penitenciar de tip deschis, cu
anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, cu redobândirea ulterioară a permisului
de conducere, în modul stabilit de lege. Conform art.90 Cod penal, executarea pedepsei
stabilite lui Bradu Mihail s-a suspendat condiționat pe un termen de probă de 1 (unu) an, dacă,
în termenul de probă, condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin comportare
exemplară va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat, obligându-l să nu-și schimbe domiciliu fără
consimțământul organului competent, care exercită controlul privind executarea pedepsei.
Drept motive ce servesc la dispunerea condamnării cu suspendare condiționată a executării
pedepsei instanța la fel reține că, inculpatul nu prezintă gradul de pericol social necesar
executării reale a pedepsei cu închisoare, suspendarea condiționată ar permite realizarea mai
efectivă a scopului pedepsei, iar pedeapsa și-ar atinge scopul în cazul în care inculpatul va
continua să se afle în mediu social obișnuit.
Analizând soluția primei instanțe referitor la individualizarea pedepsei penale în privința
inculpatului Bradu Mihail, instanța de apel a atestat că prima instanță nu și-a motivat soluția
referitor la modalitatea de executare a acesteia, or, faptul că „inculpatul nu prezintă gradul de
pericol social necesar executării reale a pedepsei cu închisoare” nu poate să susțină temeinicia
soluției aplicării prevederilor art.90 Cod penal, deoarece prima instanță nu a ținut cont de
personalitatea inculpatului, de urmările prejudiciabile cauzate, totodată, ultimul a fost atras la
răspundere contravențională pentru comiterea contravențiilor în domeniul circulației rutiere.
În acest sens, instanța de apel a notat că, după individualizarea pedepsei și stabilirea
duratei și cuantumului acesteia, în cazul stabilirii închisorii, continuă operațiunea de
individualizare, dar sub aspectul de executare a pedepsei deja stabilite, prin numirea tipului de
penitenciar și soluționarea chestiunii dacă pedeapsa stabilită inculpatului trebuie să fie
executată real ori, sub raportul personalității acestuia de a se corecta și reeduca, poate fi
formulată concluzia că scopul pedepsei se poate atinge și prin aplicarea suspendării executării
pedepsei în privința vinovatului pe un termen de probă stabilit de instanța de judecată.
Instanța de apel a reținut că, soluția primei instanțe nu poate fi menținută, așa cum
aceasta nu corespunde criteriilor de individualizare a pedepsei și nu va asigura realizarea
scopului pedepsei penale.
4
În acest sens, reieșind din criteriile generale de individualizare a pedepsei stabilite la
art.75 Cod penal, din caracterul infracțiunii, care potrivit prevederilor art.16 alin. (3) Cod penal
se califică ca infracțiune „gravă” și ținând cont de noile limite minime și maxime ale pedepsei
prevăzute de norma penală, în conformitate cu art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală,
instanța de apel a reținut că inculpatului Bradu Mihail recunoscut vinovat de comiterea
infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, este echitabilă aplicarea pedepsei
sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de
tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.
La individualizarea pedepsei penale, în conformitate cu prevederile art.75 Cod penal,
instanța de apel a invocat că, inculpatul Bradu Mihail a recunoscut vina în comiterea
infracțiunii incriminate, a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, sincer
s-a căit de cele comise, anterior a fost judecat, iar antecedentul penal este stins, a restituit
prejudiciul cauzat succesorului legal al victimei, careva pretenții materiale și morale față de
inculpat la moment nu sunt, iar în baza acestor circumstanțe, instanța de apel a dispus aplicarea
pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip deschis.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei, sub aspectul executării acesteia, instanța
de apel notează că în conformitate cu art.90 Cod penal, dacă la stabilirea pedepsei cu închisoare
pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani
pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de
circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional
ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării
pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu
suspendare condiționată a executării pedepsei și termenul de probă. În acest caz, instanța de
judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în termenul de probă pe care l-a fixat,
condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă cinstită,
va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.
Raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, are la origine persoana și
comportamentul acestuia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a
infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum
vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei cum ar fi:
conduita bună a infractorului, stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau
pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului. Suspendarea
condiționată a executării pedepsei cu închisoare depinde de întrunirea cumulativă a mai multor
condiții, expres și limitative prevăzute de lege, care privesc, pe de o parte, pedeapsa aplicată și
natura infracțiunii – condiții obiective, iar pe de altă parte, situația și persoana infractorului –
condiții subiective. În cadrul condițiilor suspendării, persoana inculpatului interesează sub
raportul periculozității sale, decurgând, în primul rând, din faptă și din împrejurările în care
aceasta a fost săvârșită, iar în al doilea rând, din persoana infractorului, care trebuie studiată
pentru a se putea constata dacă aceasta se poate corecta fără executarea pedepsei.
Astfel, aplicarea prevederilor art.90 Cod penal nu reprezintă o categorie aparte de
pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ea
este un incident în viața acesteia. În afară de motivele care au servit temei pentru stabilirea
pedepsei principale, instanța de fond trebuia să motiveze suplimentar, din care considerente a
concluzionat că, nu este rațional ca inculpatul să execute real termenul de pedeapsă stabilit.
Analizând condițiile în care poate fi acordată suspendarea executării pedepsei rezultă că
aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facultate a instanței de judecată, care este liberă să
aprecieze dacă este cazul să o acorde.
A mai notat instanța de apel că, inculpatului Bradu Mihail i s-a incriminat comiterea
infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal,– „încălcarea regulilor de securitate
a circulației și de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul
de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane”.
5
Instanța de apel a reținut că, potrivit concluziei raportului de expertiză judiciară nr. xxxx
din 08.09.2021, la examinarea medico-legală a cadavrului Patic Raisa, experții au depistat că:
„Moartea lui Patic Raisa, a survenit în rezultatul traumei asociate a capului, coloanei vertebrale,
toracelui, abdomenului și a membrelor, manifestată prin lezarea organelor interne, complicat
cu hemoragie internă, ceea ce se confirmă la necropsiei și adeverite histologic. La examinarea
medico-legală a cadavrului s-a depistat traumă asociată a capului, coloanei vertebrale,
toracelui, abdomenului și a membrelor, manifestat prin echimoze și excoriații pe cap,
hemoragii pericraniene, hemoragii subarahnoidiene și cerebelare de culoare roș-închise,
dehiscența atlanto-occipitală, sufuziuni hemoragice la nivelul măduvei spinării în segmentul
dat, excoriație pe torace și abdomen, fractura incompletă a sternului cu hemoragii în țesuturile
moi adiacente, fracturi costale bilateral: din dreapta fracturi costale a coastelor 5, 6, 7 pe linia
medio-claviculară; coastele 3, 4, 5 pe linia axilară-anterioară și coastele 1, 2 pe linia axilară-
medie toate cu hemoragii roș-închise în țesuturile moi adiacente; coastele din stânga fracturi
costale a coastelor 2, 3, 4 pe linia parasternal, a coastelor 2, 7, 8 pe linia medioclaviculară, a
coastelor 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 pe linia axilară-anterioară, a 11 coastelor 1,4,5,6,7,8,9,10,11 pe
linia axilară-medie, a coastelor 8, 9, 10, 11 pe linia axilară posterioară, a coastelor 2, 3, 11 pe
linia scapulară și coasta 1 pe linia paravertebrală, toate cu hemoragii în țesuturile moi
adiacente, contuzia și lezarea parenchimului pulmonar, rupturi-fisuri ale parenchimului hepatic
și lienal, ruptura parencimului renal pe stânga, hemoperitoneum 350 ml, echimoze, excoriație
și plagă pe membrele superioare, echimoze și excoriații pe membrele inferioare, fractura
închisă a oaselor gambei din stânga cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, care a fost
produse prin acțiunea traumatică a unui corp(-uri) dur(-e) contondent(-e), sau la lovirea de
acesta, posibil în timpul (conform cercetării histologice cu o vechime a leziunilor de cca. 0-30
min până la deces) și circumstanțele indicate (în urma unui accident rutier), are legătură cauzală
cu survenirea decesului, prezintă pericol pentru viața și conform acestui criteriu se califică ca
vătămare gravă. La cercetarea toxicologică în proba de sânge, prezentată pe numele cadavrului
lui Patic Raisa xxx, anul nașterii xxx, nu s-a depistat alcool etilic”. Conform cazierului
contravențional rezultă că, în perioada de timp xxx Bradu Mihail a fost supus răspunderii
contravenționale pentru comiterea contravențiilor în domeniul circulației rutiere.
În contextul celor reflectate supra, reieșind din scopul pedepsei penale, restabilirea
echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de
noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane și ținând cont de
circumstanțele cauzei, de urmările prejudiciabile cazate, instanța de apel a dispus executarea
reală a pedepsei penale sub formă de închisoare, în penitenciar de tip deschis.
Soluția pronunțată de către instanța de apel se întemeiază pe asigurarea principiului
aplicării unei pedepse echitabile, pornind de la evaluarea gradului influenței pedepsei aplicate
asupra corectării și reeducării inculpatului, apreciind obiectiv toate circumstanțele cauze.
Astfel, instanța de apel a apreciat că, pedeapsa penală stabilită nu reprezintă o represiune
excesivă, ci se justifică atât pentru reeducarea inculpatului, cât și pentru menținerea ordinii de
drept, în conformitate cu scopul preventiv sancționator al pedepsei, așa cum apare enunțat în
Codul penal.
Instanța de apel a reiterat că, la individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului
Bradu Mihail s-a ținut cont de criteriile generale de individualizare prevăzute de art.75 Cod
penal, și anume: gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui
vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența
pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață
ale familiei acestuia.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Tabarcea
Alexandr cu inculpatul, prin care invocând ca temei pentru recurs prevederile art.427 alin.(1)
pct. 6), 10), 16) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei în partea executării pedepsei
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care pedeapsa cu închisoarea pe un
termen de 2 ani, să fie suspendată condiționat.
6
5.1. În motivarea recursului avocatul Tabarcea Alexandr cu inculpatul invocă că,
instanța de apel la stabilirea pedepsei penale în privința inculpatului Bradu Mihail sub formă
de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, și cu
excluderea prevederilor art.90 Cod penal în privința acestuia, intervenind asupra dispozițiilor
primei instanțe în acest aspect, a admis erori de drept, încălcând substanțial criteriile generale
de individualizare a pedepsei, sub aspectul executării pedepsei, stabilite de art.75 în coroborare
cu art.7 alin.(1), art.61 alin.(2), art.78, art.90 Cod penal, care urmează a fi reparate la etapa
actuală de către instanța de recurs.
Menționează că, instanța de apel deși a reținut lipsa circumstanțelor agravante în
prezenta speță, totuși, fără a motiva într-un fel înăsprirea pedepsei, a aplicat în privința
inculpatului Bradu Mihail pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea
acesteia în penitenciar. Or, deși prima instanță a stabilit inculpatului o pedeapsă cu închisoarea
pe un termen de 3 ani, cu suspendarea executării acesteia, instanța de apel sub aspectul dat,
rezumându-se la încercarea de a motiva lipsa temeiurilor pentru aplicarea art.90 Cod Penal, nu
a prezentat circumstanțele care impun izolarea de societate a inculpatului Bradu Mihail.
Făcând referire la gravitatea infracțiunii imputate inculpatului Bradu Mihail, instanța de
apel nu a ținut cont de regulile de individualizare a pedepsei, inclusiv nu a pus în balanță
cumulul de circumstanțe atenuante.
La fel, instanța de apel a stabilit inculpatului Bradu Mihail, pedeapsa cu închisoarea pe
un termen de 2 (doi) ani, însă cu executarea acesteia în penitenciar, contrar principiilor de
individualizare a pedepsei penale dezvoltate de Plenul Curții Supreme de Justiție, devreme ce
această măsură este una excepțională și impune instanța la o motivare judiciară concludentă de
aplicare acestei măsuri, standard neîntrunit de decizia recurată.
Consideră că, instanța de apel nu a pus în balanță personalitatea inculpatului, care se
caracterizează pozitiv, nu are antecedente penale, a recunoscut fapta săvârșită, a reparat integral
paguba, comportamentul activ și pozitiv pe perioada procesului penal, mai mult, instanța de
apel în mod eronat nu a oferit valență juridică, vârstei inculpatului, precum și faptului că
privarea acestuia de libertate ar avea repercusiuni grave asupra sănătății sale.
Accentuează că, instanța de apel în mod eronat nu dat aprecierea cuvenită altui criteriu
stabilit de art.75 alin.(1) Cod penal și anume - influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării inculpatului, care poate fi evaluată reieșind din persoana inculpatului, precum și
luând în considerație aptitudinile inculpatului de a se corecta.
După efectuarea procedurii de individualizare și stabilire a termenului pedepsei, sub
formă de închisoare, se continuă operațiunea de individualizare a acesteia, dar în aspectul de
executare a pedepsei deja stabilite, prin numirea tipului de penitenciar și soluționarea
chestiunii, dacă pedeapsa stabilită inculpatului, urmează a fi pusă în executare, or, sub condiția
personalității acestuia de a se corecta și resocializa, poate fi trasă concluzia că scopul pedepsei
poate fi atins prin suspendarea executării pe o perioadă de probațiune.
Susține că, în cauza dedusă judecății există aspecte favorabile în ce privește
personalitatea inculpatului, ce permit instanței să concluzioneze că nu este rațional ca acesta
să execute pedeapsa stabilită, ținând cont de faptul că potrivit materialelor cauzei se atestă că,
la moment Bradu Mihail are vârsta de 71 ani, are loc permanent de trai pe teritoriul Republicii
Moldova, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află, se caracterizează pozitiv, nu
are antecedente penale, a conștientizat faptă comisă și se căiește sincer, a reparat integral
prejudiciul material și moral, iar succesorul legal al părții vătămate a confirmat că nu are careva
pretenții față de inculpat.
Reiterează că, acțiunile inculpatului Bradu Mihail, care a urmărit permanent să repare
întreg prejudiciul cauzat familiei victimei, indică asupra conștientizării faptei sale, precum și
realizarea scopului de restabilire a echității sociale. În acest sens, conduita inculpatului, ghidată
de căința sinceră față de evenimentul tragic, dezvăluie personalitatea inculpatului Bradu
Mihail, care alături de familia victimei a trăit consecințele evenimentului tragic, precum și a
înlăturat în măsura în care este posibil consecințele acestuia.
7
Consideră că, inculpatului Bradu Mihail i-a fost aplicată pedeapsa complementară
anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, care în temeiul art. 651 Cod penal, constă
în interzicerea conducerii oricărui tip de mijloc de transport pe drumurile publice. Respectiv,
scopul de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni similare din partea inculpatului este asigurat,
în special având în vedere că inculpatul are vârsta de xxx ani.
Apreciază că, reieșind din caracterul și gradul prejudiciabil al faptei comise de inculpat,
de personalitatea acestuia și dorința de reabilitarea socială grabnică, condamnarea cu
suspendarea condiționată a executării pedepsei va constitui un mijloc eficient și suficient de
corectare și reeducare a inculpatului, precum și de prevenire a săvârșirii altor infracțiuni,
cauzându-i în același timp lipsuri și restricții ale drepturilor în limite rezonabile și
proporționale, pentru atingerea scopului pedepsei penale.
Susține că, problema de drept de importanță generală în cauza dată constă în faptul că
pedeapsa penală urmează a fi stabilită în strictă conformitate cu prevederile art.art.3, 4, 7, 61
aplicate în coroborare cu art.art.75 și 78 Cod penal, obiectul de reglementare a cărora îl
constituie scopul pedepsei penale, criteriile de individualizare a pedepsei și sarcina instanței
de judecată de a le stabili corect în situații cazuistice, or, tragerea la răspundere penală și
aplicarea pedepsei penale este de competența exclusivă a instanței de judecată.
Conchide că, argumentele instanței de apel referitoare la excluderea art.90 Cod penal,
sunt în contradicție cu reglementările art.art.3, 4, 7, 61, 75, 78 Cod penal.
Opinează că, instanța de apel nu a reținut în sarcina inculpatului Bradu Mihail
circumstanțe atenuante, deși se face referire la recunoașterea vinovăției și căința sincera a
acestuia, care în ordinea art.76 Cod penal sunt menționate ca atare, constatăm că în speță
motivarea de către instanța de apel a excluderii art.90 Cod penal deviază de la sensul și spiritul
instituției condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, or personalitatea
făptuitorului constituie un element esențial al acestei instituții, caracterizarea căruia
încuviințează aplicarea prevederilor art.90 Cod penal.
Referință asupra recursului ordinar a depus procurorul, prin care solicită a decide
asupra inadmisibilității acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat
din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărârii instanței de
apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care
constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.
În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor
pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării
deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs
ordinar în termen.
Colegiul penal constată că, avocatul Tabarcea Alexandr cu inculpatul invocă prevederile
art.427 alin.(1) pct. 6), 10), 16) Cod de procedură penală, indicînd că hotărîrea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța de apel a aplicat pedeapsă
individualizată contrar prevederilor legale, precum și norma de drept aplicată în hotărârea
atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea
Supremă de Justiție.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că
temeiurile invocate de către recurenți nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei,
invocând în acest context următoarele.
În esență, avocatul Tabarcea Alexandr cu inculpatul critică decizia contestată în latura
stabilirii pedepsei, insistînd ca pedeapsa aplicată lui Bradu Mihail să fie suspendată condiționat
potrivit art.90 Cod penal, menționând că instanța de apel la stabilirea pedepsei nu a ținut cont
8
de prevederile legale, de circumstanțele cauzei și a individualizat greșit pedeapsa, prin ce a
comis o eroare de drept.
În urma studiului lucrărilor dosarului, în opinia Colegiului, nu și-au găsit confirmarea
criticile recurenților, deoarece instanța de apel și-a motivat întemeiat soluția adoptată, acordând
deplină eficiență prevederilor art.61, 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la
individualizarea pedepsei inculpatului și nu a admis careva erori, stabilind justificat în privința
inculpatului Bradu Mihail pedeapsa cu închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport
Cu referire la criticele invocate de recurent, precum că a fost efectuată o individualizare
injustă a pedepsei în privința inculpatului, instanța de recurs relevă că, în cazul săvârșirii unei
infracțiuni, instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de
individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis infracțiunea, având deplina libertate
de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile
prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.
Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă
să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale,
potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal
și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.
În același rând, instanța de recurs menționează că, conform art.75 Cod penal, persoanei
recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele
fixate în Partea specială și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului
Cod. Așadar, persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în
limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.
Reieșind din prevederile art.61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de
constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de
instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând
anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale,
corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni,
atât din partea condamnaților, cât și din partea altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie
să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate.
Prin urmare, instanța de judecată trebuie să aleagă și să aplice acel tip, și acea mărime a
pedepsei care vor fi cele mai eficiente pentru atingerea scopului legii penale. O pedeapsă mai
aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai
în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea
scopului pedepsei. Caracterul excepțional la aplicarea pedepsei cu închisoare urmează a fi
argumentat de către instanța de judecată. Pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă
de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea
condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa
fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a
săvârșirii unor fapte similare.
Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor
elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în
limitele prevăzute de lege.
Așadar, Colegiul penal statuează că, instanța de apel corect i-a aplicat inculpatului Bradu
Mihail o pedeapsă privativă de libertate conducându-se de principiul individualizării pedepsei
în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei (art.75 alin.(1) Cod penal).
Mai mult, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul apărătorului precum că,
pedeapsa stabilită inculpatului este prea aspră, din considerentul că aceasta este echitabilă și
direct proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, motivul și
scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, și
anume, la caz, trebuie avute în vedere că inculpatul a comis o infracțiune gravă.
9
De asemenea se menționează faptul că, instanța de apel s-au expus motivat și detaliat
asupra faptului aplicării unei pedepse privative de libertate în privința inculpatului, fiind
respectate limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea incriminată art.264 alin.(3) lit. b)
Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, excluzând
prevederile art.90 Cod penal, motivare pe care instanța de recurs și-o însușește și nu se va
expune repetat asupra acesteia.
Instanța de recurs respinge solicitarea apărării privind aplicarea prevederilor art.90 Cod
penal în privința inculpatului Bradu Mihail, și atestă că, suspendarea condiționată ca mijloc de
individualizare a pedepsei, conferă instanței de judecată posibilitatea, ca pe lângă stabilirea
mărimii pedepsei, să se pronunțe și asupra modului de executare a acesteia.
O condiție prevăzută expres în art.90 alin.(1) Cod penal, constituie concluzia instanței
că nu este rațional ca făptuitorul să execute pedeapsa stabilită. Astfel, este prerogativa instanței
de judecată să aprecieze că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea efectivă a
acesteia. În formarea convingerii, instanța de judecată ține cont de totalitatea condițiilor expres
prevăzute de lege, inclusiv are în vedere întreaga conduită a condamnatului înainte de
săvârșirea faptei, după săvârșirea faptei, în timpul judecății, precum și alte aspecte ce privesc
personalitatea infractorului, bazându-se pe materialele cauzei administrate în cadrul
cercetării judecătorești.
În acest context, instanța de recurs notează, că chiar și în cazul îndeplinirii condițiilor
prevăzute de prevederile art.90 alin.(1) Cod penal, nu se creează un drept pentru inculpat, ci
doar se întrunesc circumstanțele necesare care constituie temei de drept pentru instanța de
judecată de a decide, potrivit propriei convingeri, asupra oportunității suspendării executării
pedepsei închisorii.
La caz, Colegiul penal atestă faptul că inculpatul a beneficiat de o reducere a pedepsei
în temeiul prevederilor art.3641 alin. (8) Cod de procedură penală, acest fapt deja constituind
o ameliorare a situației celui din urmă, iar având în vedere că acesta a comis o infracțiune
gravă, instanța de apel just a concluzionat că este necesară condamnarea inculpatului potrivit
legislației în vigoare, cu dispunerea executării reale a pedepsei închisorii.
Astfel, instanța de recurs remarcă faptul că împrejurările menționate în partea
descriptivă a hotărârii contestate (pct.4.1, din prezenta decizie), relevă în mod concludent că
instanța de apel corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa
aplicată inculpatului, just ajungând la concluzia de a dispune executarea reală a pedepsei.
În concluzie, pedeapsa stabilită de către instanța de apel inculpatului, este echitabilă,
întru-cât este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi
restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni
atât de către aceasta, precum și de către alte persoane. Practica judiciară demonstrează că o
pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea
infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Astfel, Colegiul penal menționează că, nu se constatată prezența erorilor de drept ce ar
genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția adoptată de către
instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de pedeapsă aplicându-se în conformitate
cu prevederile legale, este echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea
acestuia și pericolul social al infracțiunii săvârșite.
Din considerentele expuse, instanța de recurs ordinar conchide că, temeiuri de a pune la
îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se identifică,
pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește,
fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza
Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să
își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru
fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea
de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o
instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.
10
Așadar, Colegiul penal statuează că, temeiul invocat de către recurent prevăzut de
art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu s-a confirmat în cauza dată, iar decizia
atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului ordinar
declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal
DECIDE:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Tabarcea Alexandr cu
inculpatul, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie
2022, în cauza penală în privința lui Bradu Mihail xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 05 octombrie 2023.
Președinte Guzun Ion
Judecători Țurcan Anatolie
Malanciuc Ion
Notă: Din motivul imposibilității semnării deciziei motivate de către judecătorul Guzun Ion, din
cauza demisiei lui din funcție de la 25 august 2023, prezenta decizie motivată este semnată de către
Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție, judecătorul Puica Viorica, în conformitate cu
prevederile art.339 alin.(8) Cod de procedură penală.
11