ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 05.10.2023

1ra-193/2023 — art.264 alin.3 lit. b CP

HOTĂRÂRE
05.10.2023
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.264 alin.3 lit. b CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1ra-193/2023 — art.264 alin.3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-193/2023

1-21151436-01-1ra-28012023

Curtea Supremă de Justiție

08 august 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componenta:

Președinte – Guzun Ion,

Judecători – Țurcan Anatolie, Malanciuc Ion,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul Tabarcea Alexandr cu inculpatul, prin

care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie

2022, în cauza penală în privința lui,

Bradu Mihail xxxxx, născut la xxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 12.10.2021 – 19.11.2021;

Instanța de apel: 01.12.2021 – 24.10.2022;

Instanța de recurs: 28.01.2023 – 08.08.2023.

fiind examinată în conformitate cu prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, Bradu

Mihail a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b)

Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu

executarea în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de

transport, cu redobândirea ulterioară a permisului de conducere, în modul stabilit de lege.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite lui Bradu Mihail s-a suspendat

condiționat pe un termen de probă de 1 (unu) an, dacă în termenul de probă condamnatul nu

va săvârși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară va îndreptăți încrederea ce i s-a

acordat, obligându-l să nu-și schimbe domiciliu fără consimțământul organului competent care

exercită controlul privind executarea pedepsei.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Patic Oleg.

S-a dispus încasarea de la Bradu Mihail în beneficiul lui Patic Oleg, prejudiciul material

în mărime de 13 194,43 lei lei și prejudiciul moral în mărime de 20 000 (douăzeci mii) lei.

În rest, pretențiile s-au respins.

S-a admis acțiunea civilă înaintată de Casa Națională de Asigurare în Medicină și s-a

dispus încasarea de la Bradu Mihail în beneficiul Casei Naționale de Asigurare în Medicină

prejudiciul material în mărime de 1 060 (una mie șaizeci) lei.

S-a dispus încasarea de la Bradu Mihail în beneficiul statului cheltuieli judiciare,

suportate la efectuarea expertizei judiciare în suma de 4 078 (patru mii șaptezeci și opt) lei.

data de xxxxx, aproximativ ora xxx, fiind în calitate de conducător auto, conducea automobilul

de model „Toyota RAV 4”, cu numărul de înmatriculare xxxx, pe str. xxxx, din direcția str.

xxxx din mun. xxx. În timpul deplasării pe carosabilul menționat, la intersecția str. xxxx,

conducătorul auto Bradu Mihail, n-a manifestat prudența sporită la trafic și n-a ținut permanent

seama de împrejurări, de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, intensitatea

1

și nivelul de organizare a traficului rutier de care trebuie să țină cont fiecare conducător la

determinarea vitezei necesare deplasării în siguranță, determinarea benzii de circulație și

modului de conducere a vehiculului, n-a apreciat corect situația rutieră reală pe drum în care

se afla automobilul în momentul respectiv, prin ce a încălcat prevederile: - punctului 3 al

Regulamentului Circulației Rutiere, potrivit căruia: „participanții la trafic sunt obligați să

respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și

indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin

acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului,

precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt

provocate de circumstanțe iminente”; - punctului 4 al Regulamentului Circulației Rutiere,

potrivit căruia: „orice participant la trafic care respectă prezentul Regulament este în drept să

conteze pe faptul că și ceilalți participanți la trafic execută cerințele acestuia”; - punctului 11

lit. f) al Regulamentului Circulației Rutiere, potrivit căruia: „conducătorul de vehicul este

obligat la trecerile pentru pietoni cu circulație nedirijată, să cedeze trecerea pietonilor care se

află la marginea carosabilului și intenționează să se angajeze în traversare, precum și celor care

traversează drumul pe partea carosabilului în direcția de mers a vehiculului”; - punctului 45 al

Regulamentului Circulației Rutiere, potrivit căruia: „1) conducătorul trebuie să conducă

vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii

factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere

care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și

particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră. 2) În cazul în care în limita vizibilității apar

obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească,

pentru a nu pune în pericol siguranța traficului” și drept urmare, pe marcajul rutier orizontal

1.14.1 „trecerea pentru pietoni” Anexa nr.4 a RCR, a comis tamponarea pietonului Patic Raisa,

care traversa partea carosabilă de la dreapta spre stânga relativ deplasării unității de transport

condus de Bradu Mihail.

În rezultatul producerii accidentului rutier, automobilul indicat a fost deteriorat tehnic,

iar pietonului Patic Raisa, i-au fost cauzate multiple vătămări corporale, de la care în scurt timp

a decedat la fața locului.

Potrivit concluziei raportului de expertiză judiciară nr.xxxx din 08.09.2021, la

examinarea medico-legală a cadavrului Patic Raisa, experții au depistat că: „Moartea lui Patic

Raisa, a survenit în rezultatul traumei asociate a capului, coloanei vertebrale, toracelui,

abdomenului și a membrelor, manifestată prin lezarea organelor interne, complicat cu

hemoragie internă, ceea ce se confirmă la necropsiei și adeverite histologic. La examinarea

medico-legală a cadavrului s-a depistat traumă asociată a capului, coloanei vertebrale,

toracelui, abdomenului și a membrelor, manifestat prin echimoze și excoriații pe cap,

hemoragii pericraniene, hemoragii subarahnoidiene și cerebelare de culoare roș-închise,

dehiscența atlanto-occipitală, sufuziuni hemoragice la nivelul măduvei spinării în segmentul

dat, excoriație pe torace și abdomen, fractura incompletă a sternului cu hemoragii în țesuturile

moi adiacente, fracturi costale bilateral: din dreapta fracturi costale a coastelor 5,6,7 pe linia

medio-claviculară; coastele 3,4,5 pe linia axilară-anterioară și coastele 1,2 pe linia axilară-

medie toate cu hemoragii roș-închise în țesuturile moi adiacente; coastele din stânga fracturi

costale a coastelor 2,3,4 pe linia para sternal, a coastelor 2,7,8 pe linia medioclaviculară, a

coastelor 3,4,5,6,7,8,9,10 pe linia axilară-anterioară, a coastelor 1,4,5,6,7,8,9,10,11 pe linia

axilară-medie, a coastelor 8,9,10,11 pe linia axilară posterioară, a coastelor 2,3,11 pe linia

scapulară și coasta 1 pe linia paravertebrală, toate cu hemoragii în țesuturile moi adiacente,

contuzia și lezarea parenchimului pulmonar, rupturi-fisuri ale parenchimului hepatic și lienal,

ruptura parenchimului renal pe stânga, hemoperitoneum 350 ml, echimoze, excoriație și plagă

pe membrele superioare, echimoze și excoriații pe membrele inferioare, fractura închisă a

oaselor gambei din stânga cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, care a fost produse prin

acțiunea traumatică a unui corp(-uri) dur(-e) contondent(-e), sau la lovirea de acesta, posibil în

timpul (conform cercetării histologice cu o vechime a leziunilor de cca. 0- 30 min până la

2

deces) și circumstanțele indicate (în urma unui accident rutier), are legătură cauzală cu

survenirea decesului, prezintă pericol pentru viața și conform acestui criteriu se califică ca

vătămare gravă. La cercetarea toxicologică în proba de sânge, prezentată pe numele cadavrului

lui Patic Raisa xxxx, anul nașterii xxxx, nu s-a depistat alcool etilic”.

Prin acțiunile sale neglijente Bradu Mihail a comis infracțiunea prevăzută de art.264

alin.(3), lit. b) Cod penal – „încălcarea regulilor de securitate a circulației și de exploatare a

mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a

cauzat din imprudență decesul unei persoane”.

Oficiul reprezentare a învinuirii în instanța de judecată, Sergiu Popa, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea sentinței, cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care inculpatul Bradu Mihail să fie recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de 3

ani și 8 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a

conduce mijloace de transport.

3.1 În motivarea cererii de apel procurorul a invocat că, la stabilirea pedepsei penale,

prima instanță nu a ținut cont de faptul că, acesta a săvârșit o infracțiune gravă pentru care

legea prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 3 la 7 ani, deși din imprudență, dar

soldată cu decesul cet. Patic Raisa care se deplasa regulamentar pe trecerea de pietoni. Trecerea

de pietoni fiind spațiul destinat pentru deplasarea în siguranță a pietonilor.

A menționat că, deși inculpatul Bradu Mihail a efectuat cursuri de instruire auto,

deținând permis de conducere, respectiv, cunoscând normele onerative și imperative ale Legii

și actelor subordonate, totuși a condus mijlocul de transport pe drumuri publice cu încălcarea

regulilor de securitate a circulației rutiere, punând în pericol viața și sănătatea participanților

la trafic, iar în cele din urmă, manifestând încredere exagerată, a provocat decesul pietonului

Patic Raisa, care se deplasa regulamentar pe trecerea de pietoni.

admis apelul, casată sentința parțial și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care lui Bradu Mihail recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, i s-a aplicat pedeapsa cu închisoare pe un termen

de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a

conduce mijloace de transport.

Termenul de executare a pedepsei de calculat din data reținerii inculpatului de către

organele competente.

În rest, dispozițiile sentinței s-au menținut.

4.1 În motivarea soluției, instanța de apel a invocat că, în cadrul ședinței de judecată în

prima instanță, până la începerea cercetării judecătorești, prin cerere scrisă, inculpatul Bradu

Mihail a recunoscut în totalitate faptele indicate în rechizitoriu, nesolicitând administrarea de

noi probe, a solicitat prin cerere scrisă personal examinarea cauzei penale în baza probelor

administrate la faza urmăririi penale, pe care le cunoaște și asupra cărora nu are obiecții.

Instanța de apel a constatat că, prima instanță cercetând în cumul probele administrate

în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și

veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit

o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Bradu Mihail xxxx

încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal - încălcarea

regulilor de securitate a circulației și de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana

care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane.

Cu referire la învinuirea înaintată inculpatului Bradu Mihail, instanța de apel a constatat

în baza probelor administrate de acuzatorul de stat că acțiunile infracționale ale inculpatului

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod

penal, sentința primei instanțe nefiind contestată în această parte, de către părțile la proces.

3

Verificând legalitatea și temeinicia soluției primei instanțe în partea ce ține de

individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului Bradu Mihail, instanța de apel a

constatat că, prima instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.6, 7, 61, 75, 90

Cod penal, respectiv, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

S-a conchis că, acțiunile inculpatului Bradu Mihail cuprind elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, iar în conformitate cu criteriile

enunțate la art.16 alin.(4) Cod penal, infracțiunea respectivă se califică ca infracțiune „gravă”,

pentru care legea penală prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 3 la 7 ani cu anularea

dreptului de a conduce mijloace de transport. Inculpatul Bradu Mihail a recunoscut vina în

comiterea infracțiunii incriminate și s-a căit sincer de cele comise, a solicitat examinarea cauzei

penale în ordine simplificată. În conformitate cu art. art.76, 77 Cod penal, careva circumstanțe

atenuante sau agravante nu au fost stabilite. Din materialele cauzei penale rezultă că, inculpatul

Bradu Mihail anterior a fost judecat, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află,

este pensionar (f.d.85, 87).

La fel, instanța de apel a remarcat că, prin recipisa din 02.12.2021 cet. Patic Oleg

confirmă că a primit de la Bradu Mihail sumat de 5 000 Euro, conform sentinței Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 19.11.2021, iar careva pretenții materiale sau morale nu are.

A mai reținut că, prima instanță a aplicat inculpatului Bradu Mihail recunoscut vinovat

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal a pedepsei sub formă

de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea în penitenciar de tip deschis, cu

anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, cu redobândirea ulterioară a permisului

de conducere, în modul stabilit de lege. Conform art.90 Cod penal, executarea pedepsei

stabilite lui Bradu Mihail s-a suspendat condiționat pe un termen de probă de 1 (unu) an, dacă,

în termenul de probă, condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin comportare

exemplară va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat, obligându-l să nu-și schimbe domiciliu fără

consimțământul organului competent, care exercită controlul privind executarea pedepsei.

Drept motive ce servesc la dispunerea condamnării cu suspendare condiționată a executării

pedepsei instanța la fel reține că, inculpatul nu prezintă gradul de pericol social necesar

executării reale a pedepsei cu închisoare, suspendarea condiționată ar permite realizarea mai

efectivă a scopului pedepsei, iar pedeapsa și-ar atinge scopul în cazul în care inculpatul va

continua să se afle în mediu social obișnuit.

Analizând soluția primei instanțe referitor la individualizarea pedepsei penale în privința

inculpatului Bradu Mihail, instanța de apel a atestat că prima instanță nu și-a motivat soluția

referitor la modalitatea de executare a acesteia, or, faptul că „inculpatul nu prezintă gradul de

pericol social necesar executării reale a pedepsei cu închisoare” nu poate să susțină temeinicia

soluției aplicării prevederilor art.90 Cod penal, deoarece prima instanță nu a ținut cont de

personalitatea inculpatului, de urmările prejudiciabile cauzate, totodată, ultimul a fost atras la

răspundere contravențională pentru comiterea contravențiilor în domeniul circulației rutiere.

În acest sens, instanța de apel a notat că, după individualizarea pedepsei și stabilirea

duratei și cuantumului acesteia, în cazul stabilirii închisorii, continuă operațiunea de

individualizare, dar sub aspectul de executare a pedepsei deja stabilite, prin numirea tipului de

penitenciar și soluționarea chestiunii dacă pedeapsa stabilită inculpatului trebuie să fie

executată real ori, sub raportul personalității acestuia de a se corecta și reeduca, poate fi

formulată concluzia că scopul pedepsei se poate atinge și prin aplicarea suspendării executării

pedepsei în privința vinovatului pe un termen de probă stabilit de instanța de judecată.

Instanța de apel a reținut că, soluția primei instanțe nu poate fi menținută, așa cum

aceasta nu corespunde criteriilor de individualizare a pedepsei și nu va asigura realizarea

scopului pedepsei penale.

4

În acest sens, reieșind din criteriile generale de individualizare a pedepsei stabilite la

art.75 Cod penal, din caracterul infracțiunii, care potrivit prevederilor art.16 alin. (3) Cod penal

se califică ca infracțiune „gravă” și ținând cont de noile limite minime și maxime ale pedepsei

prevăzute de norma penală, în conformitate cu art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală,

instanța de apel a reținut că inculpatului Bradu Mihail recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, este echitabilă aplicarea pedepsei

sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

La individualizarea pedepsei penale, în conformitate cu prevederile art.75 Cod penal,

instanța de apel a invocat că, inculpatul Bradu Mihail a recunoscut vina în comiterea

infracțiunii incriminate, a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, sincer

s-a căit de cele comise, anterior a fost judecat, iar antecedentul penal este stins, a restituit

prejudiciul cauzat succesorului legal al victimei, careva pretenții materiale și morale față de

inculpat la moment nu sunt, iar în baza acestor circumstanțe, instanța de apel a dispus aplicarea

pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip deschis.

În ceea ce privește individualizarea pedepsei, sub aspectul executării acesteia, instanța

de apel notează că în conformitate cu art.90 Cod penal, dacă la stabilirea pedepsei cu închisoare

pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani

pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de

circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional

ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu

suspendare condiționată a executării pedepsei și termenul de probă. În acest caz, instanța de

judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în termenul de probă pe care l-a fixat,

condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă cinstită,

va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, are la origine persoana și

comportamentul acestuia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a

infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum

vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei cum ar fi:

conduita bună a infractorului, stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau

pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului. Suspendarea

condiționată a executării pedepsei cu închisoare depinde de întrunirea cumulativă a mai multor

condiții, expres și limitative prevăzute de lege, care privesc, pe de o parte, pedeapsa aplicată și

natura infracțiunii – condiții obiective, iar pe de altă parte, situația și persoana infractorului –

condiții subiective. În cadrul condițiilor suspendării, persoana inculpatului interesează sub

raportul periculozității sale, decurgând, în primul rând, din faptă și din împrejurările în care

aceasta a fost săvârșită, iar în al doilea rând, din persoana infractorului, care trebuie studiată

pentru a se putea constata dacă aceasta se poate corecta fără executarea pedepsei.

Astfel, aplicarea prevederilor art.90 Cod penal nu reprezintă o categorie aparte de

pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ea

este un incident în viața acesteia. În afară de motivele care au servit temei pentru stabilirea

pedepsei principale, instanța de fond trebuia să motiveze suplimentar, din care considerente a

concluzionat că, nu este rațional ca inculpatul să execute real termenul de pedeapsă stabilit.

Analizând condițiile în care poate fi acordată suspendarea executării pedepsei rezultă că

aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facultate a instanței de judecată, care este liberă să

aprecieze dacă este cazul să o acorde.

A mai notat instanța de apel că, inculpatului Bradu Mihail i s-a incriminat comiterea

infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal,– „încălcarea regulilor de securitate

a circulației și de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul

de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane”.

5

Instanța de apel a reținut că, potrivit concluziei raportului de expertiză judiciară nr. xxxx

din 08.09.2021, la examinarea medico-legală a cadavrului Patic Raisa, experții au depistat că:

„Moartea lui Patic Raisa, a survenit în rezultatul traumei asociate a capului, coloanei vertebrale,

toracelui, abdomenului și a membrelor, manifestată prin lezarea organelor interne, complicat

cu hemoragie internă, ceea ce se confirmă la necropsiei și adeverite histologic. La examinarea

medico-legală a cadavrului s-a depistat traumă asociată a capului, coloanei vertebrale,

toracelui, abdomenului și a membrelor, manifestat prin echimoze și excoriații pe cap,

hemoragii pericraniene, hemoragii subarahnoidiene și cerebelare de culoare roș-închise,

dehiscența atlanto-occipitală, sufuziuni hemoragice la nivelul măduvei spinării în segmentul

dat, excoriație pe torace și abdomen, fractura incompletă a sternului cu hemoragii în țesuturile

moi adiacente, fracturi costale bilateral: din dreapta fracturi costale a coastelor 5, 6, 7 pe linia

medio-claviculară; coastele 3, 4, 5 pe linia axilară-anterioară și coastele 1, 2 pe linia axilară-

medie toate cu hemoragii roș-închise în țesuturile moi adiacente; coastele din stânga fracturi

costale a coastelor 2, 3, 4 pe linia parasternal, a coastelor 2, 7, 8 pe linia medioclaviculară, a

coastelor 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 pe linia axilară-anterioară, a 11 coastelor 1,4,5,6,7,8,9,10,11 pe

linia axilară-medie, a coastelor 8, 9, 10, 11 pe linia axilară posterioară, a coastelor 2, 3, 11 pe

linia scapulară și coasta 1 pe linia paravertebrală, toate cu hemoragii în țesuturile moi

adiacente, contuzia și lezarea parenchimului pulmonar, rupturi-fisuri ale parenchimului hepatic

și lienal, ruptura parencimului renal pe stânga, hemoperitoneum 350 ml, echimoze, excoriație

și plagă pe membrele superioare, echimoze și excoriații pe membrele inferioare, fractura

închisă a oaselor gambei din stânga cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, care a fost

produse prin acțiunea traumatică a unui corp(-uri) dur(-e) contondent(-e), sau la lovirea de

acesta, posibil în timpul (conform cercetării histologice cu o vechime a leziunilor de cca. 0-30

min până la deces) și circumstanțele indicate (în urma unui accident rutier), are legătură cauzală

cu survenirea decesului, prezintă pericol pentru viața și conform acestui criteriu se califică ca

vătămare gravă. La cercetarea toxicologică în proba de sânge, prezentată pe numele cadavrului

lui Patic Raisa xxx, anul nașterii xxx, nu s-a depistat alcool etilic”. Conform cazierului

contravențional rezultă că, în perioada de timp xxx Bradu Mihail a fost supus răspunderii

contravenționale pentru comiterea contravențiilor în domeniul circulației rutiere.

În contextul celor reflectate supra, reieșind din scopul pedepsei penale, restabilirea

echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de

noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane și ținând cont de

circumstanțele cauzei, de urmările prejudiciabile cazate, instanța de apel a dispus executarea

reală a pedepsei penale sub formă de închisoare, în penitenciar de tip deschis.

Soluția pronunțată de către instanța de apel se întemeiază pe asigurarea principiului

aplicării unei pedepse echitabile, pornind de la evaluarea gradului influenței pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării inculpatului, apreciind obiectiv toate circumstanțele cauze.

Astfel, instanța de apel a apreciat că, pedeapsa penală stabilită nu reprezintă o represiune

excesivă, ci se justifică atât pentru reeducarea inculpatului, cât și pentru menținerea ordinii de

drept, în conformitate cu scopul preventiv sancționator al pedepsei, așa cum apare enunțat în

Codul penal.

Instanța de apel a reiterat că, la individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului

Bradu Mihail s-a ținut cont de criteriile generale de individualizare prevăzute de art.75 Cod

penal, și anume: gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață

ale familiei acestuia.

Alexandr cu inculpatul, prin care invocând ca temei pentru recurs prevederile art.427 alin.(1)

pct. 6), 10), 16) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei în partea executării pedepsei

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care pedeapsa cu închisoarea pe un

termen de 2 ani, să fie suspendată condiționat.

6

5.1. În motivarea recursului avocatul Tabarcea Alexandr cu inculpatul invocă că,

instanța de apel la stabilirea pedepsei penale în privința inculpatului Bradu Mihail sub formă

de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, și cu

excluderea prevederilor art.90 Cod penal în privința acestuia, intervenind asupra dispozițiilor

primei instanțe în acest aspect, a admis erori de drept, încălcând substanțial criteriile generale

de individualizare a pedepsei, sub aspectul executării pedepsei, stabilite de art.75 în coroborare

cu art.7 alin.(1), art.61 alin.(2), art.78, art.90 Cod penal, care urmează a fi reparate la etapa

actuală de către instanța de recurs.

Menționează că, instanța de apel deși a reținut lipsa circumstanțelor agravante în

prezenta speță, totuși, fără a motiva într-un fel înăsprirea pedepsei, a aplicat în privința

inculpatului Bradu Mihail pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea

acesteia în penitenciar. Or, deși prima instanță a stabilit inculpatului o pedeapsă cu închisoarea

pe un termen de 3 ani, cu suspendarea executării acesteia, instanța de apel sub aspectul dat,

rezumându-se la încercarea de a motiva lipsa temeiurilor pentru aplicarea art.90 Cod Penal, nu

a prezentat circumstanțele care impun izolarea de societate a inculpatului Bradu Mihail.

Făcând referire la gravitatea infracțiunii imputate inculpatului Bradu Mihail, instanța de

apel nu a ținut cont de regulile de individualizare a pedepsei, inclusiv nu a pus în balanță

cumulul de circumstanțe atenuante.

La fel, instanța de apel a stabilit inculpatului Bradu Mihail, pedeapsa cu închisoarea pe

un termen de 2 (doi) ani, însă cu executarea acesteia în penitenciar, contrar principiilor de

individualizare a pedepsei penale dezvoltate de Plenul Curții Supreme de Justiție, devreme ce

această măsură este una excepțională și impune instanța la o motivare judiciară concludentă de

aplicare acestei măsuri, standard neîntrunit de decizia recurată.

Consideră că, instanța de apel nu a pus în balanță personalitatea inculpatului, care se

caracterizează pozitiv, nu are antecedente penale, a recunoscut fapta săvârșită, a reparat integral

paguba, comportamentul activ și pozitiv pe perioada procesului penal, mai mult, instanța de

apel în mod eronat nu a oferit valență juridică, vârstei inculpatului, precum și faptului că

privarea acestuia de libertate ar avea repercusiuni grave asupra sănătății sale.

Accentuează că, instanța de apel în mod eronat nu dat aprecierea cuvenită altui criteriu

stabilit de art.75 alin.(1) Cod penal și anume - influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării inculpatului, care poate fi evaluată reieșind din persoana inculpatului, precum și

luând în considerație aptitudinile inculpatului de a se corecta.

După efectuarea procedurii de individualizare și stabilire a termenului pedepsei, sub

formă de închisoare, se continuă operațiunea de individualizare a acesteia, dar în aspectul de

executare a pedepsei deja stabilite, prin numirea tipului de penitenciar și soluționarea

chestiunii, dacă pedeapsa stabilită inculpatului, urmează a fi pusă în executare, or, sub condiția

personalității acestuia de a se corecta și resocializa, poate fi trasă concluzia că scopul pedepsei

poate fi atins prin suspendarea executării pe o perioadă de probațiune.

Susține că, în cauza dedusă judecății există aspecte favorabile în ce privește

personalitatea inculpatului, ce permit instanței să concluzioneze că nu este rațional ca acesta

să execute pedeapsa stabilită, ținând cont de faptul că potrivit materialelor cauzei se atestă că,

la moment Bradu Mihail are vârsta de 71 ani, are loc permanent de trai pe teritoriul Republicii

Moldova, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află, se caracterizează pozitiv, nu

are antecedente penale, a conștientizat faptă comisă și se căiește sincer, a reparat integral

prejudiciul material și moral, iar succesorul legal al părții vătămate a confirmat că nu are careva

pretenții față de inculpat.

Reiterează că, acțiunile inculpatului Bradu Mihail, care a urmărit permanent să repare

întreg prejudiciul cauzat familiei victimei, indică asupra conștientizării faptei sale, precum și

realizarea scopului de restabilire a echității sociale. În acest sens, conduita inculpatului, ghidată

de căința sinceră față de evenimentul tragic, dezvăluie personalitatea inculpatului Bradu

Mihail, care alături de familia victimei a trăit consecințele evenimentului tragic, precum și a

înlăturat în măsura în care este posibil consecințele acestuia.

7

Consideră că, inculpatului Bradu Mihail i-a fost aplicată pedeapsa complementară

anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, care în temeiul art. 651 Cod penal, constă

în interzicerea conducerii oricărui tip de mijloc de transport pe drumurile publice. Respectiv,

scopul de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni similare din partea inculpatului este asigurat,

în special având în vedere că inculpatul are vârsta de xxx ani.

Apreciază că, reieșind din caracterul și gradul prejudiciabil al faptei comise de inculpat,

de personalitatea acestuia și dorința de reabilitarea socială grabnică, condamnarea cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei va constitui un mijloc eficient și suficient de

corectare și reeducare a inculpatului, precum și de prevenire a săvârșirii altor infracțiuni,

cauzându-i în același timp lipsuri și restricții ale drepturilor în limite rezonabile și

proporționale, pentru atingerea scopului pedepsei penale.

Susține că, problema de drept de importanță generală în cauza dată constă în faptul că

pedeapsa penală urmează a fi stabilită în strictă conformitate cu prevederile art.art.3, 4, 7, 61

aplicate în coroborare cu art.art.75 și 78 Cod penal, obiectul de reglementare a cărora îl

constituie scopul pedepsei penale, criteriile de individualizare a pedepsei și sarcina instanței

de judecată de a le stabili corect în situații cazuistice, or, tragerea la răspundere penală și

aplicarea pedepsei penale este de competența exclusivă a instanței de judecată.

Conchide că, argumentele instanței de apel referitoare la excluderea art.90 Cod penal,

sunt în contradicție cu reglementările art.art.3, 4, 7, 61, 75, 78 Cod penal.

Opinează că, instanța de apel nu a reținut în sarcina inculpatului Bradu Mihail

circumstanțe atenuante, deși se face referire la recunoașterea vinovăției și căința sincera a

acestuia, care în ordinea art.76 Cod penal sunt menționate ca atare, constatăm că în speță

motivarea de către instanța de apel a excluderii art.90 Cod penal deviază de la sensul și spiritul

instituției condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, or personalitatea

făptuitorului constituie un element esențial al acestei instituții, caracterizarea căruia

încuviințează aplicarea prevederilor art.90 Cod penal.

asupra inadmisibilității acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat

din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărârii instanței de

apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor

pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării

deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs

ordinar în termen.

Colegiul penal constată că, avocatul Tabarcea Alexandr cu inculpatul invocă prevederile

art.427 alin.(1) pct. 6), 10), 16) Cod de procedură penală, indicînd că hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța de apel a aplicat pedeapsă

individualizată contrar prevederilor legale, precum și norma de drept aplicată în hotărârea

atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea

Supremă de Justiție.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că

temeiurile invocate de către recurenți nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei,

invocând în acest context următoarele.

În esență, avocatul Tabarcea Alexandr cu inculpatul critică decizia contestată în latura

stabilirii pedepsei, insistînd ca pedeapsa aplicată lui Bradu Mihail să fie suspendată condiționat

potrivit art.90 Cod penal, menționând că instanța de apel la stabilirea pedepsei nu a ținut cont

8

de prevederile legale, de circumstanțele cauzei și a individualizat greșit pedeapsa, prin ce a

comis o eroare de drept.

În urma studiului lucrărilor dosarului, în opinia Colegiului, nu și-au găsit confirmarea

criticile recurenților, deoarece instanța de apel și-a motivat întemeiat soluția adoptată, acordând

deplină eficiență prevederilor art.61, 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la

individualizarea pedepsei inculpatului și nu a admis careva erori, stabilind justificat în privința

inculpatului Bradu Mihail pedeapsa cu închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport

Cu referire la criticele invocate de recurent, precum că a fost efectuată o individualizare

injustă a pedepsei în privința inculpatului, instanța de recurs relevă că, în cazul săvârșirii unei

infracțiuni, instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis infracțiunea, având deplina libertate

de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile

prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă

să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale,

potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal

și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.

În același rând, instanța de recurs menționează că, conform art.75 Cod penal, persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele

fixate în Partea specială și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului

Cod. Așadar, persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în

limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

Reieșind din prevederile art.61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de

instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând

anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale,

corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni,

atât din partea condamnaților, cât și din partea altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie

să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate.

Prin urmare, instanța de judecată trebuie să aleagă și să aplice acel tip, și acea mărime a

pedepsei care vor fi cele mai eficiente pentru atingerea scopului legii penale. O pedeapsă mai

aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai

în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea

scopului pedepsei. Caracterul excepțional la aplicarea pedepsei cu închisoare urmează a fi

argumentat de către instanța de judecată. Pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă

de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa

fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a

săvârșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor

elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în

limitele prevăzute de lege.

Așadar, Colegiul penal statuează că, instanța de apel corect i-a aplicat inculpatului Bradu

Mihail o pedeapsă privativă de libertate conducându-se de principiul individualizării pedepsei

în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei (art.75 alin.(1) Cod penal).

Mai mult, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul apărătorului precum că,

pedeapsa stabilită inculpatului este prea aspră, din considerentul că aceasta este echitabilă și

direct proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, motivul și

scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, și

anume, la caz, trebuie avute în vedere că inculpatul a comis o infracțiune gravă.

9

De asemenea se menționează faptul că, instanța de apel s-au expus motivat și detaliat

asupra faptului aplicării unei pedepse privative de libertate în privința inculpatului, fiind

respectate limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea incriminată art.264 alin.(3) lit. b)

Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, excluzând

prevederile art.90 Cod penal, motivare pe care instanța de recurs și-o însușește și nu se va

expune repetat asupra acesteia.

Instanța de recurs respinge solicitarea apărării privind aplicarea prevederilor art.90 Cod

penal în privința inculpatului Bradu Mihail, și atestă că, suspendarea condiționată ca mijloc de

individualizare a pedepsei, conferă instanței de judecată posibilitatea, ca pe lângă stabilirea

mărimii pedepsei, să se pronunțe și asupra modului de executare a acesteia.

O condiție prevăzută expres în art.90 alin.(1) Cod penal, constituie concluzia instanței

că nu este rațional ca făptuitorul să execute pedeapsa stabilită. Astfel, este prerogativa instanței

de judecată să aprecieze că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea efectivă a

acesteia. În formarea convingerii, instanța de judecată ține cont de totalitatea condițiilor expres

prevăzute de lege, inclusiv are în vedere întreaga conduită a condamnatului înainte de

săvârșirea faptei, după săvârșirea faptei, în timpul judecății, precum și alte aspecte ce privesc

personalitatea infractorului, bazându-se pe materialele cauzei administrate în cadrul

cercetării judecătorești.

În acest context, instanța de recurs notează, că chiar și în cazul îndeplinirii condițiilor

prevăzute de prevederile art.90 alin.(1) Cod penal, nu se creează un drept pentru inculpat, ci

doar se întrunesc circumstanțele necesare care constituie temei de drept pentru instanța de

judecată de a decide, potrivit propriei convingeri, asupra oportunității suspendării executării

pedepsei închisorii.

La caz, Colegiul penal atestă faptul că inculpatul a beneficiat de o reducere a pedepsei

în temeiul prevederilor art.3641 alin. (8) Cod de procedură penală, acest fapt deja constituind

o ameliorare a situației celui din urmă, iar având în vedere că acesta a comis o infracțiune

gravă, instanța de apel just a concluzionat că este necesară condamnarea inculpatului potrivit

legislației în vigoare, cu dispunerea executării reale a pedepsei închisorii.

Astfel, instanța de recurs remarcă faptul că împrejurările menționate în partea

descriptivă a hotărârii contestate (pct.4.1, din prezenta decizie), relevă în mod concludent că

instanța de apel corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa

aplicată inculpatului, just ajungând la concluzia de a dispune executarea reală a pedepsei.

În concluzie, pedeapsa stabilită de către instanța de apel inculpatului, este echitabilă,

întru-cât este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi

restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

atât de către aceasta, precum și de către alte persoane. Practica judiciară demonstrează că o

pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea

infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Astfel, Colegiul penal menționează că, nu se constatată prezența erorilor de drept ce ar

genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția adoptată de către

instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de pedeapsă aplicându-se în conformitate

cu prevederile legale, este echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea

acestuia și pericolul social al infracțiunii săvârșite.

Din considerentele expuse, instanța de recurs ordinar conchide că, temeiuri de a pune la

îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se identifică,

pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește,

fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza

Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să

își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru

fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea

de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

10

Așadar, Colegiul penal statuează că, temeiul invocat de către recurent prevăzut de

art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu s-a confirmat în cauza dată, iar decizia

atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului ordinar

declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Tabarcea Alexandr cu

inculpatul, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie

2022, în cauza penală în privința lui Bradu Mihail xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 05 octombrie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Țurcan Anatolie

Malanciuc Ion

Notă: Din motivul imposibilității semnării deciziei motivate de către judecătorul Guzun Ion, din

cauza demisiei lui din funcție de la 25 august 2023, prezenta decizie motivată este semnată de către

Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție, judecătorul Puica Viorica, în conformitate cu

prevederile art.339 alin.(8) Cod de procedură penală.

11

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-11-30
0,95
1ra-1576/2021 — art. 264 alin. 3 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-1576/2021 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 27 octombrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, a examinat admisibilitatea în princip
CSJ 2019-11-01
0,95
1ra-1315/2019 — art. 264 al. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1315/2019 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 01 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Mardari Dumitru şi Ghervas Maria
CSJ 2021-04-01
0,95
1ra-244/2021 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr.1ra-244/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 03 martie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Țurcan Anatolie și Cobz
CSJ 2019-12-05
0,95
1ra-1492/19 — art. 264 alin. 3 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-1492/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 06 noiembrie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiție în componență: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena, Țurc
CSJ 2021-06-22
0,95
1ra-1228/2021 — art. 264-1 alin. 4 CP
cincizeci) ore și pedeapsă complementară sub formă de privarea dreptului de a conduce mijloace de transport. Iar conform Certificatului din 28.12.2020, eliberat de către șeful Biroului de Probațiune Chișinău, Galina Vatavu, se atestă că Ion
Sursă