1ra-252/2022 — Art. 201-1 alin. 1 lit. a CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași) din 09.10.2020, Balanescu Macar Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, la închisoare pe un termen de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de sentințe, s-a adăugat parțial pedeapsa neispășită prin sentința emisă de Judecătoria Strășeni, sediul Călărași din 09 martie 2020 și i s-a stabilit pedeapsa definitivă lui Balanescu Macar sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar semiînchis. S-a încasat de la Balanescu Macar Xxxxx în folosul lui Bordian Maria suma de 50000 (cincizeci) lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune. Cheltuielile judiciare în suma de 128 lei s-au trecut în contul statului.

Potrivit sentinței s-a constatat, că Balanescu Macar fiind anterior condamnat pentru violență în familie, concluzii necesare nu și-a făcut și din nou în termen de probă a comis acțiuni ilegale în familie în următoarele circumstanțe: astfel el fiind în relații de divorț cu Bordeianu Maria și locuind în aceiași casă 1 comună din satul Xxxxx, raionul Xxxxx, pe parcursul unei perioade de timp mai îndelungate acesta permanent iniția diferite conflicte și sistematic aplica forța fizică și psihică asupra soției sale, manifestată prin înjurături și diverse lovituri peste suprafața corpului, demonstrând supremație și un comportament inadecvat în relația cu familia sa, astfel el la data de 13 mai 2020 aproximativ pe la ora 07:30 min., ca urmare a acțiunilor sale ilegale în familie, aflându-se la domiciliu, având scopul de a-i pricinui fostei soții leziuni corporale, intenționat i-a aplicat acesteia cu un obiect dur contondent (posibil rangă metalică) multiple lovituri peste diferite părți ale corpului, pricinuindu-i două plăgi pe partea piloasă a capului, o echimoză și o excoriație pe față, o echimoză pe spate, o echimoză și o excoriație pe membrul superior drept și două excoriații pe mâna stângă, care conform raportului de expertiză judiciară nr.202012P0224 din 14 mai 2020 după criteriul dereglării sănătății de scurtă durată se califică ca vătămări corporale ușoare. Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate, Balanescu Macar Xxxxx a comis infracțiunea prevăzută de art.2011 alin.(1) lit. a) Cod penal, individualizată prin „acțiunea intenționată comisa de un membru al familiei in privința altui membru al familiei, manifestată prin maltratare, alte acțiuni violente, soldate cu vătămare ușoară a integrității corporale sau a sănătății."

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1 Avocatul Armanu-Ghemu Ludmila în numele inculpatului Balanescu Macar, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii potrivit modulului stabilit pentru prima instanță, prin care Balanescu Macar să fie achitat. În motivarea cererii de apel, a indicat că: - cu sentința în cauză nu este de acord, considerând-o ilegală, circumstanțele și probele admise de către instanța de fond, nu au o calitate de pertinență, contravin în esența lor și nu pot servi ca temei pentru pronunțarea unei sentințe de condamnare; - din materialele dosarului rezultă că, în calitate de probe în confirmarea vinovăției lui Balanescu Macar, altele decât declarațiile părții vătămate și a câtorva martori care declară „din auzite” tot de la partea vătămată, lipsesc; - potrivit procesului verbal de audiere a martorului, Spinei Iraida și Șoșu Catarina, audiate în ședința de judecată, ambele declară că, nu au văzut cine ar fi bătut-o pe Maria Bordian și că nu știu de ce nu s-a dus la vecinul Iurie Spinei, care era mai aproape, dar a ales să meargă tocmai la dînsele; -ambii martori, mamă/fiică au declarat că, Maria Bordian le-ar fi comunicat că motivul pentru care ar fi fost bătută de inculpat ar fi „bobocii și rasad” (potrivit înregistrării audio a ședinței de judecată din data de 24.06.2020, minutul 14:39:02), pe când partea vătămată, declară un alt motiv - „că a bătut toată noaptea în perete și ea i-a reproșat", de aici apar dubii în privința declarațiilor părții vătămate, care stau la baza învinuirii aduse; - declarațiile părții vătămate că ar fi fost bătută de inculpat nu pot fi puse la baza învinuirii aduse, or aceste declarații au fost combătute prin declarațiile 2 martorilor, Arman Ana (f.d.55) și martorului Galiuc Mihail (f.d.57), ultimul fiind verișor cu partea vătămată; - ambii martori, Arman Ana și Galiuc Mihail, declară cu ce era îmbrăcat inculpatul în acea dimineață și anume într-o scurtă verde de balon, fapt ce denotă că respectivii într-adevăr l-au văzut în dimineața dată pe Balanescu Macar, când se îndrepta spre imaș și când se întorcea de acolo. Mai mult ca atât că, casa lui Galiuc Mihail este vis-a vis amplasată față de casa lui Arman Ana; - instanța de fond neîntemeiat a concluzionat că, Balanescu Macar ar fi săvârșit infracțiunea incriminată la data de 13.05.2020, aproximativ la orele 07.30 dimineața, or ora stabilită de instanță ca oră a săvârșirii infracțiunii nu corespunde cu circumstanțele cauzei, - din declarațiile martorilor, rezultă cert că, Balanescu Macar, în dimineața zilei de 13.05.2020, pe la 6.20 s-a dus pe imaș, la cai, care se află la o distanță de 4 km de casa, apoi când s-a întors a intrat la martorul Galiuc Mihail, unde s-a aflat de la orele 07.15 - 07.20 până la 07.35 - 07.50, la casa care se afla la 5 minute de mers până la casa lui Balanescu Macar, iar la 07.30 și până la sosirea ambulanței la 08.40, conform declarațiilor părții vătămate și martorei Șoșu Caterina - Bordian Maria se afla la vecina, Spinei Iraida, unde era și fiica acesteia, Șoșu Caterina; - nicidecum partea vătămată nu putea fi bătută de inculpat la ora 07.30, nici mai înainte și nici după, deoarece s-a constatat că până a veni la Galiuc Mihail, inculpatul a fost pe imaș la adăpat caii (conform declarațiilor martorului Arman Ana), iar mai târziu deja se afla la vecina Spinei Iraida până a venit ambulanța, fapte ce au fost interpretate eronat de instanța de fond, care în sentința de condamnare neîntemeiat reține din declarațiile martorului Galiuc Mihail doar ora 07.15 și au servit cafea timp de 20 minute, evitând să indice declarațiile depline și anume 07.15-07.20 și timp de 20-30 minute, care schimbă cu mult situația; - eronat instanța de fond a constatat că, „Șoșu Caterina a confirmat că în dimineața cu pricina l-a văzut în gospodăria sa pe Balanescu Macar”, fapt ce nu corespunde realității întrucât martora Șoșu Caterina, fiind audiată în ședința instanței din data de 24.06.2020, a declarat că l-a văzut în dimineața respectivă, pe fiul lui Balanescu Macar - Balanescu Ion, dar nu pe inculpatul Balanescu Macar, eroare care o repetă în motivarea sentinței de două ori; - cât privește declarațiile martorului, Lupu Vasile, indicate de inculpat că, posibil l-ar fi văzut în dimineața respectivă pe imaș la cai, menționează că, în primul rând, fiind audiat în ședința de judecată din data de 24.06.2020, a menționat despre un conflict cu Balanescu Macar, legat de un teren la hotar care aparținea ultimului, iar martorul care avea stână de oi, a scăpat oile la el și i-a reproșat că nu-i terenul lui Macar Balanescu (conform înregistrării audio, minutul 15:26:05), iar acest fapt ar constitui motiv suficient ca martorul să facă declarații impotriva inculpatului. În al doilea rând, Lupu Vasile declară că, are cioban la oi și că nu stătea acolo permanent și nu l-a văzut (conform înregistrării audio, minutul 15:27:01), fapt ce admite o a doua ipoteză că nu avea cum să-l vadă dacă nu stătea permanent la stână, dar cert este faptul că, nu neagă că caii inculpatului se aflau în apropierea stânei de oi, la vreo 4 km distanță de casa lui Balanescu Macar; 3 - conform procesului- verbal de cercetare la fața locului din data de 14.05.2020 lipsește informația de bază de cercetare de la fața locului și totul se rezumă la plasa de metal pe care ar fi sărit-o partea vătămată, concluziei expertului la întrebarea 3 se indică că, „se exclude formarea lor în urma căderii de la propria înălțime a corpului, dar unele din aceste leziuni au putut fi produse în urma căderii”, deci nu poate fi exclusă categoric ipoteza unei căderi de la înălțime, posibil chiar scara din metal de la podul casei; - cu referire la ordonața de recunoaștere a obiectului drept corp delict f.d.43, că discurile de vată cu urme de culoare brună, asemănătoare sângelui, nu pot constitui probe atâta timp cât nu a fost constatat, în primul rând că urmele respective de culoare brună - conțineau sânge și nu rugină, spre exemplu și în al doilea rând, nu poate constitui probă a acuzării, atât timp cât nu s-a demonstrat că posibilul sânge aparține anume părții vătămate sau dacă în general era sânge de om. Fără a fi probat aceste circumstanțe corespunzător, discurile de vată respective nu pot constitui corp delict în învinuirea adusă inculpatului; - inculpatul evită la maxim întîlnirile cu partea vătămată după pronunțarea sentinței din martie și atît el, cât și partea vătămată cunoșteau foarte bine efectele eliberării condiționate de pedeapsă, pentru inculpat era clară situația că dacă intră în conflict cu partea vătămată riscă să facă închisoare, fapt pentru care Balanescu Macar la 2 luni de la condamnarea sa, nicidecum nu și-a permis să încalce sentința, or inculpatul imediat după condamnarea sa a renunțat la consumul de alcool, evita la maxim posibil întîlnirile cu partea vătămată, Bordian Maria, chiar și în condițiile cînd locuiesc într-o ogradă și că provocările au continuat și după sentință, iar scopul provocărilor era de a fi scos din casa comună, care urmează a fi partajată, atît inculpatul, cît și feciorul acestuia cu familia sa, în orice fel; - și partea vătămată, Bordian Maria are calitatea de agresor, în familia respectivă, în temeiul încheierii Judecătoriei Strășeni sediul Călărași din 26.03.2020, prin care a fost admisă cererea feciorului Balanescu Ion privind aplicarea măsurilor de protecție în privința soției acestuia, copiilor și tatălui său, Balanescu Macar, încheiere menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău nr.2r-973/20 din 21 iulie 2020, la cererea de recurs a Mariei Bordian anexată în dosar f.d.63, fapt ce denotă comportamentul părții vătămate și nu exclude o înscenare a propriei sale căzături îndreptată spre persoana fostului soț, cu titlu de răzbunare, pentru a-1 scoate cu orice preț din casa comună, nepartajată până în prezent; - deși avea apărător prin contract, care a participat la examinarea recursului privind măsura preventivă, în instanța de apel, la data de 25.05.2020, Balanescu Macar a fost lipsit de dreptul la apărător ales, în data de 27.05.2020, când a fost escortat la Procuratura sediul Călărași, pentru a-i fi prezentate materiale dosarului și a fi anunțat despre trimiterea cauzei în instanță, precum și prezentarea rechizitoriului. Astfel, pentru data de 27.05.2020, apărătorul prin contract, Armanu- Ghemu Ludmila, nu a fost înștiințată despre acțiunile procesuale, fiind invitat apărător din oficiu, care anterior a participat la reținerea și examinarea demersului privind măsura preventivă în prima instanță, iar învinuitul a refuzat să fie asistat de avocatul respectiv, având avocat prin contract, mai ales la așa o etapă 4 importantă a procesului, însă în procesele verbale din data de 27.05.2020 se indică sintagma „a refuzat să semneze”, dar nicăieri nu se indică motivul refuzului, care este evident; - o încălcare gravă admisă la data de 27.05.2020 a fost escortarea lui Balanescu Macar, contrar Hotărârii nr. 10 din 15 mai 2020 a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, or acesta este pensionar, iar starea sănătății precară, fiind la evidența medicului din 2018 cu diverse probleme de sănătate, fapt confirmat prin extrasul eliberat de medicul de familie Fisticanu Vasile, la data de 01.06.2020; - cauza nu a fost examinată minuțios, complet, obiectiv și multiaspectual, iar vinovăția inculpatului prin probele administrate nu este dovedită, atît organul de urmărire penală, cât și instanța de fond a ținut cont doar de declarațiile făcute de partea vătămată și a încălcat grav dreptul inculpatului la apărare și dreptul de a-i fi asigurată viața și sănătatea, în condițiile mai sus relatate; - cu referire pedeapsa aplicată lui Balanescu Macar și la acțiunea civilă admisă integral de instanța de fond, în cuantum de 50 000 lei, menționează partea apărării că, instanța nu a ținut cont de faptul că, inculpatul este învinuit de o infracțiune nu prea gravă, este pensionar, starea sănătății precară, nu are alte surse de venituri în afară de pensie, a condamant persoana în lipsa probelor concludente și pertinente, luând prea personal procesul dat, din start manifestând o poziție loială față de partea vătămată și din contra, față de inculpat, chiar și acuzatorul de stat a solicitat în caz că se constată vinovăția - pedeapsa în cumul de 1 an și 6 luni și nici partea vătămată nu a insistat la pedeapsa maximă, iar instanța de fond, dispunând pedeapsa de 3 ani și prejudiciul moral în cuantum deplin, fapt pentru care apar dubii în privința imparțialității acesteia; - Balanescu Macar nu a săvârșit fapta pentru care este învinuit, lipsesc semnele componenței de infracțiune în acțiunile sale, învinuirea adusă e lipsită de suport probator, nu s-a ținut cont de principiul prezumției nevinovăției s-a axat doar pe faptul că anterior inculpatul a fost condamnat pe o cauză similară, în care și-a recunoscut vinovăția, fiind provocat de fosta soție și în stare de ebrietate alcoolică a comis fapta pentru care a fost condamnat, însă nicidecum această condamnare nu trebuie să constituie întreg probatoriu pentru noua învinuire adusă. 3.2 Avocatul Jelamschi Eugenia în numele inculpatului Balanescu Macar a depus apel suplimentar, solicitând admiterea cererilor de apel, casarea sentinței total, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin.(2), și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie dispusă achitarea inculpatului Balanescu Macar. Totodată, a solicitat și dispunerea numirii expertizei grafoscopice, conform cererii anexate la cererea de apel. În motivarea cererii a indicat: - plângerea depusă de către partea vătămată Bordian Maria la organul de urmărire penală are scop de acaparare a bunurilor ce constituie proprietate în devălmășie; - partea vătămată Bordian Maria, în 2006 a plecat în Israel la muncă și a revenit în țară în 2018. Relațiile cu membrii familiei și anume soțul Balanescu Macar și fiul Balanescu Ion au devenit rele, deseori apăreau conflicte. În 2019, căsătoria a fost 5 desfăcută, la cererea lui Balanescu Macar. Nici una din părți nu a solicitat partajarea averii comune, astfel, locuiau toți împreună; - pentru a partaja averea comună, era nevoie de probe, care ar demonstra veniturile familiei, de cheltuieli legate de judecarea cauzei (taxa de stat 3% din valoarea acțiunii) precum și alte cheltuieli. Pentru a evita un proces judiciar civil costisitor, partea vătămată a găsit o altă soluție: intentarea unor procese penale pe numele fostului soț și a fiului, solicitarea prejudiciilor morale, evacuarea din bunul imobil și respectiv dispare necesitatea partajării, or, i se va lua proprietatea în baza Hotărârilor judecătorești; - inițial la 08.11.2019 a fost depusă plângere prin care s-a solicitat de a fi tras la răspundere penală Balanescu Macar și Balanescu Ion în temeiul art. 191 Cod penal - delapidarea averii străine, fiindu-i cauzat un prejudiciu în mărime de 146000 euro. Prezenta cauză este în curs de examinare la Judecătoria Strășeni sediul Călărași. Pentru a „scăpa” de soț și fiu au fost depuse plângeri prin care s-a solicitat de a fi tras la răspundere penală pentru violență în familie. Scopul a fost realizat, atât fostul soț Balanescu Macar, cât și fiul Balanescu Ion au fost condamnați pentru violență în familie; - în aceeași perioadă, la 04.09.2020 a mai fost depusă și cererea de chemare în judecată de către reclamanta Bordian Maria către Balanescu Ion (fiul), Balanescu Lidia (nora), Balanescu Gabriela și Marius (nepoții minori), intervenient Balanescu Macar cu privire la evacuarea silită din imobil- casa de locuit individuală; - în situația realizării scopului părții vătămate, fostul soț și fiul riscă cel puțin 8 ani de închisoare, nora și nepoții minori evacuați din casă și cu titluri executorii pe sumă de 146000 euro și 80000 lei. Suma respectivă constituie un mare motiv de a fabrica dosare împotriva membrilor familiei; - dosarul este fabricat și bine organizat cu implicarea organului de urmărire penală și poate fi demonstrat prin următoarele probe; - la data de 13.05.2020, în perioada de timp 15.50-19.50 (4 ore) ofițerul de urmărire penală a efectuat mai multe acțiuni de urmărire penală, după cum urmează: audierea părții vătămate Bordian Maria, audierea martorului Șoșu Catarina, audierea martorului Spinei Zinaida, audierea martorului Balanescu Lidia, audierea martorului Balanescu Ion, audierea martorului David Vera, procesul verbal de reținerea a bănuitului Balanescu Ion, unde este indicată ora reținerii de facto 18.45. În acest sens consideră partea apărării că viteza cu care s-au efectuat aceste acțiuni prezintă dubii; -ofițerul în incinta IP Călărași, în 15 minute a explicat părții vătămate drepturile, a ascultat-o, a scris personal declarațiile și le-a dat citire în glas. Imediat după audierea părții vătămate, a fost audiată martora David Vera, nefiind indicat locul, din ce rezultă că, la fel în incinta IP Călărași, or, în 5 minute nu putea ofițerul să se afle în alt loc, numai dacă nu acest ofițer a scris declarațiile or, este evident că scrisul este total diferit; - la 17.20, ofițerul deja era la domiciliu cet. Șoșu în sat. Xxxxx m. Călărați. Distanța directă din or. Călărași până în sat. Xxxxx, conform datelor statistice este de 26 km. În 20 min, ofițerul a reușit să discute cu martora Șoșu, să-i explice 6 drepturile și obligațiile de martor, să întocmească procesul-verbal, să-l citească în glas martorului și în 3 min, să fie deja la alt martor; - ofițerul timp de 4 ore a reușit să audieze partea vătămată și un martor în incinta IP Călărași, să se deplaseze 26 km (în jur de 30 min) în sat. Xxxxx, de la 17.20 - până la 18.45 să audieze, să explice drepturile, să citească în glas tare declarațiile a 4 martori, și în același timp să rețină bănuitul. Este explicabil acest fapt, mai cu seamă, dacă atragem atenția că procesele verbale de audiere a martorilor de către ofițerul Mihai Burcă au diferit scris, ceea ce presupune că declarațiile au fost pregătite din timp, și numai semnate de către martori la data și ora indicată în proces. În legătură cu circumstanțele stabilite, în interesul lui Balanescu Ion, solicită partea apărării de a fi numită expertiza grafoscopică; - prin ordonanța din 13.05.2020 a fost dispusă numirea expertizei medico- legale, care a fost adusă la cunoștință părților la 15.05.2020, unde cet. Bordian Maria i se explică drepturile de a face recuzare expertului, de a pune întrebări, de a da explicații (vol. 1, f/d 46), și asta în condițiile în care la 14.05.2020 deja era raportul de expertiză (vol. 1, f/d 48-49); - în comunicarea din 25 martie 2020 (vol. 1, f/d 3), prin care aduce la cunoștință procurorului despre pornirea cauzei penale din 13.05.2020. Rezultă că încă din 25 martie 2020 își are începutul falsificarea dosarului. Trezesc dubii în sinceritatea declarațiilor date de către partea vătămată, deoarece în concluzia dată prin raportul de expertiză medico-legală, expertul indică că echimozele corespund vechimii de aproximativ până la câteva zile înainte de examinare (vol. 1, f/d 48 verso). Mai cu seamă, că cele constatate de expert nu corespund cu cele relatate de partea vătămată; - fiind audiată în cadrul acțiunilor de urmărire penală ( voi. 1, f/d 16), partea vătămată declară că a fost lovită cu ceva în cap, posibil țeavă metalică, de 4 ori la fel a fost lovită si peste brațe, când se apăra; -în cadrul audierii în instanța de judecată, deja declară că a fost lovită o dată cu țeava metalică în partea dreaptă, ulterior au mai fost lovituri peste mâini și umăr. Nici expertiza medico-legală nu a înlăturat dubiile, or, expertul ajunge la concluzia că se exclude formarea leziunilor de la căderea de la propria înălțime, însă unele pot fi produse în urma căderii; - instanța, la stabilirea pedepsei s-a condus de solicitările părții vătămate și a aplicat pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen de 3 ani, deși acuzatorul de stat de stat a solicitat 1 an 6 luni închisoare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2021, au fost respinse ca nefondate apelul și apelul suplimentar a avocaților în numele inculpatului Balanescu Macar și menținută sentința. În conformitate cu art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, a fost redusă din pedeapsa aplicată lui termenul din 13.05.2020 până la 09.10.2020, adică cu 145 zile.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just a ajuns la concluzia de vinovăția a inculpatului Balanescu Macar în baza art.2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, violență în familie, individualizată prin „acțiunea intenționată comisa de un 7 membru al familiei in privința altui membru al familiei, manifestată prin maltratare, alte acțiuni violente, soldate cu vătămare usoară a integrității corporale sau a sănătății". Așa dar, prima instanță a adoptat o soluție corectă la caz, de condamnare a inculpatului Balanescu Macar or, prima instanță nu a comis careva erori de fapt care ar impune casarea sentinței adoptate în partea recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea acțiunilor infracționale, stabilirea și individualizarea pedepsei. Instanța de apel a considerat că, prima instanță în sentința corect și justificat și- a motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, luând în considerație probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea faptei și prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii incriminate. Examinând probatoriul administrat, instanța de apel, a considerat dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpatului Balanescu Macar și pe deplin prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Bordian Maria, martorilor Spinei Iraida, Sosu Ecaterina, David Vera, Lupu Vasile, Arman Ana, Galiuc Mihail, raportul de expertiză medico-legală nr.202012P0224 din 14 mai 2020, (f.d.48-49); procesul-verbal de cercetare la fața locului, a gospodăriei cet. Maria Balanescu (f.d.38-42); conținutul anchetei sociale din 13.05.2020 (f.d.102); conținutul materialelor anterioare ce caracterizează inculpatul(f.d.59-82). Urmează a fi relevat că, prin însuși declarațiile inculpatului Balanescu Macar, a părții vătămate Bordian Maria, cât și a martorilor, se atestă că inculpatul Balanescu Macar și victima Bordian Maria sunt foști soți. În acest context, instanța de judecată a notat în cadrul cercetării judecătorești, s-a stabilit că victima Bordian Maria și inculpatul Balanescu Macar, sunt divorțate și locuiesc în aceeași casă, ceea ce prezumă faptul că aceștia sunt membri de familie, în sensul art.2011 și art.1331 Cod penal. În speță, instanța de judecată a stabilit, că inculpatul Balanescu Macar prin acțiunile sale, a periclitat în principal relațiile sociale cu privire la solidaritatea familială, iar în plan secundar relațiile sociale cu privire la integritatea corporală și a sănătății persoanei, provocându-i fostei sale soții Bordian Maria potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.202012P0224 din 14 mai 2020, vătămări corporală ușoare. Astfel, instanța de judecată a apreciat că, în acțiunile inculpatului Balanescu Macar sunt prezente semnele necesare specifice laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(1) lit. a) Cod penal. În speță, instanța de judecată a reținut că, inculpatul Balanescu Macar își dădea seama de caracterul prejudiciabil al faptei sale, a prevăzut posibilitatea 8 survenirii consecințelor acesteia și, cu toate că nu urmărea cauzarea unei vătămări de un anumit grad concret, totuși a admis posibilitatea producerii lor. În asemenea circumstanțe, instanța de judecată a stabilit că inculpatul Balanescu Macar a comis infracțiunea imputată cu intenție indirectă. Instanța de apel, examinând probatoriul, a considerat dovedită vina inculpatului Balanescu Macar în violență în familie, adică acțiunea intenționată comisa de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin maltratare, alte acțiuni violente, soldate cu vătămare ușoară a integrității corporale sau a sănătății, acțiunile lui just au fost calificate în temeiul art.2011 alin.(1) lit. a) Cod penal. Cu privire la argumentele invocate în cererea de apel de către avocatul Armanu- Ghemu Ludmila în numele inculpatului Balanescu Macar cu privire la neconcordanța declarațiilor martorilor, instanța le-a respins ca fiind nefondate, or spre analiză s-au relevat doar frânturi din declarațiile martorilor ce sunt în contradicție cu sensul și informația oferită per general de fiecare martor în parte. Referitor la faptul că, inculpatul nu putea săvârși fapta la ora 07:30 min, în susținerea acestei poziții partea apărării invocând declarațiile martorilor Arman Ana care a declarat că l-a văzut pe inculpat în dimineața zilei respective, aproximativ ora 6.20 ducându-se spre pajiște, la cai precum și martorul Galiuc Mihail, care a declarat că Balanescu Macar, în dimineața zilei de 13.05.2020 pe la orele 07.15-07.20 se întorcea din câmp de la cai și au servit împreună cafea, aproximativ 20-30 min., or atât partea vătămată, cât și ceilalți martori ai acuzării (Spinei Iraida, Șoșu Ecaterina) au declarat că fapta a avut loc aproximativ în jurul orei 07:30. Faptul că martorii Arman Ana și Galiuc Mihail au declarat că inculpatul era îmbrăcat în scurtă verde de balon și că se îndrepta spre imaș, nu denotă faptul că acesta nu a comis infracțiunea de care este învinuit. Cât privește versiunea că partea vătămată îl provoacă pe inculpat cunoscând efectele eliberării condiționate, cât și cea invocată în apelul suplimentar, instanța de apel le-a respins ca neîntemeiate și le-a considerat ca o metodă de apărare a inculpatului. Sancțiunea art.2011 alin.(1) lit. a) Cod penal, prevede pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității de la 150 la 180 de ore sau cu închisoare de până la 3 ani. Astfel, instanța a constatat că prin sentința emisă de Judecătoria Strășeni, sediul Călărași din 09 martie 2020, Balanescu Macar a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(2) lit.c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă 1 an închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 1an. În viziunea instanței de apel, instanța de fond corect a stabilit, că în privința inculpatului Balanescu Macar urmează a fi aplicată pedeapsa cu închisoare în limita maximă prevăzută de lege, cu aplicarea prevederilor art. 85 alin.(1) Cod penal, or acesta nu și-a recunoscut vina și nu a manifestat căință sinceră față de fapta comisă. 9 Mai mult ca atât, anterior acesta a fost condamnat pentru infracțiune similară, însă concluziile necesare nu a tras și nu a stat pe calea cea dreaptă, săvîrșind din nou altă infracțiune. Cu referire la cererea inculpatului, privind aplicarea prevederilor art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală, constatarea condițiilor de detenție contrar art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instanța de apel a conchis că, această cerință a apelantului este fondată și urmează a fi admisă din următoarele considerente. Cu referire la acest aspect, în raportul anual pentru anul 2017 al Consiliului pentru Prevenirea Torturii, membrii Consiliului au făcut trimitere la constatările Comitetului European pentru prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane și Degradante, în care a fost subliniat că, starea spațiului de locuit pentru deținut ar trebui de examinat nu doar prin prisma numărului de deținuți din celulele instituțiilor penitenciare la momentul dat, dar în egală măsură, și ținând cont de ratele oficiale de ocupare (numărul de paturi per celulă), în baza standardului de cel puțin 4 m2 din spațiu locativ per deținut și de a revizui, în consecință, capacitatea oficială a instituțiilor penitenciare. Spațiul ocupat de către anexele sanitare/toalete construite nu ar trebui să fie incluse în acest calcul. Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT), în punctul 30 al Raportului din 13 decembrie 2018 către Guvernul Republicii Moldova, întocmit în cadrul vizitei care a avut loc în perioada 05-11 iunie 2018, în câteva dintre penitenciarele din țară, a subliniat că, în Penitenciarul nr. 13 - Chișinău, în continuare persistă faptul că în multe celule condițiile materiale și igienice sunt deplorabile, acestea fiind ventilate insuficient și totodată fiind suprapopulate. Totodată, accesul la lumină naturală este limitat, în majoritatea celulelor din cauza ferestrelor de dimensiuni mici. Totodată, specialiștii din cadrul CPT au recomandat autorităților din Republica Moldova ca să-și mărească eforturile în sensul îmbunătățirii condițiilor de detenție curente în penitenciarul respectiv. Din informația prezentată instanței de apel, Balanescu Macar din data de 13.05.2020 - 09.10.2020 s-a deținut în penitenciarul nr. 13 Chișinău, contrar recomandărilor precitate. Prin urmare, potrivit procesului verbal de reținere, Balanescu Macar a fost reținut de către organele de drept la 13.05.2021, și ulterior plasat în Penitenciarul 13 - Chișinău. Astfel, dificultățile cu care s-a confruntat condamnatul pe parcursul detenției sale în Penitenciarul 13, în perioada 13.05.2020 - 09.10.2020, au depășit nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și au atins pragul de severitate contrar articolului 3 din Convenție, aceste condiții fiind suficiente pentru constatarea încălcărilor admise în penitenciarul vizat și, în corespundere cu prevederile art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, dispunând reducerea pedepsei cu 145 zile. Instanța de judecată a constatat că, prin încheierea Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași) din 09.10.2020, în privința inculpatului Balanescu Macar a fost aplicată 10 măsura preventivă - arestarea preventivă din data reținerii de 13.05.2020, ora 18:45 min., măsură care ulterior a fost prelungită succesiv până la data de 09.10.2020. În continuare, cu referire la acțiunea civilă înaintată în ședința de judecată în instanța de fond de către partea vătămată Bordian Maria, prin care solicită încasarea din contul lui Balanescu Macar Mihail prejudiciul moral cauzat prin infracțiune în sumă de 50000 lei. La determinarea despăgubirii, instanța de judecată a ținut să acorde o despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului. Așadar, este justificată concluzia instanței de fond la capitolul încasării prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei, având în vedere suferințele care i-au fost cauzate acesteia în legătură cu cele întâmplate.

Hotărârile judecătorești adoptate în cauză sunt atacate cu recurs ordinar de către avocatul Jelamschi E. în numele inculpatului, care solicită casarea acestora, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună achitare lui Balanescu M., în lipsa componenței de infracțiune. În motivarea recursului invocă: - instanța de apel nu a verificat probele prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală și la judecarea cauzei în ordine de apel nu a respectat prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală; - instanța de apel nu s-a expus asupra motivelor invocate de către apelanți cu privire la raportul de experiză și divergențelor în declarațiile părții vătămate cu privire la numărul și localizarea loviturilor, timpului, precum și a obiectului cu care a fost lovită; - prin ordonanța din 13.05.2020 a fost dispusă numirea expertizei medico- legale, care a fost adusă la cunoștință părților la 15.05.2020, unde cet. Bordian Maria i se explică drepturile de a face recuzare expertului, de a pune întrebări, de a da explicații (vol. 1, f.d. 46), și asta în condițiile în care la 14.05.2020 deja era raportul de expertiză (vol. 1, f.d. 48-491); - în raportul de expertiză medico-legală, expertul indică că, echimozele corespund vechimii de aproximativ până la câteva zile înainte de examinare (vol. 1, f.d. 48 verso), pe când potrivit materialelor dosarului, partea vătămată a fost examinată la 14.05., în următoarea zi după ce i-au fost aplicate loviturile (13.05); - la numirea expertizei medico-legale (f.d. 48-49), a fost indicat drept circumstanțe constatate următoarele: au fost aplicate lovituri posibil cu o țeava metalică în cap, umăr, braț; - fiind audiată în cadrul acțiunilor de urmărire penală (vol. 1, f.d. 16), partea vătămată declară că a fost lovită cu ceva în cap, posibil țeavă metalică, de 4 ori, la fel a fost lovită și peste brațe, când se apăra; - în cadrul audierii în instanța de judecată, deja declară că a fost lovită o dată cu țeava metalică în partea dreaptă, ulterior au mai fost lovituri peste mâini și umăr; 11 - fiind audiată în instanța de apel, partea vătămată menționează că au fost două lovituri în partea dreaptă a capului și una după cap. În total au fost 3 lovituri, la fel au fost lovituri și pe mâini, întreg corpul; - nici expertiza medieo-legală nu a înlăturat dubiile, or, expertul ajunge la concluzia că se exclude formarea leziunilor de la căderea de la propria înălțime. însă unele pot fi produse în urma căderii; - cu privire la argumentele invocate în cererea de apel de către avocatul Armanu- Ghemu Ludmila în numele inculpatului Balanescu Macar cu privire la neconcordanța declarațiilor martorilor, instanța a respins ca fiind nefondate, or spre analiză s-au relevat doar frânturi din declarațiile martorilor ce sunt în contradicție cu sensul și informația oferită per general de fiecare martor în parte; - instanța de apel nici nu a făcut analiză a neconcordanței în declarațiile martorilor, or, potrivit motivării ".. .spre analiză s-au relevat doar frânturi din declarațiile martorilor ce sunt în contradicție cu sensul si informația oferită per general de fiecare martor în parte". Este o motivare absurdă, or, la materialele, dosarului sunt anexate procesele-verbale de audiere a părților atât în cadrul acțiunilor de urmărire penală, cât și în instanța de judecată, iar avocatul în apelul său a făcut mențiune doar la divergențele în declarații, inclusiv din înregistările ședințelor de judecată; - în cererea de apel suplimentară, a fost solicitătă dispunerea numirii expertizei grafoscopice din motivul că, a invocat că dosarul este fabricat și bine organizat cu implicarea organului de urmărire penală; - instanța de apel nici nu a pus în discuție cererea înaintată de efectuarea expertizei; - a fost pus la baza condamnării procesul-verbal de cercetare la fața locului, a gospodăriei cet. Balanescu Măcar, în urma cărei acțiuni procesuale, pe gardul din plasă metalică, au fost depistate urme de culoare brună, asemănătoare cu sângele, (f.d.38-42), fără a fi stabilită printr-o expertiză că urmele sunt într-adevăr de sânge și mai cu seamă dacă îi aparține părții vătămate; - cu referire la ordonața de recunoaștere a obiectului drept corp delict (f.d.43), că discurile de vată cu urme de culoare brună, asemănătoare sângelui, nu pot constitui probe atât timp cât nu a fost constatat, în primul rând că urmele respective de culoare brună - conțineau sânge și nu rugină, spre exemplu și în al doilea rând, nu poate constitui probă a acuzării, atât timp cât nu s-a demonstrat că posibilul sânge aparține anume părții vătămate sau dacă în general era sânge de om. Fără a fi probat aceste circumstanțe corespunzător, discurile de vată respective nu pot constitui corp delict în învinuirea adusă inculpatului; - atât instanța de fond, cât și de apel, eronat a constatat că, „Șoșu Ecaterina a confirmat că în dimineața cu pricina l-a văzut în gospodăria sa pe Balanescu Macar", fapt ce nu corespunde realității întrucât martora Șoșu Ecaterina, fiind audiată în ședința instanței din data de 24.06.2020 a declarat că, l-a văzut în dimineața respectivă, pe fiul lui Balanescu Macar, Balanescu Ion, dar nu pe inculpatul Balanescu Macar, eroare care o repetă în motivarea ambelor hotîrâri; - au rămas fără apreciere și argumentele invocate de către apelanți cu privire la încălcarea dreptului la apărare. 12 În drept, apărătorul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, partea vătămată Bordian M. a depus referință privind opinia asupra recursului declarat, solicitând respingerea recursului, cu menținerea sentinței și deciziei.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material. Potrivit textului recursului declarat, titularul acestuia invocă de drept temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală și anume că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Din conținutul recursului, Colegiul atestă, că autorul critică hotărârile judecătorești adoptate în cauză, solicitând achitarea inculpatului Balanescu M., semnalând, astfel și temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că temeiurile invocate de către recurent nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel, judecând cauza și verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată, în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, precum și a elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de menținere a sentinței de vinovăție a inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal. Totodată, instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO, la fel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor 13 principale invocate în apelurile părților și a adoptat o hotărâre legală, întemeiată și motivată, prin argumente fundamentate în fapt și în drept. Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. Reieșind din cele expuse, instanța de recurs apreciază drept vădit neîntemeiate criticile recurentului, precum că instanța de apel nu a verificat probele prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. Ce ține de critica, precum că la data de 14 mai 2020 deja era întocmit raportul de expertiză, iar ordonanța de numire a expertizei medico-legale a fost adusă la cunoștință părților la 15 mai 2020 și referitor la încălcările la efectuarea acțiunilor de urmărire penală, Colegiul penal conchide, că la f.d.47 v. I, este anexat și procesul verbal de notificare a părților privind dispunerea expertizei din 13 mai 2020. Totodată, ilegalitatea acțiunilor organelor de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – când partea i-a cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată – când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță. Raportând norma dată la argumentele supuse analizei, Colegiul penal atestă că, din materialele cauzei nu rezultă că, inculpatul sau apărătorul acestuia ar fi avut careva obiecții asupra acțiunilor organului de urmărire penală la etapa respectivă a urmăririi penale, fiindu-le aduse la cunoștință materialele procesului penal, respectiv nici una dintre părți nu a contestat actele procesuale întocmite. Astfel, invocarea nulității actelor organului de urmărire penală, contravine prevederilor art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală. Elocvent în acest sens este și jurisprudența CEDO, prin care s-a stabilit că probele obținute într-un mod ilegal nu constituie în sine o încălcare a dreptului inculpatului la un proces echitabil. Astfel, Curtea în cazul Schenk c. Elveției (12 iulie 1988), a precizat că utilizarea unei înregistrări ce poartă semnele ilegalității, din motiv că nu a fost ordonată de către judecătorul de instrucție, nu este o încălcare a unui proces echitabil, deoarece apărarea a avut posibilitatea de a contesta autenticitatea înregistrărilor în termenii și modul stabilit prin lege. Cu referire la argumentul invocat de recurent, precum că, în raportul de expertiză medico-legală, expertul indică că echimozele corespund vechimii de aproximativ până la câteva zile înainte de examinare, pe când partea vătămată a fost examinată la 14 mai 2020, în următoarea zi după ce i-au fost aplicate loviturile, Colegiul penal reține că, după cum a indicat și recurentul într-adevăr în raportul de expertiză menționat este indicat că, echimozele corespund vechimii de aproximativ până la câteva zile înainte de examinare, la fel, tot în acest raport este indicat că leziunile corporale ”au fost produse prin acțiunea obiectului dur contondent, posibil în timpul indicat...”, ceea ce nu exlude faptul că, puteau fi produse la data de 14 13.05.2020, iar instanțele de fond au apreciat această probă în cumul cu celelalte probe și întemeiat au constatat că inculpatul a aplicat lovituri părții vătămate soldate cu vătămări corporale ușoare. Cu referire la menționarea divergențelor în declarațiile părții vătămate, Colegiul penal reține că, că în toate declarațiile sale, partea vătămată a declarat că, a fost lovită posibil cu o țeavă metalică în cap și peste brațe, la fel instanțele de fond întemeiat au reținut că, nu au stabilit nici un temei de a pune la îndoială veridicitatea declarațiilor părții vătămate Bordian M., or potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 202012P0224 din 14 mai 2020, la Bordian M. au fost depistate: două plăgi pe partea piloasă a capului, o echimoză și o excoreație pe față, o echimoză pe spate, o echimoză și o excoreație pe membrul superior drept și două excoreații pe mâna stângă, care după criteriul dereglării sănătății de scurtă durată se califică ca vătămări corporale ușoare, declarațiile acesteia fiind în concordanță cu declarațiile martorilor Spinei I., Șoșu Caterina și David Vera. Ce ține de faptul că, instanțele au pus la baza condamnării procesul-verbal de cercetare la fața locului a gospodăriei cet. Balanescu M. și ordonanța de recunoaștere a obiectului drept corp delict, Colegiul penal atestă că, acestea au fost examinate în coroborare cu cumulul de probe administrate în cauză, or faptul că au fost depistate urme de culoare brună, asemănătoare cu sângele, confirmă declarațiile părții vătămate, care sunt în coroborare și cu celelalte probe. Cu privire la critica recurentului, precum că, instanța de apel nu a pus în discuție cererea înaintată de efectuare a expertizei, Colegiul penal atestă că, la cererea de apel, avocatul Jelamschi E. a anexat cererea prin care a solicitat dispunerea numirii expertizei grafoscopice a scrisului în textul declarațiilor din procesele verbale de audiere a părții vătămate și martorilor, care nu corespunde prevederilor art. 144 alin. (11) Cod de procedură penală. Totodată, procesele-verbale în cauză nu au fost contestate în conformitate cu prevederile art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, iar veridicitatea semnăturii persoanelor menționate, poate fi obiect de examinare în cadrul altui proces. La fel, în ședința de judecată a instanței de apel, avocatul la etapa soluționării cererilor și demersurilor nu a solicitat numirea expertizei, fiindu-i acordat cuvântul, conform prevederilor art. 413 alin. (5) Cod de procedură penală, a susținut apelul declarat, fără a solicita numirea expertizei și a argumenta cererea, inclusiv prin prisma faptului ce l-a împiedicat să depună o astfel de cerere în prima instanță. Totodată, aceste circumstanțe nu pot avea careva impact asupra soluției adoptate în cauză, or partea vătămată și martorii au fost audiați și în instanța de judecată, în prezența părții apărării, care au avut posibilitatea, să le pună întrebări acestora, astfel respectându-se dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO. Argumentul apărării precum că, partea vătămată a înscenat fapta ca să-l priveze pe inculpat de bunurile dobândite în timpul căsătoriei – ca proprietate în devălmășie, instanța de recurs îl consideră declarativ, or dreptul de proprietate este inviolabil, iar faptul condamnării inculpatului în baza art. art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal- violența în familie, nu generează lipsirea acestuia de proprietate sa, după cum indică apărarea, versiune ce nu poate fi reținută la caz. 15 La fel, Colegiul penal atestă că recurentul indică ca temei pentru recurs și prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, însă nu aduce careva argumente în acest sens, pedeapsa fiind aplicată în limitele legii, ținând cont de circumstanțele cauzei, poziția părții vătămate, de personalitatea inculpatului, care nu este la prima abatere. Rezumând în ansamblu probele administrate, Colegiul penal statuează că, nu se constată prezența a careva dubii privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunii imputate, iar acțiunile acestuia sânt incidente elementelor infracțiunii prevăzute de 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal și în cele din urmă temeiurile pentru recurs invocate și stipulate la pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea. În virtutea considerentelor expuse mai sus, constatând că în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în privința inculpatului, nefiind identificată de instanța de recurs vre-o eroare judiciară, ce ar putea servi drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate, Colegiul penal consideră ca fiind vădit neîntemeiate criticile formulate de către recurent în recursul ordinar deferite spre examinare. Astfel, odată ce recursul avocatului Jelamschi Eugenia în numele inculpatului, este vădit neîntemeiat, acesta urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) CPP, Colegiul penal DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Jelamschi Eugenia în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe Balanescu Macar Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 26 mai 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecător Cobzac Elena Judecător Plămădeală Ghenadie 16